vineri, martie 29, 2024

Salariul minim și cota unică – gîndire economică neortodoxă. BNR și FMI se joacă cu focul pe OUG 50/2010

Așa, la cald, nu mi-e clar din ce tocmai a spus Emil Boc care sînt exact detaliile din înțelegerea cu FMI. Guvernul a dorit să introducă pe masa negocierilor cu FMI niște măsuri populare: creșterea salariului minim și scăderea cotei unice. Aceste două măsuri ar fi trebuit să fie un fel de tandem care să ajute și economia și statul, doar că într-un mod atît de neortodox încît cei de la FMI s-au blocat și li s-au ars circuitele.

Argumentul guvernului (expus cel mai bine de deputatul Varujan Pambuccian, în continuare executivul comunică extrem de prost) este următorul: în Româna evaziunea fiscală era foarte mare și nu o putem scădea pe termen scurt, firmele din România preferă de multe ori să plătească oamenii cu salariul minim pe cartea de muncă și să dea restul salariului la negru. Atunci, dacă vom crește salariul minim se va întîmpla așa: cei corecți care plătesc tot salariul pe cartea de muncă nu vor simți diferența, iar evazioniștii care plătesc doar salariul minim pe cartea de muncă vor fi obligați să crească suma plătită oficial. Deci, statul ia mai mulți bani din acest exercițiu aparent pur contabil.

În schimb, cei corecți vor fi avantajați prin scăderea cotei unice, iar pentru ei costurile forței de muncă vor scădea de fapt.

FMI nu înțelege cum creșterea salariului minim și scăderea cotei ar putea aduce mai mulți bani la stat și să aibă și efecte bune pentru economie și pace. Cine are dreptate? Țin cu guvernul aici. Avem o economie atît de franjurată de evaziune încît astfel de scheme tind să funcționeze în România, așa cum a fost cazul și cu introducerea cotei unice în 2005: pe schema FMI statul ar fi trebuit să piardă bani, de fapt statul a încasat mai mult atunci la buget. Problema este însă că guvernul nu e foarte credibil în aceste negocieri, pentru că nu prea controlează politicile pe care le aplică. Adică, atunci cînd spui că rezolvi deficitul din pix neplătind datoriile către firme e cam greu să vii și să le spui celor de la FMI că tu ai o viziune inovativă despre politicile publice și să meargă pe mîna ta (chiar dacă, în acest caz particular, ai dreptate).

Altfel, cred că FMI și BNR s-au jucat cu focul în ce privește ordonanța 50 privind băncile – BNR a băgat FMI într-un subiect unde nu avea ce căuta. În plus, BNR echivalează periculos stabilitatea sectorului bancar cu cocoloșirea băncilor, permițîndu-le practici neconcurențiale și abuzuri împotriva clienților. Dacă poți trasnfera pe client orice risc atunci sigur ai un sistem bancar stabil, dar, mersi!, orice idiot poate face banking cu succes.

Perioada de boom bancar de pînă în 2008 a dus la cartelizări ale băncilor, nu la competiție onestă. Ai fi zis că trebuia să fie invers expansiunea se face prin concurență, nu? E un eșec al pieței? Împotriva tuturor tendințelor mele liberale, zic că da. Nu mă luați cu ”ăia au semnat de bună voie”. Cînd toate băncile îți pun în față același contract-tip, cu aceleași comisioane și aceleași fraze de gen ”banca își rezervă dreptul de a…”, atunci e cartelizare. Și eșec al pieței. Are și BNR o vină? Evident că da. Nu trebuie să se mire că ANPC și-a trecut în ordonanță dreptul de a suspenda activitatea de creditare, ăsta e sentimentul public: BNR nu e credibil ca arbitru cînd vine vorba despre bănci versus clienți.

Obsedată doar de stabilitatea macro a sistemului, BNR a crezut că poate avea un sistem bancar sănătos cu bănci bolnave. Oricum, BNR își putea duce argumentele în Parlament, nu să cheme repede FMI în ajutor. Dacă supralicităm influența FMI în România și o folosim și în teme unde nu are ce căuta, ca OU 50, ne va exploda la un moment în față. BNR se joacă cu focul.

Lucrăm acum la CRPE la o analiză a ordonanței 50 în oglindă cu directiva europeană. Revin la subiect.

Distribuie acest articol

25 COMENTARII

  1. Din pacate mare este o confuzie mare in capul economistilor romani. Cota unica nu are legatura cu marimea costului fortei de munca in schimb salariul minim da.

  2. Cresterea salariului minim va mari zona neagra a economiei scotand bani din zona gri. Scaderea nivelului cotei unice poate fi o idee interesanta in cazul in care se vor gasi solutii pentru echilibrarea bugetului pe termen scurt.

    Avand in vedere ca economia subterana reprezinta in jur de 30% din PIB si ca Romania a fost pusa sa faca toate eforturile pe care le-a facut pentru sume ridicole, gen 3% – 5% din PIB, cred ca prioritatea guvernului in momentul de fata ar trebui sa fie exact asta. Adica albirea economiei. Din pacate aceasta nu este o preocumare a guvernatilor, probabil pentru ca mare parte din acesti bani negri merg catre campaniile electorale

    • ” Avand in vedere ca economia subterana reprezinta in jur de 30% din PIB…”
      Daca estimarea dvs. este realista , atunci dam afara 30 % din comisarii garzii financiare, din politisti, vamesi, inspectori fiscali, procurori sau judecatori pentru ca nu-si fac treaba pentru care sunt platiti cu banii contribuabililor. In acest mod ii ” stimulam ” si ii ” premiem ” fara bani pe cei 70% care mai raman in sistem. In plus facem si economii la bugetul statului si implicit pastram tinta de deficit bugetar.Vor creste incasarile din TVA , impozite si taxe intr-o luna de se va cruci FMI-ul si va fi obligat sa-si rescrie manualele de politica macro-economica. Privatii cinstiti se vor bucura de acesta masura iar privatii hoti vor vedea semnele apocalipsei. Statul roman nu va plati ajutoare de somaj sau plati compensatorii pentru ca ii dai afara pentru incompetenta. Totusi va trebui sa cheltuie ceva bani pe plicuri. Pe cei dati afara ii recalificam si construim puscarii provizorii pentru evazionisti, contrabandisti…etc. si un penitenciar de lux pentru politicieni. Nu va mirati, justitia romana nu a judecat si condamnat niciun politician corupt pentru ca nu exista niciun penitenciar de 7 stele in care sa-l inchida.
      Q.E.D.

  3. Dragul meu Cristian,

    Tu pleci de la o premiza gresita, ca FMI doreste sa scosta economia Romaniei din impas! Verifica ce s-a intamplat cu Argentina si Brazilia, ca sa dau doar 2 exemple. FMI este interesata doar de: a imprumuta cat mai multi bani, in prima faza, care la noi a trecut, si de a recupera banii plus dobanzile, faza care la noi va incepe de la anul. Asta implica inclusiv o schimbare de guvernare, pentru ca e clar pana si pt. FMI ca basescu-boc nu sunt in stare sa reporneasca economia gripata deja. Mult succes!

    • Adica FMI doreste schimbarea Guvernului pentru ca acesta nu este capabil sa reporneasca economia… pe care n-o vor relansata. Undeva s-a pierdut o rotita.
      Apoi, Brazilia nu sta foarte rau in privinta GDP-ului (PIBu’).

      • Argentinienii si-au facut-o cu mana lor … FMI au fost ultimii care au avut incredere in ei sa le dea bani , intr-un final tot sistemul argentinian corupt a invins . Sau ,ca in Romania nu va uitati decat la ultimii 2 ani ce au precedat prabusirea in loc sa vedeti cum junta militara se lua la bataie cu Anglia (si manca bataie) pe datorie . Cumva daca intram maine in faliment il absolvim pe Boc de vina si o pasam la FMI ? Tare .

      • Nu tata. Iti trebuie un guvern slab si incompetent la inceput care sa fie fraierit (si incurajat) sa se imprumute cat mai mult. Dupa faza imprumutului si risipirii banilor se trece in faza 2 a colectarii datoriei plus dobanzile aferente. In aceasta faza 2 nu poti avea guvernul de la faza 1. Deci trebuie gasit unul mai competent care sa puna umarul la treaba pentru profitul FMI. Simplu si eficient. In toata aceasta ecuatie populatia nu are decat de pierdut pentru ca accentul pe competenta guvernului se va pune doar cand va fi vorba de returnat banii care niciodata nu au ajutat populatia cu ceva de la bun inceput (vezi faza 1).

          • Pentru toti cei de mai sus, (observ serioase carente de informare in ceea ce priveste imprumutul de la FMI):
            Asta e scadentarul returnarii imprumutului (DST e moneda FMI, 1 DST = 1.13 eur, s-au virat deocamdata primele 6 transe):
            http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/pachet_acorduri/pachete_2010/ScadentartranseFMIiunie2010.pdf
            Se pot observa urmatoarele:
            1. Imprumutul se returneaza incepind cu 2012, nu de anul viitor
            2. 80% din imprumut a fost virat la BNR si va fi platit tot de BNR di rezerva valutara.
            Pe linga asta mai adaug eu:
            3. Banii de la FMI au fost necesari pentru a redice nivelul rezervelor minime obligatorii ale bancilor, bani care au scos din rezerva BNR 4-5 MLD eur. iar BNR ar fi ramas cu o rezerva valutara care ar fi putut incuraja eventuale speculatii, precum cea de la inceputul lui 2009
            4. FMI imprumuta bani la dobanzi foarte mici (3-3,5%), dar impune conditii economice. De pe piata libera probabil luam cu 6-7%
            5. Acordul cu FMI iti da credibilitate pe piata internationala, la firmele de rating, etc. De aia se urmareste un nou acord, care sa nu impuna si sume de bani ci doar „imaginea” creata de un acord cu FMI. Si e o idee foarte buna, avind in vedere ca vin alegerile in 2012 si daca incepem iar cu mariri de salarii si pensii vedem prin 2013 ce e aia criza.

  4. 1. Nu incercati sa trageti chiulul pentru ‘beneficiul’ clientelei – cine sant cei imprumutati ? – nu cumva tot bugetarii, etc , etc ? Nu cumva asa ocoliti ‘austeritatea’ ?…luand bani din alta parte ?…
    2. Riscul imprumuturilor trebuie reglementat prin ‘asigurare’ iar interesul trebuie tinut cat mai aproape de referinta – asta este sanatate – altminteri este boala….
    3. Si 50 poate rezolva ‘in principiu’ problema – si capitalizarea +etc….dar nu acum – dupa ce ai convenit cu FMI -asta trebuia facuta mult mai demult – altminteri este doar tipica neseriozitate si smecherie romaneasco-damboviteana…

  5. Pur si simpu aveti dreptate.
    Sunt satul pana peste cap de discursul sforaitor al BNR.
    In fapt au stat si au admirat cum romanul de rand este pacalit si umilit. Si n-au facut nimic.
    Am facut, cu niste ani in urma, rate in magazin pentru clienti. Stiam din momentul in care li se aproba dosarul ca vor fi spoliati. Practic de a doua zi se punea in miscare o masinarie meschina care toca clientul de bani, se emiteau automat carduri de credit cu penalizari flat f mari, se incasau comisoane grase etc.
    Tot aud discursul inept ca ‘trabuiau sa se informeze, sa citeasca contractul”. Fugi do’mle de aici, pai la ritmul in care se dadeau credite si la viteza cu care circulau stirile ca Romania va avea cea mai mare crestere economica in urmatorii ani ii mai pasa cuiva de o rata de 100 sau 200 de euro in plus sau in minus…?!
    BNR-ul admira 8 milioane de romani, majoritatea inerti, si spera ca va trece si valul asta.
    Mugur mugurel e bun la macroeconomie, are sarm, e prezentabil, barbat bine; stau cu gura cascata la conferintele lui de presa si ma minunez de cum le zice el. Problema ca dincolo de macro mai exista si micro, si 8 milioane de micro vor fierbe ca o mamaliga si sa vezi o explozie cum numai mamaliga romaneasca poate sa faca…??!!
    Pai cum dracu au tolerat credite cu buletinul, venea bunica cu nepotul si ii lua telefon de 700 de euro mucosului, in rate, cu talon de pensie de 800 ron. Si banca aproba, si BNR-ul dormea. Ajunsesem de le cautam motive sa nu le mai facem rate cand ii vedeam fara dinti in gura si cu haine rupte si ei vroiau rate.
    Domnu’ Isarescu cum e domnule cu macroeconomia ?
    Mai da-i in …. pe astia mici sa ne ocupam de lucruri importante.

    • Rusti, prostia se plateste peste tot. Cine i-a obligat sa ia creditele alea? Erau si pe vremea aia credite cu dobanda calculata ca euribor + x%, da’ alea erau nitel mai scumpe. Alea ieftine erau cu 5% in primul an si dupa aia dobanda se calculeaza dupa formule numai de banca stiute. Si fraierul alegea din astea. Acuma, pe de o parte sunt contracte unde bancile pot cere dobanda cit vor, ceea ce nu e OK, pe de alta parte un contract comercial intre doua entitati private nu se poate modifica prin lege. Si intre aceste doua extreme trebuie sa se gaseasca un compromis rezonabil.

  6. Socotelile care se tot fac pe picior de catre genialii din guvern cu reducerea cotei unice nici nu prea au cum sa fie acceptate de catre cei de la FMI, carora le place sa umble cu date sigure si nu cu povesti. Este de-a dreptul plictisitoare obsesia asta cu nivelul cotei unice, cind se stie ca nu nivelul ei este marea problema a angajatorilor de pe la noi, ci nivelul de taxare pe forta de munca. Daca tot spun ca au bani ca sa reduca nivelul cotei unice, de ce nu reduc mai bine CAS si CASS platite de catre angajatori cu mai mult decit amaritii aia de 3% pe care ii au in program? Daca ar face asta, ar stimula mult mai mult angajarile decit prin reducerea cotei unice, care nu-i pasioneaza atit de mult pe cei care mai angajeaza in Romania. Pe de alta parte, argumentul cu ce s-a petrecut pe la noi dupa introducerea cotei unice in 2005 este cit se poate de fals, si asta pt ca altele erau vremurile atunci, exista o crestere economica puternica si asta a compensat scaderea de incasari de pe urma impozitului de profit si de venit. Ceea ce nu s-a obtinut atunci – si nu prea se vorbeste despre asta – a fost scaderea reala a evaziunii fiscale si cresterea ponderii din PIB a veniturilor statului, care au ramas tot pe la 31 – 32%, exact la fel ca si inainte. Cresterea de venituri de atunci a venit nu ca urmare a scaderii evaziunii, ci din cauza faptului ca agentilor economici corecti de pina atunci le-a mers mai bine si au virat impozite mai mari la stat. Or, acum sint cu totul alte vremuri, cu toate ca stralucitul nostru guvern nu prea-si da seama de asta. Ei merg pe ideea ca, daca le-a mers bine pe atunci, trebuie sa repete reteta, indiferent de vreme. Ar fi fost o idee mai buna sa introduca cota unica acum si nu atunci, pt ca atunci nu s-a reusit decit sa se forteze consumul intern, ceea ce a dus la cresterea unei bule care s-a spart de vreo doi ani. Acum introdusa, o cota unica ce s-ar fi corelat cu o scadere a taxelor pe angajat ar fi putut avea un efect de impulsionare a economiei – vezi cazul Bulgariei. Noi, in schimb, in 2009, am introdus impozitul minim…
    Cit despre BNR, ea nu are rolul de a interveni in relatia dintre clienti si banci, ci doar de a asigura stabilitatea sistemului financiar de la noi. Este natural ca asta sa intre, citeodata, in conflict cu interesele clientilor bancilor. De clienti se ocupa celelalte autoritati ale statului, daca sint in stare. Dupa cum se vede, nu prea sint. S-ar mai putea spune si ca, daca FMI-ul si CE nu erau introduse direct de catre partea romana in relatia cu bancile straine de la noi, cind au incheiat acordul cu privire la mentinerea finantarii sucursalelor din Romania, atunci am fi putut spune ca interventia lor de acum este abuziva, pe cind asa nu facem decit sa ne plingem degeaba.

    • Foarte bun comentariul lui Satanae. Poate se inspira si CRPE in studiile lor din el. Reducerea cotei unice in acest moment ar produce doar pierderi la buget. Da, reducerea CAS ar putea avea efecte pozitive dar per total, sistemul fiscal nu trebuie schimbat experimental la fiecare 3-6 luni. Mai bine s-ar mari corespunzator taxele locale pe unitatile locative care depasesc o anumita valoare (re-evaluata), s-ar diferentia mai vizibil in materie de taxe proprietatile centrale de cele periferice etc. Ar mai face si autoritatile locale rost de bani pt co-finantari apa/canal/drumuri etc. In rest bancile in Romania au fost si sunt in continuare o frana pt dezvoltarea economiei. Au investit si au intretinut boom-ul imobiliar pana cand bula s-a spart in strainatate (in oct 2008 la noi inca se mai acordau credite la preturi exorbitante pe mp cand se stia inca din august 2007 ca vine criza) iar acum aceleasi banci vor sa traiasca la nivelul de opulenta si bunastare ca in 2008 din teancuri de comisioane si dobanzi nesimtite la creditele acordate in persioada de boom. Sub atenta coordonare a BNR care vrea sa isi mentina prestigiul nestirbit. Ori daca vreo banca intra in criza de lichiditati, este afectata automat si onoarea BNR.

      • 1. Reducerea CAS sau reducerea cotei unice inseamna, cel putin in domeniul privat, fix acelasi lucru. Angajatul si-a negociat salariul net, iar angajatorul nu-i va mari salariul pentru ca au crescut taxele. Si nu pot pricepe cum de imbratisati cliseul asta cu cota unica afectind bugetul si CAS-ul nu!!! Pai nu tot de la buget se va acoperi deficitul de la pensii? Dijn punct de vedere al statului, e fix acelasi lucru, cu exceptia faptului ca impozitul se aplica salariului impozabil (brut – contributii sociale) iar CAS se aplica salariului brut.
        2. Se mai dadeau si prim partie 2009 credite cu evaluare de 1800-1900 eur/mp util.
        3. Un contract economic intre doua entitati private nu poate fi modificat in timpul derularii lui prin lege. ce se poate face e sa limitezi DAE pentru bancile care au putere discretionara in stabilirea dobanzii. Si asta negociind cu bancile. Si sa transformi formula dubioasa de calculare a dobazii in euribor +x%

        • Da-mi te rog un singur exemplu,, unul singur , in care un client al bancii a reusit sa negocieze ceva cu banca …Voi care introduceti astfel de afirmatii in argumentatie am impresia ca trraiti pe alta planeta ….

  7. BNR poarta raspunderea pentru prabusirile bancare din anii 90, si de asemenea si pentru FNI, SAFI.
    Isarescu vorbeste frumos in pilde, dar ma induiesc ca ar fi atat de competent pe cat ii este formata imaginea.

  8. Vad ca, din pacate, si dl. Ghinea sufera de o meteahna clasica a jurnalistilor romani – generalizarea fara a detine informatii suficiente. Eu personal cunosc vreo trei banci care nici macar nu au avut nevoie sa-si adapteze contractele la Ord. 50, pt. ca respectau prevederile ei de multa vreme (nu aveau comision de risc, etc.). Evident, nu spun care, pt ca dup-aia o sa ziceti ca fac reclama mascata si lucrez la vreuna din bancile alea. Pai in conditiile astea nu tine argumentul cu „toate bancile aveau acelasi contract, cu aceleasi comisioane abuzive si consumatorul roman de credite super avizat si informat n-a avut de unde alege”. Ba a avut, dar „consumatorul roman de credite” a fost in majoritatea cazurilor varza sub aspectul informarii, n-a vrut decat bani si nici n-a citit ce semnează.
    De obicei, a luat credit de la bancile care erau mai tolerante cu verificarea actelor si cu gradul de indatorare (ca si acolo se puteau face mici smecherii), dar din pacate tot bancile alea erau si cele care ii rupeau pe clienti la comisioane. Si tot ele se laudau cu dobanzi mici la credite (logic, bancile care nu aveau comisioane nasoale practicau dobanzi mai mari decat „piratii”), dar cand se puneau comisioanele rezulta un DAE de vreo 23-25%.
    Asa ca imi pare rau, au avut de ales, dar au ales prost. Si hai sa nu-i mai consideram pe datornici ca niste bebelusi nevinovati care, saracii, sunt victimele ticalosilor de capitalisti cu buzunarele pline. Sunt oameni maturi care au vrut plasma, masina, telefoane mobile, etc. si le-au cumparat, dar acuma trebuie sa plateasca. Si trebuie sa plateasca potrivit contractului pe care l-au semnat.
    Si oricum, chiar inainte de OUG 50 existau prevederi legale cu privire la clauzele abuzive din contracte, care puteau fi anulate de ANPC sau de instante, dar pe vremea aia foarte putini s-au folosit de prevederile respective (a propos, au si avut castig de cauza).

    • Deci hai sa vedem : exista clauze care contravin legii ( e drept , e vina consumatorilor ca nu sunt juristi si au creditat banca ca fiind de buna credinta si nu ca pe un contravenient de drept comun ; ca sa nu vorbim de conditiile in care semnai contractul : ia si semneaza acolo si acolo ! nu cred ca e cineva atat de naiv incat sa creada ca se putea negocia ceva ! ) dar ptr ca clientul a semnat si a fost de acord ca banca sa incalce legea ( aici clientul ar trebui sa fie si el incriminat ca si complice la incalcarea legii ) trebuie sa mearga in continuare cu derularea contractului in conditiile impuse de prevederile acestuia …Corect ? Asta chiar in conditiile in care a observat ca banca sare calul ( mareste dobanda ) si solicitand informatii a fost tratat cu …indiferenta .

    • Nu stiu de unde s-a inteles ca eu vreau sa-i protejez pe datornicii rau platnici. Dimpotriva, cred ca prin interventia guvernelor in criza s-a pierdut ocazia ca fiecare sa raspunda pentru ce a facut, marind hazardul moral.

      Ca e vorba de datornici la banci sau de banci care au fost salvate de catre stat, principiul este acelasi: cei care in perioada de boom NU s-au aruncat la credite prea mari / speculatii platesc acum pentru cei care au facut-o.

      Dar nu inteleg ce are OU 50 cu datornicii care nu pot plati, de fapt ii protejeaza pe bunii platitori carora bancile incearca sa la arunce in circa esecul lor cu rau platnicii.

      Deci, discut cu placere despre rau platnici si hazard moral, dar nu vad legatura cu subiectul OU 50. Sau aveati ceva de spus despre asta si nu gaseati unde in alta parte?

      C.G.

      • @ pt. dl. Ghinea „Nu mă luați cu ”ăia au semnat de bună voie”. Cînd toate băncile îți pun în față același contract-tip, cu aceleași comisioane și aceleași fraze de gen ”banca își rezervă dreptul de a…”, atunci e cartelizare. Și eșec al pieței.”
        Daca nu ma insel tocmai am citat din articolul in discutie. Asta era pasajul cu care am avut treaba si realmente consider ca nu ati avut dreptate cand ati scris partea asta. Eu nu am vorbit de rau-platnici, nici nu cred ca apare expresia asta in comentariul meu. Pur si simplu am vorbit despre diversi oameni care au de platit un credit si ar dori o rata mai mica, indiferent ca acea rata ar contine comisioane abuzive sau nu. Nici nu am acuzat pe cineva ca ar vrea sa ii protejeze pe rau-platnici.
        Oricum, chestia cu „Sau aveati ceva de spus despre asta si nu gaseati unde in alta parte?” nu cred c-o meritam, dar am inteles mesajul. Data viitoare gasesc alt loc sa comentez.
        @pt. Gabi Nu am zis ca toate comisioanele percepute de banci sunt ilegale. Mesajul meu e simplu: 1.OUG 50 nu era necesara decat pentru viitor, fiindca si pana la aparitia ei existau instrumente legale prin care o clauza continand un comision abuziv putea fi anulata. 2. Prin aparitia ordonantei si, mai ales prin modul in care a fost prezentata in mass-media s-a inteles ca toate bancile au aplicat comisioane abuzive, ca toate ratele bancare ar trebui sa scada si s-a acreditat in general ideea ca toate bancile sunt un fel de hoti.
        N-am spus ca persoana care a mers la banca trebuia sa fie jurist, dar putea sa intrebe: ce DAE aveti si din ce e compus? Si daca nu ii convenea sa se duca la alta banca. N-am folosit termenul „negociere”.
        Si, oricum, unele comisioane nu sunt abuzive din start, insa pot deveni abuzive datorita modului in care banca intelege sa aplice clauzele care prevad aceste comisioane. Si in cazul asta solutia nu era pur si simplu eliminarea lor din orice contract, indiferent de modul in care se aplicau efectiv.

  9. Hai sa pomenesc de inca o anomalie de care sa sesizat pana si consiliul concurentei ( sau cum so mai fi numind ) si care vorbeste de-a dreptul pe sleau despre modul in care bancile inteleg sa mulga bunii platnici in continuare , in incercarea de a acoperi gaurile lasate nu de OU 50 ci de insesi lacomia lor , in profiturile grase de pana acum si anume : te duci la banca sa refinantezi la un cost mai mic , evident , ceea ce inseamna rate mai mici…afli ca stupoare ca nu esti capabil/ nu te incadrezi cu venitul sa platesti o rata diminuata aproape la jumate ( ffata de ce platesti la momentul actual ) dar esti pe deplin capabil/te incadrezi la fix cu venitul sa platesti in continuare aceea rata umflata/dubla fata de ce ai putea obtine la o refinantare … Cum vine asta , nu pot sa pricep si pace !

    • Furatul caciulii este sportul in care exceleaza romanii si nicidecum oina. Sunt de notorietate ispravile activistilor cum ar fi legarea a 3-4 stiuleti pe cocenii din lanul in care urma sa intre „cuplul prezindential”. Sau raportarea unor cantitati-record-neomologat-guinness-book de grau boabe la hectar.
      Pe fondul articolului,
      amatorismul „specialistilor” din guvern dar si cel al chibitilor cu diplome la ase-ul care i-a-nvatat ca (citat din manual) „venitul minim garantat stimuleaza cresterea economica” sustine-n continuare ca reducerea cotei unice e solutia iesirii din criza. Poate prin zone-n care fiscalitatea statala e prietena cu logica. Adica pe unde impozitarea muncii nu este de 2.5 ori mai mare decat a profitului. Si pe unde oricare forma de asistenta sociala e mai mica decat salariul minim. Altminteri, te trezesti ca-n rss tzigania. Unde nimeni nu mai vrea sa munceasca pe 6oo ron daca primeste „ajutor social” de 1.ooo.

  10. Daca nu va ajunge dezastrul pe care-l lasa in urma ( ca orice banca) FMI pe unde trece (Brazilia, Argentina in special) poate va dumireste putin mai mult succesul fulmonant al Albaniei, inregistrat fara acest mult comentat „ajutor”.
    Deci se poate !
    Da, dar nu cu alde Basescu-Udrea-Boc-Anastase !
    Aici e BUBA !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Ghinea
Cristian Ghineahttp://www.crpe.ro
Cristian Ghinea este europarlamentar, copreședinte al delegației USR PLUS în PE. A fost Consilier de Stat pe Afaceri Europene la Guvernul Romaniei și Ministru al Fondurilor Europene în cabinetul Cioloș. A fost director al Centrului Roman de Politici Europene (www.crpe.ro). A lucrat opt ani în media românească, iar între 2007 şi 2008 a studiat guvernare europeană la London School of Economics. În trecut, a fost implicat într-o serie de proiecte civice cu organizaţii precum Societatea Academică Română, Centrul pentru Jurnalism Independent, APADOR - CH şi Freedom House. Este autorul capitolelor despre România din prestigioase rapoarte internaţionale ca „Media Sustainability Index” şi „Nations in Transit”. Domenii de expertiză: - structura instituţională a UE - democratizare - studii media - transparenţa şi responsabilitate în administraţia publică Republica Moldova

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro