luni, iulie 6, 2020

Salvatorii Stângii

E de-a dreptul înduioșător să constați câte persoane, fie ele cândva politicieni și foști deținători de dregătorii guvernamentale, fie ziariști în marea lor majoritate cu rădăcini în presa comunistă, vor să sară ba cu acțiuni concrete, ba cu un sfat ori numai cu o vorbă bună, în ajutorul nu doar al PSD, ci în cel al întregii stângi românești aflate în grea suferință.
Respectivele suflete mizeriocordioase au uitat de sărbători, au lăsat la o parte sarmale, răcituri, chifteluțe, cârnați și cozonaci și au răspuns prezent la apelurile televiziunilor pe față ori numai deghizat controlate ori aservite PSD.
La România tv, demult recunoscută drept Televiziunea infractorilor, s-a dus nu doar ca să-și plângă durerile, și nevoile, și neamul (nu, de sărăcia nu poate fi vorba, de eradicarea ei a avu grijă năstrușnica mătușă Tamara) ori să își expună frustrările, ci și ca să ne notifice că e gata să uite și să treacă peste ingratitudinea pesediștilor de ieri și de astăzi fostul președinte al PSD și premier al României, dl. Adrian Năstase. Care, așa după cum am scris deja în câteva rânduri, se visează a fi un fel de Den Xiaoping, adică viitor ideolog al PSD. Al cărui rost ar fi să fidelizeze partidul doctrinelor suveraniste. Practic, dl. Năstase nu ar fi decât un fel de Liviu Dragnea.
La Realitatea tv, post care îl are ca patron oe revenitul în PSD Cozmin Gușă, intens coloratul domn Octavian Hoandră i-a avut invitați în primele zile ale anului pe tot felul de foști vechi aseciști, cadre didactice pe la Universitatea „Babeș- Bolyai”, în marea lor majoritate persoane de vârsta a treia, care și ele sunt gata să uite de nepoți și de problemele specifice vârstei spre a salva același PSD. I-am revăzut, așadar, pe fostul ministru al Propagandei, dl. Vasile Dîncu, dar și pe dl. Vasile Pușcaș. Pare-se amândoi gata să se alăture cauzei al cărei port-drapel este sus-menționatul domn Cozmin Gușă. Fără a se întreba însă cum vor putea comunica cu inși de sub-nivelul intelectual al domnilor Marcel Ciolacu și Paul Stănescu ori cu gureșe de genul Liei Olguța Vasilescu sau Gabriela Firea. Căci orice s-ar spune una e dl. Pușcaș care are în spate o remarcabilă carieră universitară, cărți serioase și un nedezmințit respect față de tot ceea ce înseamnă carte și alta greu suportabilii Florin Iordache, Eugen Nicolicea sau Claudiu Manda.
Nu s-a lăsat mai prejos nici Antena 3 care a făcut apel la „maestrul” Ion Cristoiu. Căruia, ce să vezi?, i-a trecut prin mintiucă porumbelul că, odată reîntors din America, dl. George Maior ar fi numai bun pentru a prelua șefia PSD. Însă  în ograda Evenimentului zilei unde are norma de bază dl. Coroiu este democrație și indiscutabil pluralism al opiniilor. Așa că a sărit și redactorița șefă, d-na cu telefonul veșnic lipit de ureche pe nume Simona Ionescu. Ea crede că, din motive de rudenie, viitoarea stație de pe traiectul fostului șef al spionilor din România va fi partidul Pro România. Tare mi-e teamă însă că până să revină din America dl. George Maior, praful și pulberea se vor alege din partidul d-lui Ponta.
Desigur, în orice țară e nevoie și de partide de stânga. E așadar nevoie de ele și în România. Marea problemă e că nu știu în ce măsură PSD mai are ceva în comun cu stânga europeană ori cu social-democrația. El este mai degrabă tributar unui naționalism ortodox de proastă calitate. Care, din fericire, după cum s-a văzut, prinde la un electorat din ce în ce mai subțiat numeric.
Comentariu publicat concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Să fim cât se poate de serioși. PSD are filiația/filiera PCR-FSN-PDSR-PSD. PCR nu are treabă cu stânga, ci cu extrema stângă, iar spectrul politic este circular (adică cel mai apropiat curent politic, apropiat de comunism adică, este național-socialismul, nu socialismul( Nazionalische Sozialistiche Democratische Arbeit Partei – NSDAP, adică partidul lui Hitler, naziștii).
    Idem în România cel mai apropiat partid de PCR-PSD este mișcarea legionară.
    Nici o treabă cu socialismul sau cu stânga realmente democratică – comuniștii au distrus partidele socialiste din România odată ce au preluat puterea. Iar după asasinarea lui Ceaușescu, post-cripto-comuniștii au infiltrat proaspăt reînființatele partide istorice, influențându-le decisiv, mai puțin PNȚCD-ul lui Coposu. Partidele socialiste reînființate erau niște anexe de buzunar ale PCR-FSN-ului.

  2. Dupa parerea mea, PSD-ul nu mai e partid politic de mult. Asadar orientarea national-ortodoxa nu e altceva decat incercarea de a capata mai multe voturi. Asa cum si social-democratia nu e altceva decat o vopsea de proasta calitate care incearca sa acopere o gasca pusa pe capatuiala. E un vechi proverb care spune „s-a intalnit hotu’ cu prostu'”, PSD-ul isi cauta prostii.

  3. Singura noastră nădejde rămâne „subțierea electoratului PSD”. Dar să nu ne bucurăm. Nici liberalii nu au un discurs prea coerent. Şi mă tem că gloata va rămâne tot cu PANNE SINE CIRCENSES.

  4. Acuma, maestre, și stânga asta e de mai multe „orientări”. Iar PSD, da, este de o orientare „sistemică”. So… WTF?!

  5. „…nu știu în ce măsură PSD mai are ceva în comun cu stânga europeană ori cu social-democrația”

    Foarte bună observația, dar este o eroare, după opinia mea, să pierdem din vedere faptul că PSD este doar o marionetă a guvernării cleptocratice.

    Înlăturarea de la guvernare a PSD, ori chiar dispariția lui, nu rezolvă mare lucru în favoarea democrației românești. Locul gol lăsat va fi repede ocupat de o altă formațiune politică. Nu are nicio importanță dacă aceea își va spune formal „de stânga” sau „de dreapta’. Acest lucru s-a văzut cât se poate de clar în vremea alianței USL și explică perpetuarea guvernării cleptocratice de-a lungul ultimilor 30 de ani, indiferent cum s-au numit partidele aflate la putere.

    Pe de altă parte, în contextul prezentat mai sus, așa cum nu avem un partid real de stânga, în România nu există nici un partid cu adevărat de dreapta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Carte recomandata

Esential HotNews

Esential HotNews

E randul tau

Mai e un aspect, poate si mai grav. De fapt trei, daca ma gandesc mai bine. Primul, la concret, A…

de: MirceaM

la „Îmbogățiții de război”

Carti recomandate de Contributors.ro

Democrația sub asediu românia în context regional

Carte recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Recunosc din start faptul că îmi este destul de greu să scriu despre volumul Isus al Meu, editura Humanitas, 2020. În primul rând, din cauza intimidantului autor, un monument al culturii românești contemporane, adulat şi contestat ȋn (aproape) egală măsură.

Frauda în educaţie e viol la adresa copilului

Cu câteva zile în urmă, o studentă mi-a trimis – ca răspuns la examenul de “Etică şi integritate academică” – un text...

Când șahul devine rasist…

Credeați că numai statuile sau hărțile (1) pot fi rasiste? Aflați că, pe fondul actualei revoluții BLM (Black Lives Matter), în curs de desfășurare în...

Refuzat la export. Schimb de scrisori cu un prieten maghiar

Dragă Miklós, îți amintești de expresia „refuzat la export” din comunismul nostru românesc; subliniez „nostru”....

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)