marți, decembrie 7, 2021

Șapte măsuri europene pentru gestionarea crizei energetice

Criza generată de pandemia de COVID-19 a fost dublată în această toamnă de o nouă criză: cea a creșterii prețurilor la energie.

Atât oamenii, cât și întreprinderile, în special consumatorii din categoriile vulnerabile și micii întreprinzători, se află acum într-o situație foarte dificilă. Trebuie să acționăm fără întârziere pentru gestionarea acestei crize și să o facem uniți, la nivelul Uniunii Europene.

Scumpirea energiei nu este doar o criză cu care ne confruntăm în România, este una europeană și globală. Iar în ultimii 10 ani am văzut că orice criză cu care s-a confruntat continentul nostru – fie că a fost criza economică și financiară, criza refugiaților sau pandemia de COVID-19 – și-au găsit rezolvarea atunci când am acționat în comun, la nivelul Uniunii Europene, și nu separat, fiecare stat pe cont propriu.

  1. Stocuri și achiziții comune de gaz

De aceea, primele măsuri pe care putem să le luăm la nivel european în următoarea perioadă este să constituim facilități comune de stocare a gazului, precum și scheme comune de achiziție pentru gaz.

Astfel de măsuri au funcționat foarte bine pentru gestionarea pandemiei de COVID-19. Împreună, la nivel european, am constituit anul trecut prima rezervă comună de echipamente medicale și de protecție; Comisia Europeană a organizat licitații comune, în numele statelor membre, pentru echipamente medicale și tot Comisia Europeană a semnat din timp contracte cu producătorii de vaccinuri, a negociat și a achiziționat vaccin în numele tuturor statelor membre.

Fără astfel de măsuri, România și alte state membre ar fi riscat să se confrunte cu o mare penurie de echipamente medicale. De asemenea, fără aceste acțiuni comune, România nu ar fi avut acces la vaccin imediat, în aceeași zi cu toate celelalte țări membre ale UE.

Tot asftel, o gestionare comună a resurselor și achizițiilor de gaz ne va asigura că nicio țară europeană nu se va confrunta cu o și mare criză energetică în următoarea perioadă.

Așteptăm din partea Comisiei Europene să vină cu propuneri în acest sens în următoarele săptămâni și sunt sigur că, de îndată ce Comisia va înainta aceste propuneri în Parlamentul European, ele se vor bucura de susținerea noastră, a europarlamentarilor.

2 Creșterea Fondului Social pentru Climă

Trebuie să oferim ajutor direct consumatorilor și întreprinderilor, în special consumatorilor din categoriile cele mai vulnerabile și micilor întreprinzători. Este datoria noastră, a instituțiilor europene și a statelor membre, să le asigurăm acestora resurse financiare adecvate și să nu-i lăsăm să care singuri povara prețurilor mari la energie.

Având în vedere situația actuală a crizei energetice, Fondul Social pentru Climă, creat special pentru ajutorarea consumatorilor de energie în tranziția spre o economie verde, nu mai este suficient în forma propusă. Este necesar să creștem alocările către acest fond pentru a ne asigura că avem resurse să-i ajutăm pe toți cei afectați de problemele energetice actuale și pentru a-i putea sprijini și pe viitor în această tranziție la o economie mai puțin poluantă care pune presiune pe prețul energiei.

3 Utilizarea noilor resurse proprii ale UE

O altă cale pentru a reduce povara creșterii prețurilor la energie de pe umerii consumatorilor casnici și a întreprinderilor este să ne folosim de noile resurse proprii pregătite de Comisia Europeană.

Noi, Parlamentul European, așteptăm de ceva timp de la Comisia Europeană un set de propuneri privind crearea de noi resurse proprii ale Uniunii Europene, resurse care să ofere o finanțare mai stabilă și mai predictibilă a bugetului Uniunii.

În acest context,  am cerut săptămâna aceasta Comisiei Europene ca, atunci când ne va înainta noile propuneri de resurse proprii, să ia în considerare ca o parte din fondurile generate de aceste noi resurse proprii să le putem folosi pentru a sprijini consumatorii vulnerabili și întreprinderile în contextul creșterii prețurilor la energie generată inclusiv de tranziția la o economie verde.

4 Investigarea scumpirii certificatelor ETS

 În paralel cu aceste măsuri de sprijin, trebuie, de asemenea, să identificăm cauzele creșterii prețurilor certificatelor UE de comercializare a emisiilor (ETS), care s-au dublat în septembrie, în comparație cu începutul anului. Apoi, în funcție de concluziile trase, s-ar putea să fie nevoie de modificarea legislației existente pentru a evita pe viitor să ne confruntăm cu o asemenea volatilitate.

De asemenea, este necesară o dezbatere serioasă privind noile propuneri legislative de extindere a sistemului ETS către sectorul transporturilor și al clădirilor. Dacă aceste propuneri nu vor fi însoțite de suficiente mecanisme de compensare, în special pentru categoriile cele mai vulnerabile, nu văd cum ar putea fi implementate. Așadar, obiectivul nostru, al eurodeputaților, va fi să ne asigurăm că aceste propuneri de extindere a certificatelor ETS nu generează o și mai mare povară pentru oameni și pentru sectorul privat.

5 Combaterea oricăror manipulării ale pieței energetice din exterior

Apoi, va trebui să identificăm dacă a existat orice manipulare a pieței energetice europene în ultimele săptămâni și luni de către actori statali și non-statali, fie Rusia, Gazprom sau oricine altcineva. Dacă acest lucru s-a întâmplat, atunci sancțiunile sunt, evident, de neevitat împotriva unor astfel de entități, fie ele companii private sau nu.

6 Set comun de instrumente pentru gestionarea crizei energetice

În următoarea perioadă, va trebui să existe o coordonare între țările membre ale Uniunii Europene privind măsurile de gestionare a crizei energetice.

Este necesar un set de instrumente în acest sens pe care Comisia Europeană să-l propună țărilor membre pentru gestionarea acestei crize astfel încât să evităm ca deciziile luate într-o parte a Europei să ducă la creșterea prețurilor la energie într-o altă parte a continentului.

7 Reducerea dependenței energetice

Pe termen mediu și lung, însă, pentru a ne asigura că întreprinderile și consumatorii vulnerabili nu vor mai fi supuși riscurilor unor creșteri bruște de prețuri ale energiei, este cât se poate de necesar să reducem dependența energetică a Uniunii Europene. Trebuie să  investim în întărirea sectorului energetic intern.

Avem, pentru următorii ani, cea mai mare alocare financiară pentru investiții din istoria Uniunii Europene: 750 de miliarde de euro din Planul de Redresare „NextGenerationUE” la care se adaugă Bugetul multianual tradițional al Uniunii Europene de aproape 1.100 de miliarde de euro. Una dintre prioritățile de investiții pentru următorii ani în UE este tranziția spre o economie verde. Dar când finanțăm tranziția verde trebuie să ne asigurăm că o parte din acești bani merge inclusiv în acele investiții care garantează siguranța energetică a oamenilor și întreprinderilor. Trebuie să investim în dezvoltarea de noi surse de energie, mai prietenoase cu mediul și care, totodată, să ne asigure independență energetică la un preț accesibil tuturor. 

Totodată, însă, în tranziția spre o economie cu emisii scăzute de carbon, România va trebui să se folosească și de gazul natural. De aceea valorificarea surselor energetice indigene ale UE precum gazul natural din Marea Neagră sau din estul Mării Mediterane rămâne o etapă intermediară foarte importantă în drumul nostru spre decarbonizare.

Obligația oamenilor politici este să creeze stabilitate și oportunități pentru cetățeni, nu nesiguranță. Așa cum Uniunea Europeană a fost de partea cetățenilor și a întreprinderilor mici și mijlocii pe durata pandemiei, așa trebuie să fim de partea lor și în tranziția spre o economie verde.

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

  1. Noi murim de gat cu un pseudopremier care duce gaslighting la nivel de arta si un presedinte care daca nu este santajat pare lovit de nebunie … dar observati ce bine suntem organizati in penele la nivel european ( lasa ca oricum o sa se scumpeasca energia!). Poate incercati sa aduceti claritate si pe subiecte care ard la propriu si la figurat gazu degeaba pe la palatele din Bucuresti.

  2. 1- UE este o sumă de 27 sisteme energetice naționale . Fiecare din ele e un mix de producție pe baza de cărbune , gaz , hidro, nuclear, eolian, fotovoltaic.
    Cărbunele vreți să îl închideți . După care și producția nucleara. Dar cu ce să înlocuiți aceste reduceri masive de producție energie electrică , nu ne informează nimeni.
    Cit costa, cine plătește , in cat timp, nici urmă.
    Polonezii deja refuza o decizie juritica UE pentru închiderea unei mine de cărbuni. Care e un important combustibil energetic.
    Simplu și uman.Nu au ce pune in locul ei.
    Neimportant la nivel de comisie UE. Polonia trebuie sa tremure de frig de dragul UE ?

    2- Piata gazelor în UE e tot o uniune de 27 sisteme diferite.
    Cu agravantul că materia prima vine majoritar importata din țări extra UE. In primul rand Rusia.
    Ce a făcut parlamentul UE pentru a diversifica acest import strategic ?
    Că nu văd nici un plan sa se importe mai mult din Algeria, Libia sau din zăcămintele descoperite în Marea Mediterana.( Israel, Turcia, Grecia)
    Ca sa nu mai scriu că importul de gaz metan lichefiat e minoritar.
    Ce fonduri și strategii a aprobat europarlamentul in domeniul măririi capacității GNL , a creșterii importului din Quatar sau USA ? Cumva nimic ?

    In afară de aprovizionarea Germaniei prin două conducte submarine ruse si care ocolesc Ucraina și Polonia , nu am habar să fi fost alte aplauze in europarlament.

    3- certificatele verzi. Vedeți prima cine le vinde și cine le cumpără. Rezolvați problema și după aia puteți visa și la certificatul verde aplicat fiecărui bloc , casa, centrala de apartament.
    Iar o achiziție comuna de gaz metan e ca armata comuna europeană. Fara o politică externă comuna , cine comanda, cine tratează contractele ?

    Experți ca la contractul cu AstraZeneca unde efectiv LIPSEA total paragraful elementar :
    „penalități in caz de nerespectare clauze contractuale livrare vaccin” ?

    Și dacă vreți să umpleți din timp rezervoarele subterane strategice de metan , cum o faceți că sunt o grămadă cu proprietari diverși și strategii diverse ?
    Le naționalizați la nivel comunitar ?

    Multe probleme , puține soluții credibile.

    Poate ar fi bine sa o lăsați mai moale, mai lungiți timpurile pentru economia verde ca costurile deja se văd și lovesc în portofele.

    Și asta o veți simtii la alegeri și voturi.

    Sau puneți pe ecologiști sa inventeze ceva revolutionar care sa rezolve problema.
    Că sute de mii de ingineri pe planeta asta , chiar daca se chinuie zilnic, nu reușesc să satisfacă ambițiile ecologice a Gretei și a europarlamentarilor care nu au văzut în viața lor (și din interior ) ,o centrala electrica ( oricare) și nici o magistrală de gaz metan.

    In rest tot OK.
    Aștept liniștit invazia de mașini electrice cu baterii „made in China” și sumedenia de stații de incarcare unde componentele sunt din aceiași tara.
    Că nu va exista capacitatea europeană de a produce cam dublu producției actuale de energie electrică pentru a incarca toate aceste vehicule , neimportant.

  3. Sa le luam pe rand.
    1 – daca s-ar proceda precum propuneti ar trebui impartita energia achizitonata in comun dupa o „cheie” , orice incercare ar fi o catastrofa, energia ( gazele in special) nu poate fi comparata cu un vaccin sau alt produs, este prea vitala s-o impartim precum feliile de tort.
    Si de unde am putea achizitona gaze ? de la rusi, tarile central asiatice, tarile arabe, Iran.
    Daca privim cine detin cele mai mari resurse de gaze avem intradevar o problema, mai cu toate ne aflam in conflict din diferite motive, actualii politicieni fiind mai mult ocupati cu political correctness decat de afaceri in interesul populatiilor pe care le prezinta.
    2 – Cresterea fondului social de clima, cu ce si unde il alimentam ? luam de la unii si dam la altii, datorii si mai multe, alta varianta nu vad.
    3- Care sunt noile resurse europene, vantul si soarele fiind singurele resurse de care beneficiam si nici de ele in mod indestulator, lipsa vantului din acest an a dus la producerea a mai putina energie eoliana decat prevazut, cum as controlezi o resursa haotica ? Din pacate Europa nu dispune de mari resurse proprii si dupa colegii dumneavoastra din parlamentul european nici nu se doreste folosirea resurselor actuale pana cand technolgiile vir puse intrat puse la punct incat sa putem renunta la petrol, gaz, carbune sau energie nucleara, singurele care deocamdata pot furniza tot mai multa energie ceruta de consumatori, si torul la preturi bune
    4-scumpirea certificatelor ETS a fost cauzata printe altele si prin reducerea lor artificiala din partea UE , numarul reducandu-se si ca pe orice piata, cerea si oferta regleaza cererea iar specula nu poate fi eliminata decat intr-o anumita masura. Efectul acestui comert al certicatelor asupra climei este egal cu zero.
    5- aici chiar nu vad cum am putea combate „manipularile” din afara, declaram razboi economic celor de la incercam sa cumparam de resursele de care avem nevoie ?
    6-birocratie suplimentara si lucru inutil, profita doar cei care traiesc de pe urma acestui demers
    7- deocamdata nu vad cum s-ar putea realiza acesta independenta, acum, intr-un termen rezonabil in care am putea dezvolta noi technolgii s-ar putea crea o oarecare independenta energtica, independenta de cine ? de rusi ? profita chinezii. energie ieftina fapt care ar produce relocarea si mai puternica a productiei industriale din Europa catre Asia, devenim si mai dependenti de altele, precum chiar acum, lipsa de microcipuri, lipsa de multe produse industriale produse in China si Asia.
    Europa trebie sa fie in masura sa importe si sa produca energie proprie astfel incat pretul ei sa ramana rezonabil, nu ne putem izola de restul lumii insa o data cu cresterea cererii tot mai mari de energie pretul nu poate scadea in conditiile actuale. Poate ar trebui a ne gandim mai mult cum am putea reduce consumul de energie, reducerea insa nefiind in interesul statului care profita cel mai mult datorita preturilor mari.

  4. O intrebare de cetatean european platitor de impozite si „la zi” cu achitarea facturilor in doua ţari membre UE:
    De ce niciun guvern al Romaniei nu a legiferat un sistem de plata al energiei electrice diferentiat in functie de orele de consum , mai ieftin noaptea, pentru diminuarea facturilor utilizatorilor casnici ?
    Acest sistem functional in majoritatea tarilor occidentale aduce beneficii financiare populatiei si diminueaza pe ansamblu efortul de producere si distributie a energiei pentru marii consumatori economici.
    Toti guvernantii si toti reprezentantii pe langa institutiile europeene stiu ca gradul de saracie al romanilor este ingrijorator si umilitor, avand repercursiuni si asupra nivelului de educatie, igiena, sanatate si confort elementar.
    Daca in aceasta iarna, criza sanitara se va combina cu saracia si mizeria de tip ceausist prin care au trecut cel putin 3 genaratii inca in viata, guvernantii se pot confrunta cu un fenomen de „nesupunere sociala” care sa includa si refuzul platii taxelor si impozitelor.

  5. EU e principala vinovata de scumpirea energiei. Dupa ce au facut-o de oaie, acum vin si dau indicatii.
    EU nu are dreptul sa se bage in ENERGIE.
    Fiecare tara trebuie sa se descurce singura. Germania si-a tras teava de gaze pe persoana privata, si la fraieri le baga moristi pe git.

    Fi-miu zice de fiecare data cind vreau sa-l ajut. Multumesc, dar mai bine nu, am si asa destule probleme.

    • Argumente demne de baieti destepti, contractorii complexelor energetice de stat, clientela politica, etc.
      Ca fapt divers, modul de cheltuire al fondurilor europene este stabilit prin acorduri la nivelul membrilor Consiliului, Parlamentului European, etc. Mare deranj cu PNRR-ul asta, a pus farul pe baietii destepti din Estul-UE. Tot mai multi cetateni din Estul-UE se intreaba de nu ar avea si ei dreptul sa beneficieze de avantajele acestei tranzitii energetice- parte din a Patra Revolutie Industriala (in special in contextul in care UE pune umarul), respectiv, tot mai multi cetateni se intreaba de ce guvernantii lor tin neaparat sa faca pipi contra vantului?

      Mai jos, cateva din beneficiile tranzitiei:
      1) Energia regenerabila este ieftina, pretul energiei eoliene si fotovoltaice a ajuns in jur de 5 centi /kWh;
      2) Pretul energiei regenerabile nu este afectat de fluctuatiile pretului la combustibili fosili pe pietele globale (stabilitatea pretului la energie creste in paralel cu cresterea ponderii energiei regenerabile in mix),
      3) Cresterea ponderii energiei regenerabile in mix contribuie la cresterea securitatii energetice – sursele de energie (eolian, hidro, solar, biomasa) fiind disponibile pe plan local;
      4) Tranzitia energetica atrage investitii private pe plan local (la nivel UE de ordinul miilor de miliarde), creaza crestere durabila, sute de mii de noi locuri de munca bine platite in productia componentelor, noi lanturi de furnizori, know-how, echipe de proiectare, montaj, mentenanta, samd.

      • „Nice try” – Entuziasmul Dv. nu m-a convins ! 1 – Afirmati ca Energia Regenerabila este ieftina – Pai de ce se aloca mari sume de bani pentru instalatii – Corect denumite : SUBVENTII ?? Ca si energia hidro – tot regenerabila – cer mari investitii la instalare – cu deosebire ca amenajarile hidro – bine intretinute – sunt exploatabile si peste o suta de ani – Panourile foto-voltaice isi reduc drastic randamentul la nici 10 ani. „Moristile” gigantice nu cred ca rezista mai mult de 20 – 25 de ani. Si ca o bomboana pe coliva – reciclarea ambelor nu este posibila (se recomanda …. ingroparea !)
        2 – Fals ! Pentru intretinere – reparare la parcurile de surse foto si – mai ales – eoliene se consuma importante cantitati de combustibili (transport, uleiuri …)
        3 – Total eronat : Cresterea ponderii surselor de energie regenerabila nu cresc – ci SCAD gradul de siguranta ! Un sistem energetic OBLIGATORIU trebue sa aiba SURSE ENERGETICE SECURITARE de minim 40 % din total – Si – mai mult – pentru compensarea eolienelor cu tendinta de cadere brusca la caderea vantului se impun Surse Securitare cu pornire rapida !! Deci nu Cazane de abur – turbine si nic atomice – Singurele de luat in considerare TURBINELE CU GAZE – cu pornire si incarcare in minute . (In Australia ALSTOM a montat – in zone greu accesibile – turbine cu gaze fara supraveghere locala , cu conducere de la diatanta – radio)
        4 – Tranzitia energetica – visul apologetilor incalzirii globale ! – este adevarat ca necesita fonduri foarte mari de investitii – cu returnare : beneficii mici si pe mari spatii de timp – Nu prea vad multi particulari care s-ar buscula sa investeasca ! Astfel de investitii se pot face de STAT sau grupuri economico-industriale de mare forta !
        Scuze pentru interventie – dar am peste 80 de ani si am lucrat toata viata ca inginer energetic – nu numai in Romania ci si lin strainatate.

        • Bravo domnule, inginerii din vestul continentului sunt veniti cu pluta, au grest la calcule (noroc ca mai exista si geniile astea Carpatine, salvarea Europei, nu?) Spor la risipit in continuare energia termica reziduala prin turnurile de racire, ca doar voi va permiteti…

          https://www.youtube.com/watch?v=BDuBq6ZPb7s
          https://www.youtube.com/watch?v=ezD-6zkABwA

          In Germania de exemplu, energia produsa in noile parcuri eoliene si fotovoltaice a devenit cea mai ieftina forma de energie, costurile fiind in jur de 5 centi /kWh, fara nici un fel de subventii directe sau indirecte. Noile CET-uri flexibile si inteligente instalate in jurul centrelor urbane (printre altele si cu functiuni de balansare a retelei), la randul lor, faciliteaza cresterea ponderii energiei regenerabile/ieftine in mix, pana in jur de 75%-80%. In fine, geniile si capitalistii de cumetrie din jurul compelexelor energetice de stat (din Estul-UE) au aversiune la tehnologiile astea noi. Cica ca sunt tehnologii iecologiste, neomarxiste, lubenite, etc ;) https://www.youtube.com/watch?v=eeiu-wcyEbs

  6. PNL a facut mai multe greseli in ultimul timp, iar numitorul comun al acestor greseli pare sa fie urmatorul: conducerea actuala a PNL nu isi respecta propriul electorat. Echipa castigatoare pare sa isi imagineze ca sustinerea lor in randul populatiei e ceva care vine de la sine, ca un fel de fenomen al naturii, iar alegatorii lor sunt oameni dispusi sa le tolereze orice. In ziua de azi o atitudine ca asta ar fi periculoasa si pentru PSD. Pentru PNL e catastrofala. Uitati un exemplu, ca sa fiu mai exact. Crede oare echipa castigatoare ca alegatorii PNL au deschis sticle de sampanie de bucurie ca un ilustru necunoscut cu zero experienta in domeniu a devenit peste noapte ministru de finante, fix ca pe vremea guvernarilor PSD? Creste inima in simpatizantii PNL la gandul ca experienta profesionala a noului ministru se rezuma la SC Trefo SRL? Probabil ca nu. Dar atunci ce crede, de fapt, echipa castigatoare? Probabil ca e mai realist sa spunem ca parerea alegatorilor despre noul ministru de finante nu e cine stie ce prioritate pentru marii strategi ai partidului. Le place alegatorilor, nu le place, sa le fie de bine. Facem cum vrem, ca de-aia suntem la putere. Momentan suntem ocupati sa inlocuim clientelismul PSD cu clientelismul PNL si n-avem timp de chestii din astea. La fel, nu pare sa fie o prioritate pentru echipa castigatoare nici imaginea premierului Citu in randul opiniei publice. Genul asta de atitudine e o problema. Daca nu va intereseaza prea mult opinia celor care v-au trimis in parlament, atunci vine in mod logic intrebarea cine naiba va credeti. E nepotrivit inclusiv faptul ca dvs vreti sa ne povestiti chestii europene intr-un moment de criza politica. Criza la care s-a ajuns pentru ca partidul dvs se tot incapataneza sa impinga un superman al anti-imaginii publice pentru functia de prim ministru chiar daca era clar de acum o luna ca nu mai are sustinere parlamentara. Aveti impresia ca sunteti intr-un fel de duel cu Barna si cu Ciolacu, si ati uitat complet ca mai exista si alegatorii.

  7. Politica economica si fiscala a UE include multe utopii ca sa nu spun altceva. Nu a avut o viziune clara de la bun inceput privind aspecte cheie economice. Din 2007, UE a alocat fonduri europene pentru porturi turistice, partii de schii inutile, sali de sport si stadioane, parcuri de distractii, pensiuni turistice devenite case particulare de vacante, etc. in localitati fara suport demografic. A impus izolare termica cu plastice in loc de panouri minerale si pasla, mai bune si ignifuge cu adevarat si vara dam bani pe aer conditionat. Nucleul franco german a stiut sa isi apere interesele separat cu Rusia, restul poate sa crape de 7 ori. Acum vrea sa interzica folosirea gazelor pentru incalzire, dar ce pune in loc nu spune. Daca UE o tine tot asa cu strategiile de hartie vom avea parte si de alte exituri. Se vede cat de reusita a fost strategia comunitara cu vaccinurile anticovid cand a fost favorizata firma Pfizer. Practic UE a cautat in Europa de Est piata de desfacere, forta de munca ieftina si la discretie, vezi sparanghelul, caci fara leguma aceasta nu se putea trai.

    • Pai din taxele alea ne luam noi salariile de europarlamentari si neamurile noastre profitul din firmele lor verzi subventionate cu taxele alea. Mai bine mai puneti voi o patura , mai beti un ceai , mai slabiti….. mai muriti…
      Ce , credeai ca dl europarlamentar e prost ? El te invata de bine: ce si cum sa faci ca sa-i fie lui bine. Are legitimitate , a fost votat de aproape trei persoane si ceva.

  8. Dle Siegfried Mureșan,

    Dincolo de subvenții și ajutoare sociale, decidenții politici europeni ar trebui să-și propună în primul rând să înțeleagă cum se formează prețul pe piața gazelor naturale și a energiei electrice și să răspundă la întrebarea dacă (la nivelul UE) avem o piață a energiei într-adevăr funcțională, concurențială și pregătită pentru decarbonizarea producției. Iar dacă constată (și au motive serioase să constate) că nu e tocmai funcțională, concurențială și pregătită pentru decarbonizare să vadă ce se poate face în acest sens.

    În ce privește gazele naturale UE depinde aproape exclusiv de importurile din Rusia (50%), Norvegia (25%), Algeria (15%) și alte țări (10%). Achizițiile de gaz la comun de către Comisia Europeană ar putea fi o soluție, dar s-ar putea să nu fie acceptată de țările care deja au deal-uri bilaterale cu Rusia, Norvegia și Algeria. Oricum Rusia are o poziție de monopol și poate pune oricând presiune asupra prețului din piață fără ca UE să poată face prea multe. Conducta EastMed va mai ajuta puțin. White Stream ar ajuta și ea, dar ca nu cred că mai e posibilă construcția ei.

    Gazele naturale sunt esențiale pentru încălzirea locuințelor, dar pe termen lung se pune întrebarea dacă ar trebui să folosim gazul inclusiv pentru producerea energiei electrice. Recomandarea din studiul OECD ”Costurile decarbonizării” este să ne limităm la a folosi gazul doar pe partea de echilibrare și asta ar trebui să ducă la scăderea importurilor.

    În 2019 în UE energie electrică (EE) a fost generată pe bază de combustibili fosili (16%), petrol (2%), gaze naturale (21%), nuclear (26%), regenerabile și biomasă (35% din care eolian 13%, hidro 12%, solar și geotermal 5%, biomasă 4%). Probabil că ecologiștii entuziasmați și-ar dori ca proporția energiei regenerabile să ajungă la 100%, dar așa ceva este imposibil, cel puțin nu cu actualele tehnologii. Ca să înțelegem de ce nu este posibil trebuie mai întâi să înțelegem că într-un sistem energetic producția de EE trebuie echilibrată perfect cu consumul și asta în fiecare secundă din an, altfel se pot produce pene de curent. Stocarea energiei electrice, deși ar fi foarte dezirabilă, este extrem de scumpă la ora actuală. De exemplu costul stocării unui baril de petrol este de cca $20. Pentru a stoca aceeași cantitate de energie electrică (1700 kWh), costul se ridică la peste $200.000 folosind o baterie Tesla Megapack, deci de cel puțin 10.000 de ori mai mult!!

    Nu este posibil să mai creștem energia hidro (oricum nu semnificativ), iar cea eoliană și solară este intermitentă. Creșterea proporției de energie intermitentă duce la rândul său la creșteri consistente ale costurilor de transport a EE și de echilibrare (suplinirea producției de EE atunci când energia intermitentă scade). Hidrocentralele preiau de cele mai multe ori rolul de echilibrare, dar acolo unde energia hidro lipsește (sau nu este suficientă) rolul de echilibrare este preluat de centralele pe gaz la costuri semnificativ mai mari.

    Din moment ce piața EE necesită o corelare perfectă între cerere și ofertă (fără posibilități de stocare în afara bazinelor hidro), prețurile formate sunt foarte predispuse de a ajunge la extreme: negative când există o producție mare de energie intermitentă (centralele eoliene și solare ies totuși în profit datorită subvenției prin certificatele verzi) respectiv prețuri uriașe (recent 300 EUR/MWh) când există o cerere mare acoperită prin importuri și/sau unități de producție costisitoare (datorită prețului ridicat la cărbune, gaze naturale, certificate de CO2, lipsei de investiții în generatoare mai eficiente).

    Construcția unor noi capacități de producție de energie electrică și decarbonizarea producției presupun investiții mari, iar investitorii (indiferent că sunt privați sau statali) au nevoie de o predictibilitate a pieței, exact opusul instabilității actuale. Este așadar imperativ ca UE să creeze un mediu predictibil dacă dorește sa decarbonizeze producția de EE la costuri acceptabile pentru consumatori. Iar pentru a crea un mediu predictibil este nevoie, așa cum spunea dl. Cătălin Dragostin într-un articol recent de pe Contributors, de planificare.

    Trebuie să ne decidem mai întâi cum vrem să producem EE într-un orizont de timmp de 30 de ani. În publicația ”Costurile decarbonizării” OECD recomandă ca energia nucleară să acopere 40-60% din consum (deci ar fi o creștere semnificativă de la actualul 26%), energia eoliană și solară 30-40%, de la 18% în prezent) și restul un mix de producție cu emisii cât mai mici de CO2 și la costuri cât mai reduse (hidro, centrale pe gaz, alte tehnologii). Reglementatorul (statul) ar trebui să garanteze că energia nucleară este preluată integral în sistemul energetic la un preț care să acopere investițiile și cheltuielile curente. Pe urmă prioritară ar fi preluarea energieie eoliene și solare iarăși la un preț garantat (asta se poate realiza prin certificatele verzi). Restul necesarului de energie ar trebui să se dispecerizeze în funcție de emisiile de CO2 si costurile de producție (prioritară ar fi energie hidro acolo unde este disponibilă).

    În viziunea mea, o astfel de planificare ar trebui făcută atât pe termen lung (ani și zeci de ani) cât și pe termen mediu (de la o săptămână până la câteva luni) și, desigur, și pe termen scurt și foarte scurt (de la 15 minute – o oră până la următoarele 24 de ore). Furnizorii ar trebui să cunoască destul de bine tiparul de consum al clienților pentru ca dispecerizarea producției de EE să poată fi făcută astfel încât să rezulte costuri cât mai mici, emisii de CO2 cât mai mici, dar și o predictibilitate pentru producători. Furnizorii vor cumpăra apoi un pachet dispecerizat de EE compus din energie nucleară, eoliană, solară, hidro, gaz, etc. Dacă energia nucleară constituie tot timpul 50% dintr-un pachet de EE, la un preț stabil, deja prețul pachetului de EE devine mult mai stabil și mai predictibil. Furnizorii pot astfel opta să ofere consumatorilor EE la prețul pieței + o marjă (la fel cum băncile oferă credite la dobânda ROBOR + marjă) sau pot opta să-și facă hedging pe piețele futures de energie și să ofere consumatorilor contracte la prețuri fixe. Furnizorii care nu cunosc foarte bine tiparul de consum al clienților și aplică pentru o dispecerizare deficitară a EE vor fi nevoiți să cumpere (sau să vândă) din piața liberă deficitul (respectiv excesul) de EE la prețuri (probabil) mult mai dezavantajoase.

  9. Singura soluție de reducere cu ceva a prețului la energie în Europa înainte de venirea iernii e suspendarea obligativătții certificatelor de dioxid de carbon măcar până în primăvara 2022. Va propune și/sau va susține dl. europarlamentar Mureșan acestă soluție simplă și rapidă spre a oferi șansa la o existență demnă zecilor de milioane de europeni amenințați cu greutăți greu de imaginat în lunile următoare?

  10. Singura solutie de oameni normali la cap: ENERGIA NUCLEARA!
    In completare puneti cat RES vreti, echilibrat cu gaz.
    Orice altceva sunt doar emanatii ale unor birocati incompententi.
    La prima amenintare de system failure, ies ca niste gaini fara cap si isi dau cu parerea despre subiecte pe care nu le inteleg si, in consecinta, proppun niste „solutii” de-a dreptul retardate.
    Doar un ex., pct 4 din lista, sistemul are un design in asa fel incat nr certificatelor se va reduce gradual/anual iar pretul, natural, va creste.
    Cand au ajungs la 55EUR/t Timmermans a iesit si a spus ca „suntem pe drumul cel bun, asta vrem sa obtinem si asteptam pretul mai sus”.
    Daca eu stiu ca o punga de pufuleti va costa 100 EUR peste 4-5 ani si acum costa 40, o voi cumpara acum, o stochez si o voi vinde atunci, economics 101.
    Acum vreti sa investigati…ce?

    • Exact: energie nucleara. Faci pentru toata Europa niste centrale in Svalbard, conectezi toata infrastructura electrica integrata a Europei acolo si te-ai scos. In caz de accident (ca tot ne zapacesc iekonemtii cu asta) e la distanta maxima, ramane doar de intervenit pentru izolare, anihilare. Doar sa ne dea Norvegia acrodul :)

  11. Ce nevoie ar mai fi de „masuri UE” cand iata ca Ungaria stat UE si NATO a rezolvat deja problema pe cont propriu ?
    Fiecare stat e liber sa procedeze la fel. Cine va opreste ? Cine ne opreste ?
    UE nu e in masura sa dicteze nimic in energie deoarece nu are mijloacele necesare: nu are energie. UE nu e nici importator nici distribuitor de gaze. E un misit, un intermediar, o firma de garsoniera care capuseaza sistemele nationale.

  12. Centrale Atomice.

    Orice alte surse sunt fantezii, wishful thinking, corectitudine politica, utopii, solutii dintr-un viitor indepartat.

    • Constul energiei produsa in centrale atomice este undeva in jur de 10 centi /kWh. Punem baietii destepti, contractorii companiei Nuclear Electrica (clientela politica;) sa plateasca diferenta. Ia sa vedem!

Dă-i un răspuns lui Th. Iliescu Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Siegfried Muresan
Siegfried Mureșan este un economist și om politic român, deputat european din partea Partidului Național Liberal. Născut la Hunedoara, Siegfried Mureșan a absolvit cursurile Academiei de Studii Economice din București și programul de Master în Științe Economice și Management la Universitatea Humboldt din Berlin. Siegfried Mureșan se află la al doilea mandat de europarlamentar. Este vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European, președinte al Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE - Moldova și membru în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare. Siegfried Mureșan este, totodată, vicepreședinte al Partidului Popular European.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Lărgirea Uniunii Europene. Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia (de Nord) și Albania

Scriu aceste rânduri la Novi Sad, în Serbia. Nu sunt pentru prima dată în această țară, am mai străbătut-o de câteva ori...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro