luni, noiembrie 28, 2022

Sărbătorirea Centenarului a fost ratată!

Nu mai încape nici cea mai mică îndoială. Sărbătorirea Centenarului a fost ratată, chiar dacă ne punem inteligența între paranteze și acceptăm zicerile inepte ale ministrului Culturii și Identității Naționale, dl. George Ivascu, care pretinde că ea se va extinde până în 2020.
Nu mai e loc de recuperări și nici de puneri de cenușă în cap. Oricum complet nesincere și total lipsite de orice urmă de credibilitate.
Vina ratării nu cade nici în sarcina Budapestei, nici în aceea a guvernului condus de Viktor Orbán, cu toate acțiunile lui neprietenești care nu pot trece fără a nu fi băgate în seamă, nici a maghiarilor cu toate obsesiile lor legate de nedreptatea, de pretinsa rană istorică de la Trianon. Vina aparține în totalitate coaliției PSD-ALDE care, încă din momentul preluării guvernării, a făcut tot ceea ce a fost posibil să-i dezbine pe români doar-doar îl va face scăpat de pușcărie pe președintele PSD, dl. Liviu Nicolae Dragnea. Operațiune în care a avut adesea drept complice UDMR.
Poate ea de azi încolo Academia Română să scrie și să lanseze în spațiul public câte pronunciamente o duce pixul și o ajută mintea. Apeluri ba pentru unitate, ba în favoarea salvării familiei tradiționale, ba pentru conservarea locului deținut de umanioare în programele școlare. Asemenea Bisericii Ortodoxe, Academia a fost absentă din spațiul public atunci când se cuvenea mai abitir să fie. Vineri, 10 august sau câteva zile după aceea, atunci când puterea politică cu care coabitează, care o stipendiază și care îi cumpără astfel tăcerea a mai adăugat o piatră monumentului jalnic al războiului româno-român.
Dacă Academia a tăcut chitic, Biserica Ortodoxă Română a mimat luarea de poziție, mimând deopotrivă și apolitismul. La urma urmei cum putea ea Biserica Națională să denunțe natura criminală a unei guvernări care tocmai i-a vârât în pușculiță încă o sută de milioane în vederea terminării Catedralei Mântuirii Neamului? O mântuirea care se reprogramează la Sfântul Așteaptă câtă vreme și ierarhii, și academicienii îi inoculează neamului lecția supunerii, a tăcerii lașe, a capului plecat pe care sabia nu îl taie.
Centenarul a ajuns să fie în România de astăzi ceva care seamănă teribil cu peștii de sticlă din vremea copilăriei mele. Kitsch, obiect și subiect de manipulare, de încercare de ascundere a vinovățiilor și ticăloșiilor evidente. Lucrul acesta s-a văzut cu ochiul liber marțea trecută, atunci când un domn pe nume Sebastian Cucoș, șef al Jandarmeriei Române în ziua în care instituția domniei-sale s-a pus nu în slujba românilor, ci în aceea a puterii politice, a guvernării PSD-ALDE și a oferit țării un spectacol trist. S-a plasat dl. Cucoș în vecinătatea Drapelului național, ba chiar l-a întinat la un moment dat atingându-l, chemându-l a-i fi chezaș minciunilor debitate în cascadă, s-a poziționat același domn Cucoș între Arhangheli, și, desigur, și-a făcut elogiul propriei persoane.
Mai încolo dl. Cucoș a marșat pe pedala recunoștinței pe care s-ar cuveni să o arătăm jandarmilor nu doar atunci când aceștia ne salvează de nămeți și de inundații, ci și atunci când respectivii abuzează de gaze lacrimogene, de pulane, de țestoase spre a îndeplini ordine criminale. Pentru ca mai apoi același domn Sebastian Cucoș să facă apel la sărbătoarea Centenarului. În numele căruia am fi chemați, vezi Doamne! să ne iubim, să ne înfrățim cu brutele, cu torționarii.
Precum doamna Carmen Dan, dl. Cucoș nu are să-și reproșeze nimic. Nici nu se gândește la demisie. Din contră. Aspiră la definitivarea pe post. Prin întreg comportamentul său de marțea trecută, dl. Sebastian Cucoș s-a arătat net inferior ministrului ceaușist Tudorel Postelnicu. Acela a avut măcar puterea de a spune “Am fost un dobitoc!”. 28 de ani mai târziu dl. Cucoș vrea să își ascundă lipsa de caracter și de demnitate învocă mișelește Centenarul și visează la o avansare.
Text apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. „Sărbătorirea Centenarului a fost ratată!”

    Nu s-a ratat nimic!
    Guvernul a decis prelungirea sărbătoririi cu încă doi ani. Adică, până în 20_20.
    Dacă nu se reușește încadrarea în timp, exsită resurse pentru prelungirea și mai mult…

    Apoi, piața internă a profitat folosind „Centenarul’ ca pretext de marketing la „Încins grătarul”.
    Adică, ce s-o mai lungim cu manifestări cultural-științifice prin străinătate?! Să ne exprimăm în limbi straine?! Facem în România câteva bannere, prublicăm [pe banii mei] câteva „capodopere” literare despre eveniment și apoi vedem cum tocăm restul resurselor alocate de la Buget.

    Nu s-a ratat nimic, a ieșit exact așa cum doreau reprezentanții PSD-ALDE-UDMR.

  2. Actualii guvernanti nu sint capabili pentru un an Centenar, iar noi, ceilalti, ridem de ne scuturam pe margini.
    Nu uitam sa plingem cu lacrimi de crocodil de nereusita pesedista.

  3. Oh, domnule Morariu, politica Budapestana în anul centenarului sau lăbărțarea „patriotismului” acelui domn pe nume Cucoș cu mâna pe drapel sunt doar niște asperități în realitatea factuală a României. Escaladarea, până la epuizare, a tuturor pervertirilor constituționale, dublată de emascularea tuturor regulilor și cutumelor ce compun normele unui stat de drept este descrierea timpului pe care-l trăiește România. Inițiate de fostul președinte ca instrumente de luptă împotriva oligarhilor și adversarilor politici, dar căzute în mâini nepotrivite, ele devin astăzi tăișuri eficace în instaurarea autocratiei și, folosite cu încă și mai multă rapacitate, crestează adânc în realizările, și așa insuficiente, ale democrației românești.
    România va depăși și obstacolul ăsta, nu mă îndoiesc, căci uleiul se alege în mod natural de apă, dar câte cicatrici noi oare ne vor brăzda obrazul și, mai ales, câte învățăminte vom putea extrage din această perioadă bogată în evenimente?

  4. Centenar, nu stiu cite zeci de ani, bimilenar etc, conventii bune pentru o lume pe duca. Altfel ce inseamna 100 de ani? Un an mai mult decit 99, unul mai putin decit 101. Asta asa, ca idee, nu ca sa-i scuz cumva pe ineptii de la psd.

  5. La ceea ce se numește centenar pentru lupta care au dus-o înaintașii noștri pentru întregirea poporului Român și nu puțini au plătit cu viața ca acum sa ne trezim conduși de o mâna de impostori care au furat românilor revoluția din 1989 și de atunci încoace ne fura și dezbina poporul român cu orice posibilitate și nu puțini am ajuns pribegi și hoinari în lumea întreagă nu pentru ca nu ne iubim țara dar mulți nu ne mai găsim locul văzând atâta nedreptate. Europa și nu numai abia așteaptă sa vadă așa ceva ca sa întregească locurile ramase goale din cauza problemei demografice în care se afla. Tot această țară ai cărui cetățeni suntem și ai cărui limbă o vorbim a ajuns și ajunge sa fie închinată sultanului de către guvernul care îl are România la momentul de fata. România și români până când să rămânem îngenunchea-ti în fata unor neispraviti. Treziți-vă și haide sa ne trezim cu toții. Diaspora a dat un semn de mare curaj

  6. oare cine isi bate joc de romani? noi sintem o parte a problemei, cealalta e in fluxul cu o singura directie care ne lasa fara generatii intregi si de lideri. cine a organizat acest macel e ‘genial’.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carte recomandată

 

 

 

Carte recomandată

 
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro