Zilele acestea se discută foarte mult despre transferul contribuțiilor de la angajat la angajator cât și despre impactul acestui transfer asupra venitului net al angajatului. În încercarea de a minimiza acest impact negativ, guvernul a propus scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%. Această scădere de aproape 40% va avea însă repercusiuni serioase asupra bugetelor locale.
Astfel, cota defalcată din impozitul de venit este una din principalele surse de venit ale primăriilor din România. Aceasta poate reprezenta între 20% și 40% din bugetele locale, cu excepția Bucureștiului unde reprezinta peste 50% din bugetul PMB.
Faptul că primăriile depind de acest impozit, le face să fie mai dinamice în a atrage investitori de calitate în localitățile lor. Cu cât sunt mai mulți angajați într-un oraș și cu cât aceștia sunt mai bine plătiți, cu atât mai multe venituri vor fi la bugetul local.
Totodată, spre deosebire de cota defalcată din TVA care este folosită pentru cheltuieli fixe, banii din impozitul pe venit sunt folosiți în special pentru investiții, dar și pentru subvenții, curățenie, etc. Majoritatea lucrărilor de modernizare a unităților de învățământ sau sanitare desfășurate de autoritățile locale se fac din banii din această sursă. Scăderea bruscă a veniturilor va duce implicit și la scăderea investițiilor din aceste domenii.
Sunt surprins de lipsa de reacție a primarilor, deoarece aceștia ar trebui să fie primii care să reacționeze contra acestei măsuri. Se pare însă că miraculosul program de guvernare a adormit pe toată lumea. Din păcate, această măsură va afecta foarte serios majoritatea municipiilor reședință de județ frânând și mai mult dezvoltarea lor.
Zilele trecute s-a anunțat că Primăria Capitalei renunță la subvenția pe căldură și că de acest lucru este vinovată Comisia Europeană. Dacă ne uităm bine la pierderile suferite din cauza acestei reforme fiscale, putem observă că cea mai mare pierdere din cota defalcată va fi exact în bugetele primăriilor capitalei. Am senzația că anunțul acesta a fost făcut ca o dezinformare, cunoscându-se faptul că va scădea puternic bugetul și implicit se încearcă aruncarea vinei în curtea altora.
Pentru a realiză cât de gravă este această măsură am realizat mai jos un tabel cu pierderile estimate pentru majoritatea municipiilor din România raportat la bugetele din 2016. Se estimează o scădere generală a bugetelor locale de aproximativ 15%, ceea ce va afecta foarte serios funcționarea acestora, mai ales în contextul creșterilor salariale recente. Această scădere va afecta cel mai mult investițiile primăriilor din țară, care nu sunt impovărate cu subvenții. Guvernul estimează că se va recupera o parte din pierderi prin creșterea forțată a salariilor de către angajatori, aceștia nedorind să scadă netul angajaților. Această creștere însă nu este sănătoasă și nici nu poate fi sustenabilă pe termen lung.
|
Buget total 2016 | Cota defalcata 2016 | Pondere in buget | Scadere estimata | Scadere % | |||
Drobeta | 168,204 | 43,031 | 25.6% | 16,137 | 9.60% | |||
Timisoara | 1,392,457 | 383,135 | 27.50% | 143,676 | 10.30% | |||
Arad | 492,988 | 169,765 | 34.4% | 63,662 | 12.9% | |||
Oradea | 606,542 | 156,274 | 25.8% | 58,603 | 9.7% | |||
Cluj | 1,041,823 | 433,765 | 41.6% | 162,662 | 15.6% | |||
Iasi | 885,432 | 253,871 | 28.7% | 95,202 | 10.8% | |||
Pitesti | 405,187 | 143,270 | 35.4% | 53,726 | 13.3% | |||
Constanta | 666,810 | 227,783 | 34.2% | 85,419 | 12.8% | |||
Ploiesti | 511,835 | 205,590 | 40.2% | 77,096 | 15.1% | |||
Sibiu | 441,106 | 185,698 | 42.1% | 69,637 | 15.8% | |||
Bucuresti | 6,448,108 | 3,660,748 | 56.8% | 1,372,781 | 21.3% | |||
Vaslui | 136,614.0 | 37,377.0 | 27.4% | 14,016 | 10.3% | |||
Alba Iulia | 187,100 | 70,358 | 37.6% | 26,384 | 14.1% | |||
Alexandria | 115,880 | 36,257 | 31.3% | 13,596 | 11.7% | |||
Rm. Valcea | 311,080 | 88,479 | 28.4% | 33,180 | 10.7% | |||
Resita | 153,346 | 38,925 | 25.4% | 14,597 | 9.5% | |||
Calarasi | 110,002 | 40,004 | 36.4% | 15,002 | 13.6% | |||
Focsani | 209,649 | 55,903 | 26.7% | 20,964 | 10.0% | |||
Giurgiu | 179,894 | 47,427 | 26.4% | 17,785 | 9.9% | |||
Craiova | 603,773 | 195,750 | 32.4% | 73,406 | 12.2% | |||
Targoviste | 220,030 | 62,825 | 28.6% | 23,559 | 10.7% | |||
Bistrita Nasaud | 269,564 | 70,484 | 26.1% | 26,432 | 9.8% | |||
Piatra Neamt | 198,971 | 56,105 | 28.2% | 21,039 | 10.6% | |||
Botosani | 209,377 | 61,000 | 29.1% | 22,875 | 10.9% | |||
Suceava | 382,246 | 82,659 | 21.6% | 30,997 | 8.1% | |||
Targu Jiu | 223,607 | 65,443 | 29.3% | 24,541 | 11.0% | |||
Baia Mare | 308,540 | 103,890 | 33.7% | 38,959 | 12.6% | |||
Zalau | 155,410 | 43,739 | 28.1% | 16,402 | 10.6% | |||
Bacau | 343,284 | 119,000 | 34.7% | 44,625 | 13.0% | |||
Brasov | 466,290 | 255,260 | 54.7% | 95,723 | 20.5% | |||
Buzau | 288,850 | 109,460 | 37.9% | 41,048 | 14.2% | |||
Sfantu Gheorghe | 135,157 | 42,040 | 31.1% | 15,765 | 11.7% | |||
Galati | 418,142 | 149,980 | 35.9% | 56,243 | 13.5% | |||
Targu Mures | 404,880 | 164,250 | 40.6% | 61,594 | 15.2% | |||
Satu Mare | 255939 | 78,373 | 30.6% | 29,390 | 11.5% | |||
Miercurea Ciuc | 125,938 | 43,638 | 34.7% | 16,364 | 13.0% | |||
Deva | 152,646 | 29,744 | 19.5% | 11,154 | 7.3% | |||
Slobozia | 112,343 | 34,665 | 30.9% | 12,999 | 11.6% | |||
Buftea | 51,883 | 11,774 | 22.7% | 4,415 | 8.5% | |||
Tulcea | 139,822 | 48,343 | 34.6% | 18,129 | 13.0% | |||
Total | 19,930,749 | 8,106,082 | 40.7% | 3,039,781 | 15.3% | |||
Slatina | Nu functioneaza site-ul | |||||||
Braila | Nu functioneaza site-ul |
Iar ei, in schimb, vor avea grija sa ne creasca impozitele pe locuinte si masini.
Acum vor veni deontologi care imi vor explica, plini de patos, cat de „mici” sunt taxele locale in Romania. Pierzand din vedere ca avem de-a face cu o crestere spectaculoasa a fiscalitatii. Caci reducerea de impozit pe venit de la 16% la 10% nu e o reducere reala, ci o directionare a banilor spre pensii si sanatate.
„Din păcate, această măsură va afecta foarte serios majoritatea municipiilor reședință de județ frânând și mai mult dezvoltarea lor.”
Cu permisiunea dumneavoastra, voi continua: „si facandu-le si mai dependente de fondurile de la guvern”.
Articolul pleaca de la o presupunere falsa: primaria e un guvern local. Nu, nu este.
Primaria exista doar pentru a administra la nivel local acele activitati pe care cetatenii nu le pot face singuri: strazi, curatenie, utilitati. Si e vorba de administrare, nu de prestare – pot exista prestatori privati sau se pot presta de catre primarie, la final primaria e responsabila ca serviciile sa existe.
Subventiile nu sunt un rol al primariei. Nu sunt un serviciu adus locuitorilor, sa aduni banii ca taxe ca sa ii returnezi ca subventii nu e o valoare adaugata. La fel servicii de consum, gen curatenie: acestea se factureaza locuitorilor pe baza unui calcul de consum, unde se poate, sau egal, unde nu se poate. Pentru asta nu e nevoie de fonduri decat pentru rulajul curent, costurile se factureaza direct la locuitori. Sponsorizarile de asemenea nu sunt rolul primariei, cetatenii nu platesc taxe pentru ca un primar sa le cheltuie discretionat subventionand in scop personal echipa de fotbal favorita sau biserica favorita. Nu e rolul primariei, ar trebui sa fie ilegal sa se faca asemenea plati din bugetul local.
In multe comune din Romania exista o administratie mai stufoasa decat orase din Germania sau SUA. In loc sa analizam daca e vorba de ineficienta sau coruptie (locuri de munca nejustificate, date unor apropiati sau unor persoane la schimb cu alte foloase), ne plangem ca scad fondurile disponibile pentru sifonat. De ce?
Deci, per total, problema e ca scad fondurile de cheltuieli discretionare sau ca exista prea multe cheltuieli discretionare?
Este corecta analiza. Si eu am semnalat pe scurt aceasta problema, inclusiv aseara la Realitatea TV, desi nu citisem articolul. Am lucrat pe descentralizare fiscala, in speta la modificarea legii finantelor publcie locale in 2003 si stiu cat de fragil este intreg sistemul bugetar la nivel local. Dezechilibre au fost intodeauna, desi multa indisciplina in gradul de colectare exista si la nivel local (la taxe pe proprietate si auto), mai cu seama in mediul rural. De asemenea, o parte din sursele de venituri proprii ale autoritatilor locale s-au redus (taxe notariale, de pilda), iar cotele defalcate din TVA se stabilesc arbitrar prin legea bugetului de stat, desi initial exista o reglementare in legea finantelor publice locale (in 1998 si in modificarea din 2003). Ca atare, se ridica 2 probleme: una tine de sursele de finantare pentru echilibrare bugetara care se vor reduce ca urmare a scaderii impozitului pe venit si fixarea arbitrara a cotelor defalcate din TVA a caror pondere teoretic ar trebui sa creasca, desi colectarea TVA s-a redus de la 8,7% ca pondere in PIB la aproape 6%. In aceste conditii va aparea si un al treilea efect, respectiv majorarea taxelor locale, cum de altfel au sesizat si alti cititori.
Exact in aceeasi directie merge si reducerea sumelor nete ale contributiilor pentru pilonul II de pensie. Ca sa astupe niste gauri de azi maine, si ca sa perpetueze statul etatist in perceptia pensionarilor de peste 10-20-30 ani. Existenta pilonului II ar face ca pensionarii din viitor sa fim mai putin dependenti de cei cateva zeci de lei pe care vezi doamne ii promit in campanie si apoi ii dau dupa alegeri … de parca i-ar da de la ei.
Masurile adoptate pana acum pe domeniul pensiilor au avantajat cel mai mult persoanele cu pensii mari (mai ales speciale): scoaterea contributiei la sanatate (amarastenii au luat 20 lei, cei cu peste 5000 de lei cateva 2-300), ridicarea pragului de impozit la 2000 (amarastenii au luat cateva zeci de lei ca putini depseau 1000, cei cu pensii mari au luat iara 160), cresterea punctului de pensie (amarastenii marcheaza infama suta, cei cu pensii mari 500+), reducere impozit pe venit (amarastenii-0, specialii – 2-300).