vineri, februarie 14, 2025

Scăderea impozitului de venit și impactul dezastruos asupra bugetelor locale

Zilele acestea se discută foarte mult despre transferul contribuțiilor de la angajat la angajator cât și despre impactul acestui transfer asupra venitului net al angajatului. În încercarea de a minimiza acest impact negativ, guvernul a propus scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%. Această scădere de aproape 40% va avea însă repercusiuni serioase asupra bugetelor locale.

Astfel, cota defalcată din impozitul de venit este una din principalele surse de venit ale primăriilor din România. Aceasta poate reprezenta între 20% și 40% din bugetele locale, cu excepția Bucureștiului unde reprezinta peste 50% din bugetul PMB.

Faptul că primăriile depind de acest impozit, le face să fie mai dinamice în a atrage investitori de calitate în localitățile lor. Cu cât sunt mai mulți angajați într-un oraș și cu cât aceștia sunt mai bine plătiți, cu atât mai multe venituri vor fi la bugetul local.

Totodată, spre deosebire de cota defalcată din TVA care este folosită pentru cheltuieli fixe, banii din impozitul pe venit sunt folosiți în special pentru investiții, dar și pentru subvenții, curățenie, etc. Majoritatea lucrărilor de modernizare a unităților de învățământ sau sanitare desfășurate de autoritățile locale se fac din banii din această sursă. Scăderea bruscă a veniturilor va duce implicit și la scăderea investițiilor din aceste domenii.

Sunt surprins de lipsa de reacție a primarilor, deoarece aceștia ar trebui să fie primii care să reacționeze contra acestei măsuri. Se pare însă că miraculosul program de guvernare a adormit pe toată lumea. Din păcate, această măsură va afecta foarte serios majoritatea municipiilor reședință de județ frânând și mai mult dezvoltarea lor.

Zilele trecute s-a anunțat că Primăria Capitalei renunță la subvenția pe căldură și că de acest lucru este vinovată Comisia Europeană. Dacă ne uităm bine la pierderile suferite din cauza acestei reforme fiscale, putem observă că cea mai mare pierdere din cota defalcată va fi exact în bugetele primăriilor capitalei. Am senzația că anunțul acesta a fost făcut ca o dezinformare, cunoscându-se faptul că va scădea puternic bugetul și implicit se încearcă aruncarea vinei în curtea altora.

Pentru a realiză cât de gravă este această măsură am realizat mai jos un tabel cu pierderile estimate pentru majoritatea municipiilor din România raportat la bugetele din 2016. Se estimează o scădere generală a bugetelor locale de aproximativ 15%, ceea ce va afecta foarte serios funcționarea acestora, mai ales în contextul creșterilor salariale recente. Această scădere va afecta cel mai mult investițiile primăriilor din țară, care nu sunt impovărate cu subvenții. Guvernul estimează că se va recupera o parte din pierderi prin creșterea forțată a salariilor de către angajatori, aceștia nedorind să scadă netul angajaților. Această creștere însă nu este sănătoasă și nici nu poate fi sustenabilă pe termen lung.

Buget total 2016 Cota defalcata 2016 Pondere in buget Scadere estimata Scadere %
Drobeta 168,204 43,031 25.6% 16,137 9.60%
Timisoara 1,392,457 383,135 27.50% 143,676 10.30%
Arad 492,988 169,765 34.4% 63,662 12.9%
Oradea 606,542 156,274 25.8% 58,603 9.7%
Cluj 1,041,823 433,765 41.6% 162,662 15.6%
Iasi 885,432 253,871 28.7% 95,202 10.8%
Pitesti 405,187 143,270 35.4% 53,726 13.3%
Constanta 666,810 227,783 34.2% 85,419 12.8%
Ploiesti 511,835 205,590 40.2% 77,096 15.1%
Sibiu 441,106 185,698 42.1% 69,637 15.8%
Bucuresti 6,448,108 3,660,748 56.8% 1,372,781 21.3%
Vaslui 136,614.0 37,377.0 27.4% 14,016 10.3%
Alba Iulia 187,100 70,358 37.6% 26,384 14.1%
Alexandria 115,880 36,257 31.3% 13,596 11.7%
Rm. Valcea 311,080 88,479 28.4% 33,180 10.7%
Resita 153,346 38,925 25.4% 14,597 9.5%
Calarasi 110,002 40,004 36.4% 15,002 13.6%
Focsani 209,649 55,903 26.7% 20,964 10.0%
Giurgiu 179,894 47,427 26.4% 17,785 9.9%
Craiova 603,773 195,750 32.4% 73,406 12.2%
Targoviste 220,030 62,825 28.6% 23,559 10.7%
Bistrita Nasaud 269,564 70,484 26.1% 26,432 9.8%
Piatra Neamt 198,971 56,105 28.2% 21,039 10.6%
Botosani 209,377 61,000 29.1% 22,875 10.9%
Suceava 382,246 82,659 21.6% 30,997 8.1%
Targu Jiu 223,607 65,443 29.3% 24,541 11.0%
Baia Mare 308,540 103,890 33.7% 38,959 12.6%
Zalau 155,410 43,739 28.1% 16,402 10.6%
Bacau 343,284 119,000 34.7% 44,625 13.0%
Brasov 466,290 255,260 54.7% 95,723 20.5%
Buzau 288,850 109,460 37.9% 41,048 14.2%
Sfantu Gheorghe 135,157 42,040 31.1% 15,765 11.7%
Galati 418,142 149,980 35.9% 56,243 13.5%
Targu Mures 404,880 164,250 40.6% 61,594 15.2%
Satu Mare 255939 78,373 30.6% 29,390 11.5%
Miercurea Ciuc 125,938 43,638 34.7% 16,364 13.0%
Deva 152,646 29,744 19.5% 11,154 7.3%
Slobozia 112,343 34,665 30.9% 12,999 11.6%
Buftea 51,883 11,774 22.7% 4,415 8.5%
Tulcea 139,822 48,343 34.6% 18,129 13.0%
Total 19,930,749 8,106,082 40.7% 3,039,781 15.3%
Slatina Nu functioneaza site-ul
Braila Nu functioneaza site-ul

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Iar ei, in schimb, vor avea grija sa ne creasca impozitele pe locuinte si masini.

    Acum vor veni deontologi care imi vor explica, plini de patos, cat de „mici” sunt taxele locale in Romania. Pierzand din vedere ca avem de-a face cu o crestere spectaculoasa a fiscalitatii. Caci reducerea de impozit pe venit de la 16% la 10% nu e o reducere reala, ci o directionare a banilor spre pensii si sanatate.

  2. „Din păcate, această măsură va afecta foarte serios majoritatea municipiilor reședință de județ frânând și mai mult dezvoltarea lor.”

    Cu permisiunea dumneavoastra, voi continua: „si facandu-le si mai dependente de fondurile de la guvern”.

  3. Articolul pleaca de la o presupunere falsa: primaria e un guvern local. Nu, nu este.

    Primaria exista doar pentru a administra la nivel local acele activitati pe care cetatenii nu le pot face singuri: strazi, curatenie, utilitati. Si e vorba de administrare, nu de prestare – pot exista prestatori privati sau se pot presta de catre primarie, la final primaria e responsabila ca serviciile sa existe.

    Subventiile nu sunt un rol al primariei. Nu sunt un serviciu adus locuitorilor, sa aduni banii ca taxe ca sa ii returnezi ca subventii nu e o valoare adaugata. La fel servicii de consum, gen curatenie: acestea se factureaza locuitorilor pe baza unui calcul de consum, unde se poate, sau egal, unde nu se poate. Pentru asta nu e nevoie de fonduri decat pentru rulajul curent, costurile se factureaza direct la locuitori. Sponsorizarile de asemenea nu sunt rolul primariei, cetatenii nu platesc taxe pentru ca un primar sa le cheltuie discretionat subventionand in scop personal echipa de fotbal favorita sau biserica favorita. Nu e rolul primariei, ar trebui sa fie ilegal sa se faca asemenea plati din bugetul local.

    In multe comune din Romania exista o administratie mai stufoasa decat orase din Germania sau SUA. In loc sa analizam daca e vorba de ineficienta sau coruptie (locuri de munca nejustificate, date unor apropiati sau unor persoane la schimb cu alte foloase), ne plangem ca scad fondurile disponibile pentru sifonat. De ce?

    Deci, per total, problema e ca scad fondurile de cheltuieli discretionare sau ca exista prea multe cheltuieli discretionare?

  4. Este corecta analiza. Si eu am semnalat pe scurt aceasta problema, inclusiv aseara la Realitatea TV, desi nu citisem articolul. Am lucrat pe descentralizare fiscala, in speta la modificarea legii finantelor publcie locale in 2003 si stiu cat de fragil este intreg sistemul bugetar la nivel local. Dezechilibre au fost intodeauna, desi multa indisciplina in gradul de colectare exista si la nivel local (la taxe pe proprietate si auto), mai cu seama in mediul rural. De asemenea, o parte din sursele de venituri proprii ale autoritatilor locale s-au redus (taxe notariale, de pilda), iar cotele defalcate din TVA se stabilesc arbitrar prin legea bugetului de stat, desi initial exista o reglementare in legea finantelor publice locale (in 1998 si in modificarea din 2003). Ca atare, se ridica 2 probleme: una tine de sursele de finantare pentru echilibrare bugetara care se vor reduce ca urmare a scaderii impozitului pe venit si fixarea arbitrara a cotelor defalcate din TVA a caror pondere teoretic ar trebui sa creasca, desi colectarea TVA s-a redus de la 8,7% ca pondere in PIB la aproape 6%. In aceste conditii va aparea si un al treilea efect, respectiv majorarea taxelor locale, cum de altfel au sesizat si alti cititori.

  5. Exact in aceeasi directie merge si reducerea sumelor nete ale contributiilor pentru pilonul II de pensie. Ca sa astupe niste gauri de azi maine, si ca sa perpetueze statul etatist in perceptia pensionarilor de peste 10-20-30 ani. Existenta pilonului II ar face ca pensionarii din viitor sa fim mai putin dependenti de cei cateva zeci de lei pe care vezi doamne ii promit in campanie si apoi ii dau dupa alegeri … de parca i-ar da de la ei.
    Masurile adoptate pana acum pe domeniul pensiilor au avantajat cel mai mult persoanele cu pensii mari (mai ales speciale): scoaterea contributiei la sanatate (amarastenii au luat 20 lei, cei cu peste 5000 de lei cateva 2-300), ridicarea pragului de impozit la 2000 (amarastenii au luat cateva zeci de lei ca putini depseau 1000, cei cu pensii mari au luat iara 160), cresterea punctului de pensie (amarastenii marcheaza infama suta, cei cu pensii mari 500+), reducere impozit pe venit (amarastenii-0, specialii – 2-300).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Tanase Stamule
Tanase Stamule
Conferentiar in cadrul Facultatii de Administrarea Afacerilor (cu predare in limbi straine) din cadrul Academiei de Studii Economice. Tine cursurile de Managementul Afacerilor si Management Intercultural, in limba germana. Prodecan al Facultatii de Administrarea Afacerilor din cadrul ASE.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro