vineri, martie 29, 2024

Schengen – încă nu. A doua parte – totuşi, am făcut ceva până acum?

4. Schengen, nu. România – stat de drept?

Aş vrea să mai lămuresc o chestiune care se încearcă a fi aruncată pe umerii justiţiei în mod exclusiv: cum că România nu ar fi stat de drept („rule of law”).

Nu vreau să intru în discuţii doctrinare, ci doar să arăt că „rule of law” înseamnă mai multe cerinţe, dintre care reţin trei: supremaţia legii (adică nimeni nu e deasupra legii, ci orice cetăţean sau autoritate trebuie să respecte legea, inclusiv cei care o emană, execută sau aplică), separaţia puterilor (funcţiile legislativă, executivă şi judecătorească ale statului sunt îndeplinite de trei autorităţi distincte care nu au voie să interfereze una în atribuţiile celeilalte, ci doar să coopereze instituţional), respectul drepturilor şi libertăţilor fundamentale (pornind de la dreptul la un proces în faţa unei instanţe independente şi imparţiale, dreptul la viaţă privată etc).

Aşadar, una din cerinţele acestui principiu este separaţia puterilor. Şi ca să iau un exemplu recent de imixtiune a puterilor în România: s-a decis în mod repetat de către puterea legislativă/executivă că hotărârile judecătoreşti prin care bugetarii sunt îndreptăţiţi în a primi de la ministere sume de bani cu titlu de datorii salariale nu se execută, aşa cum a ordonat puterea judecătorească, ci se amână executarea. Nu vorbesc aici de motivele care au impus această soluţie (poate fi criza economico-financiară, deşi o întrebare de bun simţ este cum de în România asta săracă un kilometru de autostradă costă de câteva ori mai mult ca în alte state). Ci reiau argumentele aduse şi altădată: legea permite ca amânarea executării unor hotărâri judecătoreşti să fie decisă de ambele părţi prin acord – or, în cazul de faţă, nu ştiu ca bugetarii să îşi fi exprimat un atare acord; apoi, constat că de fiecare dată organismul care a decis eşalonarea plăţilor nu era ministerul dator, ci o cu totul altă entitate (Parlament/Guvern), ceea ce e inadmisibil. De asemenea, legea prevede că numai judecătorul poate acorda debitorului un termen de graţie, adică îl poate păsui în a plăti datoria – or, în tipul de speţă enunţat, o altă entitate decât debitorul a decis că acesta va plăti datoria potrivit unui calendar tot tipul modificat. Pentru argumente suplimentare, indic şi o excelentă analiză făcută de o colegă judecător pe blogul său.

Apoi, tot ca o expresie a lui „rule of law”, nu trebuie uitat că în momentul în care o hotărâre judecătorească rămâne executorie, ea este lege: ea „se pronunţă în numele legii” şi în cazul respectiv devine obligatoriu de respectat de către toate părţile din acel dosar, întocmai cum o lege este obligatoriu de respectat de către toţi cetăţenii. Cine nu se supune unei hotărâri judecătoreşti executorie, nu se supune legii. Iar ţara în care legea nu este respectată la nivel macro, şi încă de autorităţile statale, acea ţară nu este stat de drept.

Şi tot referitor la acest subiect, cu respectarea legii. După aderarea noastră la UE, prin „lege” se înţeleg şi reglementările Uniunii Europene. Astfel, autorităţile române trebuie să respecte dreptul UE, iar Constituţia noastră prevede explicit că dacă sunt contradicţii între legislaţia naţională şi cea a UE, aceasta din urmă are prioritate. Acum, mă întreb şi eu, cum am putea pretinde că suntem stat de drept în condiţiile în care taxa pe poluare din România este instituită printr-un act normativ declarată de jurisprudenţa naţională contrar dreptului UE, aspect confirmat de trei decizii pronunţate până acum de Curtea de la Luxembourg? Sau în care legea pensiilor de anul trecut pretinde că bărbatul se pensionează la o vârstă diferită de cea a femeii deşi reglementările europene spun că acest lucru constituie o discriminare (a se vedea cauza Sabena din 1978!!! şi Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2006/54/CE)?

Mă mai întreb cum putem pretinde că suntem stat de drept în condiţiile în care legislaţia din România deseori e alcătuită din acte normative cu dispoziţii contrare CEDO? Şi nu amintesc decât de legea caselor naţionalizate, cu privire la care România a fost somată în octombrie 2010 să rezolve gravele probleme de redactare a legii în termen de 18 luni – atenţie, au trecut deja 16 luni!

Şi mă mai întreb de fel de stat de drept e România, atât timp cât codurile esenţiale în loc să treacă prin dezbaterile parlamentare, sunt adoptate în urma angajării răspunderii de către Guvern? Sau în care legile sunt publicate în Monitorul Oficial fără să aibă dată de punere în aplicare, iar când vine legea de punere în aplicare cu mult peste termenul legal, ea conţine şi modificări ale legii iniţiate (şi iar exemplul cu codurile va rămâne în istorie, cât timp de ex Legea 71/2011 a cărui obiect trebuia să fie numai punerea în aplicare a codului civil, în realitate conţine modificări masive ale codului, în proporţie de 20%, şi asta mai înainte de prima zi de aplicare!). Cum poate fi stat de drept ţara în care Ministerul Justiţiei s-a derobat şi de sarcina de a apăra statul de drept transferându-l în sfera privată prin înfiinţarea unei fundaţii care să îi îndeplinească sarcinile? Sau statul în care, politicienii soluţionează dosare (refuzul avizării unor demersuri procedurale pe temei de nevinovăţie a demnitarilor) şi văzând că nu pot controla justiţia intenţionează să preia controlul asupra Inspecţiei Judiciare, lucru de aşteptat să se întâmple în curând şi să ne arunce în vremurile dinainte de 2004? Păi, în aceste condiţii, să ne mai mire că toată lumea vorbeşte de necesitatea unificării practicii judiciare, însă hotărârile judecătoreşti în loc să fie publicate gratuit pe internet sunt vândute la tarabe (atât de către particulari ce le obţin pe căi obscure din instanţe, cât şi de către o parte a instanţelor judecătoreşti care refuză postarea lor gratuită), iar legile apar în culegeri „îngrijite” de unii care şi le trec în CV ca şi cum ar fi autorii lor, deşi Legea 8/1996 exclude în mod expres legile şi hotărârile judecătoreşti de la protecţia drepturilor de autor?!

Şi cum putem noi pretinde că suntem stat de drept atât timp cât interceptările audio în loc să le facă poliţia judiciară ca în oricare alt stat, sunt făcute în România de serviciile secrete? Sau cum putem fi stat de drept când experţii care pot expertiza asemenea înregistrări sunt în subordinea executivului deşi încă din 2007 Raportul MatraFlex elaborat de nişte olandezi (ups, ce coincidenţă!!!) spune că asta reprezintă o mare problemă?

În fine, poate e momentul să se discute despre cum sunt respectate şi alte drepturi fundamentale precum cel al protecţiei vieţii private – e inacceptabil, de exemplu, redarea în presă a unor convorbiri apărute în stenogramele din dosare care nu au legătură cu fapta imputată inculpatului. După cum e inacceptabilă publicarea unor fotografii neîncuviinţate făcute unor personalităţi publice aflate în ipostaze private, fără nicio legătură cu funcţia lor. Şi tot astfel, vorbind de prezumţia de nevinovăţie, e inacceptabil scoaterea inculpaţilor încătuşaţi pe uşa din faţă a instituţiilor judiciare numai pentru a face deliciul ştirilor de seară (cu privire la acest subiect, poate nu e tocmai de ignorat ce spune Curtea de la Strasbourg în 2010 în cauza Ali vs Ro sau în recenta decizie de admitere în principiu în cauza Căşuneanu vs Ro).

Şi oare e stat de drept ţara în are poliţiştii nu au bani de benzină pentru maşina instituţiei şi îşi aduc computerele de acasă ca să scrie documente pentru anchete? Unde procurorii fac chetă pentru a cumpăra hârtie pentru imprimantă? Unde judecătorii nu mai au căldură în instanţă după ora 4 pm „când se termină programul” deşi stau zilnic acolo până se face noaptea?

În concluzie, statul de drept nu înseamnă doar că justiţia trebuie să funcţioneze, ci că orice autoritate trebuie să respecte legea; statul de drept începe de la primul cetăţean al ţării şi cea mai înaltă autoritate constituţională şi se termină cu ultimul cetăţean al ţării, tuturor revenindu-le aceleaşi obligaţi: să respecte legea chiar dacă nu le convine şi să se supună hotărârilor judecătoreşti executorii.

5. Schengen nu. Totuşi, am făcut ceva până acum?

Pentru autorităţile de la Bruxelles, România nu este credibilă. Asta înseamnă fie că nu acţionăm şi/sau nu avem rezultatele pe care le vor ele, fie că nu ştim să le prezentăm. Eu cred că e vorba de amândouă aspectele aici: rezultatele încă nu sunt pe măsura aşteptărilor externe, dar nici nu ştim să ne prezentăm realizările.

De exemplu, iată cele mai recente statistici oficiale în materie de luptă anticorupţie care am convingerea că nu se cunosc nici măcar în ţară:

– în privinţa corupţiei la nivel înalt politic, în anul 2010 au fost trimişi în judecată 11 demnitari, din care 1 prim-ministru, 3 miniştri, 2 senatori, 1 deputat, 2 secretari de stat, 2 subprefecţi şi a fost condamnat definitiv 1 senator; în primul semestru al anului 2011, au fost trimişi în judecată 3 demnitari şi au fost condamnaţi 2;

– pentru fapte de corupţie comise de cei activează în sistemul de justiţie, au fost trimişi în judecată în anul 2010 un număr de 147 inculpaţi, dintre care 7 judecători, 6 procurori, 1 notar public, 1 executor judecătoresc, 19 avocaţi şi 34 poliţişti, din care au fost condamnaţi definitiv 37 de inculpaţi, 2 fiind procurori, 10 avocaţi, 24 ofiţeri şi agenţi de poliţie şi un şef de escortă de la penitenciar; în primul semestru al anului 2011, au fost trimişi în judecată 238 inculpaţi şi au fost condamnaţi 21;

– în ce priveşte corupţia din instituţii financiare şi alte instituţii de control, în anul 2010 au fost trimişi în judecată 53 inculpaţi, dintre care 8 comisari Gardă Financiară, 1 comisar Gardă de Mediu, 5 lucrători vamali, 12 inspectori sau reprezentanţi fiscali, 1 controlor financiar de la Curtea de Conturi, 1 inspector de la Inspectoratul de Stat în Construcţii şi 3 inspectori de la Inspectoratul Teritorial de Muncă; de asemenea, în 2010, au fost condamnaţi definitiv: 3 lucrători vamali, 1 comisar Gardă Financiară, 6 inspectori fiscali şi 1 inspector la Inspectoratul Teritorial de Muncă; în primul semestru al anului 2011, au fost trimişi în judecată 67 inculpaţi şi au fost condamnaţi 18.

– în acelaşi an 2010, au fost trimişi în judecată 194 persoane din sectorul privat, iar în primul semestru al anului 2011, 90 inculpaţi; în 2010 au fost condamnaţi definitiv 34 inculpaţi, iar în primul semestru al anului 2011, 37 inculpaţi.

Şi mai dau un exemplu: recent, au fost desfăşurate mai multe operaţiuni cu privire la angajaţi din vămile şi de la frontiera României, ceea ce a demonstrat că există un sistem de combatere a corupţiei. Mulţi au fost ridicaţi şi conduşi la procurori unde au fost audiaţi şi s-a dispus măsuri procedurale, ceea ce demonstrează că există un sistem de urmărire penală eficient. În fine, unii au fost duşi la judecător cu propunere de arestare preventivă şi judecătorii, indiferent de ora la care au venit loturile de reţinuţi, au procedat la soluţionarea cererilor. În prezent, aceste cazuri sunt instrumentate pe fond. Păi, mie toate acestea îmi sună cât se poate de pozitiv: au fost şi poate mai sunt probleme la graniţe, dar există un sistem judiciar care reacţionează la posibilele încălcări ale legii.

Acum, să fim sinceri până la capăt: e cam greu să spui că vrei în spaţiul Schengen care prin definiţie înseamnă frontiere sigure pentru UE, în condiţiile în care sute din angajaţii tăi (şi deci ai UE) de la frontieră au dosare penale, sunt arestaţi cu zecile şi unii sunt deja condamnaţi.

6. Deci, Shengen nu încă. Ce facem mai departe?

În fine, spuneam în cea de-a treia parte a studiului meu că sunt 17 recomandări ale CE ce trebuie îndeplinite de România în următorul an. Deja s-au scurs două luni şi, contrar indicaţiei clare adresată de Comisia Europeană tuturor actorilor din Româna responsabili de a colabora, nu există un plan de acţiune adoptat de aceştia şi nici acţiuni concrete demarate. E drept că CE nu indică cine anume din România trebuie să îşi asume recomandările, dar nici nu e greu de aflat.

Astfel că, deşi nu este interfaţa cu CE în privinţa MCV, Consiliul Superior al Magistraturii a decis să îşi asume elaborarea unui astfel de plan de acţiuni concrete ce pot fi îndeplinite într-un an. Mai mult, pentru prima dată la acest nivel, a invitat la discuţii pe marginea acestui plan pe toate celelalte instituţii. Ei bine, până acum au răspuns invitaţiei Inspecţia Judiciară şi INM cu care a şi avut loc discuţii săptămâna trecută. Rămâne ca în săptămâna ce începe să se poarte discuţii pe planul de implementare cu ICCJ, MJ şi ANI.

Eu încă sper că toate aceste instituţii vor lăsa deoparte declaraţiile publice menite să arunce vina de la unii la alţii sau pe cele menite doar să le întărească propria imagine, şi îşi vor asuma împreună ceea ce trebuie făcut într-un timp extrem de scurt: să nu uităm că recomandările sunt pentru un an, dar Olanda aşteaptă rezultate până în februarie! Şi mai sunt doar….5 luni.

Citeste partea intai a articolului aici

Distribuie acest articol

28 COMENTARII

  1. Dupa un asemenea text, lung si, scuze, prolix, e imposibil sa nu te gindesti la ceva avocatesc ori politicianist.
    La cineva care vrea sa scuze pe cineva. Poate chiar pe el.

  2. Emotionanta pledoaria pro domo, dar desi aspectele semnalate sunt cat se poate de reale, altele sunt trecute sub tacere, din lipsa de spatiu sau de interes. Nu numai guvernul nu respecta sentintele judecatoresti, ci de cele mai multe ori chiar magistratii, altfel nu-mi explic de ce jurisprudenta la nivel national este neobligatorie si aleatorie. As fi fost mai incantat sa faceti o pledoarie pentru experienta judiciara romaneasca, pentru a evita penibilul cand in situatii similare sentintele sunt diametral opuse. Cum sa tragi magistratii la raspundere cand jurisprudenta ICCJ nu este lege pentru toate judecatoriile din tara? Pe ce baze juridice si administrative? Ca apelul la decenta membrilor CSM nu prea a dat roade? Intai sistemul juridic romanesc sa fie ierarhizat si consecvent cu el insusi. Apoi sa ceara si sa astepte,firesc, respect.

  3. Autoritatile de la Bruxelles au spus clar ca suntem credibili, au verificat si constat ca totul este asa cum s-a cerut si s-a spus ca vtrebuie facut pt a intra in Schengen.

    Asta si altii ca el zic asta: VIDEO Joseph Daul, presedintele Grupului PPE in Parlamentul European: Nu este rolul Olandei si al Finlandei sa spuna ca Romania si Bulgaria nu pot intra in Schengen
    Redactia | 26.09.2011

    „In Schengen exista reguli care trebuie respectate, iar Romania si Bulgaria au respectat regulile”. Declaratia a fost facuta de presedintele grupului Partidului Popular European (PPE) in Parlamentul European, Joseph Daul. Intr-un interviu acordat Parlamentor.ro, Joseph Daul a precizat ca „nu este rolul Olandei si al Finlandei sa spuna ca Romania si Bulgaria nu pot intra. Daca exista o problema, Comisia Europeana trebuie sa spuna ca este o problema, nu o tara”.

    Tu de ce vorbesti degeaba?

  4. Domnule Danilet, de principiu aveti dreptate. Legea trebuie aplicata.

    Problema este urmatoarea: cand politicienii trebuie sa mai castige voturi, dau o lege prin care maresc salarii, dau ajutoare samd, samd.

    Iar atunci cand dvs. sunteti sesizati cu un conflict judiciar bazat pe legi de genul aratate mai sus problema politica se muta in instanta de judecata, pentru ca dvs. va trebui sa aplicati o lege absolut aberanta, rezultatul unor scafarlii imbecile… insa dvs. trebuie sa o aplicati pentru ca e lege…

    Iata de ce, domnule Danilet, problema nu va fi niciodata juridica, ci politica… cata vreme Constitutia spune ca unica autoritate legiuitoare e Parlamentul, fara niciun fel de restriste, problemele vor dainui la nesfarsit.

    Daca o lege, rezultat al unui proces democratic, ar fi totusi cenzurata sub aspectul consecintelor sale practice precum si sub aspectul utilitatii sale, poate ca nu ar mai fi atatea probleme… iar aceste chestiuni ar trebui sa se intample precum in Elvetia, acolo unde cetatenii cantoanelor ies de cate ori e o chestie de interes general sa voteze.

    Desigur, lucrul asta costa bani multi… insa nu costa mai mult decat costa consecintele legilor aberante care sunt in vigoare azi in Romania.

  5. din pacate, casta de magistrati romani (de la notari si pana la avocati, judecatori, executori judecatoresti etc.) sunt o clica a carei singura grija este cresterea propriilor privilegii.

    domnule danilet, mie personal imi este scarba de toti judecatorii pe care dumneavoastra, prin csm, da, ati putea sa ii sanctionati. costiniu, de pilda. stanoiu, ce mai cauta asta in romania? securista? si altii, ala de isi daduse pantalonii jos sa isi arate fundul, aia prinsa beata la volan etc.

    da, stiu, o sa imi spuneti ca institutional nu se poate face mare lucru.

    dar ce faceti dvs, ca om, domnule danilet? iesiti la rampa zilnic, criticati dpdv moral aceste scursuri care isi zic judecatori, cereti public respectarea deontologiei profesionale, introduceti criterii de moralitate mai stricte si asigurati ca sunt respectate, nu „tranzactionate”.

    va multumesc frumos, dar faptul ca scrieti articole in care „pozitivati” nu este decat o ascundere dupa deget.

    iesiti la rampa si luptati.

    va complaceti intr-o romanie in care eu, unul, de vreun an de zile refuz sa ma mai complac. am plecat. au sa ramana in romania doar mafiotii, in roba sau nu, care sa se taie intre ei.

  6. wooow, cat de impresionant..
    CSM s-a hotarat sa discute putin. si sa faca. planuri. sunt convins ca astia din UE o sa cada pe spate, entuziasmati, si o sa ne invite cu plecaciuni.

    ce masuri a luat CSM de incurajare a judecatorilor care judeca cu celeritate cauzele politice??? cumva bocanci in dos?

    pe de alta parte, mi se pare extrem de amuzant faptul ca predicati despre „neamestecul puterilor”, iar postarea dv da vina pe politicieni 99%.

    ar fi fost indicat sa apelati la un lighean de cenusa, pe care sa vi-l varsati cu generozitate in cap. Justitia este, in momentul de fata, cea mai retrogada forta POLITICA din tara. mult mai rea decat politicienii. si sa ne spuneti ce are de gand sa faca PRACTIC CSM ca sa curete grajdurile.

    personal, sprijin solutia georgiana. ar fi singura salvare: concedierea intregului sistem judiciar, cu politie cu tot, si reangajarea pe baza de concurs.

  7. Medicina, precum Ingineria, biologia,justitia… au,fiecare, un limbaj particular, specific. Daca de exemplu un medic este nesigur pe el si incearca sa „te faca” din cuvinte, chiar daca foloseste un limbaj pe care nu il intelegi, simti. Domnule Danilet, din pacate eu, am simtit la dumneavoastra acelasi lucru,nesiguranta, lipsa de vointa, intentia de a masca prin vorbe chiar daca nu am inteles,intodeauna, limbajul. Mai mult nu am nevoie.SE SIMTE. Toti incompetentii au inceput de aici, chit ca a fost Doctor, inginer, biolog….Plafonare si complacere placuta. Din pacate ati ajuns la CSM deja si nu mai avem ce face, acum.

  8. O multime de cazuri punctuale….
    O puzderie de informatii..

    Toate astea pentru ce? Impresia mea este ca se ocoleste cu grija identificarea oricarei vini sau responsabilitati a judecatorilor…. ori a CSM.

    Solutia – daca spuneti ca legile sunt contradictorii, sau in contradictie cu legile EU,
    dati (CSM-ul) un buletin saptamanal/lunar in care identificati legile contradictorii si recomandati care lege se aplica cu prioritate – similar cu acest articol. Lectura buletinului si masurile recomandate sa fie obligatorii ca „sarcini de servicii” pentru toti judecatorii.
    Dar solutia este incompleta daca cei care nu vor lua in consideratie daca judecatorii identificati a ignora recomandarile „UNIFICATE” nu sunt eliminati din magistratura de catre cei care au aceste atributii = CSM.

    Altfel, va plangeti la infinit cu scuza lasului: „nu am ce face”. Nu veti gasi nici un vinovat/responsabil in felul acesta – ceea ce se intampla chiar acum, prin acest articol – si, consider eu, deveniti indirect vinovat/responsabil de aceste probleme. Iar aceasta responsabilitate UE o atribuie in mod DIRECT CSM-ului din care faceti parte.

  9. Stimate domnule judecator,
    Este usor a arunca vine pe UE in privinta unor fapte care nu vi se reproseaza (ex. referitor la discriminarea femeilor – care au „dreptul” la pensionare la o varsta inferioara barbatilor – ca urnare barbatii ar fi discriminati – in ciuda faptului ca are loc o discriminare pozitiva – desi nu cunosc o decizie CCR – sau CE- care sa prevada aceasta discriminare ca fiind o „discriminare” – poate ne lamuriti dvs. ca femeile sunt „obligate” sa iasa la pensie la aceiasi varsta ca barbatii, altfel ar insema ca sunt discriminate.) A invoca un caz particular pentru a justifica generalul tine de „propaganda”.
    A invoca acest fapt pentru a justifica neindeplinirea atributiilor unor institutii, tine de politica, sau daca vreti de politicianism.
    CSM NU si-a indeplinit atributiunile unui control judecatoresc, invoca mereu „independenta” argumentand cu argumente specifice „autonomiei” (preemergenta „scriptului” asupra „eticului” (madam Pivniceru), preemergenta financiarului asupra calitatii ( dl. Danielet)).
    Si daca „drept” nu are legatura cu „etic”, atunci de ce „celeritate” ar avea legatura cu „corectitudine”?
    Toate acestea au fost aruncate pe „Burlan” in „pivnicerul” societatii.
    Si acest luru l-ati facut dumeavoastra., impreuna cu ceilalti juzi in care ne-am pus speranta. Care aveati „putinta” si nu ati avut „vointa”.

  10. In principiu sunt de acord cu enunturile din acest articol si este adevarat ca politicienii nu respecta legea.

    Insa, si aici vine partea cea mai importanta, ce facem? Ne asezam cu fundul in tarana si plangem ca nu avem putere? Daca da, atunci la ce bun sa mai avem judecatori si instante de judecata?

    Eu aici vad cetateanul roman ca fiind victima principala – mai ales in calitate de platitor al acestui sistem. Si mai cred ca fiecare tagma ce participa la sarada asta, judecatori sau politicieni, isi apara curtea proprie vazand-o imaculata, fara a fi in stare sa se priveasca in oglinda.

  11. Cateva observatii:

    1. Separarea puterilor, justitia si economia:
    – despre pretul pe km de autostrada intrebati-l pe domnul Nastase, am inteles ca trece des pe la ICCJ, dar de obicei sta putin ca obtine amanari peste amanari;
    – Grecia tocmai a redus unele pensii cu procente de 20-40%; justitia din Ro a decis ca e ne-constitutional sa reduci pensiile;
    – egalitatea in fata legii: justitia din Ro a decis ca cetatenii trebuie sa primeasca pensii pe masura contributiilor platite, mai putin judecatorii care sunt putin mai egali decat ceilalti cetateni;
    – ne puteti da cateva exemple din jurisprudenta europeana in care nivelul salariilor publice este stabilit de judecatori?
    – poate ati auzit ca drepturile omului se impart in cele negative si cele pozitive; desigur si dumneavoastra, judecatorii, aveti dreptul sa intelegeti mecanismele economice, dar se pare ca e ceva ce va impiedica uneori. E clar, criza si prostia ar trebui declarate ne-constitutionale!

    2. Performanta justitiei:
    – puteti sa ne spuneti care este numarul mediu de amanari in procele penale pe motive de: nu a avut timp sa isi angajeze aparator, sa citeasca dosarul, cereri de copii dupa tone de documente, plecat la un congres? si numarul mediu de asemenea amanari in dosare de mare coruptie (gasiti o lista pe hotnews.ro)?
    – un judecator care da termene saptamanale este recuzat pe motiv ca nu respecta dreptul la aparare iar CSM nu are nici o reactie, aveti vreo scuza elaborata in acest caz?
    – ne puteti da cateva statistici despre performanta inspectiei judiciare care este coordonata de CSM?

    • 1. In cazul citat se dau amanari ,saptamanal, numai pt audierea martorilor – aproape 1000.
      2. nu justitia a decis ca e neconstitutional sa reduci pensiile. Apropo, sa stiti ca in Letonia nu s-a permis reducerea pensiilor.
      3. nu justitia a decis ca judecatorilor nu li se poate elimina pensia speciala.
      4. va pot da exemple nenumarate de tari in care daca calculul salariului nu se face corect, justitia sanctioneaza acest aspect. se numesc litigii de munca in materia dr salariale si nu cred sa existe tara care sa nu aiba asa ceva.
      5. nu sunt atat de inteligent ca dvs sa va raspund.

      1. nu pot, dar nici dvs. dar eu am gasit cel putin 12 motive sa aman legal un caz, iar daca sunt loturi, multiplicati cu nr inculpatilor. daca sunt martori cu sutele sau miile, va puteti imagina si singur.
      2. nu sunteti destul de informat: in cauza Burlan CSM a dispus ca IJ sa refaca cercetarea. Va accept scuzele anticipat.
      3. da, gasiti pe site-ul CSM la rubrica Integritate Judiciara fondata de mine.

      • 1. Desigur judecatorii pot decide cati martori din cei circa 1000 propusi sa audieze, sunt sigur de asta pentru ca mi s-a intamplat si mie intr-o cauza ca judecatorul sa renunte sa mai audieze niste martori suplimentari.
        2, 3 Deci dumneavoastra sustineti ca cei de la Curtea Constitutionala fac parte din puterea legislativa, executiva sau din presa? Sau e o a cincea putere in stat separata de celelalte?
        4.,5. Si eu va pot da exemple de state care inceteaza sa mai plateasca pensii si salarii pentru ca pur si simplu nu mai au incasari la buget. Daca puterile statului (ca si parlamenterii si cei din guvern au partea lor de vina) nu inteleg ca exista niste legi economice care ca si cele fizice sunt independente de ce scriu ei pe diverse hartii (fie ele hotarari judecatoresti, legi sau hotarari judecatoresti) o sa ne lovim cu totii cu capul de un zid tare de tot.

        1. Se vede clar din exprimarea dvs. („eu am gasit cel putin 12 motive sa aman legal un caz”) una din problemele justitiei din Ro: vointa de a judeca, caci sunt sigur ca daca vom cauta toti putem gasi motive de amanare prin codurile de procedura; daca un judecator ii permite unui inculpat sa isi schimbe de n ori avocatii si fiecaruia ii dai termen de cate o luna sa copieze dosarul si inca una sa il studieze, atunci problema devii tu ca judecator;
        3. deci 84 + 51 de cercetari disciplinare (din care nu toate s-au finalizat cu sanctiuni) in 7 ani asta vine cam 1,5 cercetari pe luna la 30 de angajati; comentariile sunt de prisos!
        2. dupa cum am scris mai sus, 30 de oameni fac 1,5 dosare pe luna si asa de bine ca tre sa le ceara plenul CSM sa refaca cercetarea; si considerati ca eu trebuie sa imi cer scuze, interesant…

  12. De data aceasta avem un text lung si plictisitor, in care ni se cam explica de ce nu e de vina CSM. Sau nu numai CSM.
    Nu inteleg de ce va concentrati atit pe justificari.
    Justificari au si Franta, Germania, Olanda, Finlanda si toti ailalti ca sa nu ne primeasca in Schengen. Ba chiar mai bune ca ale noastre.

    Aveti 5 alineate in text in care spuneti „au fost trimisi in judecata”. Condamnari au primit doar persoane de mina a doua.

    Cind o sa-l vedem la puscarie pe judecatorul care se jura pe nepotii lui ca-l ajuta pe Catalin Voicu?
    De ce e Catalin Voicu in libertate, si cu respectarea tuturor drepturioor civile?

    Marile dosare de coruptie: cind le finalizati? Adrian Nastase, Micky Spaga, Dinu Patriciu, Vantu!!!
    Cind o sa sanctionati judecatorii pentru tergiversari?

    Probabil dupa ce terminati de scris texte p-aicea pe Hotnews

  13. domnule danilet,
    faptul ca nu puteti sa executati statul pentru banii pe care vi i-ati atribuit e nu e din cauza interferarii politicului in justitie. aici sunt 2 probleme:
    1. institutia pe care trebuie sa o executati trebuie sa functioneze si dupa ce va dumneavoastra banii pe care vi i-ati atribuit. orice ban pe care vi-l da trebuie luat de la altcineva. cum in bugetul ministerului sumele sunt clare raman 2 posibilitati: 1. sa incepeti sa luati acasa cate un calculator, scaun, perete din cladirile in care se infaptuieste justitita ca sa va indestulati sau sa se ia de la alt minister ca sa va dea banii, sa zicem de la pensii. sau sa creasca impozitele si sa ia de la patroni sau cei care muncesc in privat. cum dumneavoastra castiga enorm fata de un privat, credeti ca ar fi corect sa-i mai ia acestuia un bir ca sa va dea dumneavoastra?

    2. trebuie sa vedem ce a fost intai, oul sau gaina. hotia judecatorilor sau abuzul executivului. pentru ca: banii pe care ii pretindeti sunt furati, furati cu hotarare judecatoreasca. cum furau parlamentarii pe vremuri. ai „castigat” sporul de solicitare neuropsihica pe motiv ca erati discriminati fata de procurorii DIICOT si DNA. doar CA Bacau a avut curaj sa ceara o lamurire CJUE. ce-i raspunde CJ UNIUNII EUROPENE? ca in materie salariala nu se poate invoca discriminarea. deci, actiunile dumneavoastra, care trebuiau declarate inadmisibile (si CCR a hotarat ca nu aveti dreptul sa va judecati singuri si sa va dati bani – dar ati ignorat cu nesimtire si ati abuzat de puterea ce v-a fost data) s-au transformat in „drepturi” de aproximativ 400 milioane de euro. suma asta poate baga in faliment o tara ca romania. si e furata.

  14. Domnule, eu nu am studii de drept, dar am de facut o observatie: Justitia din Romanika (sau ce ar trebui sa fie ea) nu are un instrument cu care sa opereze si anume un edificiu legislativ clar si coerent. Avem un cotet legislativ care Nu permite punerea pe sine a unei societati normale. Cit timp nu vom realiza asta si nu vom face pasi in directia asta vom lalai mult si prost ca pina acum.Ni s-a atras atentia asupra acestui subiect de mai multe ori si vad ca parca s-a vorbit la pereti. De aceea suntem si tratati ca niste pereti. O zi buna !

  15. Salutari si aprecieri tuturor comentatorilor, mai putin @Margicu.
    Don Cristi, ia auto-cititi-va aici:
    “Şi oare e stat de drept ţara în are poliţiştii nu au bani de benzină pentru maşina instituţiei şi îşi aduc computerele de acasă ca să scrie documente pentru anchete? Unde procurorii fac chetă pentru a cumpăra hârtie pentru imprimantă? Unde judecătorii nu mai au căldură în instanţă după ora 4 pm „când se termină programul” deşi stau zilnic acolo până se face noaptea?”
    Parafrazandu-i pe scenaristii filmelor de serie B americane (precizarea a fost facuta pentru cunoscatori), se pare ca aveti o problema. Si restul lumii romanesti la fel: dvs.

    • Posibil sa nu am cunostintele dvs generale. Dar cu siguranta le am pe cele speciale in materie de organizare judiciara. Care nu se predau la facultate, ci se invata pe propria pele. Va invit sa mergeti in trei sedii: Judecatoria s2 Bucuresti, Judecatoria Bacau, Judecatoria Craiova. Dupa care mai vorbim. Pana atunci, va spun doar atat: daca e real ce scriu eu, nu magistratii au probleme, ci dvs, cei care ajungeti sa fiti judecati in fata lor in astfel de conditii.

  16. domnu danilet,
    alea cu politistii care aduc calculatorul de acasa si pun benzina din banii lor si cu judecatorii care pun bani pentru hartie de imprimanta sunt niste minciuni gogonate cat casa. pai, cam acu’ vreun an, cand judecatorii isi incasau lefoaiele si o parte din „drepturile” autoacordate nu au ramas bani de citatii pe la mai multe judecatorii si parchete prin tara. stiti ce s-a intamplat? s-au amanat dosarele sau au fost trimisi jandarmii sa comunice invinuitilor ca sunt asteptati. si voi, din lefoaie, n-ati renuntat la cate 20 de lei sa fie bani de citatii.
    pensioarele voastre sunt tot speciale? oare ceilalti nu sunt discriminati fata de pensioarele voastre speciale? nu ar trebui sa fim toti speciali?

  17. Am depus o sesizare la CSM. A fost inregistrata acum 21 zile. Inteleg ca verificarile prealabile dureaza 10 zile. Eu pana acum nu am primit raspuns. Puteti sa imi spuneti domnule judecator Danilet cat dureaza de fapt verificarile prealabile ? Poate ca sunt eu in eroare…

    Acesta nu este un stat de drept si justitia nu este corecta decat poate in cazuri de exceptie. Judecatorii pot sa scrie absolut orice ineptie in motivare si cica – gresit de tot – aceasta nu poate fi comentata. Faptul ca deciziile nu sunt unitare si pe aceeasi ipoteza ai concluzii/ decizii diferite in functie de acoperirea teritoriala a baronilor politici este un exemplu edificator.

    Felicit Olanda si restul CE pentru intelepciune si responsabilitate. Schengen a ramas singurul mijloc (slab de tot) pentru a obliga corectitudine in justia romana. Prea multa ipocrizie la toate nivelurile, in Ro. Si mult furt ( decizia judecatoreasca incorecta este un furt !) si deci, ANTI-CIVILIZATIE. Nu avem de ce sa fim alaturi de cei civilizati. Noua, oamenilor de rand, Olanda ne-a facut un bine. Clasei politice, nu. Sa ne bucuram ! Politicienii romani sunt o sleahta de nemernici. Iar judecatorii sunt cei care ii ajuta sa nu ajunga la parnaie, unde le este locul. Rusine ! De fapt cred ca multe dosare de la noi ar trebui trimise la ONU. Sa spuna ONU daca suntem sau nu un stat de drept. Eu asa am de gand sa fac. Dar am nevoie de decizia CSM pe dosarul respectiv – exista ceva conexiuni politice in acel dosar, poate ca de aceea nu primesc raspuns…

  18. Personal cred ca ar trebui impuse sanctiuni de catre ONU pentru ca sa inceapa cineva sa puna ordine in tara asta. Evident ordinea incepe cu, de la si se face prin justitie. Conceptul de „schenghen” este slab si in afara de multe si foarte lungi comentarii aburitoare nu vom obtine nimic. CSM-ul pare sa fie o clica de indivizi derutati, de care se trage in toate partile. Nu prea au sange in vine sa ia decizii rationale si corecte. Cine stie, poate primarul nu le va mai da autorizatie de constructie ptr vila…. Dar daca lumea va incepe sa trimita petitii la ONU, cu cazuri concrete de decizii judecatoresti clar incorecte (sa speram ca impostorii vor sta deoparte) eu cred ca avem o sansa sa se accelereze formarea statului de drept si la noi. Cel putin vor trimite observatori care isi vor baga cat de cat nasul in itele acestea incalcite pe care intentionat justitia si politicul le tin incalcite !

  19. Pentru autor: apropo de respectarea legii… îmi spuneți cum ar trebui acționat în cazul unei greve ilegale? Mai ales cînd e vorba de greva judecătorilor? Sau de conflictul de interese, cînd judecătorii dau în judecată statul și tot ei judecă cauza? Putem continua așa (aproape) la infinit…

    Putem așadar concluziona lipsa statului de drept în România se datorează în cea mai mare măsură puterii judecătorești.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristi Danilet
Cristi Danilethttp://cristidanilet.wordpress.com/
Cristi Danileţ este judecător din anul 1998, iar în perioada 2011-2016 a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Este promotorul educației juridice în școli și licee www.educatiejuridica.ro si membru fondator al asociației Voci pentru Democrație și Justiție www.vedemjust.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro