marți, martie 18, 2025

Schengen: va ieși România din corigență în acest an?

Vizita recentă a ministrului de afaceri interne al Austriei nu prea ne dă mari speranțe în privința aderării la spațiul Schengen prea curând. În declarațiile făcute presei, nu există un calendar și nici o deschidere foarte mare pentru a indica concret măsurile care pot fi luate pentru a permite aderararea României în acest an.

România și Bulgaria sunt elevii care au fost primiți în clasa europeană la pachet, însă mai mereu au fost corigenții clasei, cu teme europene nefăcute și se pare ca această imagine și reputație rămâne încă prezentă, cum foarte bine se observă în cazul dosarului aderării la spațiul Schengen. Desi Croația s-a alăturat mai tărziu construcției europene, în 2013, în 10 ani a reușit să adere și la zona euro și la spațiul Schengen. România și Bulgaria au fost din nou corigente la acest capitol, pe 8 decembrie 2022, colegii de clasă Austria și Olanda s-au opus României și Bulgăriei să intre în clubul Schengen.

Ce înseamnă Schengen pentru români?

Pur și simplu, să nu mai stea la coadă. Pentru milioanele de români care lucrează în străinătate, pentru muncitorii sezonieri, pentru transportatorii români, și în general pentru economie, Schengen înseamnă fară controale la frontieră, timp câștigat și mai presus de toate exercițiul deplin al liberei circulații.

România și piața unică pierd miliarde de euro anual, din cauza timpilor și costurilor așteptării la vamă. Oare câte miliarde de euro a costat firmele românești și europene în acești ultimi 12 ani?

Până recent, problemele din justiție și lupta anticorupție a fost motivul invocat de celelalte State, cu precădere Olanda, pentru a se opune aderării României. Între timp, în clasa europeană, elevii mai rebeli precum Polonia și Ungaria, care fac parte din spațiul Schengen, au arătat că se poate și mai rău. MCV este acum istorie, însă acesta oricum a intrat în umbră, odată cu raportul pe statul de drept făcut pentru fiecare stat membru, și mai ales cu regulamentul privind conditionalitatea nerespectării statului de drept, care poate conduce la suspendarea fondurilor europene în statele în care interesele financiare ale UE sunt puse în pericol din cauza nerespectării statului de drept, cum este cazul Ungariei astăzi.

Problemele din justiție rezolvate doar pe hârtie nu au șters cu buretele neîncrederea celorlalte țări. Atunci când au fost scoși la tablă, Croația a fost notată bine, România și Bulgaria în schimb au fost din nou trecute la corigențe.

Deși în catalog România și Bulgaria au primit note de trecere și avize pozitive, se pare că la popularitate în clasă nu prea se descurcă la fel de bine. Votul din JAI a arătat încă reticența statelor membre în a se încrede în promisiunile decidenților. Desigur, motivele Austriei sunt cunoscute, guvernarea actuală a încercat să câștige puncte politice electorale pe tema controversată a migrației, găsind țapi ispășitori România și Bulgaria.

Cine se opune?

În mod direct Austria, care a anunțat că va vota împotrivă, și care în continuare se arată reticentă, în vizita recentă a ministrului austriac Karner nu a fos transmis un calendar al aderării. Indirect, și Olanda se opune aderării României, sau în orice caz votul dat împotriva Bulgăriei are același efect și pentru Romania.

Dincolo de aceste două țări, nu știm cu adevărat cât de mult ne susțin statele celalte și dacă Austria și Olanda nu sunt de fapt paravanul altor state membre. În orice caz, niciun stat european major nu pare să facă eforturi deosebite pentru a debloca situația. Dincolo de declarațiile politice publice, pare că Austria și Olanda nu au mișcat niciun centimetru în a rezolva situația deocamdată.

Motivul actual invocat de Austria este problema migrației și sistemul Schengen care nu funcționează și care ar trebui îmbunătățit. Desigur, această scuză nu a fost invocată în cazul Croației.

Ba mai mult, cancelarul Nehammer cere construcția unui zid în Bulgaria. Deși pe masă există un pachet detaliat de a reforma politica migrației și azilului încă din 2015, nu prea există un consens pentru a avansa cu negocierile. Ba mai mult, subiectul migrației va reveni și mai în forță în 2024, în timpul alegerilor.

Unde suntem?

Președinția rotativă a Consiliului UE din a doua parte a anului 2023 va fi condusă de Spania. România crede că, dacă aderarea României și Bulgăriei la spațiul Schengen vă fi pusă ca o prioritate a președinției spaniole, problemele se vor revolva. Însă am văzut deja că problemele nu se rezolvă dacă temele diplomatice nu au fost făcute înainte. Deocamdată din presă vedem că România intensifică discuțiile pe toate planurile, cu Bulgaria, Spania, acum vizita ministrului de interne austriac pentru a încerca să creeze un moment oportun pentru a doua parte a anului. Vizita ministrului Austriei poate fi văzută ca un început al dezghețului. Declarațiile acestuia însă nu prea lasă loc de foarte multă interpretare pozitivă, deși vizita s-a încheiat cu semnarea unui plan de acțiune pe migrație.

Ce nu au făcut autoritățile române în ultimii ani 12 ani?

De la avizul pozitiv dat în 2011 de către Comisia Europeană, despre îndeplinirea tutuor criteriilor tehnice, nu foarte multe acțiuni diplomatice au fost întreprinse de autoritățile române pentru a adera la spațiul Schengen.

În primul rând, nu am pregătit toate scenariile posibile pentru a ajunge la acest obiectiv. De la căile diplomatice, la schimbarea reputației României în Europa. Acesta este marele elefant în clasa europeană. Imagine care nu dă încredere celorlalte State că aceste țări ar putea să asigure frontierele externe ale UE. Căci dincolo de beneficiul de a nu mai sta la coadă, România și Bulgaria ar trebui să asigure frontierele externe ale UE.

Călcâiul lui Ahile: Bulgaria

Romania și Bulgaria sunt luate la pachet în procesul aderării. Asta înseamnă că un vot împotriva unei țări, o pune în eșec pe cealaltă. Versiunea decuplării acum, din scurt, dincolo de teorie și juridic, este una care necesită un efort considerabil pentru România în ceea ce privește sistemul de apărare al granițelor dintre România și Bulgaria. Dincolo de acest aspect, politic o decuplare în acest moment nu ar rezolva situația, dacă Bulgaria ar decide să-și folosească veto-ul.

Cu toate acestea, versiunea decuplării nu poate fi complet ignorată, dacă singura vulnerabilitate a aderării va rămâne Bulgaria, autoritățile din România trebuie să pregătească atunci terenul pentru decuplare. Întrebarea este de ce nu s-a pregătit acest scenariu în toți acești ani? Este vorba despre o viziune stoică, nu ne putem preocupa de probleme externe nouă pe care nu le putem controla. Bulgaria rămâne o vulnerabilitate externă pe care nu o putem controla, dar care afectează și procesul de aderare al României. Poate România să convingă Olanda să-și schimbe părerea?

Ce ar putea face România pentru a accelera procesul de aderare?

Autoritățile române trebuie să treacă la etapa superioară a diplomației europene. De exemplu, anul acesta se va cere o revizuire a bugetului multianual al UE, CFM, la jumătatea anului. Este vorba despre un dosar în care votul în unanimitate este necesar. Statele mari europene își doresc această revizuire pentru a da mai multă flexibilitate actualului buget, care este prea rigid și a fost negociat înainte de pandemie și război. România poate să anunțe că nu va vota această revizuire, dacă dosarul Schengen nu va fi deblocat până la acel moment. Chiar dacă această poziție nu i-ar fi favorabilă din punct de vedere bugetar, această poziție ar putea determina statele mai mari și Comisia Europeană să depună eforturi mai considerabile pentru a convinge Austria și Olanda să deblocheze aderarea României și Bulgariei.

Este doar un exemplu despre atitudinea asertivă pe care România trebuie să o abordeze în perioada următoare, dacă dorește că aderarea să aibă loc în acest an, și să nu fie amânată până după 2024.

Distribuie acest articol

37 COMENTARII

  1. Eu nu inteleg aceste speculatii cum ca Austria ne-ar fi respins din cauza justitiei sau ca celelalte state nu ne vor dar n-au avut curajul sa-si asume si le-au bagat pe Austria si Olanda in fata. Sa ne marginim la ce stim: in consiliul JAI 28 de state au votat da pt Romania si Bulgaria, iar Olanda si-a exprimat acordul pt Romania. Mai stim ca MCVul si conditionarea de justitie au fost ridicate, nu cunoastem ca Austria sa fi fost insarcinata de cineva sa ne monitotizeze noua justitia. Cred ca genul asta de speculatii fara fundament sunt menite sa creasca euroscepticismul si nu-si au rostul. Nu de alta dar putem incerca si alt gen de speculatii, gen Austria care este o foarte apropiata a Rusiei a fost convinsa de aceasta sa zica nu Romaniei si Bulgariei tocmai pt ca jurnalisti de 2 bani si rau intentionati sa scrie astfel de articole.

    • „putem incerca si alt gen de speculatii, gen Austria care este o foarte apropiata a Rusiei …”

      Mărturisesc cu modestie că nu am căderea de a evalua jurnaliștii care scriu despre [dis] funcționalitățile Uniunii Europene. Este însă evident că, deși poate fi interpretată drept un semnal de fidelitate transmis de Austria Rusiei, împotrivirea față de aderarea României și Bulgariei la Schengen NU aduce Rusiei niciun avantaj concret în acest moment.

      Singurele state cu adevărat afectate în mod semnificativ de aderarea Bulgariei și României la Schengen sunt Grecia, Bulgaria și România, în mod pozitiv, iar Olanda în mod negativ. De aici vine atitudinea protecționistă a Olandei și susținerea din partea altor state, ori a diverșilor factori de influență din mass-media, pentru aceasta (inclusiv prin negarea evidenței că interesul major este cel al Olandei).

      https://www.g4media.ro/fostul-ambasador-al-sua-la-bucuresti-adrian-zuckerman-romania-trebuie-admisa-in-programul-visa-waiver-motivele-respingerii-includerii-in-spatiul-schengen-protectionismul-in-cazul-olandei-si-influ.html

      https://economedia.ro/cum-explica-presa-bulgareasca-veto-ul-olandei-este-din-cauza-porturilor-grecesti-considerate-o-amenintare-pentru-porturile-olandeze-daca-bulgaria-se-afla-in-schengen-atunci-marfurile-din-intreaga.html#.ZE9_Rs5Bwl1

      Departe de a fi „speculatii fara fundament”, teorii ale conspirației, sau acțiuni ostile ale klingonienilor împotriva României, argumentele economice explică rațional opoziția Olandei la admiterea Bulgariei și României în Spațiul Schengen prin prejudiciile pe care altfel le-ar avea.

      Argumentarea rațională este, pe de altă parte, factorul de clarificare necesar în vederea definirii acțiunilor pe care cele trei state interesate (Grecia, Bulgaria și România) le au de făcut în scopul admiterii României și Bulgariei în Schengen și, totodată, un impuls spre coeziune și atitudine proeuropeană.

      Ideea că a identifica în mod corect motivele disfuncționalităților generate prin refuzul admiterii Bulgariei și României în Schengen încurajează euro-scepticismul este, cred eu, cu totul falsă. Dimpotrivă, într-un stat precum România, cu un număr imens de familii care au cel puțin un membru în UE, atitudinea proeuropeană este puternică. Nu aș spune că sunt tocmai de încredere sondajele de opinie efectuate de domnii Pieleanu și Palada, spre exemplu, iar beneficiile aderării la Schengen sunt cunoscute și dorite de cetățeni.

  2. Ce poate face România? Încă trei poduri peste Dunăre spre Bulgaria, și în general legături cat mai strânse cu Balcanii. Ocolirea Vienei și a Austriei că hub de legătură cu Europa Centrală, Vestică și de Nord prin finalizarea autostrăzii București Cracovia și utilizarea rutei nordice (Ucraina, Polonia) pentru acces în Cehia, Slovacia, Germania, Scandinavia…
    Exluderea firmelor ungare, prin toate mijloacele posibile, de la licitatiile pentru construirea autostrazii Moldova Transilvania, pentru evitarea tuturor riscurilor strategice legate de acestea. Firmele ungare se declara acum foarte interesate de tronsoanele de autostrada care vor trece prin Harghita si Mures, dupa ce ani de zile nu au arătat vreun interes pentru, sa zicem, drumul expres Craiova Pitești. Eu nu vad asta decât drept o noua exprimare a interesului austro-ungar pentru un condominium asupra Transilvaniei și planarea umbrei lui Putin asupra unei legături strategice cu Transilvania.

    • @Liviu Petre _ ” Firmele ungare se declara acum foarte interesate de tronsoanele de autostrada care vor trece prin Harghita si Mures…”

      Păi, în articolul domnului Alin Orgoan se vorbește despre dificultățile de circulație în cadrul Piețe Comune europene ca urmare a neadmiterii României și Bulgariei în Schengen, dumneavoastră ziceți că ce construiesc autostrăzi și că s-ar circula prea ușor…

      În cazul în care „Imperiul Austroungar” s-ar lupta să ne „răpească” Transilvania oare, rațional vorbind, nu le-ar fi mai lesne dacă nu s-ar aștepta cu orele la frontiera româno-maghiară?! Nu știu, zic și eu. Prin urmare, în opinia mea, firesc ar fi ca ei să vrea desființarea frontierei, doar că în realitate lucrurile se petrec exact pe dos.

    • Refacerea rutelor „de la varegi la greci” ar fi bine venite. Cam asta ar fi stat la baza inter-Marium (cam fasaita in ultimul timp).
      Oricine priveste harta UE poate observa ca liniile de transport est-vest predomina iar integrarea nord-sud scartaie la periferia vestica si e absenta la cea estica. De parca Polonia de ex. nu inunda toata zona cu produse pornind de la mere la robotica. Invers, transport porturi egee, istambul, Bulgaria si Romania, adriatica spre nord pot scuti multe zile de ocolit dinspre asia.
      Pietele din zona au ajuns suficient de dezvolrate încât sa atragă produse ce de obicei se miscar strict spre vest.

    • este corect in baza ”real-politick” de azi.
      Nu ar fi decit reactia normala a unui stat normal, la niste parteneri toxici, dupa cum este/s-a demonstrat.
      N-as crede ca cineva de la CE sa aibe vreo reactie negativa la adoptarea unie astfel de atitudini…dar noi nu stim decit mestecarea vorbelor de lemn ref. famiglia europeana, spiritul colaborarii, buna vecinatate (numai dinspre noi), etc., etc.

  3. Vizita ministrului de afaceri interne al Austriei este cumva surprinzatoare , dar in acelasi timp este binevenita austriacul aratind cum discutiile „fata in fata ” impreuna cu conlucrarea evidentiata ce catre invitat ,cea cu Bode , produce efecte benefice .Desigur austriacul nu putea oferi o data precisa a integrarii . Ar fi fost o eroare politica majora chiar daca presa romanesca smecheros afisata a cerut asta .Vom fi primiti in Schengen curind .Vom sti totul atunci cind Spania va dori sa supuna la vot in JAI intrarea Romaniei in Schengen .Un al dolilea refuz este practic imposibil de acceptat dar si Romania se poate folosi de ceea ce textierul ne sugereaza totul ca parte a unui actiuni concrete .Nu se va ajunge acolo .

    • @gica _ „Vom fi primiti in Schengen curind”

      Oricât de drag mi-ar fi domnul Bode, mai drag mi-e adevărul. (Este doar o parafrază.) Iar adevărul este că domnul Gerhard Karner a declarat foarte clar:

      „Am făcut progrese foarte bune, suntem pe calea cea bună, dar trebuie să vă și spunem că mai e cale lungă”

      „Cale lungă”, departe de a însemna „curând”, mă duce cu gândul mai degrabă la „termen îndepărtat”. Reiterarea argumentului absurd al migrației, în contextul în care România NU se află pe o rută importantă de migrație, iar Croația este pe o astfel de rută (și Croația a fost susținută de Austria pentru aderare la Schengen), indică faptul că Austriei nici nu-i pasă dacă pretextele sale pentru refuzul României și Bulgariei în Schengen au vreo umbră de raționalitate/veridicitate.

      „Cale lungă” în domeniul reglementării migrației în UE, unde domnul Bode „și-a prin singur degetele în ușă”, prin semnarea „nuștiucăror” angajamente în numele României, poate însemna foarte bine 1 an, 10 ani, sau niciodată.

  4. Daca A reuseste sa modifice regulile de azil conform intentiilor e mai bine sa ramanem pe dinafara. Pt. ca par a-si dori sa paseze greul migratiei in carca si pe teritoriul altora – atitudine de mici imperiali si amirali fara flota! Adica dupa 11 ani de cand stam pe din-afara desi indeplinim conditiile pe care toti ceilati membrii le-au avut de îndeplinit la rândul lor, ei vor sa modifice regulile pt. ca asa li s-a nazarit. Decat tabere de azil pe modelul care exista in perioada comunista in A n-au decât sa le facă la ei acasă sa in tari extra UE.

    Sa fim obiectivi – nu ne plac si nu ne-au plăcut si respectat niciodată – ei bine, nici noi pe ei. Măcar s-au dat mastile jos! Unde mai pui ca marele secret al lui polichinele e ca de fapt aceasta semi-gubernie are o problema cu emigratia ukr! De aceea a intrat hr ( plus un pic de strâns cu usa). Probabil nici relatia ro-md nu le convine.

    Mai nou inteleg din politico ca la anu sunt alegeri generale si actualului cancelar ii este frica de dreapta extrema in ascensiune! N-are treaba cu noi da asa there will never be a good time!
    Nici comisia nu e cu toate – ba accepta ideea A ca emigratia trebuie controlata ba insista ca avem nevoie de ea! Balet pe teme de superioritate morala de ochii lumii (votantilor).

    Prin urmare asa cum aka schweighoffer a sters-o când n-a mai avut spate politic (eleganta treaba cu evitarea prin legislatie a monopolizarii a mai mult de 30% din resursele naturale, se pare ca au fost multe clinciuri A-Ro înainte de Jai) e cazul s-o mai stearga si altii, investitori din tari mai prietenoase sunt destui.

  5. Guvernul român trebuie să naționalizeze TOATE proprietățile firmelor austriece, olandeze și maghiare din România. Apoi, Ro-Exit.

    • @Lucifer _ „Apoi, Ro-Exit.”

      Păi, noi ne dorim un grad mai ridicat de integrare al României în UE, nu ieșirea. Adică, aderarea la Spațiul Schengen, după cum scrie și în textul articolului la care, cu îngăduința autorului, comentăm…

      • Intre timp si eu, care am fost convins de UE incep sa am dubii, prea multe interdictii de tot felul incep sa vina din partea birocratilor de la Bruxelles.
        Daca ramanem in UE imi doresc o pozitie mult mai ferma similara Poloniei, suntem in acceasi barca, linia 1 pe frontul estic NATO. Ar trebui sa inteleaga si dansii de la Bruxelles aceste aspecte.

    • Lucifer, calea mai castigatoare este o atitudine stil Polonia in priviinta intereselor economice ale Ro. In cazul unui ro-exit am retrogada mai jos decât serbia sau turcia in priviinta acordurilor economice cu UE. Sa nu mai vorbim ce de contre din zona de tranzit logistic spre vest A-Hu. Nu ne e de niciun ajutor?

    • Asa este, Romania este timorata de frica pierderii fondurilor UE.
      Intre timp Romania devine „locul de joaca” pt armatele occidentale, care este pretul pe langa propria securitate ? ar trebui sa cerem mai mult, fara frica si cu pantalonii pe vine.

  6. Sincer, nu cred. Ar fi un tur de forta al serviciilor secrete democrate, sa putem intra in Schengen. Si anul asta…. si oricind.
    Rusia nu are chef sa ne lase. Din nu stiu ce calcule prostesti. Si agentii ei (foarte numerosi) din Europa si din tara, vor face tot ce pot sa blocheze procesul.
    Aia din tara dau inaite cu coruptia, cheltuirea banilor publici aiurea (de fapt in folosul gastilor lor), defectiuni minore, dar mereu prezente pe granite, etc.
    Aia din afara, vor urla ca din cauza Ro nu au ei linsite si pace etc.
    Deocamdata, UE si Ro sunt sate fara caini. Deci……

    • Nu Rusia face opoziție ci dulăul cel mare numit Germania. Care dulău își asmute cățeii numiți Austria, Olanda, Hungaria, etc contra României. De ce? Fiindcă Germania se consideră hegemonul Europei și vrea musai ieșire spre Est. Și nu are pe unde, doar prin România și Bulgaria, fiindcă prin Polonia are interzis.

  7. Romania va iesi din acesta corigenta numai daca va aplica aceleasi metode cu care este confruntata proiectelor europene care doresc a fi implementate, fara votul Romaniei totul ramane pe loc.
    Asa cum Austria face presiuni la nivelul UE pt rezolvarea problemei refugiatilor asa si Romania trebuie sa puna presiune pe alte subiecte, sunt destule.
    Ne ste frica pe motivul pierderii unor fonduri. Merita de trecem de momentul fricii si sa platim un pret mai mare sa fim acceptati in Schengen prin renuntarea la aceste fonduri ?
    Romania impreuna cu Polonia au acum destula putere politica astfel incat sa poate cere mai mult. Ele sunt in prima linie NATO , linie de aparare a teritoriului european, un aspect care trebui valorificat la maxim.
    Pt asta este nevoie de un presedinte si ministru de externe mult mai fermi decat ce avem acum. Vin alagerile, vor fi schimbari majore.

  8. România nu este primită în Schengen din cauza influențelor rusești din Austria, afirmă un fost ambasador SUA – Adrian Zuckerman-hotnews azi 30.04.2023!!!
    Mai e ceva de spus,dle. asitent parlamentar?
    Ati citit textul de mai jos:
    https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina-26156066-austria-cartile-fata-privinta-relatiei-rusia-continua-fie-importanta-pentru-europa-nu-putem-decupla.htm
    Nici un cuvant in acest articol care se pretinde doct ,despre influenta Rusiei in Austria? Austria e in stare sa vanda pe oricine ca sa faca bani….mai ales tari cu politicieni slabi si unii santajeabili dupa cum urmeaza :
    prim-ministrul Ciuca a plagiat teze de doctorat ,ministrul de interne Bode-a plagiat teza de doctorat,presedintele Romaniei nu ii pasa de nimic,joaca tenis ,golf,si se plimba impreuna cu nevasta-sa cu avioane de lux inchiriate pe tot mapamondul.

    • @mike_the_hunter _ „Ati citit textul de mai jos…”

      Da, însă Rusia NU are niciun avantaj direct din neacceptarea României și Bulgariei în Schengen, în afara satisfacției că lucrurile merg uneori prost în Uniunea Europeană. Cel mult, Austria trimite un semnal că poate bloca prin votul său, la un moment dat, o decizie nefavorabilă Rusiei.

      Dar, domnul menționat de dumneavoastră spune câteva vorbe și despre Olanda…Iar, în plan internațional, Olanda nu se compară cu Austria. În plus, Rotterdam este cel mai mare port din Uniunea Europeană.

  9. Articol interesant ,dar…timid in a da solutii multiple și noi pentru Schengen . De altfel,după 2024 toate solutiile de acest tip vor fi implacabil depășite. Noi viziuni si alternative plutesc in aer si in mintile diplomatice occidentale.Măcar de acum incolo Ro ar trebui să considere suprasuficiente 4 decenii … de etapă de TRANZIT spre o Europă visata de ROmania secole si generații întregi la rînd.Pentru ca asa ceva e fără echivoc, vizibil. Cel putin de la Luminism, apoi Pașoptism,urmat de Monarhism nu a existat un burete care să facă TABULA RASA din istoria românească.Teoriile ”formelor fără fond” si ale Sincronismului si-au spus cuvîntul și au lăsat urme acumulative adînci.

  10. „Schengen: va ieși România din corigență în acest an?”

    Mă tem, cu scuze pentru autor, că aceasta este o glumă extrem de proastă pe un subiect sensibil…

    În primul rând, România a îndeplinit criteriile tehnice pentru aderarea la Spațiul Schengen, care sunt singurele – repet, singurele – necesar a fi îndeplinite.

    Condiționarea admiterii în Schengen de înlăturarea MCV a fost un abuz. Și MCV a fost înlăturat, după cum a observat și domnul Alin Orgoan: România tot nu este acceptată în Schengen, așadar, a fost doar un pretext, după cum știam deja.

    România NU este corigentă la nimic. Dacă existau argumente raționale pentru refuzul aderării României la Schengen, precum probleme legate de justiție, acestea ar fi fost enunțate clar și ferm, așa cum s-a mai întâmplat! Nu spun că nu ar fi, dar nici nu au fost menționate.

    Argumentul enunțat de Austria pentru neadmiterea României în Schengen și susținerea pentru Croația nu a fost statul de drept, ci a fost migrația. Ridicol! România nu se află pe o rută importantă de migrație, dar Croația este. Austria arată astfel că nici nu contează dacă argumentul său este rațional/credibil. Se opune aderării României la Schengen și-atât! Atitudinea aceasta arată că Austria nu are o problemă cu migrația, ci Austria are o problemă cu România și Bulgaria.

    Nu știu cum se văd problemele acestea de la Bruxelles, de pe culoarele Parlamentului European, dar din perspectiva noastră par a se vedea mai clar… Mai exact, se văd foarte clar două lucruri, pe care oficialii europeni se înțelege că nu le văd.

    Primul. Piața comună NU funcționează în cazul statelor membre care nu aparțin Spațiului Schengen. Nu prezentarea actului de identitate la frontieră este supărător, așa cum sugerează autorul, ci faptul că mărfurile care traversează frontierele statelor membre care nu sunt acceptate în Schengen sunt mai puțin competitive, din cauza costurilor suplimentare generate de timpii de așteptare la frontiere. Aceasta se manifestă în relațiile comerciale dintre statele care nu aparțin Schengen și celelalte state membre ca o barieră comercială netarifară.

    Al doilea. În condițiile inițiativei tot mai intens promovate de domnul Macron (și nu doar) a unei apărări comune și „suverane” a Uniunii Europene, în cazul în care România ar fi atacată de Rusia – scenariu absurd, desigur, imposibil de imaginat, nu-i așa ?! – și Austria votează pentru a nu se interveni în apărarea României (sau a oricărui alt stat) în virtutea excelentelor relații de prietenie și sprijinul intereselor comune ale Austriei și Rusiei, cât de funcțională este Uniunea Europeană?

    Austria a creat un precedent extrem de periculos, inclusiv cu privire la amenințările de securitate la Adresa UE. Iar oficialii europeni se prefac că nu văd! Discriminarea României (în raport cu Croația, să zicem, sau oricare alt stat membru Schengen), nu este doar discriminare și-atât (și asta este complet inacceptabil, dar…), mai mult, arată că Europa poate depinde în situații grave de cheremul unui stat oarecare. Iar un comportament similar din partea României, așa cum sugerează autorul, nu ar face decât să plaseze și România în rândul celor detestabili pentru cheremul lor.

    În fine, de ce face Austria circul acesta, dincolo de a da satisfacție Rusiei pentru disfuncționalitățile din Uniunea Europeană? Pe de o parte, transmite Rusiei un semnal. Îi spune că, dacă va fi nevoie de un vot unanim pentru o acțiune împotriva sa, Austria îi va fi un aliat fidel, blocând decizia.

    Dar, cel mai important argument nu este al Austriei. Austria este doar marioneta Olandei în chestiunea aderării României și Bulgariei la Schengen. Este evident și pentru cei care cunosc mai puține despre economie, ori geografie, că prin aderarea României și Bulgariei la Schengen mărfurile din Turcia, India și Asia ar ajunge cu cel puțin două zile mai repede și cu mult mai ieftin până în centrul și în nordul Europei. Pireu ar lăsa în urmă de departe Rotterdam, cel mai mare port din Europa. S-ar crea noi rute comerciale, mai eficiente și cu oportunități imense pentru statele aflate de-a lungul lor, mai ales pentru Grecia, Bulgaria și România.

    …În ultima vreme, însă, parcă văd și aud tot mai mulți politicieni și jurnaliști care menajează interesele Olandei, spun că Austria, chiar dacă fabulează despre migrație, este prietenul României și nu este bine să ne supărăm pe ea, iar dacă nu intrăm în Schengen în următorii 15 ani nu este nicio tragedie. Că România mai are de îndeplinit condiții diverse…Ei, bine, asta îmi amintește fără să vreau deloc, dar deloc și fără vreo legătură, de doamna Eva Kili, de domnul Antonio Panzeri și prietenii domniilor-lor.

    • o analiza foarte corecta, in logica arhicunoscuta ca politica este dictata de interese economice.
      Atit timp cit nu ne vom comporta cu A, HU si NL ca si cu niste state toxice, nu vo obtine nimic…incl. santajarea-in sens pozitiv- a UE/CE

  11. Concluzia articolului seamana perfect cu zicala romaneasca:
    „Sa imi scot un ochi (PNRR-ul ala mult trambitat ca banii nu ar mai veni), ca sa ma aiba nevasta-mea (EUSSR) chior”

  12. Dar la un montaj cu scântei AUR-maghiari, urmat de un vot negativ al Ungariei, nu v-ați gândit, nu-i așa? Pentru că Rusia nu are influență doar în Austria (după cum a zis-o și Zuckermann!).
    Și la urma-urmei, Austria ar putea scoate statisticile infracționalității românești și să invoce necesitatea protejării. Să se vrea, că motive se găsesc!

    • Din peste 600 de traficanti de persoane arestati anul trecut abia 52 sunt romani dar si 34 austrieci!!!. Pe primele locuri sunt cei din balcani si bg. Despre ce infeactionalitate vorbim intr-o tara (A) care are cifre aproape similare in spera aceasta? Cu genul asta de argumente a venit iarasi ministrul lor de interne.
      Unde e fluxul ala masiv de migranti din ro?
      serbia da tonul iar A avea motive de mândrie anul trecut despre cat de bine se inteleg pe tema migratiei Vucic-Nehamer-Orban, ce de acorduri au mai semnat etc. Urata axa avem si in vest, din nou!

  13. Romania nu va intra in Schengen pentru ca nu este dorita in Schengen !…de aici trebuie sa plecam in mod realist, in orice demers la care viseaza politicienii nostri si resimt cetatenii obisnuiti care se lovesc de realitatea de zi cu zi a traiului in Romania !

    De ce nu suntem doriti in Schengen ?

    Sa pornim de la o zicere a lui Peter Obi (om de afaceri nigerian, apoi bancher, apoi politician, apoi guvernator), deci se presupune ca si intelege ce zice si ar avea si credibilitate:
    ”…No country can progress if its POLITICS is more profitable than its INDUSTRIES. In a country where those in Government are richer than entrepreneurs, they manufacture POVERTY…”

    Haideti sa ne uitam putin in oglinda, cum aratam si vom gasi raspunsurile foarte usor dupa felul in care aratam si ne comportam azi !

    – in primul rind, asa cum mentioneaza si dl. Alin Orgoan, avem mentalitatea si comportamentul ”elevului cam prostut”, din clasa UE, care cauta si el sa fie bagat in seama de ”gasca celor populari” si, face tot ce e posibil sa le faca alora pe plac…acest ”elev”, este foarte bine cunoscut si evaluat de gasca, de cele mai multe ori mai bine decit se cunoaste el insusi, si, este bagat in seama atiti cit valoreaza el !
    – elevul prostut, umil, se poarta la fel cu toti, sa nu-i deranjeze, inclusiv cu cei care-i dau scatoalce (stim noi bine cine-s astia)
    – nu ne putem astepta ca Romania sa aibe vreun cuvind de spus in corul statelor membre UE….decit ”da, am inteles”…ce initiative externe a avut Romania in ultimii 10 ani ?

    – Romania ”cerseste” admiterea in Schengen, in loc sa ”faca in asa fel incit sa fie invitata in Schengen”, dar pentru asta iti trebuie mult mai mult decit o Coalitie care are drept obiectiv cum sa pastreze pensiile si salariile,

    – asa cum populatia din Romania respecta politicienii (deci, din politica interna), tot asa, aceiasi politicieni sunt ”respectati” si de catre omologii lor ”din Schengen” (deci, din politica externa)

    Neaderarea la Schengen are cauze mult mai profunde decit zvircolirile vremelnice ale unor ministri…sau kelemen care nu vrea sa iasa de la guvernare ca nu cumva romania sa fie lipsita de contributia lor la dezvoltarea noastra

    iar cuvintul ”Parlament”, vine de la frantuzescul PARLER si MENTIR

    • ”De ce nu suntem doriti in Schengen ?”

      Am mai scris asta de vreo 5 ori, da’ o s-o mai scriu încă o dată: România are sute de kilometri de frontieră necontrolabilă. A aduce România în Schengen ar însemna a aduce la pachet și Ucraina și R.Moldova în Schengen. Și dat fiind actualul război din Ucraina, nu e cea mai bună idee.

      Eventual, când frontiera externă a Uniunii Europene se va muta către est, după reunificarea cu R.Moldova și după eventuala aderare a Ucrainei la UE, va fi fezabilă și includerea României în Schengen. Până atunci, nu.

      Chiar presupunând prin absurd că România va fi inclusă acum, în cel mult 6 luni vor fi atât de vizibile efectele nedorite, încât se vor reintroduce controalele în mod permanent.

      • Harald, tarile baltice, polonia, grecia, proaspăt intrata croatia au si ele frontiere terestre greu controlabile (se observa). Ma rog, când te invecinezi cu rusia exista un control strict dinspre ei, cel putin pana când vor dori asta (exemplu erdogan vs grecia si bg, sau belarus vs polonia).
        Spania si italia nu stau nici ele bine – vezi recentul scandal diplomatic fr-it.
        Cei din nord in schimb se dau mari moralisti când nu li se accepta debarcarea imigrantilor adusi (uneori si salvati) pe vasele unor ONG-uri sub pavilioane din tarile lor (inclusiv franta – vezi scandal fr-it acum câteva luni, vas neacceptat in italia si directionat spre „cote d’azur”).
        Bg nu are granita terestra cu zona de conflict si a fost refuzata de 2 tari.
        Ro are granita si nu a fost refuzata (pe fata) de olanda.
        Am dubii fata de scenariul in care A sa-si fi asumat un rol de sacrificiu fata de alte tari din background blocand ro-bg. Ii durea mai tare la omv si schweighoffer (care a plecat recent când i s-a spart monopolul). Au acceptat hr dupa semnarea memorandumului A-Hr-De pt. Terminalul de delichefiere de pe insula Krk +conducta dinspre adriatica. Pe lângă asta hr a jucat tare amenintandu-le interesele in zona daca nu intra.
        Dupa mine it is just business! Părerea mea.

      • @Harald _ „România are sute de kilometri de frontieră necontrolabilă. A aduce România în Schengen ar însemna a aduce la pachet și Ucraina și R.Moldova în Schengen”

        Conform tuturor evaluărilor specialiștilor, România îndeplinește criteriile de aderare la Schengen, frontierele fiind pe deplin controlabile și controlate. Punct.

        Vă gândiți cumva la „permeabilitatea” frontierelor din pricina corupției?… Păi, asta ar putea fi spus fără nicio opreliște, în mod clar și ferm cum, de altfel, a fost spus cu alte ocazii. Corupția NU a fost niciodată indicată drept motiv pentru refuzarea aderării României la Schengen. (Mă rog a fost cândva, deși nu ar fi trebuit, de către Olanda, când a legat aderarea României de MCV).

        În fine, legat de refugiații din Ucraina… Polonia este membră Schengen și nimeni nu se plânge de refugiații care vin din Polonia spre Vest (că nu-i frontieră), câci în Polonia sunt cei mai mulți. Adică, au intrat 5,15 milioane, în timp ce în România au intrat 3,5 milioane. Ba, mai mult, în Polonia au rămas și au solicitat sprijin 993 755 persoane, în vreme ce în România au cerut sprijin doar 117 395.

        Așadar, Aderarea României la Schengen NU afectează fluxurile de refugiați nici cum se întâmplă prin aderarea Croației, nici cum se întâmplă prin faptul că Polonia este membră Schengen.

        • @Constantin – ”conform tuturor evaluărilor specialiștilor, România îndeplinește criteriile de aderare la Schengen, frontierele fiind pe deplin controlabile și controlate. Punct”

          Hai să procedăm în felul următor: dvs mergeți pe mâna ”tuturor specialiștilor”, așa cum a făcut și Emil Boc, atunci când s-a apucat să tracaseze șoferii de camioane olandeze la frontierele românești. Eu o să merg pe mâna Olandei și Austriei, iar în 5 ani ne întânim din nou aici și vedem cine a avut dreptate 😀

          În Europa de Vest nu merge cu minciuni ”pentru un scop nobil”. Nu există scop nobil, dacă e un scop bazat pe minciuni. Dacă Lucian Bode zice că ”România e o țară sigură”, dvs sunteți liber să îl credeți, dar asta nu înseamnă că îl mai crede cineva. Așa cum eu știu că între Valea Vișeului și Izvoarele Sucevei poate trece în fiecare zi câte o turmă de bivoli, fără să poată să-i împiedice nimeni, tot așa știu lucrurile astea și miniștrii de Interne din țările Schengen. Iar a scrie ”Punct” și a mai continua încă 20 de rânduri după acea e simplă dovadă de cabotinism.

  14. Aveti dreptate in principiu- in fapt…cine din actuala clasa politica sa ia o asemenea initiativa? Ei sunt toti bucurosi ca au o pozitie platita bine, se vad deasupra celor de langa care au plecat, dar in esenta sunt lipsiti de vlaga, mandrie si pricepere. Mi-as dori ca mai multi tineri ca Dvs, scoliti si ne-virusati de metehnele dambovitene sa se uneasca intr-un efort de refacere /inlocuire din radacini a acestei clase politice- mai apoi ar putea fi articulata o voce a tarii care sa fie auzita si chiar sa conteze. Pana atunci… suntem reprezentati de nulitati dispuse sa-si vanda si mormintele parintilor pentru o mangaiere pe crestet din partea celor puternici!
    Analize si articole… slava Domnului, se fac – actiune hotarata si eficienta mai putin! Pacat!

  15. Austria a primit de la Croatia ce a dorit,avantaje energetice.De aceea Croatia a intrat in Schengen.Acum smecherasii de austrieci ,pe langa sistemul bancar,resursele de petrol,padurile pe care le exploateaza cum doresc,mai vor de la fraierii de romani si gazele din Marea Neagra.Cand nu vom mai face nazuri,nu vor mai avea nimic de obiectat.Altii spun ca Romania si Bulgaria nu vor intra niciodata in spatiul de libera circulatie pentru ca migrantii din Grecia,odata cu desfiintarea controalelor la frontiera dintre aceasta tara si Bulgaria,vor ajunge fara piedici in centrul Europei.Oricum,avem un gust amar despre cum am fost tratati si tinuti la poarta Scengen ca niste cersetori timp de 12 ani..

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alin Orgoan
Alin Orgoan
Alin Orgoan a obţinut licenţa în Drept și Știinţe Politice la Université de Bordeaux și deține un Master 1 în Drept internațional public la Université de Bordeaux și un Master 2 pe Drept european și dreptul Uniunii europene, specializarea lui fiind pe Guvernanța Agențiilor de reglementare ale Uniunii Europene. Din 2015 până 2019 a predat ca asistent universitar drept administrativ francez, drepturile Omului, dreptul Uniunii Europene, dreptul pieței unice și dreptul relațiilor externe ale Uniunii Europene la Université de Bordeaux. În 2014, s-a remarcat prin câștigarea locului II la Concursul de elocință și pledoarie Lysias, organizat la Bordeaux. În 2014, prin câștigarea locului III la Concursul international de drept european, organizat la Lille. Actualmente lucrează la Parlamentul european ca asistent parlamentar.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Dragi prieteni, săptămâna aceasta ne vedem la București. De două ori, odată la Fundația Academia Civică / Fundația Spandugino în 20 martie și, a doua zi, la Humanitas Kretzulescu.
Mihai Maci

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Disponibil pentru precomandă

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro