vineri, martie 29, 2024

Schimbarea de clima si spectrul “civilizatiilor hidraulice”

Razboiul contra Pandemiei nu este castigat inca, dar avem vaccinuri acum si distributia lor pe scara larga este numai o chestiune de timp. Chiar daca vom mai fi “vizitati”de dusmani biologici, de agenti patogeni, lectiile desprinse din aceasta pandemie este de presupus ca ne vor ajuta sa avem comunitati, societati mai reziliente. Este evident ca trebuie sa se aloce mai multe resurse pentru sanatate publica peste tot in lume, pregatirea populatiei se cuvine sa fie mai buna pentru a rezista la socuri similare. Marile companii farmaceutice, cu toate meritele pe care le au in descoperirea vaccinurilor (trebuie spus ca au beneficiat de subventii masive de la unele guverne), se cuvine sa fie mai putin preocupate de maximizarea profiturilor in conditii atat de vitrege pentru viata oamenilor, trebuie sa fie mai atente cu interesul public.

Dar in timp ce ne putem lupta cu pandemii avand sprijinul stiintei medicale,  schimbarea de clima este un pericol existential unic. Animale preistorice au disparut acum mult timp cand o calamitate a fost fost provocata de un corp mare ce a lovit Pamantul. Acum insa, schimbarea de clima, ca amenintare existentiala, este in larga masura cauzata de om! Studii serioase arata  ca emisiile de carbon trebuie sa fie reduse in mod drastic, ca trebuie sa se ajunga la neutralitatea emisiiilor in cateva decenii pentru ca omenirea sa evite propria extinctie.

Este pacat ca studiile Clubului de la Roma, ale profesorului Jay Forrester de la MIT (privind dinamica sistemlor globale), au fost subestimate, ca un fel de superoptimism tehnologic a avut castig de cauza, a adormit vigilenta guvernelor. Este neindoielnic ca interese inguste, ale unor industrii, au jucat un rol major in acest sens. In 2007, Raportul Stern (The Stern Review), al Trezoreriei britanice, sublinia ca problematica mediului inconjurator echivaleaza cu cel mai mare “esec al pietelor”(market failure), ca este nevoie de interventie publica pentru a corecta un mers al evenimentelor care duce catre dezastru. De aceea, accentul tot mai mare pus de institutii europene si Administratia Biden (SUA au reintrat in Acordul de la Paris), de, note bene, banci centrale si institutii financiare internationale (IMF, Banca Mondiala, etc) in adoptarea de masuri pentru a face fata schimbarilor de clima, pentru o ”inverzire” (greening) a economiiilor denota o schimbare de viziune remarcabila. Modificari in atitudinea unor cercuri de afaceri influente, fie si fortata de imprejurari, este si ea de bun augur.

Este obligatoriu sa se realizeze o strapungere radicala in combaterea efectelor nefaste ale schimbarilor climatice prin modificari in politici publice, care sa conduca la diminuarea emisiilor de carbon; o taxa pe carbon, schimbari in obiceiuri de viata, transformari in structuri de productiei si de energie utilizata (eliminarea gradual a combustibililor fosili) sunt necesare. Este de dorit sa avem si o redefinire a dinamicilor economice, a PIB-ului, care adesea includ externalitati negative  –cum subliniaza un raport din 2009 elaborat sub conducerea lui Amartya Sen, Joseph Stiglitz si Jean Paul Fitoussi. Modul in care este estimat PIB actualmente face ca el sa poata sa creasca in timp ce calitatea vietii sa scada din cauza unor activitati ce genereaza externalitati negative. Este necesar sa regandim chiar procesul economic, cresterea economica, in raport cu ce este bine pentru om si relatia sa cu Natura.  

 Cum vom aborda schimbarea de clima conditioneaza si viitorul democratiei! Afirm aceasta intrucat oamenii au nevoie de hrana si apa pentru a trai. De-a lungul istoriei, grija pentru procurarea de alimente de baza a fost in viata cotidiana a celor mai multi oameni. Conflicte, razboaie, mici si mari, au fost duse in numele procurarii de resurse esentiale . Aceasta lupta are corespondent in vremurile mai apropiate noua in conflicte si razboaie purtate pentru controlul asupra unor resurse strategice –judecate prin prisma pirghiilor de putere si a mentinerii unor standarde de viata. Si geopolitica se reduce in ultima instanta la controlul asupra resurselor considerate vitale. Intre aceste resruse, petrolul si gazul natural (combustibili fosili) sunt, in mod ironic, la originea problemei ecologice existentiale cu care ne confruntam.

Istoricul Karl Wittfogel nota ca cei care controlau accesul la resurse de apa in societati antice aveau controlul puterii; de aici conceptul de “civilizatii hidraulice” (Oriental despotism,1957).  Este de mentionat ca detinerea controlului public, sau privat, asupra resurselor face parte din alcatuirea institutionala si juridica a unei economii/societati. Iar un control total asupra resurselor, asa cum ar avea loc intr-un sistem de comanda (totalitar), este rar in zilele noastre. Problema insa nu se rezuma la combaterea unui tip de control, a concentrarii depline si abuzive a puterii–de aceea a fost necesara legislatia anti-trust in economii de piata. Problema de adancime priveste faptul ca schimbarea de clima, daca nu este abordata in mod adecvat, la timp, poate altera dinamici economice si sociale in conditiile in care resurse de hrana si de apa ar fi tot mai rare, ceea ce ar induce cresteri explozive de preturi, in termeni absoluti si relativi.

De ceva timp se manifesta tendinte iliberale in diverse tari, chiar in democratii mature. Si analogii au fost facute dupa izbucnirea crizei financiare in 2008/2009 cu perioada interbelica din secolul trecut considerandu-se asimetria in crestere in distributia veniturilor, modul in care a fost salvata (bailed out) industria financiara, esecurile unor politici publice, mefienta fata de elite, furia unor cetateni etc. Schimbarea de clima poate augmenta inclinatii iliberale pentru un motiv simplu: este nevoie de actiune ferma in unele circumstante adverse, iar timpul este si el un factor cheie in acest sens.

Dar o ‘’revenire a statului”, o intarire a actiunilor guvernamentale, pentru a avea interventie ferma si la timp in a lupta contra unor efecte rele ale schimarilor de clima este un lucru necesar adesea. Altceva ar fi insa transformarea guvernantei democratice intr-un sistem autoritar de guvernare, vizibil sau mai putin fatis. De aceea este vital ca masuri sa fie luate de guverne democratice la timp si in mod eficace pentru a atenua suferinte ale cetatenilor ce pot fi cauzate de inundatii, incendii, seceta, furtuni, temperaturi greu de suportat, etc.

Actiuni ferme sunt necesare pentru a se evita depasirea unor praguri critice (tipping points) si aparitia unor non-liniaritati, care ar duce preturillor la hrana de baza si apa potabila la cote tot mai inalte, ceea ce ar induce destabilizare sociala, reactii necontrolabile ale oamenilor; ar rezulta conflicte, explozii sociale, migratii de persoane de amploare. Este poate un scenariu de science fiction pentru unii, dar nu este in afara posibilitatilor avand in vedere tendinte de durata observabile.

Traim pe datorie in privinta schimbarii de clima neglijand soarta generatiilor viitoare. In lipsa unor politici publice responsabile este pusa in joc si soarta democratiei. Adica avem de ales in a face ce trebuie pentru a salva democratia vs a vedea societati care ar cunoaste experienta “civilizatiilor hidraulice”. Capitalismul are nevoie de reforme pentru a-l face mai echitabil, mai inclusiv, pentru a castiga sprijinul masiv al cetatenilor in a combaterea efectele schimbarii de clima. In Uniunea Europeana, the Green Deal, implementarea strategiei NextGenerationEU ca si alte masuri de reducere a emisiilor de carbon sunt de judecat din aceasta perspectiva.

Este timpul sa actionam in mod ferm si impreuna pentru a evita un viitor urat, distopian.

Distribuie acest articol

41 COMENTARII

  1. Exista enorm de multa ipocrizie si de necunoastere atunci cand se discuta despre incalzirea globala. Voi incerca sa punctez pe scurt cateva lucruri, dar recunosc ca nu am nici pe departe talentul, inteligenta si cunostintele domnului profesor Cranganu.
    1. Pamantul traverseaza de cateva mii de ani o perioada de interglaciatiune numita Holocen. Stim ca in decursul istoriei au mai existat si alte perioade de interglaciatiune (de incalzire globala). Intrebarea care se pune este in ce masura prin actiunea omului (emiterea de gaze cu efect de sera) de data asta va fi altfel? Adica, in ce masura ghetarii si calotele polare (care s-au mai topit si in trecut) se vor topi atat de mult si accelerat incat sa puna in pericol specia umana? Si aici ma refer la toate fenomenele care sunt generate de incalzirea globala: furtuni mai puternice, desertificare, cresterea nivelului oceanelor si distrugerea zonelor de coasta etc.
    2. Si pentru ca nu exista un raspuns clar la intrebarea ”Va fi de data asta altfel?” este logic ca poate nu ar strica sa luam totusi niste masuri ca sa limitam si sa reducem emisia de gaze cu efect de sera. Problema este ca aici apare ipocrizia si necunoasterea, iar politicienii sunt varful de lance al acestei ipocrizii.
    3. Asa cum dl profesor Cranganu a aratat de nenumarate ori, fara o Revolutie in producerea de energie omenirea nu are posibilitatea reala sa reduca emisiile gazelor de sera. Costurile inlocuirii combustibililor fosili sunt prohibitive. Prin solar si wind, care sunt extrem de ineficiente, nu vom reusi sa facem acest lucru.
    4. Retelele electrice au nevoie deja de ani buni de un upgrade si nu suntem in stare sa facem nici macar acest lucru. Un documentar german pe care l-am vazut acum cateva zile arata clar ca retelele electrice sunt suprasolicitate tot mai des din cauza fluctuatiilor generate de eoliene si de panourile solare. In cazul unui blackout total va dura 4-6 zile pane se poate reporni toata reteaua europeana, pentru ca sunt foarte putine surse care pot reporni fara curent electric.
    5. Germania care are surse regenerabile care pot acoperi 35% din consum, in 2018 a acoperit doar 17% din consumul anual din aceste resurse regenerabile tocmai pt ca sunt extrem de fluctuante. Germania , care este un varf de lance in ESG si care a investit enorm, a preferat sa-si inchida centralele nucleare dupa Fukushima si sa deschida centralele poluante pe carbune.
    6. Pentru ca discutam cu atata patima despre urgenta climatica n-ar fi mai logic ca statele superbogate sa investeasca masiv in India si in China pt ca acestea nu sa inchida, dar macar sa nu mai deschida alte cateva sute de centrale electrice pe carbune asa cum au in plan. Nu este asta o ipocrizie din partea statelor bogate?
    7. Populatia creste. Ne indreptam catre 8 mld de oameni si apoi foarte curand catre 9 mld. Clasa de mijloc creste si ea accelerat. Toate acestea vor genera o cerere accelerata de energie. Este o ipocrizie din partea tarilor bogate sa vina sa le spuna celor sarace sa nu mai consume si sa nu mai conduca masini pt ca ”petrecerea” s-a terminat…
    8. Bill Gates a aratat recent ca productia de ciment,otel si plastic genereaza 31% din gazele cu efect de sera. Productia de energie electrica genereaza 27% din gazele cu efect de sera. Cresterea plantelor si a animalelor genereaza 19%. Tot ceea ce inseamna transporturi genereaza 16% din gaze. Nu avem solutii rapide la aceasta situatie asa ca degeaba vorbim despre ”urgenta climatica”!
    9. Taiem copacii si mai ales padurile tropicale, care au captat cantitati uriase de carbon in decursul mileniilor, si eliberam in atmosfera prin arderi tot acest carbon.
    10. Stau si ma intreb ce ne ameninta mai mult pe noi ca specie, incalzirea globala sau poluarea si microparticulele de plastic?
    11. Trilioanele de dolari cheltuite cu ocazia acestei pandemii Covid au taiat dramatic din resursele (oricum erau limitate) pe care vrem sa le cheltuim in combaterea incalzirii globale.

    • „India si in China … sa nu mai deschida alte cateva sute de centrale electrice pe carbune asa cum au in plan.”

      Nu-s singurele, desi e posibil(nu stiu) sa existe diferente tehnice semnificative intre cele 3 tari cu implicatii in impactul real asupra mediului.
      https://www.nytimes.com/2020/02/03/climate/japan-coal-fukushima.html
      ” Japan now plans to build as many as 22 new coal-burning power plants — one of the dirtiest sources of electricity — at 17 different sites in the next five years, just at a time when the world needs to slash carbon dioxide emissions to fight global warming.”

    • @alehin _ „Exista enorm de multa ipocrizie…”

      Sunt de acord cu dumneavoastră. Permiteți-mi, vă rog, să argumentez…

      În primul rând, aștept de la Președintele Consiliului Fiscal, mai mult decât opinii cu privire la încălzirea globală (pertinente și binevenite, fără îndoială), argumente în favoarea susținerii actualului buget de stat (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie%20CF%20buget%202021%20si%20SFB.pdf).

      Aș fi interesat mai degrabă de opiniile d-lui Academician D Dăianu în favoarea creșterii inflației în patria noastră. Cum, interesat aș fi ca domnia-sa să se pronunțe ferm și tare în favoatrea adoptării cât mai rapid de către țara noastră a monedei comune europene, EURO.

      Apoi, autorul articolului spune că „ lecțiile desprinse din aceasta pandemie este de presupus ca ne vor ajuta sa avem comunități, societăți mai reziliente”. Acest lucru, în mod evident, nu se va întâmpla – cel puțin în România – decât în mică măsură. Argumentul meu vine din perspectiva siguranței naționale/europene. Experiența SARS-CoV-2 demonstrează că armatele din partea aceasta a lumii au fost total nepregătite pentru un război biologic. Și se vede că au rămas cam la fel.

      …Institutul Cantacuzino va deveni probabil Cantacuzino Residential Park.

  2. Felicitari, pentru articol, e binevenit, sper sa ajunga la cat mai multi oameni!
    SARS-COV-2 a avut beneficii, pentru planeta (ma refer la planeta Pamant, nu neaparat la omenire). Am circulat mai putin, am ars mai putini combustibili fosili, am inceput sa acordam atentie sporita sanatatii, sportului si alimentatiei corecte.
    Mare pacat ca lipsa unei „constiinte planetare” ne impiedica sa facem lucrurile astea de bunavoie! Mare pacat ca a fost (si, poate, va mai fi) nevoie de o pandemie, ca sa ne „incetineasca”!
    Omul „modern” nu se mobilizeaza decat cand il „arde” la sanatate sau la buzunar.
    Si eu consider ca apa va fi resursa critica a viitorului si cred ca va exista o lupta pentru apa, mai mult sau mai putin fatisa.
    In Romania, guvernantii nostri ar trebui sa securizeze si sa protejeze sursele de apa, sa declare razboi total despaduririlor (chiar prin interzicerea totala), poluarii si evaziunii fiscale, sa „creasca” cetateni romani educati si informati.

  3. Dar dvoastra, domnule Daniel Daianu,
    ati facut ceva pentru stoparea/diminuarea schimbarilor climatice? Ati renuntat la masina, la calatoria cu avionul, la utilitatile din locuinta?
    Schimbarile climatice sint viata Pamintului.
    „…cand o calamitate a fost fost provocata de un corp mare ce a lovit Pamantul”. Pe atunci nu era omul de azi, si totusi schimbari climatice se produceau.
    ” Este neindoielnic ca interese inguste, ale unor industrii, au jucat un rol major in acest sens”.
    Eu cred, si nu sint singurul, ca „interesele inguste” exista la cei ce vor distrugerea „unor industrii” existente.
    Schimbari climatice existau si in anii `70 ai secolului trecut, cind apocalipsa prevedea racirea globala si epuizarea rezervelor de titei.

  4. 1. Dacă se doreşte salvarea planetei, poate că este bine să începem cu bibliotecile. De exemplu, accesul la Biblioteca Academiei Române este restricţionat din cauza pandemiei şi nimeni nu are curajul să digitalizeze colecţiile de ziare şi reviste existente în arhiva bibliotecii. Vă rog să vă gândiţi câţi litri de combustibil fosil trebuie consumaţi pentru ca un cercetător să ajungă la Bucureşti şi să studieze la Academia Română colecţiile respective sau volumele pe care se aşterne praful şi uitarea. Acesta ar putea fi un prim pas într-o direcţia normală.
    2. Am început cu biblioteca pe care o are Academia Română şi continui cu digitalizarea administraţiei româneşti la toate nivelurile. În felul acesta, cetăţenii nu trebuie să mai cumpere bilete de autobuz, tren sau avion pentru a se deplasa la sediile administrative din întreaga ţară. Salvăm planeta în acest fel, evitând difuzarea de emisii nocive în aer? Probabil că nu în totalitate, însă merită să încercăm salvarea timpului, în primul rând.
    3. Continui cu arderea cauciucurilor şi a gunoiului în jurul Bucureştiului – un sport naţional pentru diferite persoane. Emisiile nocive care apar în urma arderilor respective afetează planeta şi nimeni nu opreşte această activitate.
    4. Ulterior, ne putem gândi la salvarea întregii planete prin emiterea de certificate verzi de paşapoarte vaccinale (de ce verzi şi nu galbene, sub formă de stea, nu ştiu!), pe care le putem arde în crematoriile ecologice pe care nemţoaica Ursula von der Leyden şi fetele sale vesele de la Comisia Europeană le vor înfiinţa pentru a arunca pe fereastră banii Uniunii Europene.

  5. Aberant!

    1. „Marile companii farmaceutice, cu toate meritele pe care le au in descoperirea vaccinurilor (trebuie spus ca au beneficiat de subventii masive de la unele guverne), se cuvine sa fie mai putin preocupate de maximizarea profiturilor in conditii atat de vitrege pentru viata oamenilor, trebuie sa fie mai atente cu interesul public.”

    Stau și mă întreb de ce marile companii de stat ce nu sunt interesate de „maximizarea profiturilor” nu au reușit să creeze niciun vaccin în timp util? E exact motivul pentru care România lui Pingelică nu inventa NIMIC: Nici un om inteligent nu prea e „atent cu interesul public”, ci e mai degrabă preocupat de propria bunăstare. Lecția 1 din cursul de economie generală 101 pe care n-ar fi rău că dl. Dăianu să o aprofundeze.

    2. „Este pacat ca studiile Clubului de la Roma, ale profesorului Jay Forrester de la MIT (privind dinamica sistemlor globale), au fost subestimate”.

    În anii ’70 studiile ălora cu mințile excesiv de odihnite din clubul de la Roma propovăduiau o nouă glaciațiune ca urmare a „emisiilor” de gze cu „refect de seră”. În anii ’80 aceeași adunătură de genii pustii ne asigurau că petrolul se va termina până în anul 2000 și că vom ajunge din nou la cai și căruțe. Anul 2000 a trecut de ceva vreme…

    3.„Traim pe datorie in privinta schimbarii de clima neglijand soarta generatiilor viitoare. In lipsa unor politici publice responsabile”.

    Nimeni nu-l oprește pe dl. Dăianu să ne dea un exemplu luminos. El și ăilalați indivizi cutremurați de problemele climatice (în frunte cu sfânta Greta) pot trece IMEDIAT la reducerea „emissilor de gaze cu efect de seră”. Tteabuie doar să renunțe la transportul de orice fel afară de talpă, la curentul electric (obținut covârșitor din cărbune și gaze naturale în UE), la comunicații (vector imens de generare al „emisiilor”) la hrana procesată, la apa potabilă, la îmbrăcăminte și la locuințele ce au la rândul lor amprente de carbon cât China. Se pot muta în sânul naturii, hrăni cu ștevie și ciuperci și încălzi cu vreascuri uscate. De fapt de încălzire nici nu mai e nevoei că se încălzește destul clima :)

    Oare ce mai alteaptă?

    • încălzi cu vreascuri uscate.

      Ai innebunit ma!? Nu stii ca e interzisa adunarea vreascurilor, fie uscate, fie nu. E o crima impotriva naturii, in vreascuri se pitesc carabusi si gindacei draguti, si licurici cu care se poate lumina noaptea. S-a dat si decret, putrezirea vreascurilor nu emite codoi, ci parfum.

      Si de mutat in sinul naturii nici vorba, sa calce ghioceii, leurda, floricelele, sa sperie ursii, la bloc cu ei, la bloc, cu WC in curte, fara lift, fara apa, fara gaze. Am stat citiva ani in asemenea conditii, la etajul 12, in Romania cizmarului.

      • Așa e! Am comis o greșeală îngtozitoare în problema vreascurilor. Mă căiesc și-mi cer iertare tuturor celor afectați emoțional de imaginea cumplită a arderii vreascurilor… :)

    • Din punctul meu de vedere, aveti dreptate, dar nu credeti ca afirmatia Dvs.
      „Nici un om inteligent nu prea e „atent cu interesul public”, ci e mai degrabă preocupat de propria bunăstare.”
      sufera de lipsa de nuante?

      Cum definiti/percepeti Dvs. sintagmele „interes public” si „propria bunastare”?

      • Tocmai că „interesul public” a devenit o chetie foarte fluidă în ultima vreme, deci sensul sintagmei e deturnat. În mod normal ar fi trebuit să se limiteze la apărare, reguli de circulație, paza frontierelor, etc..

        Numai că în zielele noastre grupuscule ultraminoritare dar extrem de agresive încearcă să-și impună agenda și ideologia ca „interes public” pervertind complet ințelesul termenului. De exemplu zgubiliticii cu energiile „regenerabile” (ce de fapt nu-s deloc nici regenerabile și nici curate) creează impresia că gărgăunii lor reprezintă o teme cu larg suport la public. Totuși NIMENI NICIUNDE în lume n-ar avea curajul să supună la un vot prin referendum certificatele pentru carbon sau creșterea prețului la energie pentru stimularea „energiilor verzi”. Exemplu cel mai concludent e tocmai în suburbia unde trăiesc: O companie de electricitate a încercat să bage pe gât abonaților săi pachete de „energie verde” ce ridicau prețul facturii de curent cu poate vreo $30/lună. În mai puțin de 3 luni și-a pierdut toți abonații din zonă. Le place să vorbească de „ecologie” dar nu le place să dea niciun cent pe ea. Case mai ieftine de $350000 nu cred că sunt. Cam tot a 2-a sau a 3-a casă are câte un Viper sau Corvette ce costă de pe la $100000 în sus și cu care apropitarul se dă doar Duminica așa de amuzament. De aia am zis că omului de subiect nu-i pasă de ceea ce se definește îndeobște și abuzând de termen ca „interes public”.

        Interesul personal e să mă simt fericit. Să am o viață de familie plăcută, Să am o casă spațioasă, într-o zonă civilizată. Să fac o muncă care îmi place să-mi permit cam ce vacanțe vreau. Să nu simt constrângeri materiale și să-mi permit să practic hobby-urile care mă distrează. E destul de greu să le faci pe toate astea în Europa taxelor mari, a vieții cu chirie la bloc în cuști de iepuri, a ieșitului la o pensie socială mizerbailă când vor ei și nu când vrei tu, sau a călătoriei în vagoane de vite numită eufemistic „transport în comun”… Nu-i așa?

        Ăsta e motivul pentru care Europa (ce era odinioară legănul cretivității) cea socială și plină de compasiune n-a mai prea inventat NIMIC în ultimii 20 de ani. E exact problema pe care o avea România lui Pingelică: Ce sens avea să inventeze cineva ceva dacă nu beneficia de nimic pentru că statul culegea totul ca să asigure „egalitatea”? „Egalitate” însemnă ÎNTOTDEAUNA până la urmă „egalitare în sărăcie”. De aia eșuează toate formele de socialism…

        • 1.„interesul public” …. ar fi trebuit să se limiteze la apărare, reguli de circulație, paza frontierelor, etc.. ”

          2.”Interesul personal e să mă simt fericit. Să am o viață de familie plăcută, Să am o casă spațioasă, într-o zonă civilizată. Să fac o muncă care îmi place să-mi permit cam ce vacanțe vreau. Să nu simt constrângeri materiale și să-mi permit să practic hobby-urile care mă distrează. ”

          Etc.-ul de la 1, in opinia mea, ca sa nu impiedice/afecteze negativ 2, trebuie sa includa legislatia severa(si penala/pe persoana fizica, nu doar civila, aplicata fara vreun fel de discriminare, care sa descurajeze cu succes derapajele generate de lacomie si aroganta manifestate SI de industria farmacologica – cred si sper ca la asta s-a referit autorul articolului).

          Asta e doar UN exemplu:
          https://www.digi24.ro/stiri/externe/sua/cine-este-martin-shkreli-omul-cel-mai-detestat-din-sua-si-cum-a-facut-o-pe-o-jurnalista-sa-se-indragosteasca-nebuneste-de-el-1424712

          • Dumenavoastră nu pricepeți că progres fără lăcomie nu există: ) Dacă unii omanii nu ar fi dorit să o ducă mnult mai bine ca restul oamenilor am sta și azi în peșteri. 95% din ivnețiile epocale sunt făcute de oameni ce vor să profite la maximum de pe urma lor fără a împărți beneficiile cu nimeni. Asta e…

            • Lacomia (personala si institutionala) e acceptabila/tolerabila DACA:
              – NU e acompaniata de aroganta si lipsa de responsabilitate pt impactul actiunilor proprii(sau lipsei de actiune) asupra 1 si 2(inclusiv asupra alora neimplicati in binomul risc/castig)
              – NU afecteaza negativ 1 si 2(inclusiv pe cei neimplicati in binomul risc/castig)

              Progres cu lacomie restrictionata ca mai sus se poate(este de dorit)?

  6. Dar o ‘’revenire a statului”, o intarire a actiunilor guvernamentale,

    Guvernele au dreptul, intr-o democratie, sa ia masuri „tari” numai atunci cind aceste masuri sunt dorite de popor. Dorinta poporului se exprima prin vot, partidele care vor sa participe la guvernare trebuie sa spuna din timp ce doresc sa faca si care sunt consecintele.
    Corect si cinstit ar trebui sa se spuna,
    1. schimbariile climatice ar putea fi o problema. Sa spuna ar putea, la conjunctiv, nu cu certitudine, ca nu exista certitudine.
    2. daca luptam impotriva acestora va trebui sa luam masuri, aceste masuri vor duce la scaderea nielului de trei prin scumpirea energiei, prin investitii masive care vor lipsi in alte domenii incl. in sanatate si educatie.

    E absurd sa se pledeze, pe de o parte pt „companii farmaceutice se cuvine sa fie mai putin preocupate de maximizarea profiturilor „, pe de alta parte pt ” Este evident ca trebuie sa se aloce mai multe resurse pentru sanatate publica peste tot in lume” si, in acelasi timp pt Green deal.
    Toate astea costa bani, multi bani, de unde vin banii?

    Ma astept ca un prof de economie sa ne invete cum se cistiga banii, nu numai cum se cheltuie.

    • Cine isi ofera libertatea sperand sa primeasca la schimb siguranta si bunastare le pierde pe toate trei.
      De ce ai crede dumneata ceva ce-ti spune guvernul ? Chiar daca ai avea capacitatea de a interpreta datele pe care le invoca guvernul, nu ai acces la acele date deci esti obligat sa il crezi pe cuvant. Inclusiv atunci cand pretinde ca a vrut dar nu s-a putut.
      Un prof de economie iti va spune intotdeauna ceea ce ii baga lui bani in buzunar, nu tie. S-a facut prof de economie ca sa-ti ia banii, nu sa-ti dea. Daca voia sa-ti dea se facea Maica Tereza.

  7. Mi se pare potrivita paralela pandemi-clima. In ambele cazuri atit oamenii de stiinta, cit si politicienii s-au bilbiit si se bilbiie in continuare.
    Singurii care au realizat ceva sunt cei care au facut vaccinul, dar vad ca acestia deja sunt incadrati in categoria profitoru, ar trebui sa munceasca pe degeaba, vorba aia, munca dupa puteri si rasplata dupa nevoi.

  8. Stimate profesor, articolul se poate trece la capitolul „whisfull hinking” .
    ” Marile companii farmaceutice ….. sa fie mai putin preocupate de maximizarea profiturilor in conditii atat de vitrege pentru viata oamenilor, trebuie sa fie mai atente cu interesul public.”
    Actualmente exista un „razboi” al vaccinurilor exact pe acesta tema si cum doriti sa controlati o piata libera ? poate doar daca statul preia intreg controlul asupra sectorului farmaceutic, a cercetarii si a intregii industrii.
    Incalzirea globala nu poate fi oprita, este un fenomen natural , clima nu este „dirijabila” asa cum avem impresia, nu avem „technica necesara” pt o a putea manipula printr-o apasare de buton, ce bine !!
    In schimb ne putem adapta inteligent, este altceva, necesita eforturi mari, eforturi care acum insa sunt dictate ideologic si cum bine spuneti, un pericol major pt democratie, oamenii nu sunt pregatiti de nici un fel pt schimbari bruste care schimba radical modul de viata.
    Niste exemple, interzicerea in urmatorii 10 ani a motoarelor cu combustie interna, reducerea drastica a consumului de carne prin inlocuirea ei cu altceva, acel altceva fiind ceva sintetic si care provine de imprimanta 3 D . Va puteti imagina sa va „tipariti” friptura pt gratar ?
    Interzicerea constructiilor si caselor pt familii, comasarea in apartamente din blocuri fiind optiunea.
    Limitarea zborurilor, a concediilor la un numar oarecare stabilit de „cineva”
    Idea este, „mutarea” omului intr.un spatiu virtual, spatiu creat de technologiile avansate, cu alte cuvinte, stand pe canapea ne „miscam” spre exemplu intr-o destinatie in care am dori sa ne petrecem concediul, va convine ? o facem deja, pandemia si autoritatile obligandu-ne astazi deja.
    „oamenii au nevoie de hrana si apa pentru a trai” aveti dreptate insa apa este deja privatizata , afacerile cu ea fiind foarte banoase. Oare nu este drept universal al omului, acces nelimitat si la costuri cat mai reduse la APA ? Probabil acesta resursa va fi in viitor, cum dealtfel este deja astazi, motiv pt conflicte majore, pana la cele militare.
    Tenditele iliberale pe care le vedem sunt sustinute de oamenii din Ungaria si Polonia, atat rusii cat si chinezii sunt multumiti cu liderii lor, in occident insa observam o tot mai mare suspiciune alimentata din ce ?
    Suspiciunea nu are nici o legatura cu democratia, este suspiciunea in fata unei tot mai mari birocratii de stat care pur si simplu „te ineaca” , este imbratisarea periculoasa, „mortala” a statului care este pe cale sa te sugrume impunand tot mai multe opreslisti de tot felul.
    Pe langa acesta aspecte intervin discutiile si conflictele referiroare la culoarea pielii, a genului, a sexualiatii, a religiei, a limbii cu alte cuvinte, asaltul aspupra culturii si dorinta schimbarii catre o ” a 3 a cultura” lipsita de orice gen, adaptat la cei care „urla mai tare”.
    Pragurile critice sunt deja depasite, asaltul Capitolului fiind unul si vor urma multe altele daca liderii nostrii occidentali vezi democratici nu se vor „linistii” in a ne impune cat mai multe lucruri pe care nu le vrem, incalzirea globala fiind in opinea mea un asepct secundar, „exlozia” va avea cu mult inainte loc. din alte motive.

  9. Cand 55% din voturi sunt pentru PSD si PNL, Romania nu are nevoie de schimbarile climatice ca sa dispara de pe harta, ne descurcam si singuri.

    • Da, dar treaba s-ar rezolva infint mai repede dacă 55% din români ar vota USR-Plus. Încă vreo câțiva din ăștia ca Voiculescu, Barna și Năsui, că nu mai rămâne piatră pe piatră iar pămânul ar fi pârjolit mai ceva ca-n vremea tătarilor…

  10. „Este timpul sa actionam in mod ferm si impreuna pentru a evita un viitor urat, distopian.”. Ce ati vrut sa spuneti cu asta mai exact? Mie tocmai ce se pregateste acum imi indica un astfel de viitor. Un viitor in care nu poti gandi decat politic corect, in care ideologiile nu se chestioneaza ci se executa, in care discutiile despre gen sunt mai importante decat cele despre calitate si competente, o lume exceptionala in care nu vei putea gandi decat intr-o directie…acea a prtidului sau a majoritatii.

  11. ”Este timpul sa actionam in mod ferm si impreuna pentru a evita un viitor urat, distopian.”
    Aceleasi lozinci de ani de zile, sa facem sa fie bine ca sa nu fie rau!
    Toti se feresc ca de dracu sa enunte masurile drastice, aplicabile la scara globala ca sa evitam viitorul urat.
    Hai curaj, care sunt masurile alea minunate, aplicabile la scara globala?

  12. Domnule Profesor ati realizat o foarte buna si succinta analiza. De multi ani am lucrat pe domeniul de mediu si dezvoltare durabila. Ceea ce am dedus este ca avem nevoie de dezvoltare economica ponderata si nu de crestere economica in marje de profit cat mai mari ce epuizeaza resursele. Cred in schimbarile climatice iar variatiile mari de temperaturi si precipitatii de la o zi la alta aduc dezechilibre in productia vegetala. Materiile agricole vor fi mai scumpe ca si hrana noastra. Consumerismul dus la extrem, prin deseuri si poluarea, defrisarile forestiere sunt alte elemente negative. Toate acestea vor avea impact asupra calitatii vietii pe Terra.

    • Întotdeauna mi-au plăcut la nebunie exprimările astea impersonale (dar imperative) de genul: „avem nevoie” sau „ar trebui făcut”. Ce ar fi să terminați cu voyeur-ismul și chiar să faceți ceva? O fi având și chibițatul rostul lui pe lumea asta dar vine totuși un moment când chiar ar fi frumos să gustați un pic din ceea ce propovăduiți.

      Standardul dumneavoastră de viată e de cel puțin 10 ori mai ridicat ca ca cel al burkinezului ce e fericit dacă a făcut cumva rost de un bol de orez cât să moară de foame până mâine. Însă și amprenta lui de carbon e de măcar vreo 10 ori mai mică ca a dumenavoastră. Nu credeți că aveți obligația morală să tindeți spre nivelul său? Fără „consumerism” și practicând „dezvoltarea aia durabilă”, căci de pe urma propovăduirii sale ați câștigat banii ăia cu care ați otrăvit și continuați să otrăviți planeta cu „emisii” din astea de măcar 10 ori mai distrugătoare ca cele ale burkinezului. Chiar nu vă simțiți deloc? Adică omorâți așa cu premeditare biata planetă în loc să trăiți frumos și în armonie cu ea?

      Când începeți trecerea la „acțiuni corective”?!

      • Sarmane Josef Svejk amarat mai sunteti de aruncati asemenea apostrofari! Da am trecut la asemenea actiuni, in familie nu avem masina, mergem cu transportul public si biciclete, cumparam strictul necesar, nu aruncam alimente. Multe lucruri utile le construim acasa din alte materiale refolosibile, donam ce este inca bun si prisoseste ! Se poate daca vrem si dorim sa oferim o alta sansa altora mai saraci ca noi!

        • Vai dar asta e nimic! Credeți că toate pleativele alea de care vorbiți vă reduc cu 90% amprenta de carbon spre a-l ajunge din urmă pe burkinezul de la care a început discuția?!?! Nici din greșeală…

          1. Aveți idee ce amprentă de carbon generează casa dumenavoastră?! De ce nu o abandonați? Ar trebui să locuiți în sânul naturii și în deplină amonie cu ea așa cum face bunul burkinez. Chiar și o colibă poate afecta iremediabil „echiliburul precar al ecosistemelor vulnerabile” (asta am auzit-o de la o colegă „environmentally conscious” ce vine la lucru cale de 35 de mile dus și tot atâta întors cu camioneta cu motor V8 de 6.3 litiri :) )… Singura soluție acceptabilă în ochii salvatorilor furioși ai planetei e o viață în cel mai curat stil paleolitic. Adică în peșteră….

          2. Aveți idee cu emisii infernale de carbon generează producerea îmbrăcăminții dumenavoastră?! Să nu pretindeți că că umblați nud, așa cum ar trebui să facă un adevărat ecologist…

          3. Știți ce înseamnă pentru biata planetă producția de alimente procesate?! Păi dacă știți de ce nu vă hrăniți cu mere pădurețe și hoituri de animale moarte?

          4. Aveți idee cât cărbune e ars pentru a genera electricitate pe care o folosiți zilnic? Aveți cea mai vagă idee ce cantități gigantice de combustibili fosili neregereabili se ard pentru ca să bateți câmpii pe interent?! Și cu toate astea continuați să o faceți cu deplină nepăsare…

          De ce?! De ce nu puteți trăi la nivelul a ceea ce propovăduiți?! Nici dumneavoastră și nici restul „iecologiștilor”. Nu vi se pare odios modul în care stoarceți biata planetă doar așa pentru că aveți chef să o faceți?!

  13. Bun articol; nu ma pricep eu la economie, dar l-as da link in replicile la comentariile inveteratilor denieri ai incalzirismului, se stiu ei pe-aici (@JS, @ABS, @NT, @PF, @ETC)

  14. Ceea ce propuneți dumneavoastră, de undeva din fundul corului de troli ai UE, este fix viitorul hidos și distopic pe care niște domni creativi de odinioară ni l-au descris in texte de literatură antologice.

    Eu îmi doresc in schimb încălzire globală -măcar 2-3 grade in plus-, creșterea nivelului oceanelor, topirea ghețarilor și dispariția câtorva specii de pe planetă. Plus niște insule prin Oceanul Indian, Olanda, New York, Veneția și Vama Veche. Nici o pierdere semnificativă pentru omenire, dacă e să comparăm cu ceea ce pierdem prin instalarea unei dictaturi verzi globale (sau cel puțin occidentale) care va produce atât distrugeri de neimaginat ale naturii (așa cum a făcut-o și comunismul, dar de data asta va fi la superlativ), cât și pierderi enorme de vieți omenești (de mizerie, de boli și foamete, căci o asemenea aberație economică va strangula piețe interconectate și va conduce la o penurie față de care holodomorul va părea o minoră criză interbelică). Dacă șocul scufundării New Yorkului va împinge lumea la moderație sau chiar abstinență sexuală -in ideea că rațiunea va prevala și că omuleții vor pricepe că resursele de hrană sunt in scădere- atunci tot răul va fi spre bine.

  15. Credem noi, astia, neincalziristii (guilty as charged, thank you) ca doar Coana Evropa + US + Canada si inca citeva sint cuprinse jocul cu cuvintele de-a codoi?
    China investeste enorm in wind&solar. Si astia au planuri cincinale de care chiar se tin ca altfel „se lasa rau”. In Nordul Chinei exista moristi atit de mari incit se pot vedea din GEarth. Incercati. Cifrele investitiilor chineze in „tranzitia” spre „eco-pupu” sint ametitoare, planul e sa atinga 35% (dupa alte surse 38%) din totalul capacitatii instalate pentru productie de electricitate din surse „regenerabile” (traducerea inginereasca si corecta este ruinabile) din total capacitate instalata in 2032. (Atentie, am scris capacitate instalata si nu productie efectiva, diferentiere care ar fi bine sa fie insusita si de „analisti”).
    Ei bine, de vreo 2 zile e o furtuna mare de nisip in Nordul Chinei. Da’ mare. Productia de energie ruinabila s-a dus binisor spre mai nimic. Rezultatul? Cresterea suportului de pret de baza pentru, ghici, carbuni (si ceilalti combustibili fosili)! Adiacent si cresterea accentuata a costului navlului la vrachiere (China importa ceva peste 620 de milioane de tone de carbuni anual), proces inceput acum 8 zile si intarit de actuala situatie a cererii din mixul energetic chinez, asta in conditiile in care martie si aprilie sint luni traditional calme in privinta cererii de energie in China (dupa virfurile din iarna si in asteptarea peak-ului de consum din vara dat de cererea de curent pentru aer conditionat!)
    Toate astea deoarece China consuma 4.2 miliarde tone de carbuni anual (la o productie interna de ~ 3.6) cu o crestere estimata de 2% pe an pina in 2032 cel putin si are in constructie azi 79 de centrale pe carbune (in plan 132 …). Da, chiar in pandemie consumul de carbuni al Chinei a crescut, cu tot cu embargoul neoficial impus carbunelui de provenienta australiana si cu tot cu scaderea ponderii carbunelui in mixul energetic chinez de la ~78% in 1998 la ~ 54% azi, tendinta care se mentine.
    De ce pina si acolo se investeste masiv obtinerea de energie prin tehnologii ruinatoare? Explicatia simpla e ca exista si acolo companii/oameni care fac bani grei din drenarea subventionarii lor. Si nu alde Clubul de la Roma (clubul asta fiind un grup de oameni care se vor ghidati de idei nobile, de stiinte, de cunoastere, dar care sustine public vaicarelile unei chiulangioace suedeze) sau Sierra Club (alta dihanie, de data asta mai veche, a l’americaine) acopera pierderile generate de wind&solar ci noi toti ceilalti, contribuabilii europeni, noua ni se baga mina in buzunare lunar ca sa generam profituri pentru timpenia asta. Daca tehnologiile astea ar fi atit de bune s-ar impune imediat, toti ne-am pune imediat panouri si sfirleze din banii proprii. Nu este cazul, timpul amortizarii unor astfel de investitii (cu tot cu subventii!) este mai mic decit durata de viata a instalatiilor. Asta lasind la o parte costurile (cele reale, va rog, nu cele inchipuite si ventilate constant prin presa) de operare, de dezafectare (pe care nu le cunoaste nimeni) si, da, cele de mediu.
    Ce sa spun, abia astept sa fac o groapa in curte in care sa stochez „in saruri” niste energie pentru vreo 2 minute de bec chior sau sa cheltuiesc aiurea 10 000 de Euro ca sa amin cu 10 minute o pana de curent. (La siderurgie o pana de-asta se lasa cu dinamitarea furnalelor). Continuati, Club sau cum va veti mai fi zicind, cu saracirea energetica a Europei, ati mai dat chixuri monumentale in anii ’70, aveti traditie si acum aveti si un aliat puternic in birocratia din Bruxelles! Doar voi impreuna puteti duce glorios industria europeana spre sinucidere energetica.

  16. Stimate Svejk, he, he macar de jumatate din cei 7,5 miliarde de locuitori ar face ce fac eu tot ar fi ceva! Amprenta de carbon exista si in Evul Mediu si in Perioada premoderna. De exagerarile dv.nu avem nevoie. A reduce consumerismul exagerat nu inseamna ca traim ca in pestera. Mai cititi economia circulara si despre resursele Terrei ! Problema majora va fi resursa de apa si degradarea solurilor, tot mai mult chimizate, defrisarile forestiere.

    • Eu am auzit de asta circulara pe vremea lui ceasca atuncicand, copil fiind eram obligati sa ducem la ghereta de „reciclabile” 15 kg de hartie (maculatura), nu stiu cat de sticla si nu stiu cat de metal in fiecare an. Niciodata nu am facut planul, hartia era rara si eventuasl se folosea ca hartie igienica la tara, in nici un caz sa fie dusa la reciclat. Trauma vietii mele era ca 15 kg era ENORM mai ales ca am si un frate geaman. Ne facea o reductie, imi amintesc, pe la 20. Dar tot nu adunam. In final bagam pitre prin niste cutii ca sa dea la cantar…pana ne-a prins madama de acolo si ne-a trimis la plimbare. Ca si idee, ce propuneti dumneavostra e frumos, dar ma tem ca e tot din scriptele politruci-tehnocratilor din birouri care nu au nici o treaba cu realitatile.
      Pe scurt, niciodata nu am inteles cine a facut graficul cu reciclabile pe vremea lui ceasca…cantitatile erau ENORME, tehnic, fizic, material nu aveai de unde sa scoti atata pe cap de copil furajat.
      Si da, traiam ca in pestera pe atunci, in caz ca nu va amintiti…uneori al propriu, fara lumina, intuneric si carne…de vita.

      • Nu: cimentul nu se fabrica din nisip cuartos, (compus din siliciu sub forma de dioxid din care se produce sticla) ci din calcar, carbonat de calciu! Calcarul este materia prima, motiv pentru care fabricile de ciment sint amplasate linga sau in apropierea unor cariere de calcar. Pe linga calcar se adauga mai apoi ceva argile (cu continut de aluminiu), zguri, gips etc.
        Pentru ecologistii de profesie, calcarul contine ~ 42-43% codoi IN PROCENTE DE MASA! Au lipsit (si) la cursul asta. Nu e primul. Fabricarea cimentului presupune emisii masive de codoi (nu se poate altfel!) fara ciment nu exista beton deci nu exista cladiri, sosele, autostrazi etc. Pare ca unii chiar asta isi doresc in ignoranta lor locvace.

  17. Desi eseul Dlui Daianu este scris respectind conditiile limbajului criptic al bancherilor, D-sa spune un lucru clar: Pierdem timpul cu tot felul de energii curate , reducerea la zero a emisiilor de carbon ale societatii umane si revolutii culturale comuniste. ]
    Problema vitala a supravietuirii este apa suficienta curata si reducerea poluarii , intr-o lume amenintata de foamete si sufocare ecologica ca urmare a schimbari ciclice a climei si inconstientei umane.
    Ce vreti mai puternica dovada de inconstienta decit programul guvernului roman de IROSIRE a fondurilor europene.
    Suma de 30 de miliarde de dolari este ingrozitor de mica pentru a rezolva problemele Romaniei si a o pulveriza in zeci de actiuni , numaipentru a da satisfactie noilor si vechilor baroni din terirtoriu, ( de pilda Domnului Boc cu metroul si Dlui Dan cu reteaua de trenuri , etc., etc ) este o crasa incompetenta.
    Romania are patru probleme fundamentale:
    Autostrazile
    Educatia
    Poluarea
    Hrana pentru viitor

    Daca va exista o retea moderna de drumuri, daca vom noderniza toate scolile si vom reface sistemul educational, daca vom opri total taierea padurilor si vom sitenatiza torentele siririle si (infinala ) vom opri desrtificarea Baraganului, investitiile in toate domeniile vor veni dela sine.

  18. Pentru cei care nu cred. Sa citeasca despre recentele inundatii catastrofale din Australia si consecintele lor. In toata istoria acestui continent nu s-au produs ploi de asemenea amploare.

    • S-au mai produs si in trecut. Europenii sunt veniti de curand pe continent. A mai plouat mult pe acolo si intrecut, dar nu stim noi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Daniel Daianu
Daniel Daianu
Ministru al finanţelor între 1997-1998, profesor universitar la Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA, membru corespondent al Academiei Române, din 2001, preşedinte al Societăţii Române de Economie (SOREC), membru al American Economic Association, membru în Societatea Academică Română.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro