sâmbătă, decembrie 4, 2021

Schisma ruso-ucraineană tulbură liniștea Estului

După asasinarea lui Aleksandr Zaharcenko, liderul regiunii separatiste Donețk, relația ruso-ucraineană a intrat într-o nouă fază critică, iar semnalele indică o criză pe termen lung, cu multiple efecte în cascadă asupra liniștii aparente a estului continental.

Putem vorbi deja despre o “schismă” interstatală, care va amplifica exponențial tensiunile ruso-ucrainene și va afecta pe termen lung stabilitatea și securitatea estului Europei și a întregii regiuni. În ultimele zile, “schisma” s-a manifestat pe trei paliere: religios, militar, operațiuni și servicii speciale.

Schisma religioasă

Se anunță acutizarea conflictului schismatic privind acordarea tomosului Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

Patriarhul Constantinopolului a desemnat recent exarhii/episcopii săi la Kiev. Misiunea principală a acestora este construirea unor structuri bisericești independente de Biserica Ortodoxă Rusă. Patriarhia Constantinopolului a declarat că această măsură a fost adoptată în cadrul pregătirii acordării autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina, ca atare evaluările anterioare, potrivit cărora Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului va acorda tomosul acestei Biserici, se confirmă. Primele semnale în acest sens au devenit publice în urma întâlnirii dintre Patriarhul rus Kiril și Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului, care a avut loc la finele lunii august 2018, la Istanbul, ocazie cu care pare că au fost epuizate toate mijloacele de negociere a soluționării consensuale a schismei religioase din Ucraina. În cadrul acestei întâlniri, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu i-ar fi transmis Patriarhului Rusiei că a hotărât deja acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

Reprezentanții Patriarhului Moscovei și întregii Rusii au declarat că Patriarhia Moscovei și întregii Rusii va rupe legăturile cu Patriarhia Constantinopolului dacă aceasta va acorda tomosul Bisericii Ortodoxe Ucrainene și va legitima schisma ucraineană.

Potrivit șefului Departamentului pentru relații externe al Patriarhului Moscovei și întregii Rusii, mitropolitul Ilarion, doar schismaticii (care nu au fost recunoscuți de către nici o altă biserică locală) au solicitat acordarea autocefaliei, nu biserica reprezentată canonic în Ucraina, ca atare gestul Patriarhiei Constantinopolului va legitima schisma acestora: Esența conflictului cu Patriarhia Constantinopolului este următoarea: ei cred că prin acordarea tomosului problema schismei va fi rezolvată, în timp ce noi apreciem că ea se va adânci și exacerba. Legitimarea schismei ucrainene va adânci schisma în Ucraina, dar și în întreaga comunitate creștină, întrucât Biserica Ortodoxă Rusă nu va recunoaște niciodată această legitimare. Contramăsurile noastre vor depinde de dinamica dezvoltării proiectului acordării tomosului. Nu vom avea altă perspectivă decât să rupem legăturile cu Constantinopolul. Mitropolitul Ilarion a acuzat Patriarhia de la Constantinopolul că acţionează cu încălcarea canoanelor și a declarat că diplomația bisericească nu mai dă nici un rezultat în dialogul cu Patriarhia Constantinopolului.

La rândul său, Vladimir Legojda, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, a apreciat decizia lui Bartolomeu drept „o invazie brutală fără precedent a teritoriului canonic al Patriarhiei Moscovei” și a anunțat că Moscova nu va lăsa această mișcare „fără răspuns”.

Sinodul arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse din străinătate a condamnat ferm decizia Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului de a numi episcopii săi în Ucraina, declarând că acest gest amenință în mod direct unitatea lumii creștine: decizia Patriarhiei Constantinopolului de a trimite exarhii săi în teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Ucrainene fără acordul Patriarhului Kiril al Moscovei și al întregii Rusii și al mitropolitului Onufrie al Kievului și întregii Ucraine constituie o încălcare grosolană și fără precedent a unei biserici în teritoriul canonic al alteia.

Autocefalia (independența ortodoxiei ucrainene de Moscova) va reprezenta o victorie (geo)politică a Kievului în conflictul cu Moscova.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe Ireneu l-a avertizat pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu împotriva „amestecului în problemele bisericii ucrainene”. Acesta susține că numai Biserica Ortodoxă Rusă are drept canonic și istoric la organizarea bisericească în Ucraina:  autocefalia Bisericii din Ucraina este „foarte riscantă, chiar catastrofală“ pentru unitatea Sfintei Ortodoxii. În acest sens, Patriarhul Irineu a adresat o scrisoare către Patriarhul Ecumenic Bartolomeu în care își exprimă protestul față de intenția Patriarhiei Constantinopolului de a acorda autocefalie grupărilor schismatice din Ucraina si Macedonia. Irineu menționează în epistolă faptul că există conducători laici care doresc folosirea Bisericii de către stat; unii dintre acești conducători sunt atei sau chiar nebotezați, cum ar fi președintele Muntenegrului, Milo Djukanovici și Petro Poroșenko, președintele Ucrainei.

În acest moment, în Ucraina există trei structuri ecleziastice: Biserica Ortodoxă Ucraineană (condusă de Mitropolitul Onufrie), aflată în subordinea canonică a Patriarhiei Moscovei, Biserica Ortodoxă a Ucrainei și Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală, aceste ultime două structuri nefiind recunoscute de nimeni și care se află, de asemenea, în conflict între ele. Patriarhia Ecumenică ar dori să unească aceste facțiuni și să acorde autocefalia, dar nu este clară modalitatea în care se va realiza acest obiectiv.

Până în momentul de față, nu a fost prezentat public punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe Române în problema tomosului Bisericii Ortodoxe Ucrainene și, implicit, a noii schisme în cadrul comunității creștin-ortodoxe.

Acordarea tomosului Bisericii Ortodoxe Ucrainene de către Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului și, ca efect, obținerea autocefaliei de către Biserica Ortodoxă Ucraineană îi va pune într-o situație de dificultate majoră pe etnicii români creștin-ortodocși din Ucraina, care sunt afiliați, în uriașa lor majoritate, Bisericii Ortodoxe Ucrainene aflate în subordinea canonică a Patriarhiei Moscovei. După reducerea drastică a posibilităților acestora de a-și menține școlile cu predare în limba română ca efect direct al Legii-cadru privind educația (Lege adoptată de Rada Supremă de la Kiev în septembrie 2018), schisma comunității creștin-ortodoxe provocată de autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene va genera noi tensiuni și probleme pentru comunitatea românească din Ucraina.

Evoluții militare la Marea Azov și Marea Neagră

În cadrul unei analize separate (Încă o mare furioasă. Azov), am semnalat anterior riscurile privind acutizarea confruntării politico-militare dintre Rusia și Ucraina în acvatoriile Mării Negre și Mării Azov.

Evoluțiile din teren confirmă previziunile noastre.

Până la finele anului în curs, se va finaliza crearea unei baze militare navale ucrainene în acvatoriul Mării Azov. Noua bază militară navală ucraineană va fi înființată prin redislocarea actualei baze navale de la Nikolaev (până la anexarea Crimeei, baza a funcționat la Novoozero, în golful Donuzlav). Potrivit presei ucrainene, redislocarea navelor militare în noul punct de dislocare permanentă a început deja. În noua bază va fi creat un divizion naval care va dispune de trei vedete blindate mici de artilerie. În afara acestora, Forțele Navale ucrainene mai au alte șase vedete blindate de artilerie. Oficialii ucraineni nu exclud dotarea în perspectivă a Forțelor navale ucrainene cu vedete de artilerie achiziționate din SUA (presa ucraineană menționează posibilitatea achiziționării a două vedete de patrulare din Statele Unite).

Evoluțiile militare respective (adiționale celor descrise în analiza menționată) se produc în contextul în care, conform oficialilor NATO, Rusia se pregătește pentru un conflict militar de mari dimensiuni, cea mai recentă dovadă în acest sens fiind desfăşurarea masivă de forţe militare în cadrul aplicației Vostok-2018” (“Est-2018”), anunţată drept cel mai mare exercițiu militar rusesc de după Războiul Rece (manevrele militare se desfăşoară în estul ţării şi implică peste 300.000 de militari, inclusiv din China şi Mongolia; au fost invitate să participe la aplicație și Forțele Armate turce).

Scenarii Mosfilm cu operațiuni speciale

Serviciul de Securitate al Federației Ruse / FSB a acuzat Serviciul de Securitate al Ucrainei / SBU de colaborare cu Daesh / Stat Islamic (organizație declarată teroristă la nivel internațional).

FSB l-a arestat recent, în regiunea Smolensk, pe Medjid Mahomedov (cetățean rus, în vârstă de 30 de ani, cu domiciliul în Daghestan), despre care oficialii acestui serviciu afirmă că ar fi avut sarcină de la SBU și din partea organizației ucrainene radicale Pravâi Sektor (organizație interzisă în Federația Rusă) să îl asasineze pe unul din liderii militari ai autoproclamatei republici Populare Donețk (DNR). Potrivit FSB, Medjid Mahomedov ar fi declarat deja, în arest, că SBU primește sprijin activ din partea Daesh / Stat islamic pentru organizarea de acte teroriste pe teritoriul Rusiei și în raionalele secesioniste din estul Ucrainei (Donbas). Potrivit FSB, Medjid Mahomedov este membru al Daesh / Stat Islamic și ar fi primi în ianuarie 2018, în schimbul sumei de 10.000 dolari, sarcina de a-l asasina pe unul din liderii Forțelor Armate ale DNR, comandant al uneia din subunitățile Forțelor Armate separatiste, care vizitează periodic regiunea Smolensk (potrivit presei ucrainene, ținta asasinatului ar fi fost Serghei Fomcenkov, comandant al unui batalion de diversiune și asalt în cadrul așa-numitelor Forțe Armate ale DNR; acesta este originar din Smolensk, unde petrece o mare parte din timp).

Potrivit FSB, Medjid Mahomedov s-a deplasat în ianuarie 2018 în Ucraina, unde ar fi avut întâlniri cu emisari ai Daesh / Stat Islamic, care l-ar fi pus în legătură cu reprezentanții SBU și ai organizației Pravâi Sektor. Cei din urmă l-au însărcinat cu misiunea de a-l asasina pe liderul militar separatist respectiv. Resursa financiară ar fi fost asigurată de către grupul Stat Islamic din Caucazul de Nord. Asupra suspectului s-ar fi găsit material explozibil și armamente.

Oficialii ucraineni au respins aceste acuzații și au numit fake informațiile publice ale reprezentanților FSB.

x      x      x

Este de așteptat ca actualul conflict ruso-ucrainean să se dezvolte rapid pe toate palierele.

Negocierile din cadrul acordului de la Minsk par desuete. Marile puteri europene nu se grăbesc cu noi inițiative politice privind Ucraina. În 2019 vor urma alegeri prezidențiale și parlamentare în Ucraina, care anunță radicalizarea tonurilor naționaliste, conflictuale etc. Conflictul cu Moscova va fi exploatat maximal de către cercurile naționaliste pentru consolidarea ratingului electoral propriu. Continuă avansul militar al Rusiei și Ucrainei în acvatoriul Mării Azov. SUA accelerează demersul de vânzare de armament și tehnică de luptă către Kiev. Autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene va primi noi vești bune din Istanbul, producând schisma religioasă, care pare iminentă. Situația conflictuală din Donbas are toate șansele să se regenereze periodic, menținută de cercuri politice ruse și ucrainene care câștigă din (profita de) starea de beligeranță.

Estul continentului european este condamnat la a nu avea liniște, iar arhitectura securitară actuală se zdruncină din temelii, de la Idlib la Mariupol.

Va deveni și Bucureștiul epicentrul unor cutremure geopolitice generatoare de noi paradigme?

Distribuie acest articol

16 COMENTARII

  1. Rusia lui Putin nu mai cunoaște reținere și diplomație: bombardează Idlib-Siria azi, a făcut manevră la coasta Siriei cu o flotă de 25 de vapoare. Rusia e o amenințare pentru unii vecini din zonă fără doar și poate, pentru cei în afara NATO & UE. Turcia „colaborează“ cu Putin în Siria. SUA nu are (D. Trump), nu a avut (Obama) interes în Siria. După agresiunea în Georgia, Crimea, Ucraina de Est, după provocările în spațiul aerian al Tărilor Baltice, Putin a renunțat la masca de bun vecin. Vede Rusia de azi ca mare putere, dar e incomparabil mai slab decât a fost URSS (e numai o fărămitura din vechia putere militară sovietică).

    …“…Situația conflictuală din Donbas are toate șansele să se regenereze periodic, menținută de cercuri politice ruse și ucrainene care câștigă din (profita de) starea de beligeranță.
    Estul continentului european este condamnat la a nu avea liniște, iar arhitectura securitară actuală se zdruncină din temelii, de la Idlib la Mariupol.
    Va deveni și Bucureștiul epicentrul unor cutremure geopolitice generatoare de noi paradigme?
    ……“….

    Tăriceanu: fiecare în ograda lui, vrea izolaționism naționalist (suveranitate, neutralitate), distanță față de UE&NATO?
    Speculații geopolitice autohtone specifice dâmbovițene?

    • Deci, Nu! Bucuresti nu contează in ecuație atâta timp cat raspunde pozitiv doleanțelor rușilor păstrând statu-quoul de după ww2, ignorând voit noile oportunități si blocandu si in mod voluntar propriul teritoriu national actual.

      • Sunt două lucruri foarte diferite.
        România europeană 2018 e în UE &NATO. Are granițe sigure (altfel decât Georgia, Urcraina, etc). Piața comună, Uniunea Vamală UE.27 oferă condițiile cele mai bune din istoria țării (subvenții nerambursabile de la Bruessel).
        Cu totul altfel e situația ONU cu 5 puteri nucleare cu veto: SUA, Rusia, China, UK, Franta. Nimic nu se poate schimba din situația anului 1945 unde „aliații“ au stabilit în mod „hegemonial“ ordinea lumii. Nici un tratat cu aliatii 1945 (armata rusă până 1994 in RDG) nu poate fi schimbat fără aprobare.
        Adareare 2007, UE & NATO, a adus avantaje.

  2. Prostia se plătește! Ucraina a cedat Rusiei tot armamentul nuclear și a primit prin tratatul de la Budapesta din 1994:
    -Art.1 – Statele Unite ale Americii, Federația Rusă, precum și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, își reafirmă angajamentul față de Ucraina, în conformitate cu principiile Actului final al CSCE, să respecte independența și suveranitatea și frontierele existente ale Ucrainei.
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Memorandumul_de_la_Budapesta
    Dupa care a urmat anexarea Crimeei de către ruși. Cea mai bună fabrică de bani este războiul, așa că acum Ucraina trebuie să cotizeze, ceea ce nu-i rău, pentru că se creează noi locuri de muncă în industrie. Că locurile de muncă sînt în US contează mai puțin, important e că au oamenii ăia de lucru și pe lîngă Irak, Libia și Afganistan, se deschid noi piețe și noi oportunități pe plan local și la scară globală. Democrația și libertatea au prețul lor, așa că marcați banu’ la boss și mai vedem noi cum e și cu tratatele alea, da’ asta mai încolo, că acum avem treabă!

    • Deci in ziua de azi asa se creeaza locuri de munca, prin anexarea de teritorii si prin „investitii” rusesti ? Poate n-ar fi rau sa ne faca si o autostrada rusii, ce spuneti? Cu fonduri europene, evident. Stimate domn nu cred ca puneti corect problema. Este adevarat ca un glont ucide la fel si este facut cu acelasi scop, acela de a ucide, indiferent ca este american sau rusesc, insa cred ca este important si modul in care este tras acel glont. Din auzite, stiu ca rusii mai intai trag si apoi intreaba, spre deosebire de americani.

      • Am spus că locurile de muncă sînt create în US, cu subînțeles că e vorba despre industria de armament.Cît despre ucrainieni, nu pot spune decît că îmi sînt simpatici doar atît timp cît sînt inamicii rușilor, altminteri n-am afinități prea mari pentru ei, ba chiar din contra! Ideea este că barosanii se înțeleg totdeauna peste capul celor mici și folosesc toate împrejurările favorabile ca să-și tragă banu’, iar în materie de extracție diferențele sînt că americanii doar tund oaia, în timp ce rușii după ce o tund, o belesc și fac cimpoi din pielea ei.

        • @cetățeanul turmentat OK, o sa-mi depun si eu un CV la vreo fabrica de armament. Puneti mana pe carte si invatati limba rusa, ca-i jale. In curand vom avea semne bilingve la intrarea in localitati.

    • @cetățeanul turmentat – Ucraina nu a avut niciodată controlul asupra acelor ICBM-uri, controlul asupra lor a fost întotdeauna la Moscova. Chiar și atunci când se aflau pe teritoriul ucrainean, bazele militare respective erau sub comandă rusească și cu personal rusesc. Ucrainenii făceau armata în Siberia.

      Ăsta e doar un mod distorsionat de a interpreta realitatea, Moscova ar fi provocat mai degrabă un război civil în toată Ucraina, decât să lase armele nucleare sub control ucrainean.

      • Harald, e greu de speculat. CSIul, daca ar fi avut aripi, putea sa rezolve problema de la sine, cum de fapt s-a si ncercat cu DKB sau cum ii spunea tratatului de aparare colectiva cu care au incercat sa faca tocmai asta, dar s-a fasait Cu toatea astea, banul trebuia marcat de participanti, chit ca Moscova ramanea la buton (nici nu se putea altfel, chestiil alea au fost dezvoltate ca un sistem integrat, nu ca unitati independente ca evreii sau inglejii).

  3. Intarata-i drace!

    Atat Rusia cat si Ucraina sunt generatoafre de probleme pentru Romania, in particular, cat si pentur Europa in general. Bag seama ca cel mai convenabil compormis e situatia in care ele se afla in conflict cronic. Chiar daca Rusia e mai putin slabita de acest conflict ca Ucraina si chiar daca sanctiunile UE impotriva ei nu sunt mare lucru, e totusi afectata. Iar asta e cea mai buna varianta pentur toti cei din jur.

  4. Ukrainienii sunt adevaratii rusini,ailalti sunt muskalii sau marea tatarie.Ukrainienii sint fratii nistri de singe ei fiind sarmati (Sarmigetuza,apa Sargetiei etc)ei au luptat alaturi de armata lui
    Decebal (Adamclisi).Ukrainienii nu se inrudesc genetic cu slavii cu toate ca vorbesc un fel de slava.Atentie mare ca muskalii nu sunt nici ei genetic slavi ci cu fini si tatarii.

  5. Trebuie acordata autocefalia Bisericii Ortodoxe a Ukrainei, fiindca foarte multi locuitori, in special cei de etnie ukraineana, doresc separarea totala de rusia….daca nu se va acorda, vor crea cetatenii propria biserica si dupa aia sa vezi cate biserici se vor forma..la fel in cadrul Macedoniei..nu poti sa-i obligi pe credinciosi sa ramana alaturi de biserica serbiei, cand macedonenii, inca din 1967, au cerut separarea (si au creat-o)!!!!! biserica ortodoxa rusa, este total sub influienta kremlinului (vezi intalnirea regizata de ei cu PAPA, in cuba, de unde au venit cu banii cheltuiti si cu coada intre picioare, vezi vzitele cica ecumenice !!!!!!! in Brazilia si Paraguay, tari multimajoritar catolice!!!!

  6. Asa cum se spune, exista deja 3 biserici ortodoxe in Ucraina, din care numai una (cea care tine de Moscova) e „in comuniune” cu bisericile ortodoxe recunoascute. Pe langa ele mai exista si o biserica Greco-catolica aflata in comuniune cu Roma.

    Intrebarile care se pun, cred ca sunt urmatoarele:

    Recunoasterea unei biserici nationale ucrainiene este:

    a) legala din punct de vedere al dreptului canonic ortodox? nu discut de legile statului Ucrainian. Evident ca fiecare cetatean are dreptul sa-si faca biserica lui…
    b) daca este legala, cine ii poate oferi autocefalia?

    O sa incerc sa raspund eu, prin prisma cunostintelor de istorie. Canoanele ortodoxe prevad ca autocefalia se poate acorda numai de biserica care are autoritate asupra teritoriului respectiv. Conform acestei reguli, numai patriarhia de la Moscova ar putea recunoaste autocefalia unei biserici din Ucraina.
    Tot asa s-a intamplat si cu celelalte patriarhii: bulgara, sarba, romana, si chiar si cu cea rusa. Toate recunoasterile au fost cu scandal prealabil, in sensul ca prima data s-a declarat unilateral, apoi Constantinopolul a recunoascut (dupa un numar mai mic sau mai mare de ani – uneori chiar si cu ajutorul unor sume de bani). Constantinopolul a recunoascut, pentru ca patriarhiile respective s-au desprins de la ascultarea de Constantinopol.

    Inteleg din unele articole ca ucrainienii si Bartolomeu s-au inteles sa spuna cam asa: intrucat biserica tarilor kievieni era in ascultarea Constantinopolului, inseamna ca de la Constantinopol trebuie sa fim recunoscuti. Evident este o fictiune, pentru ca Mitropolia autocefala de la Kiev, a fost mutata la Moscova (care este acum continuatoarea celei de la Kiev), dar, na…, in final probabil o sa conteze si recunoasterea data sau nu de celelalte biserici surori.

    Cel mai probail se va ajunge la o scurta schisma intra-otodoxa:

    – patriarhia de la Moscova va declara ca nu se mai considera in comuniune cu cea de la Istanbul. Pozitia lor ar putea fi impartasita si de Patriarhia Sarba (care are aceeasi problema cu Biserica Macedoneana), Patriarhia Bulgara, Patriarhia Ierusalimului si ceva calugari de prin Atos;

    – alte biserici (romana, greaca, cipriota, Patriarhia Alexandriei) vor mentine comuniunea cu Patriarhia Ecumenica, dar probabil nu vor declara ca sunt sau nu mai sunt in comuniune cu celelalte.

    Dupa o vreme se vor impaca toti

    • Suna probabil. Ce sunt curios este cum o sa manevreze rusii (statul) relatia cu grecii daca se incaiera popii. Macedonia e pe tapet, inca se discuta daca nu ma insel, grecii vad apropierea turcilor de rusi, dar pe de alta parte sunt curtati asiduu de rusi ei insisi.

  7. Comunistoizi cu orgini etnice diverse care lupta cu orice preț pentru păstrarea statu-quoul ui, post sovietic, deoarece rusnacii Orto docsi i a eliberat dintotdeaun de orice si oricine si înainte de Kisselev si Hitler?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Dorin Popescuhttp://contributors
Președinte al Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House (think-tank de politici publice la Marea Neagră), din iulie 2017. Este fost diplomat (cu misiuni diplomatice efectuate la Moscova, Cernăuți și Sarajevo), analist politic, eseist, critic literar și cadru universitar (fost lector la Universitatea Andrei Șaguna Constanța, Facultatea de Științele Comunicării și Științe Politice). A absolvit cursurile Facultății de Litere și Teologie a Universității Ovidius din Constanța și este doctor în filologie, din 2012, cu teza Paradigma constituirii discursului literar la Constantin Noica. Este autorul volumelor Noica. Bătălia continuă (Editura Ideea Europeană, București, 2013, debut în volum), Figuri ale textului anteic (Editura Ideea Europeană, București, 2016), Răzbunarea barbarilor. 2000 de ani fără Ovidiu la Tomis (Editura Ideea Europeană, București, 2017). A publicat peste 130 de lucrări, studii, eseuri, recenzii, articole tematice, în diferite reviste culturale și științifice din România şi din străinătate, este coautor de programe tematice şi cursuri universitare în domeniul relaţiilor publice si al istoriei şi discursului presei româneşti, la Universitatea Andrei Şaguna din Constanţa și deține premii naţionale de eseu şi critică literară. Principalele preocupări sunt legate de politică externă, studii politice, eseistică, studii culturale, istoria culturii, critică literară etc.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

Lașități românești, profituri maghiare (2)

LEGENDA, MITUL ȘI CULTUL LUI DRACULA Să fim serioși, legenda, mitul și mai ales cultul lui Dracula nu au...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro