luni, iunie 17, 2024

Școala-primărie

Suntem o țară săracă cu ajutoarele sociale, dar bogată când vine vorba de a investi în clădirile școlare în cadrul unor arcimboldești parteneriate public-privat. Se ia un văr de aici, un nepot de acolo, se combină cu un cumătru din prima căsătorie, ajuns consilier local, și se croiește o arătare neînchipuit de bizară și sucită: din perspectiva unui avion planând în picaj, se poate afirma că avem de-a face cu un contract oarecare, din apropiere, ies în evidență nasul cumnatei, urechea nepotului și gura mamei soacre, totul stropit din belșug cu bani publici. Altfel, ne plângem la colț de stradă că ,,nu se muncește suficient și mulți dau banii de ajutoare sociale pe alcool și țigări”, însă panorama este altminteri: adevărul e că se acordă cele mai mici ajutoare sociale din țările europene. Sumele nu sunt doar infime, ci aruncate cu năduf, de parca decidentul politic face o concesie și scoate gologanii din buzunarul propriu, nu din taxele și impozitele statului, aceleași care plătesc arborescenta arhitectură administrativă.

Luna septembrie transformă subit școlile și în pseudo-direcții de impozite și taxe locale, întrucât bursele sociale ale elevilor, cele mai voluminoase ca număr, se acordă pe baza unor declarații de venit ale părintelui/ tutorelui legal, care declară generos pe propria răspundere cât a câștigat în ultimele 12 luni calendaristice. Conform Metodologiei-cadru de acordare a burselor, emisă prin OME nr. 6238/8.09.2023, nu se mai pot cere declarații notariale, ci directorii de școli pot cere o anchetă socială a DGASPC pe seama suspiciunilor generate de ,,personalul unității de învățământ” (da, suspiciunea sau bănuiala este legiferată fără indicații suplimentare și chichițe legaliste: de ce nu bârfele sau calomniile?). Mai mult de atât, in order to add insult to injury, cum ar spune instituțiile UE abilitate și partenerul strategic, școala, care se ocupă îndeobște de educație, lucrează cu Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, având în grijă faptul că ,,verificarea veniturilor declarate de părinții/tutorii legali instituiți/ reprezentanți legali ai elevilor minori se face de către secretarul unității de învățământ, cu ajutorul PatrimVen sau prin solicitarea organului central fiscal în a cărui rază teritorială se află situat beneficiarul a unui (sic!) document care să ateste situația veniturilor declarate de către părinte/ reprezentantul legal/ elevul major”. Ajuns-a astfel secretarul școlii să aibă acces liber la bazele de date ale ANAF prin ordin de ministru! Nu știm în ce măsură primăriile sau ANAF-ul local vor purcede la a permite secretariatelor de școli să poată verifica situația materială declarată a cetățenilor români, dar, cu siguranță, nici secretarul, nici contabilul unei grădinițe, bunăoară, nu au competențele unui inspector fiscal. Nici ANAF-ul nu se poate atât de ușor mișca, în termenii a mai puțin de două luni pe an, verificând abitir câteva sute de mii de părinți aflați ,,în câmpul muncii” (sau nu chiar) ai căror copii sunt eligibili bursieri, de merit, de performanță sau doar pe motive sociale. Bănuim că ANAF-ul nu este un birou auxiliar școlilor două luni pe an, după cum educatorii, învățătorii și profesorii din școli și licee, adunați în ,,comisia de management al burselor” (România e țara denumirilor celor mai recente: instituțiile noastre își dau jos și își schimbă sigla o dată la câțiva ani, ceea ce conferă greutate deciziilor sale), nu se pot (sau se pot?) aglomera în pauze, în orele de dirigenție (pardon, consiliere educațională și profesională) sau în ședințele cu părinții sub greutatea munților de dosare, doldora de declarații, cereri, copii legalizate, copii după original, certificate de naștere etc. Să fie aceasta urma lăsată în urmă de digitalizarea galopantă a ultimului deceniu? Ne îndoim că e vorba de așa ceva.

Cetățenii, care fac de regulă apel la burse sociale, nu au venituri suficiente de trai, nu au locuri de muncă, nu sunt alfabetizați corespunzător, de multe ori lucrează la negru și nu se feresc de câștiguri ușoare obținute de la casele de pariuri și alte stabilimente de acest gen, intră des prin amanete, însă, cu toată lipsa de încredere în instituțiile statului, pot depune facil declarații pe propria răspundere la… școală, mai nou, organ de control și gestiune a veniturilor în România, aliat al ANAF-ului, conform unor decizii politice extrem de inteligente. Statul nu se păcălește, doar se apără și singur atât de bine. Pe deasupra, cu toate că bursa de merit coboară până la media generală de 9,50, purtare de nota 10 și mai puțin de 20 de absențe acumulate pe an școlar, anul acesta meritul înseamnă 30% din efectivele unei clase în ordinea descrescătoare a mediilor, incluzându-le pe toate până la borna de 9,50. Ne vom confrunta cu situația tragicomică a unor școli de elită în care jumătate din elevii unei clase primesc burse de merit, în vreme ce o școală cu rezultate slabe va defini procedural meritul până la media generală de 6 sau 7. Alte clase din aceeași școală vor trăi această realitate. Curat merit, coane Fănică! Atâta se poate, acestea sunt înzestrările intelectuale ale națiunii române în acest moment istoric. Nu suntem departe de circumstanțele, demne de o cauză mai luminată, de acum câțiva ani, când bursele erau acordate direct de consiliile locale ale primăriilor din România, când, spre stupefacția tuturor și a nimănui, aveam peste 80% din primării în deficit al bugetului local (sau, de ce nu?, multe din acestea erau și sunt în insolvență fără ajutorul urgent al bugetului central), iar bursele sociale (și nu numai) nu se puteau plăti sau se remiteau cu întârzieri de ordinul trimestrelor sau uneori o dată la jumătate de an. Ne aflăm într-o conjunctura fascinantă: copiii din medii defavorizate (rural, urban mic, periurban etc.) nu primeau burse de niciun fel, în timp ce în sectorul I al Bucureștiului, unde se înregistrează cele mai mari venituri per capita din țară, elevii primeau bani ca din cornul abundenței bugetare.

E o țară tristă, plină de umor, după cum spunea poetul care deplângea, pesemne anticipativ, viața de licean.  

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Ai act de identitate? Esti intr-o baza de date.
    Copilul tau are certificat de nastere? E inscris la scoala? Se duce la scoala? E intr-o baza de date.
    Esti angajat? Salariul tau e intr-o baza de date.
    Primesti pesie, renta viagera, ajuor de la stat, indemnizatie etc.? Esti intr-o baza de date.
    Esti liber profesionist, PFA, actionar la o firma? Esti intr-o baza de date.
    Esti casatorit(a) legal? Esti intr-o baza de date.
    O aplicatie interogheaza toate aceste baze de date si stabileste familiile cu copii eligibili pentru burse. Dintr-un cont gen SPV sau de la primarie, capul familiei afla daca ai sai copii primesc bursa si in ce conditii.
    Dar credeti ca vreunul dintre politrucii sinistrii ce ne conduc si cohortele lor de sinecuristi au vreun interes sa ajute la infaptuirea digitalizarii administrarii Romaniei?! Nici macar privirea Ministrului Digitalizarii nu ma convinge ca domnia sa isi doreste digitalizarea Romaniei, ce sa mai vorbesc despre mai-marii sai politici?!…

    In mediul mlastinos si fetid al fotbalului romanesc, Gheorghe Hagi reuseste sa creasca jucatori de fotbal cu mentalitate corecta. Cine ar putea sa fie un Gheorghe Hagi in politica romaneasca, cine ar putea forma politicieni romani cu mentalitate corecta? Vedeti vreunul?…

  2. In scoala dinainte de 1990, la inceput de an scolar, se cerea adeverinta de venituri si locul de munca al parintilor. In 14 zile toata clasa le avea. Acum avem calculatoare in mai toate institutiile publce si private dar nu avem date. Trecerea digitalizarii la min.cercetarii a fost si este o prostie nu s -a facut mai nimic dar su fost angajari cu zecile. Fiecare minister trebuia sa detina un serviciu de digitalizare si sa rapunda pentru el. Asa nu raspunde nimeni cu nimic. Halal digitalizare!

    • Adeverinta de venituri? Imposibil!
      Nu am auzit de o astfel de solicitare nici in scolile din Cotroceni unde au studiat copiii mei, nici in Popesti-Leordeni si Voluntari unde am participat la un recensamant si cateva sondaje de opinie.
      Ocupatiunile parintilor le consemnau tovarasele cadre didactice si chiar avea un rost notificatea. Copiii iubitori de carte si proveneau dintr-un mediu modest financiar aveau facilitati pentru taberele scolare, primeau bilete gratuit la Opera si spectacole de teatru . ” Cu scoala” au vazut pustii mei Nebuniile lui Scapin la Nottara, Opera de 3 parale la Cassandra si Azilul de noapte la Bulandra-atelier.
      Nu am priceput in perioada ante iliesciana cum era uns sistemul propriu-zis de functionare al ministerului invatamantului, dar asemeni departamentului Culturii care includea Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste , numeroase entitati distincte erau in asa fel corelate incat ” maşinuța speriuța” nu dadea atatea rateuri precum vedem ca da in epoca digitalizaților cu ochii rosii si muschii fesieri atrofiati.

      LUNG DE DOR SI LARG DE VIS ( un fel de Doina compusa de poetul filosof theolog Razvan Codresc despre existenta caruia sunt putine sanse sa afle elevii romani )

      Orice neam din cate sint
      are-o noima pe pamant
      si in cer de dat socoata
      de ce-a vrut sau nu sa poata.
      Tie neamule ti-e scris
      lung de dor si larg de vis,
      si din cate-ài fost si esti
      nu raman decat povesti..
      Pe decandea lunii pline
      umbla ielele cu tine,
      dara ziua la namiezi
      nu te-auzi si nu te vezi..
      De n-ai fi asa de-al meu.
      te-as para la Dumnezeu
      ca pe gura ta de rai
      nici nu lucri, nici nu stai..

      Fi-ti-ar, neamule sa-ti fie
      dorul cer si visul glie!

  3. Remarcabil faptul ca sentimentul apartenentei culturale este mai acut in diaspora decat in țara.
    Belgia este un model de excelenta asupra caruia putini sociologi se apleaca.
    Primele scoli in limba romana dupa 1990 s-au creat pentru copiii membrilor parohiilor care ii cuprindeau si pe copiii personalului delegat pe langa CE, PE, NATO .
    Cadre didactice ,urmand programa scolara nationala, au completat instruirea specific belgiana.
    Sute de copiii romani au urmat si cursuri de cultura generala, au participat la vizionari de filme documentare cu specific national, au vizitat expozitii si locuri marcate de prezenta unor personalitati de origine romana.
    Cursurile tinute in cadrul Bisericii Sfantul Nicolae si Sfanta Paraschiva din Brussel raman o referinta .
    Intemeierea unor structuri de instruire in limba romana a insemnat in majoritatea cazurilor un efort de energie, timp, costuri materiale , implicare administeativa si chiar sacrificarea timpului dedicat familiei si nepretuitei sanatati.
    https://www.antena3.ro/amp/preot-roman-ciprian-gradinaru-a-deschis-scoala-bruxelles-664121.html
    https://m.digi24.ro/stiri/actualitate/cursul-de-limba-cultura-si-civilizatie-romaneasca-se-va-preda-si-in-scolile-din-belgia-2520737

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dan Alexandru Chiță
Dan Alexandru Chiță
Dan-Alexandru Chiță (n. 1985). Absolvent al Facultății de Științe Politice a Universității București (2008), Master (2010) și Doctorat (2014) în cadrul aceleiași universități. Profesor în sistemul preuniversitar din București.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro