joi, martie 28, 2024

Scrisoare către un pesedist/o pesedistă

Dragă domnule, dragă doamnă,

nu te cunosc. Nu știu ce fel de om ești. Poți fi o persoană cumsecade și educată sau nu. Nu contează. Tot ce te rog este să mă asculți puțin.

Te numesc ”pesedist” / ”pesedistă” pentru că fie te regăsești între cadrele active ale partidului, fie ești doar un simplu membru, fie ai votat PSD-ALDE la ultimele alegeri, fie doar simpatizezi cu acest partid, adică îți simți nevoile și speranțele legate de promisiunile lui politice. În oricare din aceste situații, consideră-te, te rog, destinatar al acestei scrisori.

Suntem, știi și tu, într-un an aparte, în care serbăm un secol de la Marea Unire, un eveniment crucial pentru destinul statului român și pentru consolidarea identității cetățenilor săi. 2018 este, totodată, anul unor dezbinări din ce în ce mai profunde și mai dramatice în societatea noastră. Asta se vede cu ochiul liber și ne întristează pe noi toți, indiferent de opțiunile politice ale fiecăruia. Ceea ce ne dezbină este faptul că înțelegem în mod diferit înseși cauzele acestei dezbinări și cum ar putea fi ea rezolvată.

Îngăduie-mi te rog o metaforă, o comparație, pentru ceea ce am să-ți spun în continuare. Am văzut, printre imaginile de la recentele manifestări din Piața Victoriei din București – te rog mult să nu abandonezi lectura dacă ai ajuns aici! – fotografia unei fetițe care își adusese cu ea o vioară. Invocăm cu toții nevoia unei armonii sociale, dar se pare că înțelegem această armonie în moduri foarte diferite, ceea ce face aproape imposibil să mai stăm de vorbă unul cu altul.

Închipuie-ți societatea ca pe o orchestră care vrea să execute o partitură – să aibă, adică, un proiect comun, la care să subscrie toți instrumentiștii. Unul ține în brațe o vioară. Altul un clarinet, un oboi, un contrabas, un violoncel, altul are în față un pian și așa mai departe. Cred că înțelegi ce vreau să spun: armonia, cea muzicală și cea socială, nu se obține când toți cântă otova la același instrument, când vioara, clarinetul, oboiul, contrabasul sau pianul sunt făcute să sune toate la fel.

În politică, asta se cheamă ”pluralism”. El pornește de la constatarea elementară că în aceeași societate avem oameni foarte diferiți – care ”cântă” la ”instrumente” diferite. Diferiți ca bunăstare, educație, profesie, fel de trai, mentalități, chiar temperamente și multe altele. Interesele, nevoile și dorințele lor sunt și ele tot atât de diferite. Pluralismul, indispensabil oricărei democrații, este modalitatea de a da acces la putere, adică, la decizii care îi pot afecta pe toți membrii unei societăți, acestei diversități firești de profiluri umane, de categorii sociale și profesionale, de tipuri diferite de nevoi și aspirații.

Poate că te-ai uitat la televizor la imagini de la demonstrațiile antiguvernamentale din ultima vreme sau ai citit despre ele sau ai auzit comentarii despre ele și te-ai întrebat cu iritare: ”Ce mai vor și ăștia?”

Ăștia sunt poate contrabasul sau oboiul din orchestră și nu clarinetul sau vioara la care știi tu să cânți.

Mi-e greu însă să-mi închipui că te pot entuziasma, de pildă, declarațiile unui director de operă, pentru care cei care cântă altfel ar merita ”cel puțin un glonț în cap.” Sau amenințările unui leader marcant PSD că, dacă ne mai enervează mult acești ”cântă altfel”, aducem ”un milion de oameni și-i călcăm în picioare”. Deși, dacă stau bine să mă gândesc, și cei care au proferat asemnea afirmații se află printre destinatarii acestei scrisori. Despre asta, însă, ceva mai încolo.

Bănuiesc că analogia mea cu muzica a început să te irite. ”Ce tot bate ăsta câmpii cu ”armonia” când suntem în plin război, când unii încearcă în permanență să răstoarne guvernul și să se pună ei în loc? Asta-i ”muzică”?”

Ei, am atins miezul dureros al chestiunii. Suntem, într-adevăr, într-un fel de război, dacă nu cu arme, cel puțin cu cuvinte și, uneori, cu pietre și tunuri cu apă.

Este o poveste foarte frumoasă a scriitorului ceh Karel Capek cu un război în care trupele se luptă cu înverșunare ani și ani și rămân tot mai puțini supraviețuitori până ce, la un moment dat, cad toți răpuși de osteneală și adorm. Iar când se trezesc încep să se întrebe unul pe altul: mai știe cineva când a început acest război și de ce? Mai știe cineva noi pentru ce luptăm?

Hai să ne amintim măcar asta: cum a început totul. A fost liniște după ce s-a anunțat victoria în alegeri a coaliției PSD-ALDE. A fost de fapt liniște și mai înainte, în timpul alegerilor. Îți reamintesc că au fost primele alegeri din istoria postdecembristă a României care nu au fost contestate de către perdanți. Au participat la ele mai puțin de 2 din 5 români cu drept de vot, ceea ce spune ceva despre încrederea alegătorilor că o formațiune sau alta le-ar putea aduce vreun bine.

Starea de beligeranță s-a instaurat în acea noapte în care guvernul PSD-ALDE a încercat să treacă pe furiș o ordonanță de urgență, faimoasa OUG 13, prin care voia să schimbe pe nepusă masă felul de a gestiona dreptatea în România.

În urma protestelor iscate, ordonanța a fost retrasă, guvernul a fost destituit și numit un altul în loc, tot PSD-ALDE, cum era și firesc. Dar ideea de a modifica legile justiției a rămas o obsesie a coaliției de guvernământ. A mai fost destituit și cel de al doilea guvern, tot de către cei care îl numiseră, nu de către opoziție, din motive până astăzi neclare. Chestiunea legilor justiției a fost mutată în Parlament, sub bagheta – iartă-mi metafora muzicală, din nou! – celui care, în calitate de Ministru al Justiției, fusese destituit în urma eșecului de a promova OUG 13.

Bănuiesc că și tu, ca și mine, nu ești doctor în drept. ”Nu citiți” – le-a reproșat contestatarilor la vremea respectivă de nenumărate ori domnul ministru Iordache. ”Nu vă pricepeți” – le-a repetat ulterior în varii ocazii domnul ministru Toader. E adevărat că de citit citim unii sau alții doar când și când, și nu neapărat texte juridice. E și mai adevărat că la intepretarea legilor nu ne pricepem dacă nu suntem specialiști. Ai tot dreptul să te întrebi, atunci, de ce această obsesie a justiției din partea unor profani în materie?

Pentru că mai e un adevăr care cântărește încă și mai greu decât cele precedente: oamenii nu vor să trăiască într-o societate pe care o resimt ca nedreaptă. Simțul dreptății e coloana vertebrală a unei societăți. Dacă l-ai frânt, societatea cu pricina nu mai poate decât cel mult să se târâie. Simțul dreptății sau al nedreptății nu poate fi legiferat și nu poate fi monopolizat de vreo formațiune sau alta. Necazul e că, de la OUG încoace, formațiunile aflate la putere nu par câtuși de puțin să fi înțeles acest lucru elementar și și-au văzut mai departe de drum ignorând cu desăvârșire opinia celor ultragiați de intențiile lor.

Sunt lucruri care pot fi legiferate fără nicio problemă prin consensul unei simple majorități parlamentare: unii vor zice că sunt bune, alții că sunt rele, dar divergența rămâne la nivelul unei controverse verbale. Urma scapă turma: viitorul va decide dacă au fot oportune sau inoportune. Sunt însă și lucruri care țin de conștiința fiecărui cetățean și peste care nu poți trece cu tăvălugul, lucrurile care aduc atingere reperelor noastre fundamentale, precum simțul proprietății sau al dreptății. OUG 13 și tot ce-a urmat a atins o coardă sensibilă – iarăși muzica! – în societatea românească care s-a tensionat din ce în ce mai tare. Așteptăm să plesnească?

Aș mai putea scrie multe despre importanța mizei războiului care se poartă în momentul de față. Nu vreau să te obosesc cu teorii. Gândește-te doar cum te simți când ai sentimentul că ți-a fost nedreptățit copilul de către un profesor, că agentul de circulație ți-a dat o sancțiune nejustificată, că ai picat la un concurs pentru că n-aveai pile, că funcționarul de la ghișeu n-a vrut să îți rezolve solicitarea pentru că nu ai fost suficient de slugarnic sau nu ai dat șpagă și tot așa. O să te întrebi, poate, ce au situațiile astea de viață curentă cu OUG 13 și legile justiției. Evident că au, și încă cum! Te superi dacă ți se pare că ți s-a făcut o nedreptate personală pentru că sentimentul tău de dreptate explodează, tot așa cum protestatarii vor să-și exprime sentimentul că li se face o mare nedreptate, nu doar lor personal, ci și tuturor concetățenilor lor.

Dragă domnule, dragă doamnă,

mă văd nevoit, în acest punct, să îmi nuanțez adresarea. Aș vrea să vorbesc aici doar cu cei pentru care a fi ”pesedist” sau ”pesedistă” înseamnă a fi cadru activ, eventual chiar cu funcție de conducere, al partidului. Altfel spus, cu cei care-și câștigă existența, direct sau indirect, de pe urma apartenenței la această formațiune politică.

Nu ai de ce să te jenezi de faptul că situația ta materială și perspectivele de carieră depind în bună măsură de ceea ce faci în și pentru organizația în care activezi. România, ca orice țară democratică, are nevoie de politicieni profesioniști. E bine însă să nu uiți din ce fel de formațiune faci parte. Rațiunea de a fi a partidelor politice nu este de a se război între ele pentru preluarea sau menținerea puterii, ci de a-i reprezenta pe cetățeni în structurile de putere. Dacă vei uita acest lucru, se va întâmpla ce se întâmplă deja de multă vreme în România postdecembristă, în care toate sondajele arată, în mod constant, mefiența populației față de partidele politice.

Nimeni nu îți cere să fii erou reformator al formațiunii din care faci parte. Însă cetățenii așteaptă de la membrii clasei politice respectarea unei minime deontologii profesionale. La fel cum de la un doctor aștepți să te vindece chiar dacă nu îi dai șpagă, de la un profesor să îți educe copilul fără să fie nevoie să-i plătești ore de meditații sau de la un judecător să dea un verdict imparțial și corect. Nimic nu poate fi mai distrugător pentru reputația unui politician decât să lase impresia că acționează dintr-un interes strict personal, ce excede marginile profesiunii sale.

Colegi de ai tăi și din ALDE, poate chiar tu însuți sau însăți, au vehiculat frecvent ideea ilegitimității protestelor împotriva acțiunii unui guvern ”ales”. Iartă-mă că o spun pe șleau: e o inepție. În primul rând, știi la fel de bine ca mine că niciun guvern nu e ”ales” prin scrutin popular, ci doar membrii organismelor reprezentative, în primul rând parlamentarii. Ai auzit vreodată strigându-se pe străzi ”Jos Parlamentul”? De ce să lași impresia că ”strada” are o cultură politică mai consistentă decât cea a profesioniștilor? În al doilea rând, ar trebui totuși să recunoști că ideea că democrația este ceva ce se întâmplă o dată la patru ani e descalificantă pentru oricine o susține. Democrația, în modul cel mai evident, e ceva ce se întâmplă zilnic, prin toate manifestările ei: presă liberă, stat de drept, societate civilă, libertatea de a lua atitudine și de a protesta ș.a.m.d. Românii nu pot fi tratați ca o națiune de cârtițe care, o dată la patru ani, ies la lumină să vâre discret un buletin de vot anonim în urnă.

Unii dintre colegii tăi, poate chiar și tu, s-au ostenit cu tot soiul de calcule aritmetice ca să demonstreze că masa demonstranților la proteste antiguvernamentale reprezintă doar o câtime insignifiantă din numărul votanților PSD-ALDE. Ce fel de raționament mai e și ăsta? Cum pot fi comparate niște alegeri, în care îți exprimi o preferință, cu niște proteste ad hoc, în care îți exprimi ferm dezacordul față de anumite politici? Nicăieri nu am auzit vreun politician respectabil care să construiască asemenea sofisme – nici măcar în România, până de curând. Protestele publice nu sunt o ”alegere”, ci semnalul unor tensiuni acumulate în societate. O participare de sute de mii de oameni, în relație cu populația României, e o cifră care ar trebui să pună un politician serios pe gânduri. Sau ar trebui, după tine, să iasă în stradă trei milioane nu știu câți demonstranți plus unul, pentru ca protestul să devină relevant?

Mai e un lucru care pe mine unul mă îngrijorează în jocul ăsta de-a cifrele: el a transmis în spațiul public ideea că societatea românească ar funcționa precum galeriile de fotbal, înfățisând-o ca pe un câmp de bătălie în care cele două tabere își măsoară efectivele și strategiile. E o idee nu numai falsă, ci profund nocivă, pentru că ea, în loc să detensioneze, acutizează tensiunile și așa crescânde.

Dragă domnule activist, dragă doamnă activistă,

permite-mi să închei relatându-ți o experiență personală la care am reflectat ulterior. În 21 decembrie am participat la mitingul împotriva lui Ceaușescu, organizat inițial pentru susținerea dictatorului. Ceaușescu nu a căzut din cauza acestei demonstrații, amplificate ulterior pe 22. A căzut din cauză că regimul pe care în patrona acreditase ideea că un miting de protest împotriva acestuia e inacceptabil și de neconceput. Ceaușescu avea la îndemână suficiente mijloace de forță pentru a dispersa mulțimile și le-a folosit cu brio în noaptea de 21. Însă însuși faptul că o astfel de demonstrație a putut avea loc, în ciuda tuturor eforturilor de prevenire, a scos la lumină, atât pentru cetățeni cât și pentru mare parte dintre politicieni și șefi sau chiar angajați ai instituțiilor de ordine publică, faptul că regimul începuse să colapseze. Restul, știi și tu ce-a fost, atât cât poate ști un cetățean al României. Ți se pare firesc ca actuala putere politică să creeze impresia că ne îndreptăm din nou într-acolo?

Dragă domnule simpatizant, dragă doamnă simpatizantă,

pentru un cadru activ e mai greu de imaginat decât pentru tine că un protestatar care strigă ”Jos Guvernul” sau ”Demisia” poate să nu aibă niciun obiectiv personal concret: nici să se căpătuiască cu vreun post gras, nici să promoveze dovedindu-și fidelitatea față de cine știe ce formațiune opozantă, nici măcar să încaseze cine știe ce răsplată pentru ”prestație”. Nici măcar nu vrea să propună soluții pentru lucrurile împotriva cărora protestează. ”Demisia” sau ”Jos Guvernul” nu sunt soluții: următorul înalt demnitar sau guvern poate bine și mersi să continue acțiunea precedentului, așa cum s-a și văzut în ultimul timp. Sloganuri stereotipe de felul ăsta exprimă doar o dezaprobare apăsată și o speranță că, din punctul de vedere al protestatarilor, lucrurile s-ar putea ameliora.

E drept, ție ți s-a spus în permanență că oamenii ăia sunt vânduți – lui Soros, corporațiilor, statului paralel, mai știu eu cui – și că urmăresc un plan prestabilit. Ba chiar, la ultimul miting, ți s-a spus și care ar fi fost planul: demiterea prin forță a actualului guvern, prin ocuparea clădirii, și instaurarea unei noi puteri. E normal ca toate lucrurile astea să-ți fi creat o mare îngrijorare. Și nimeni n-a putut dovedi că n-ar fi fost adevărate.

Să stăm un pic să ne gândim împreună: poate cineva dovedi că ceva nu există? Dumnezeu, extratereștrii, monstrul din Lochness, conspirațiile mondiale, manifestanții plătiți de Soros, statul paralel, planul de lovitură de stat, orice.

A afirma un lucru de o sută, de o mie de ori nu face afirmația nici cu un dram mai adevărată sau mai falsă. Adevărut nu se obține prin repetiție, ci prin probe.

Privitor la vizitele extratereștrilor există sute de dosare de investigație. Spune-mi, ai auzit de vreun manifestant plătit de Soros identificat până acum?

Îngăduie-ți te rog un moment de reflecție. Dacă te-ai trezi, de pildă, că ești acuzat că ai fi agent al unei organizații teroriste, cum te-ai putea disculpa? Dacă ai fi participant la manifestațiile antiguvernamentale și ți s-ar imputa că ai primit bani de la Soros, cum ai putea demonstra că nu e adevărat? Cum să dovedești că nu te-ai întâlnit vreodată cu un ins care să-ți strecoare un plic cu bani?

În plus, avem acum la dispoziție niște instrumente – presă scrisă, radio, televiziune, internet – care ne dau acces la informație cum nu s-a mai întâmplat niciodată. Și tot ele ne dau posibilitatea de a minți și de a denatura cum nu s-a mai mințit și denaturat niciodată.

Îți simt deja enervarea. ”Cum adică, acuzi PSD-ul că minte?” Nu. Poate unii chiar cred lucrurile pe care le debitează, n-am de unde să știu. Asta, însă, nu le face mai adevărate.

Ceea ce vreau să-ți spun e simplu în teorie, complicat în practică. În principiu, când cineva face o afirmație, ar trebui să invoce și dovezile care îi dau credibilitate. Așa ar trebui să i se ceară, pentru a fi crezut. Știau asta și țăranii lui Moromete, când dezbăteau vreo chestiune și se lansa celebra întrebare ”Pe ce te bazezi?”

Mă opresc la un singur exemplu flagrant. Am urmărit și eu la televizor cu oroare, ca și tine, scena în care în care doi jandarmi, dintre care o femeie tânără, erau pe punctul de a fi linșați de un grup de huligani din Piața Victoriei. Mi-a tremurat și mie inima, ca și ție, când am aflat că fusese internată la spital cu diagnosticul de ”suspiciune de fractură cervicală”. Poate și tu nu ești medic, cum nu sunt nici eu, dar știm că o fractură de coloană e un traumatism foarte grav. M-am emoționat și eu când l-am ascultat pe purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei spunând că cel mai greu lucru din intreaga operațiune a fost să transmită familiei că femeia s-ar putea să rămână paralizată pe viață. La numai câteva minute Ministra Sănătații declara, tot în direct, din fața spitalului, că femeia se află în afară de orice pericol și că va fi curând externată.

Tu ce înțelegi din toate astea? Că femeia a fost lăsată de izbeliște la spital de către camarazi și conducerea instituției, fără ca nimeni să se intereseze timp de douăsprezece ore dacă suspiciunea s-a confirmat în urma investigațiilor clinice? Că reprezentanții Jandarmeriei chiar au sunat familia să-i transmită astfel de vești îngrozitoare fără să verifice care era diagnosticul cert? Sau că jandarmii știau deja că, slavă Domnului, colega lor e bine, dar au ales să ne emoționeze. Te las pe tine să alegi între o crasă necolegialitate și o crasă minciună.

Poate vei fi văzut și tu, tot la televizor, scena în care jandarmerița bătută bestial, abia scăpată din ambuscadă, își întreabă colegii: ”Unde m-ați dus, fraților?” Gândește-te dacă nu cumva vei ajunge și tu să adresezi aceeași întrebare surselor de informare pe care acum le consideri aliații tăi și-n care crezi cu sfințenie.

Dragă doamnă, dragă domnule,

că vei fi fiind cadru activ sau doar simpatizant, îți propun următoarea experiență. Când va mai fi un miting în Piața Victoriei – sunt convins, din păcate, că vor mai fi – treci pe acolo și ascultă și privește. În România de azi bombardată în permanență, din toate direcțiile, de falsuri și mistificări, martorul cel mai sigur ne rămân proprii ochi și propriile urechi. Ce vei vedea acolo în primul rând sunt grupuri de oameni care stau de vorbă. Sunt grupuri de prieteni sau de cunoscuți. Careva poate flutură un steag, careva suflă din când în când într-o vuvuzea sau într-un fluier, careva ține sus o pancartă cu un text pe care, cel mai probabil, l-a bricolat singur sau tot cu ajutorul prietenilor. Câte unul mai face un banc, un altul mai face câte o poză cu mobilul. Unii se preumblă prin mulțime, în căutarea unor cunoscuți sau din curiozitatea de a vedea ce se întâmplă în tot perimetrul. Uneori mai traversează mulțimea niște toboșari urmați de un șir de manifestanți, scandând cu toții niște lozinci. Alteori trec printre oameni purtători de simboluri alegorice, cum a fost, de pildă, un fel de păpușă din cârpe, de 2-3 metri, înfățișând justiția. Pe alocuri, câte un vorbitor la portavoce încearcă să se facă auzit de cei dimprejurul său, în tumultul general. Niciodată mulțimea nu reușește să scandeze concertat același slogan, pentru că spațiul e mult prea larg pentru a putea avea un unic dirijor – iarăși muzica, fir-ar să fie! Așa că scandările izbucnesc din câte un punct, se propagă o vreme iar apoi se sting, lăsând loc unei alte scandări, venite din altă direcție.

Așa arată o demonstrație din care lipsesc, așa cum se întâmplă de regulă, grupurile de huligani puși pe bătaie. Nu sunt formațiuni prearanjate, nu sunt structuri ierarhice, sunt, pur și simplu, grupuri de prieteni, de cunoscuți. Oameni care, cum se întâmplă cel mai adesea între prieteni, împărtășesc convingeri similare. Merită să încerci să vezi dacă ce am spus eu e adevărat sau nu.

Dragă domnule pesedist, dragă doamnă pesedistă,

dacă cumva nu te-am plictisit sau enervat încât să abandonezi deja lectura, iată-ne dar dinainte ultimei întrebări. Există vreo soluție pentru dezbinarea actuală dintre români?

În principiu, există două soluții.

Cea dintâi, de a-i face pe protestatari să tacă, de a-i amuți pe toți cei care ”cântă altfel”. Mijloacele le-ai văzut deja: denigrare, intimidare, maltratare. Urmările le poți bănui: adio pluralism, adio stat de drept, adio democrație.

Cea de a doua, de a recunoaște că și protestatarii au îndreptățirea lor. Asta înseamnă, din punct de vedere juridic, identificarea tuturor celor care, civili sau militari, au comis violențe nejustificate pe 10 august în Piața Victoriei și în zonele limitrofe și pedepsirea lor în consecință – chestiune de care se ocupă acum, sper, cu probitate și competență Parchetul General. Din punct de vedere politic, înseamnă retragerea inițiativelor parlamentare de modificare a legilor justiției și reluarea acestora în termenii stricți ai implementării deciziilor Curții Constituționale și a directivelor europene în domeniu.

Pe care o preferi?

PS fără D

Am scris acest text, pentru care cu siguranță voi fi taxat drept ”sorosist” că către unii și drept ”naiv incurabil”, dacă nu chiar drept ”colaboraționist” de către alții, sub impulsul recentelor violențe de la mitingul din 10 august, atât din partea huliganilor până acum niciodată identificați și pedepsiți pentru faptele lor la astfel de manifestații cât și din partea forțelor de ordine, care au reacționat cu o brutalitate nejustificată împotriva tuturor demonstranților și chiar a unor persoane aflate întâmplător în zonă. L-am scris totodată sub impulsul unei dileme morale și cognitive, ca recent utilizator de Facebook. Și acest mediu de comunicare și socializare a suferit, în ultima vreme, o polarizare tot mai accentuată între utilizatorii români. Mărturisesc că nu știu ce să fac atunci când primesc comentarii deplasate la postările mele, tocmai datorită inadecvării lor. Primul reflex este de a le răspunde, apoi mă întreb dacă are vreun rost, dacă am timp și energie pentru așa ceva. Unii prieteni mă avertizează că stau de vorbă adesea cu ”fake”-uri, cu persoane fictive în spatele cărora se află ”postaci” de meserie, și mă sfătuiesc să ”banez” comentatorii indezirabili. Poate că au dreptate, dar resimt o astfel de reacție cumva ca pe o ”violență” comunicațională. Mi-e teamă, totodată, să nu încep să mă simt prea confortabil în orchestra celor care cântă pe aceeași partitură.

Distribuie acest articol

123 COMENTARII

  1. Limbajul articolului este mult peste capacitatea intelectuala a unui PSDist si e neinteligibil pentru ei.

    Si e mult prea lung, daca nu incape pe burtiera propagandistilor de la Antena 3, atunci niciun PSDist nu-l va citi.

  2. Frumos textul, rational. Din pacate PSD-istii nu citesc. Iata profilul votantilor PSD: 60% din cei cu 10 clase sau mai putin, 47% din someri, 60% din pensionari, 46% din cei cu liceu.
    De la violenta verbala propagata de ani de zile pe posturile TV de propaganda pina la violenta fizica nu a fost nevoie decit de un pas. Triste vremuri traim…

  3. Vreo 30% dintre votanții de PSD-ALDE nu au internet. Dintre ceilalți, cred că vreo 98% nu intră pe Contributors.ro.
    Dac-ar fi după mine, v-aș pune mai curând în categoria naivi. Sau al oamenilor cu discurs inadecvat. Politica își are chichițele ei, iar dumneavoastră comiteți greșeala de a da portocale porcilor. Profund inadecvat: în fiecare seară, pastorul neo-protestant Gâdea transmite cam 10 scrisori PSD-iștilor și ALDE-iștilor, pe viu, scutind de efortul citirii. Sunteți în mare dezavantaj. Plus că Gâdea decapitează orice mugure de gândire: o oferă el de-a gata.
    Ca morală, pentru dumneavoastră și alții ca dumneavoastră: pe vremea când era june politician și aspira la primăria Parisului (doar), Jacques Chirac se urca în metrou și-și făcea reclamă discutând cu oamenii; multe ore pe zi.
    Cred c-ați scăpat din vedere că una dintre însușirile PSD-ALDE-iștilor este chiar refuzul dialogului, iar una dintre primele reacții este înjurătura: Las’ că știm noi !
    Fiecare trăim în bula noastră, iar cine vrea să ne scoată, ar trebui mai curând să ne-o spargă decât să ne invite afară.

    • Mi-am asumat de mai multă vreme naivitatea ca pe un dat structural. Cred că e nevoie și de naivi, nu numai de inși eficienți. Faptul că acest articol, la câteva ore de la postare, a ajuns la vreo 8000 de cititori, chiar dacă aflați probabil între prea puțin pesediștii amatori de Contributors, îmi spune că, poate, nu e complet de prisos. Vă mulțumesc.

      • Nu sunteți deloc naiv, domnule Liviu Papadima . E doar un alint de adult să afirmați asta. Textul- pentru orice platformă, nu numai pentru cea pe care îl publicați- e mult prea lung și se pierde în metafore călduțe… Căci și „pedesiștii” citesc- spre stupoarea multora- uneori, cu un ochi destul de critic… Spre exemplu, imaginea orchestrei a fost utilizată de atâtea ori și de atât de mulți încât a ajuns de-o dulce banalitate, pe care nu-mi dau seama cum e posibil să nu o sesizați… sau, poate, scriind pentru „pesedistul needucat”, despre care comentatorii dumneavoastră afirmă că e vai de capul lui din punct de vedere intelectual, v-ați „coborât” la nivelul care presupuneți că i-ar fi CHIAR ȘI LUI accesibil?

        Timp de două luni, manifestația din 10 august a fost prezentată de promotorii ei ca fiind ULTIMA ȘI NECESARA SFORȚARE REVOLUȚIONARĂ pentru a dărâma un guvern ales legitim ( insinuarea cu „…mai puțin de 2 din 5 au fost la vot”, nu vă onorează , căci prezența la vot nu înseamnă delegitimarea acestui guvern) . Vă prefaceți că nu știți de violența acestor invitații la REVOLUȚIE. Sau poate chiar nu știți. Dar, dacă nu știți ar trebui să vă documentați. Mesajele au fost de-o stridență extremă ( „…îi dăm jos”… „îi măturăm”… „intrăm în Palatul Victoria și nu mai ieșim de-acolo până când nu pleacă” …„suntem în război și orice este permis”… etc.) . Dar vă spun asta doar în treacăt, căci nu e atât de importantă mica dumnevoastră ipocrizie- e plin de ipocriți și de mânuitori de „jumătăți de măsură” pretutindeni în realitatea românească. Ceea ce însă spuneți despre legile justiției este, în același timp, și ipocrit și manipulator. Spuneți, cu aceeași gingășie a celui „naiv” , că nu sunteți „doctor în drept”- precizez că nici eu nu sunt – și că e greu , nefiind doctor în drept, să emiteți judecăți de valoare… Dar nu trebuie să fii doctor în drept pentru a citi sentințe și motivări. Acestea sunt ușor de citit – poate sunt doar plictisitoare. Dacă le-ați parcurge, ați înțelege de ce LEGILE JUSTIȚIEI trebuie îmbunătățite. Pentru că ați vedea cum arată condamnările fără probe, la care însă ne închinăm cu toții, pentru că sunt definitive … pentru că ÎNALTA CURTE… pentru că PENALII… pentru că DNA- SĂ VINĂ SĂ VĂ IA…

        Urmăresc, uneori, ceea ce scrieți . Așa am ajuns să citesc SIGURANȚA FUSIBILĂ… Avem aceeași vârstă , deci ne-am petrecut tinerețea în aceeași perioadă istorică . Din aceiași ani, atât de întunecați pentru dumneavoastră și despre care povestiți atât de încrâncenat , eu aș putea să vă povestesc o mie de lucruri frumoase pe care le-am trăit… căci numai pe acelea le-am ținut minte… restul a trecut…

        A, să vă întreb… ați fost cumva membru PCR înainte de 1990? E doar o curiozitate benignă… Eu nu am fost vreodată, nu sunt și cu siguranță nu voi fi „înregimentată”, dar am constatat , cu o oarecare duioasă mirare, că aceia care au fost sau aceia care s-au bucurat pe-atunci de burse prin Occident , într-o vreme când pentru unii și Bulgaria părea un pod prea-ndepărtat, sunt astăzi cei mai acerbi anticomuniști și anti –CIUMA ROȘIE din Univers.

    • @ DEF
      Efortul de a concepe un articol sau un studiu nu se rezumă la intenţia autorului de a oferi portocale unor maimuţe. Aţi greşit din start intrarea pe portativ cu concluziile dumneavoastră de stânga-dreapta (în termeni populari, hăis şi cea). Autorul are nevoie în primul rând de o înţelegere interioară a fenomenelor, apoi de o ordonare a ideilor într-o schemă funcţională pe care să o înţeleagă şi, apoi, cu care să se facă înţeles pentru cititorii săi.
      A compara un discurs scris cu unul verbal, de la televiziune, îmi pare a fi nepotrivit şi, cu tot respectul, nu înţeleg de fapt rostul comentariului dumneavoastră. Aţi dorit să îl descurajaţi pe domnul Liviu Papadima să îşi expună ideile pe această platformă de comunicare?

      • „Autorul are nevoie în primul rând de o înţelegere interioară a fenomenelor, apoi de o ordonare a ideilor într-o schemă funcţională pe care să o înţeleagă şi, apoi, cu care să se facă înţeles pentru cititorii săi.”

        „Autorul are nevoie în primul rând de o înţelegere interioară a fenomenelor …”

        „Autorul” ( ca şi alţi mulţi autori intelectuali) mai are încă „nevoie de o înţelegere interioară a fenomenelor” după 29 de ani de post-comunism/ex-securist, şi 70 de ani de ideologie criminală comunistă ???

        E ” FANTASTIC” !!!!

        • Încerc să explic pe larg ceea ce am dorit să spun în mesajul anterior:
          În primul rând, articolul pe care l-aţi scris este adresat cetăţenilor care citesc mai mult de trei rânduri pe zi şi sunt obişnuiţi cu analiza unor fenomene sociale. Publicul-ţintă al studiului dumneavoastră face parte din categoria oamenilor educaţi, în timp ce la televiziunile din România (şi nu numai) se pot observa zilnic manipulatori de ştiri şi opinii (portocale, în comentariul meu anterior), care amestecă interesele proprii, personale cu cele ale unor grupuri de cetăţeni care susţin în diferite moduri (material, financiar etc.) propagarea unor minciuni în spaţiu public – fie direct, fie prin omisiunea unor aspecte care ar putea periclita sentinţa finală dată în câteva de secunde de prezentatorii de ştiri.
          În al doilea rând, comentariul domnului/doamnei „DEF” mi s-a părut nepotrivit deoarece pune pe acelaşi nivel studiul dumneavoastră – care se bazează, în opinia mea, pe o cercetare anterioară, o analiză introspectivă şi pe un efort de explicare a fenomenelor pentru cititori – cu mesajele care se difuzează în mod cotidian la emisiunile de ştiri din România. Evident, impactul final al studiului dumneavoastră nu poate fi acelaşi cu cel emoţional, creat de manipulatorii de ştiri. În timp ce ei se bazează pe latura patetică a mesajelor (oferind portocale televizate, în primul rând), dumneavoastră v-aţi străduit să dezvăliţi pe larg mecanismele unui proces politic şi social. Acestea nu pot fi explicate în trei rânduri de cuvinte şi cu o imagine video care durează 30 de secunde deoarece complexitatea procesului impune o analiză aprofundată. Presupun că aţi avut nevoie de mai mult timp pentru a elabora studiul dumneavoastră, cu siguranţă mai mult decât desfăşurarea unui talk-show pe platourile unei televiziuni.
          De aceea consider că studiul dumneavoastră este necesar şi platforma de comunicare http://www.contributors poate fi utilizată cu succes pentru alte articole de acest gen. Titlul pe care l-aţi ales poate fi considerat ironic de anumite persoane, însă eu cred că există în rândurile Partidului Social Democrat persoane care sunt capabile să citească în întregime şi să înţeleagă ceea ce aţi scris. Nu este cazul să considerăm inutil sau naiv mesajul dumneavoastră.

          • Vă mulțumesc mult. Într-adevăr titlul – adresarea – nu are nimic ironic. Presupoziția că orice simpatizant PSD este fie idiot, fie ticălos, este și ea la fel de idioată sau ticăloasă. Întrebările pe car mi le pun sunt: 1. cum de am ajuns aici? și 2. ce facem mai departe cu ”dezbinarea” pe care toți o deplâng – mai mult sau mai puțin sincer sau ipocrit.

            • Sunt câteva căi de urmat, în paralel:
              1. Pentru Jandarmerie – declanşarea imediată a anchetelor interne în unităţile şi subunităţile care au acţionat în Piaţa Victoriei şi în zonele adiacente în ziua şi seara de 10 august 2018 (era să scriu 13 iunie 1990). Convocarea imediată a Consiliilor de Onoare în acele unităţi, urmată de convocarea Consiliilor de Judecată, în scopul suspendării din funcţie a tuturor jandarmilor care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu ş.a.m.d. (inclusiv a jandarmeriţei căreia i s-a furat arma în timpul misiunii de luptă). Suspendarea din funcţie este obligatorie pe timpul desfăşurării anchetei de către procurorii militari şi, ulterior, pe timpul desfăşurării proceselor la instanţa de judecată. Nu spun nimic nou pentru ofiţerii care au activat în Armată şi în Serviciul de Protecţie şi Pază. Presupun că Jandarmeria are regulamente asemănătoare (dacă nu identice) cu cele ale Armatei şi SPP privind Consiliile de Onoare şi cele de Judecată.
              2. Pentru victimele represiunii – continuarea protestelor în mod paşnic, până la pronunţarea unor sentinţe definitive de către instanţele de judecată.
              3. Pentru procurorii militari – continuarea culegerii de probe, inclusiv prin confruntarea documentelor scrise primite de la Ministerul de Interne, Prefectura Capitalei şi Jandarmeria Română cu documentele care au existat în variantă electronică (data la care au fost întocmite şi salvate acestea putând să difere de cea din documentele scrise, fapt ce conduce la acuzaţii de fals şi uz de fals în acte publice).
              4. Pentru politicienii din România – continuarea concediilor la munte, la mare, în orice împrejurare. Oricum ei nu contează în rezolvarea acestor probleme importante pentru cetăţenii afectaţi de violenţa acţiunii Jandarmeriei Române în ziua şi seara de 10 august 2018. Observ că vor să „îngroape” cazul prin constituirea unei aşa-zise comisii (politice) de anchetă. Politrucii vor să se acopere cu hârtii prin comisia visată, aşa cum morţii se acoperă cu pământ la cimitir. În fruntea listei s-a pus deja domnul Fifor, ministru al Apărări Naţionale, cel care a spus bazaconia despre aşa-zisele rachete balistice din România în urmă cu trei săptămâni – făcându-l pe Vladimir Putin să chiuie şi să danseze la Moscova ca la nunta de ieri, din Austria.

  4. Frumos articol … dar atât de mult scris. De cealaltă parte a bulei, după adresare destinatarilor se așteptau doar două cuvinte: ____ ___. Altfel mulțumim frumos dar câți dintre adresați citesc măcar câteva rânduri din articol. :(
    Spor în toate.

  5. Nu a fost concordie până la ordonanța 13. Totul a inceput cu distrugerea țării după ’89. Și a continuat cu Băsescu care i-au invitat pe medici să plece din țară și a dinamizat piata muncii prin tăierea drepturilor angajaților. Și a antagonizat privații versus bugetari.

    • i-ați uitat pe ungurii care i-au tăiat capul lui Mihai Viteazu :)
      Autorul se referă la ceva, dar vorba ceea, nici un pretext nu trebuie ratat ca să amestecăm lucrurile. Nu e păcat de câteva milioane de ani de evoluție în care materia s-a structurat și chipurile, a devenit inteligentă ? :)

  6. In ceea ce ma priveste am hotarit sa izolez social pesedistii ( membri , votanti si/ sau simpatizanti ) functionarii bugetari , pensionarii si asistatii social .

  7. Buna ziua,

    Ideea ilegitimitatii protestelor este o ineptie (sau ar trebui ca un activist sau simpatizant PSD-ALDE sa inteleaga acest lucru) si dintr-un alt motiv mult mai simplu: consecventa cu propriile actiuni sau ganduri. Asta pentru cazurile clinic sanatose, in care nu vorbim de disonanta cognitiva, si excluzand cazurile de analfabetism functional, care oricum nu vor avea capacitatea de a parcurge textul de fata.

    Este cat se poate de evident ca toti simpatizantii/activistii PSD-ALDE au fost de acord (unii au si participat activ) cu demonstratiile de strada din anii 2010, 2011, 2012 organizate impotiva „regimului Basescu-Boc”. Unele au fost sindicale, altele au fost pur civice (ma rog, de dragul argumentatiei) iar altele s-au numit simplu „plimbari”. Ca au fost impotriva „javrei ordinare”, ca au fost contra „taierilor de salarii si pensii” sau pentru sustinerea „arafatului”, sunt detalii aboslut nesemnificative in raport cu ineptia conceptul de ” ilegitimitate a protestelor”. Indiferent daca simpatizantii/activistii PSD-ALDE isi argumenteaza optiunea de atunci prin „dictatura’, „alegeri falsificate” sau mai stiu eu ce, faptele raman. Si raman pentru ca, evident, si demonstrantii de azi pot sa invoce motive identice, ba chiar unele noi! Iata: „stat capturat de penali”, „analfabetism cronic al conducatorilor”, „grup infractional organizat care incearca sa instaureze o dictatura”, „stat militienesc” etc, etc.

    In opinia mea, cei care nu accepta rationamentul expus mai sus sunt de trei tipuri:
    1) Analfabeti functionali;
    2) Bolnavi clinic;
    3) Ticalosi.

    Cei din primele doua categorii merita compasiunea noastra. Cei din categoria a treia merita dispretul nostru. Injuratura MU13P5D – precum si MU1ALDE! – este adresata fix numai celor din a treia categorie: ticalosilor PSD-ALDE.

    Toate cele bune!

  8. Nu, nu este un mesaj sorosist, ci o salutară invitație la dialog. Acum, ca un dialog să funcționeze, este absolut necesar să fie ascultate și argumentele celuilalt.
    Iar mai înainte, poate că merită să fie cunoscută, generic, și identitatea celuilalt.
    Electoratul PSD este catalogat, parțial corect, ca fiind format predominant din vârsta a treia. Din pensionari, adică, ceea ce nu are cum să delegitimeze opțiunile lor. Merită însă să meditați la faptul că pensionarii care votează astăzi PSD nu mai sunt pensionarii lui Iliescu și nici cei ai lui Năstase. Sunt, în proporție covârșitoare, tinerii din anii 90, care se entuziasmau la ideile Pieței Universității și care au plătit pentru credința lor sinceră în acele idealuri cu șomajul în masă din timpul guvernării Convenției și cu primul val de alungare din țară în exil economic. Sunt și adulții din primul deceniu al mileniului, care au susținut sloganurile anticorupție ale guvernării PD din deceniul trecut și care au primit în schimb, când cu criza anilor 2008-2012, valuri de concedieri, tăieri de salarii, dijmuiri ale pensiilor părinților. Și care au ascultat stupefiați explicațiile liderilor de atunci, care propovăduiau curbele de sacrificiu, dar construiau motive ca ei (și doar ei) să fie exceptați.
    Analizați cu atenție sondajele: 60 la sută dintre cei care votează azi PSD-ul au votat în trecut cu partidele anti-PSD. Iar asta e valabil și în ceea ce privește activul partidului, cam jumătate din el, de la bază până la vârf, provenind din tabăra adversă.
    La fel stau lucrurile, poate într-o măsură mai mică, și cu partidele antipesediste: procente mari de cadre active au provenit din PSD și continuă să provină, fie și numai dacă ne gândim la Victor Ponta și colegii lui.
    Ați afirmat, stimate domnule Papadima, că lucrurile au început cu Ordonanța 13. Să lăsăm la o parte că, astăzi, aproape toate prevederile Ordonanței 13 sunt înscrise deja în legi promulgate de președinte, care au fost declarate constituționale și conforme cu dreptul european. Pentru omul de rând – care nu iubește corupția în mod organic – rafinamentele astea juridice nu au valoare, cum nu au nici cele cu protocoalele și altele asemenea. Raționamentul lor e mai simplu: cruciada anticorupție a început acum 15 ani, a făcut valuri mari, a retezat câteva capete – și doar atât. Marile averi construite prin furtul statului (adică, oricât ar suna de populist, și al muncii lor) nu s-au întors la stat, iar o parte dintre cei autoproclamați cavaleri ai dreptății s-au dovedit egal de corupți și, adesea, în cârdășie cu cei împotriva cărora luptau. Credeți că electoratul pesedist își face iluzii că propriii reprezentanți sunt imaculați? Sau că sunt doldora de cultură și stau la rând la Premiul Nobel? Nicidecum, dar au învățat că politica este o confruntare de interese și se aliniază la cei care au învățat, la rândul lor, că alegătorului îi trebuie mai multă pâine decât circ. Nu există slogan electoral mai puternic decât factura lunară.
    Deplângeți – și bine faceți! – violențele de vineri, 10 august. Nici pesediștilor nu le place, fie și numai pentru că nu aveau nevoie de o problemă în plus. Dar a condamna excesele (câte or fi fost) jandarmilor fără a condamna și CARACTERUL ILEGAL al mitingului – de vreme ce există o lege a întrunirilor publice, ea trebuie respectată, altminteri mesajul către electorat este că antipesediștii se cred ei înșiși deasupra legii – nu are credibilitate. După cum nu are nici povestea cu opoziția dintre pesediști și diaspora: trei sferturi dintre pesediști au fost ei înșiși sau măcar au rude directe care lucrează sezonier sau pe termen lung peste hotare, așa că dialogul cu diaspora se face fără intermediari.
    Mai e util să aflați ceva despre pesediști: de la bază până la vârf, ei trăiesc, cel mai adesea, sub același acoperiș cu antipesediștii (este și cazul semnatarului acestor rânduri, care, nefiind pesedist și nefiind nici antipesedist, are printre rudele apropiate exponenți ale ambelor tabere). Ori sunt cel puțin colegi și prieteni vechi. Nu este, așadar, nici o dificultate ca dialogul la care ați invitat să prindă formă, dimpotrivă, baza electorală, de dreapta sau de stânga (și e greu de spus astăzi care partid de ce direcție e) s-ar bucura să vadă ceva de genul a acum legendarului format de negocieri Snagov.
    Faptul că, la un moment dat, Ion Iliescu a băut ceai cu Regele Mihai și au rămas prieteni a fost o victorie mai mare decât cea de la Podul Înalt. De ce nu s-ar repeta lucrurile bune din istorie?

    • Confundăm cu prea mare ușurință ideea de legalitate cu cea de legitimitate. Dacă ar fi fost vorba doar de legalitate, Ceaușescu era acum încă printre noi – dacă n-ar fi murit de bătrânețe. Apropos: despre autorizația din partea Primăriei s-au afirmat lucruri contradictorii: ba că nu era, ba că era. Vi se pare legitim ca o manifestare publică de contestare a modului de guvernare să stea la cheremul celor contestați?

      • sle Profesor,
        sinteti in erooare: ” Vi se pare legitim ca o manifestare publică de contestare a modului de guvernare să stea la cheremul celor contestați?”
        Dna Firea a fost aleasa liber de mai multi alegatori decit contestatarii. Din pacate, desi nu ma atinge nefiind bucurestean, foarte multi dintre contestatarii de ieri azi si miine, in ziua alegerilor au fost stresati ca se termina berea sau ca se inchid statiunile. Trebuie sa vedem si aspectul asta daca vrem sa-i infringem.

  9. Ingaduiti-mi sa fiu, pentru o clipa, avocatul diavolului: Da, sintem diferiti, instrumentisti ai unei orchestre, dar trebuie sa cintam toti dupa aceeasi partitura: Politica partidului care a cistigat alegerile, Programul de Guvernare izvorat din exceptionala gindire teoretica si practica a mult iubitului fiu al poporului, tovarasul Liviu Dragnea. Cine sintem noi, bieti instrumentisti, sa interpretam cum vrem noi creatia genialului muzician?

  10. Serios?!… Vioara, armonie sociala, orchestra, oboi, pluralism, analogie, metafora?… si cate alte cuvinte frumoase si complicate!… Imi si inchipui un asistat social din Teleorman sau Vaslui, la birt, cu ochii tulburi (de bautura), citind acest apel pe un ecran!… sau un functionar public (semi)analfabet si prea plin de el… sau un vajnic militian din politie sau din jandarmerie… sau un incompetent, cocotat, politic, intr-un post de putere si raspundere… sau vreo mamaie dintr-un sat uitat…

    Vineri, in Piata Victoriei s-au strans peste 100.000 de oameni pentru lege, pentru dreptate, pentru integritate si competenta.
    Ieri, la manastirea Nicula, alta suta de mii de oameni s-au tarat in coate si-n genunchi si au frecat oase umane vechi, pentru ajutor din cer. ALTA suta de mii!…
    Sunt doua Romanii diferite, cu interese si ganduri diferite, cu surse de informare diferite, cu aspiratii diferite. Aproape ca vorbesc limbi diferite…
    Oricat de laudabil ar fi demersul unirii-n cuget si-n simtire, abia cand se simt atinsi la buzunar, oamenii uita de politichie si se unesc. De ce credeti ca arunca (M..E) PSD -ul, in stanga si-n dreapta, cu mariri de salarii si pensii?… cam cum facea tov. Ceausescu, in decembrie ’89, cu suta de lei…

    Eu zic sa revenim cu picioarele pe pamant, sa intram intre tineri, sa vorbim cu ei, sa-i facem sa inteleaga cat de importanta este exprimarea prin vot. Chiar daca nu avem niste Feti-Frumosi de votat, macar ca votam impotriva Zmeului cel Rau si tot e ceva.

    Printre lacrimile de gazele pesediste, vineri, zambeam vazand multi tineri in jurul meu. Acei tineri trebuie invatati sa se exprime politic – asta e salvarea Romaniei, aici trebuie lucrat!

      • Deci, în realitate, concret, Chestiunea Este ELECTORALĂ !
        Ceea ce este mai ciudat este că vă faceţi că n-ar fi [şi] ASTA !
        Dar şi mai ciudat este că după 29 de ani nu realizaţi (sau vă faceţi !) că
        „meritul de soartă” e bătut în canale, cuie şi gloanţe în ceafă
        cu mîndrie proletară ( mai nou şi intelectuală!) de 70 de ani Triumfători
        şi care vor continua „con brio” pînă ………..
        „noi” nici nu o să mai aflăm sfîrşitul poveştii
        şi nici măcar „continuarea-evoluţia” !!!!!
        „Electorală” este de n-ar fi deloc !

      • Apreziez foarte mult dialogul Dvs cu comentatorii. Dupa parerea mea, sunteti unul dintre foarte putinii autori care inteleg faptul ca forta unei platforme sta in dialog.

        La subiect: da, cine ne-a bagat in aceasta mizerie trebuie sa ne si scoata.

        Insa, imi permiteti sa fiu de o parere contrara: o prezenta la vot mai mare va consolida in acest moment coalitai PSD-ALDE. Fiindca se vor prezenta la vot cu proponderenta simpaitzantii PSD ALDE care data trecuta nu au facut-o din diverse motive.

        Am mai spus-o si pe aici: suntem in eroare cand consideram ca o prezenta mai mare la vot ar favoriza dreapta.

        Intrebarea fundamentala este de ce nu s-au prezentat la vot simpatizantii dreptei?

        Raspunsul meu este ca nu au avut ce vota. De ce ar fi votat din nou (a cata oara?) doar anti-PSD? Cand ai la indemana plecarea din tara, ideea de a astepta zeci de ani politizarea Romaniei si afirmarea dreptei apare ca nefezabila. Cel putin pentru cei care au copii.

        Solutia a fost spusa de multe ori. Dar trebuie sa te uiti spre ea ca sa o vezi:
        a) afirmarea unui program clar al dreptei romanesti, pe intelesul tuturor, nu pentru cei 5 care pricep (5 voturi)
        b) revenirea PSD la conditia de partid politic social-democrat, din actuala stare de grupare confiscata de un grup de profitori

        ===

        In ce priveste afiramrea dreptei – nu consider ca este acelasi lucru cu coagularea organizationala. Pot fi un singur partid de dreapta sau 20 de partide de dreapta. Algoritmul parlamentar va pune semnul egal intre cele doua situatii.

        Dar lipsa unei afirmari clare a pozitiei de dreapta politice are aceste efecte majore pe care le vedem acum si care s-au concretizat in 10 august.

        ===

        Vreau sa subliniez ca prin „program de dreapta” nu inteleg dou coli A4 cu 10 -12 directii de actiune. Acela este un memo dar nu un program.

        Prin „program de dreapta” inteleg dezbaterea si explicarea dreptei pe intelesul tuturor. In special pe intelesul grupurilor defavorizate, pentru care dreapta este solutia reala. Trebuie insa explicat. Un program politic este o intelegere publica a obiectivelor politice. Asta se face in ani de zile si presupune dezbateri. Nu se poate face in campanie. Voturile se castiga intre campanii, prin explicare.

        Impreuna sau separat, niciunul din actualel partide nu face asa ceva – dezbatereaa scopurilor politice. Nici societatea civila nu a ajuns inca la ideea aceasta banala pentru democratie ca este nevoie de o intelegere politica a scopurilor politice.

        Subliniez din nou ca nu organizarea dreptei intr-o alianta sau separat conteaza. Ci afiramrea sa publica si insistenta ca dreapta romaneasca. Doctrina uneste, nu semnaturile pe o foaie.

  11. Ca să fie eficient un astfel de apel trebuie adresat și celor anti PSD pentru că, din păcate, și ei (mulți, nu toți, și vizibili) manifestă aceeași opacitate de a înțelege motivele pentru care alții nu gândesc ca ei. E contraproductiv să ne așteptăm doar la celălalt să ne înțeleagă.

    • Vă dau dreptate și aștept cu interes să-l citesc. Ar trebui totuși să acceptați că în momentul de față nu e vorba despre o competiție de tip electoral. În momentul de față responsabilitatea guvernării – căci despre asta este vorba – revine coaliției PSD-ALDE.

      • Responsabilitatea guvernării, da. Revine PSD-ALDE. Doar că pentru a putea produce o alternativă mai bună e nevoie de mai mult,nu doar de jos PSD. Iar opacitatea la argumentele celorlalți, care nu vor jos PSD, ne va duce tot la un fel de guvernare PSD-ALDE. Și la aceleași tensiuni sociale.

        • @ andrei

          „Unitatea de monolit” are dezavantajele ei… :) Daca nu era perceput ca un monolit, in loc de „Jos PSD!”, poate ar fi fost doar „Jos Dancila!” sau „Jos guvernul analfabet!” (va amintiti de „Puie Monta!”). Dar, datorita unitatii de monolit, astazi este „Jos PSD!” sau „M-UE PSD!”. Din moment ce se presupune ca intr-un guvern se distileaza elitele si fiindca vedem cu ochiul liber cat de competente sunt aceste elite, mesajul strigat este „Jos PSD!”. E nedrept, din punctul meu de vedere… e discriminator… in egala masura, ar trebui sa se strige „Jos ALDE!” si „Jos UDMR!”…

          • Acum eu nu la asta m-am referit. Ci la faptul că nu avem nicio alternativă. Jos PSD, de acord. Dar înlocuit cu ce? Apoi, nu poți să vrei și jos PSD și să moară toți votanții PSD. Pentru că lucrurile sunt diferite iar oamenii ăia or fi avut un motiv de au votat PSD nu altceva. Și important e să înțelegem care a fost motivul și să le oferim ceva mai bun în loc.

            • Avem 4 partide (bine, unul nu e inca inregistrat dar va fi) care isi pot asuma alternativa guvernarii.

              Acei oameni exista, structura politica de partid exista, votantii lor exista.

              Mai au doar un pas: unul dintre acestea, toate sau oricine din afara lor – sa initieze dezbaterea unui program politic de dreapta (liberal).

              Eu personal nu vad o alta solutie, aceea cu „apoliticul” fiind in ralitate o pseudosolutie, pentru ca neaga chiar sistemul democratic.

              O a doua conditie este intelegerea faptului ca nu exista Mos Craciun. Nu poate exista un partid politica care sa promita lapte si miere penru toata lumea, indiferent de ce face fiecare. Pur si simplu asa ceva este imposibil.

              Incearca unii, in chiar acest momnet, fix asa ceva. Rezultatul este ca sarabanda promisiunilor unei vieti in Raiul pe Pamant se tot extinde si creste, aducand din ce in ce mai aproape Iadul pe Pamant.

              Si, da! Nu avem o Margaret Thatcher, nu avem un autor precum cel al Plano Real, nu avem un Milton Friedman. Ce sa-i faci, nu toate tarile au bafta unor persoane de acest fel.

              Dar avem … ce avem. Cu cine se poate, cu ei/ele trebuie sa mergem inainte.

            • @Dedalus – există o paradigmă din care nu ies niciunul din cele 4 partide pe care le menționați: decât să se desfășoare vreo activitate economică pe care să n-o controleze și să n-o fiscalizeze ele aberant, mai bine să nu se desfășoare deloc acea activitate economică.

              În felul ăsta, nu se poate ști ce s-ar întâmpla dacă economia din Ro ar fi la fel de liberă ca în UK, deși TVA-ul e tot 20% și în UK, iar o economie liberă n-ar trebui să aibă deloc TVA, cum e în State. Sau să-l aibă sub 8%, cum e în Elveția.

              Ce se întâmplă totuși în consecință, vedem cu toții: oamenii pleacă din țară și trimit sume nete de ordinul a 4-5 miliarde de euro pe an, nefiscalizate. N-ar fi de dorit ca aceiași oameni să obțină aceiași bani în România, fie ei și nefiscalizați? Nu ar crește oricum încasările statului la buget, pe baza a ceea ce se poate totuși fiscaliza? Gen TVA-ul la cumpărăturile din hypermarket sau accizele la carburanți?

              Isteria asta de a fiscaliza toate veniturile personale poate merge în țări ca Germania, Suedia sau Danemarca, unde oamenii habar n-au că se poate și fără. Dar în România nu merge, în România se golește țara de oameni pentru că 4 partide sunt prea incapabile să înțeleagă niște mecanisme economice simple.

  12. Ma tem ca nu aveti cu cine dialoga. Sunt antrenati sa nu asculte, vada, rationeze. Mai degraba sunt dispusi sa isi vada propriii copii mutilati (fizic si psihic), ca si viitorul lor, decat sa incerce sa iasa din cercul vicios in care i-au impins propaganda si manipularile, minciunile odioase si omisiunile calculate de la televiziunile aservite. Fara acele televiziuni, PSD ar avea probleme de prag electoral, iar clica instalata la putere in 2016 ar fi istorie.

    • Nu toti. Un grup a lasat sa intelaga ca fara el cade toata lumea, tot partidul.

      Nu este asa. S-a vazut din ultimele luari de pozitii ale PSD ca de fapt „unitatea in jurul conducerii” este doar o combinatie de minciuna utila cu abilitatea de a starni frica.

      Este in abecedarul oricarei dictaturi ca este nevoie de frica pentru a guverna nestanjenit. Nu o spun eu, nu e ideea mea.

      Lucrurile insa se schimba cand realizezi ca totul e o minciuna si ca frica de fapt nu are ce cauta in ecuatie.

      Cine ne-a bagat in aceastaq mizerie are datoria sa ne scoata. Doar ei pot, nimeni altcineva.

      Au si ei copiii, nepoti, parinti. Este irational sa crezi ca o masa de oameni chiar crede prostiile debitate de cativa conducatori, condamnandu-si familia la mizerie. Cativa, da. sunt spalati pe creier si nu ai ce sa faci. Dar 500.000 de oameni? Care au in total peste 2 milioane de dependenti? Cand vezi ca al tau copil trece strada prin fata unei masini, il opresti. Asa si cu toti acesti oameni. Este datoria lor sa opreasca dezastrul.

  13. Draga autor,

    Nu sunt pesedist si nu am fost niciodata, dar nu sunt nici naiv. In plus, nu tin nici cu miscarea browniana a strazii, asa ca, prin extensie, inteleg ca mi te adresezi si mie.

    Discursul tau e frumos. E cuminte. Pare sa aiba intentii bune. Dar are o mare problema: ignora „micile” amanunte cu care ne-a obisnuit modelul sanatos luat din tarile cu traditie democratica. Acelea care spun ca vointa populara se stabileste prin alegeri. Si ca, indiferent de rezultat, toate partile accepta rezultatul si isi construiesc apoi strategia atat spre binele comunitatii, cat si spre succesul partidului. Nu prin campanii de presa pline de stiri false, lozinci si manevre demne de tovarasii de pe vremuri, nici prin actiuni de forta, injuraturi de mahala, provocari sau gaze lacrimogene.

    Imi spui ca doar 2 din 5 au votat, pentru ca nu au incredere in niciuna din variante. Iti marturisesc ca fac parte din cei 3 dezamagiti. Dar te intreb, cand vad ca „miscarea strazii” e de fapt sustinuta tot de partile care mi s-au prezentat pe liste la precedentele alegeri, unii din ei trecand si pe la conducerea tarii autodenumindu-se „tehnocrati”, dar avand comportamente la fel de arbitrare ca ale pesedistilor, de ce i-as da atentie?

    Cu ce ma incalzeste un „elegant” Ciolos care da si el ordonante de urgenta cu duiumul, schimba in secret regulile prin care copiii imi vor fi evaluati pentru admiterea la liceu, face, in general, aceleasi lucruri pe care le-au facut si Nastase, Boc, Ponta si multiplele avataruri ale lui Dragnea? Pentru ca au o campanie de PR ceva mai colorata? Pentru ca se pretind „europeni”? Buna gluma! Pentru ca spun ei ca sunt mai buni in timp ce aplica aceleasi metode autoritare? Vorbesti serios?

    Spui ca ar fi bine sa imi amintesc cum m-am simtit cand am aflat ca la scoala mi-a fost nedreptatit copilul. Dar cum crezi ca m-am simtit cand am vazut ca si „alternativa” (intamplator acelasi guvern Ciolos), in cadrul unei mult mediatizate campanii de reevaluare a directorilor de scoli, l-a reconfirmat cu note mari exact pe acelasi director corupt si abuziv care mi-a facut copilul sa planga in prima saptamana de gimnaziu? Cum crezi ca ma simt cand vad ca si „democratii liberali” mentin acelasi sistem de fidelizare a directorilor prin crearea unei rase separate a „expertilor in management”, hirotonisiti tot de la acelasi abuziv Centru? O fi asta o alta expresie a democratiei, poate un fel de „centralism democratic” de tip nou?

    Spui ca democratia nu se face doar din patru in patru ani, ci continuu. Sunt de acord, absolut corect. Dar pentru schimbarea anticipata a conducerii trebuie urmate caile democratice, alegeri anticipate, schimbarea Constitutiei daca e cazul, in general calea civilizata si validata in statele cu traditie. Domnia legii nu e optionala, nu putem ignora mecanismele legale si constitutionale doar pentru ca acum avem senzatia ca ne dezavantajeaza. Putem sa le schimbam, tot democratic, tot civilizat. Pentru ca, asa cum nu suntem niste marionete care doar votam din 4 in 4 ani, nu suntem nici marionete care sa accepte daramarea instant mecanismelor democratice prin „revolutii” continue, aruncate in strada ori de cate ori exista un grup suficient de vocal ca sa se auda.

    Democratia nu e doar din 4 in 4 ani, dar expresia ei nu se vede niciodata altfel decat la vot, indiferent cati se aduna in strada pentru o tema sau alta. Pentru ca si organizatorii acelor zeci de mii de participanti din Victoriei au fost pe liste la alegeri, iar daca PSD nu are legitimitate din cauza numarului mic de votanti, a lor e, in mod proportional, si mai mica.

    O sa imi spuneti ca tara arde si ca asa nu se mai poate. Nu arde, mai precis nu mai mult decat a ars in trecut, in toate guvernarile de la Bucuresti de dupa 1989. Pesedistii actuali, in frunte cu baronul, nu sunt cu nimic mai abuzivi decat baronii Nastase, Boc, Ponta, Ciolos si ceilalti care s-au perindat pe la putere si au folosit exact aceleasi metode, mostenite direct din trecutul comunist. Lozincile nu anuleaza adevarul.

    • Repet, articolul meu NU vizează o chestiune electorală. Problema este , din punctul meu de vedere, decredibilizarea actului de guvernare, NU identitatea formațiunii politice în discuție. Aș fi scris același articol pentru susținătorii oricărei formațiuni politice care, aflate la putere, ar guverna precum guvernează PSD-ALDE. Mulți dintre noi am fost împinși să credem, din cauza falsității discursului politic și mass media, că ar fi vorba de o confruntare de tip electoral, dintre opozanții și susținătorii PSD. Este fals.

      • Este cu adevărat „SUPERB” !

        „Problema este decredibilizarea actualului guvern” !
        Hai să zicem că reuşiţi, deşi, dacă ne-am gîndi mai bine,
        Actualul guvern ar fi trebuit decedibilzat DEMULT,
        şi n-aţi reuşit sau nu v-aţi făcut cum trebuie lecţiile.
        De parcă nu TOATE guvernele n-ar fi trebuit decredibilizate de milioane de ori ?!?
        Nici asta n-aţi reuşit ( de 29 de ani !)
        Păi Domnule Liviu Papadima, păi dacă reuşiţi să decredibilzaţi actualul guvern (pesedist!)
        Problema-dilema-polemica Subiectul şi DRAMA
        Devine în secunda următoare : O Chestiune ELECTORALĂ !
        Chestiunea este, una din chestiuni, fundamentală, bineînţeles : ELECTORALĂ !
        Dar este o chestiune care-şi muşcă singură coada,
        printre altele, pentru că, de 29 de ani,
        s-au Pierdut atîtea Scrisori încît,
        Ion Luca Caragiale este „un mic copil” dar Absolut Lucid
        a înţeles ceea ce dumneavoastră vă faceţi că nu pricepeţi,
        problema cea mare, altfel spus, este EVIDENT cea „electorală”.
        Domnule Papadima, societatea românească este în democraţie, nu-i aşa ?
        Sau NU ?
        După „decredibilizare” ( căci tocmai d-aia O şi vreţi !)
        urmează ……. ce urmează ?
        e de la sine înţeles : Electorale !
        Şi-aici E BUBA !
        Va trebui să scrieţi pentru toţi simpatizanţii (în parte) & comp. cîteva-ceva scrisori
        (pierdute evident !)
        DAR CE FRUMOS !

      • Este dupa mine, o confruntare intre un grup care a confiscat PSD si membri onesti ai acestui partid.

        Onesti, cat se poate, Nu avem sfinti pe Pamant.

    • Buna ziua,

      Hmmmm… foarte ciudat. Nu sunteit pesedist dar reactionati la aceasta scrisoare. Enumerati o serie de guvernari si o echivalati din perspectiva abuzurilor pe cea numita Ciolos cu cele insirate pornind cu Nastase, Boc, Ponta. Omiteti, din greseala sau cu buna stiinta (n-am sa aflu niciodata) comparattia de durata in ani intre ele: Nastase – 4 ani; Boc – 3 ani; Ponta – 3 ani.

      Colos? 1 (unu) an! Ce chestie!… Credeti ca daca enuntati emiterea de ordonante de urgenta drept criteriu de apreciere, acest lucru justifica afirmatia cu, citez, „aplica aceleasi metode autoritare”? Serios?! Sa inteleg ca Ciolos a gazat oamenii prin piete folosind Jandarmeria drept armata de „bodyguarzi pa persoana fizica”?

      In fine, aduceti in discutie o chestie legata de nu stiu ce director de liceu, guvernarea Ciolos, „democrati liberali” de prin ministerulul Educatiei… De pe vremea lui Ciolos, pusi de Ciolos, intr-un an? Mai sa fie. Reusise asta sa-i schimbe pe aia pusi in 25 de ani de Iliescu, Constantinescu/Ciorbea/Vasile/Isarescu, Nasatse/Iliescu si, si astaaa… cum „ti dice”… ahaaa! M-am prins. TARICEANU dom’le?

      Nu stiam eu ce-mi scapa. Adica, ce-ti scapa. Tariceanu ti-a scapat. Guvernarea Tariceanu – 4 ani. Aha!

      Dar Ciolos e de vina nene. Si vrei sa te cred, „danbogdan”? Scuze, nu pot? Nu faci parte dintre cele doua categorii de sustinatori/activisti PSD-ALDE. Esti din a treia categorie.

      Pa!

      • Domnule autoR, de ce e ticalos danbogdan? De ce e demn de dispret? De ce crezi ca merita „Injuratura MU13P5D – precum si MU1ALDE!” ?

        Pentru ca gandeste altfel? Violenta limbajului va descalifica. Credeti, precum multi altii, ca violenta de limbaj si atitudine va este pe deplin justificata. Intoleranta si radicalizarea pe care le manifestati le considerati absolut firesti, data fiind situatia (de pericol, fireste) din tara.

        Dati-mi voie sa va spun ca nimic nu justifica violenta si nimic nu va da dreptul sa va manifestati asa. Puteti, fireste, sa o faceti dar nimic bun nu va iesi din asta.

        Alegerile nu se castiga cu MU13P5D / MU1ALDE, dar se pot pierde. Sunteti pregatit pentru inca 4 ani cu Daddy?

        • Domnule/doamna CC

          Cred ca nu urmariti argumentele. Cred ca incercati o diversiune. Eu am construit un silogism, dumneavoastra extrageti din context etichete. Tipic diversionist. Recititi textul precedent (precedent inseamna, anterior). Daca o faceti onest, nu aveti cum sa evitati concluzia celor „trei categorii”. Era vorba despre „disonanta cognitiva”, „analfabetism functional” sau „ticalosie”. In raport cu evenimentele nu are loc „gandirea altfel”. Meditati, va rog…

          Dar, apropos, il cunoasteti pe „danbogdan”? Va simtiti vizat/vizata de text? Sunteti „pesedist”? Sunteti „aldist”? Cu alte cuvinte, sunteti un troll/postac?

          Nu va obositi.

          • Stimate autoR,

            Nu il cunosc pe danbogdan. Am scris in apararea lui, pentru ca am considerat ca i-ati raspuns nepotrivit, oricum nu in spiritul articolului scris de domnul Papadima (va este strain sentimentul de revolta cand vedeti o nedreptate comisa asupra altei persoane? Nu, nu sunt platit pentru asta :-) ). Puteti fi arogant si va puteti crede infailibil. Sunteti liber sa o faceti. Daca ati cobori de pe soclul pe care v-ati urcat, ati vedea ca domnul danbogdan nu a acuzat „ilegitimitatea protestelor” ci mai degraba relevanta lor si eficienta lor din perspectiva unui elector dezamagit.

            Nu va mai grabiti sa puneti etichete si sa impartiti oamenii in categorii. Va descalifica. Dar asta o stabilisem deja.

            • Stimabile/stimabila,

              Vad ca v-ati obosit. Cu toate acestea refuzati sa cititi ce am scris si ce am analizat. Era vorba, printre altele, despre acuze aduse de „danbogdan” (cel pe care dumneavostra il aparati considerandu-l nedreptatit de mine) guvernarii Ciolos in timp ce acelasi „danbogdan” uita (convenabil, nu?) despre guvernarea Tariceanu. Analiza anterioara se referea la ceea ce autorul articolului de baza numea „ineptia ilegitimitatii protestelor din 10 august 2018”. Domnul „danbogdan cel nedreptatit” crede ca democratia se verifica legitim la vot doar din 4 in 4 ani. Este alt mod de a spune acelasi lucru si anume ca este ilegitim sa soliciti demisia unui guvern daca nu s-au implinit 4 ani de cand a fost numit. Si atunci doar prin vot, nu care cumva sa-ti treaca prin minte sa o faci altfel si altcandva intrucat e „crima de lezamjestate”… Seriooosss??? Dumneavoastra si cu „danbogdan” sunteti reali?

              Intregul text pe care l-am scris a pornit de la aceasta aberatie a „ilegitimitatii” si am demonstrat-o prin recurs la evenimentele care au condus la demisia guvernului Boc (retineti cuvantul demisie pentru ca prevad ca la vreun alt articol legat de solicitarea ca Dancila sa-si dea demisia sa se colporteze aceeasi aberatie cum ca este ilegitim un asemenea lucru!!!).

              Retineti, va rog: sunt un om obisnuit, am familie, am o profesie si 30 de ani de munca. Am studii, diplome, certificari profesionale. Acest lucru nu inseamna ca mi-am facut un soclu. Inseamna doar ca nu sunt prost. Si nici nu inghit sa ma ia altul de prost. Asa incat, daca nu vreti sa recititi textul si sa comentam pe marginea lui haideti sa incheiem aici. Puteti sa o sunati si sa faceti conversatie cu Dancila :-)

              Cand am de-a face cu ticalosia reactionez, nu tac. Asta e motivul pentru care scriu aici si acum. Retineti, repet: „ineptia ilegitimitatii protestelor”, „guvernul Ciolos”, „celelalte guvernari”, demisie, alegeri anticipate si, de ce nu, chiar injuraturi atunci cand ai de-a face cu ticalosi.

              Ah! Sa nu uit. Sa stiti si dumneavoastra si „danbogdan” ca dreptul de a protesta este un „mecanism democratic” (ca sa folosesc sintagma lui „danbogdan”) si e prevazut in Constitutie. Va las placerea sa descoperiti unde scrie asta…

              PS Nu incercati diversiunea cu violenta si alte mishmashuri (Soros, bancile, corporatiile, masonii, bubulii, binoame si state paralele si perpendiculare). Nu tine si va primi o injuratura in replica.

            • Simpatice @autoR, iaca mă bag şi eu considerînd că
              cel care nu citeşte atent
              comentariul lui „@danbogdan” sînteţi chiar dumneavoastră,
              şi care în plus folosiţi un limbaj puţintel cam „violent”
              şi de undeva de „sus” sau de „jos”
              la nivelul de-aici al comentariilor şi detaliilor abordate.
              „@danbogdan” spune extrem de multe lucruri simple-concrete adevărate
              din realitatea românească cea de azi şi cea de 29 de ani
              pe care nu doar matale se face că n-o ia în seamă;
              comentariul lui „@danbogdan” l-aţi citit incomplet complet în diagonală
              selectînd tovărăşeşte doar ce VĂ place trunchindu-l(e)
              prin interpretări de o rea voinţă simplu-proletară
              de genul „inepţia ilegimităţii protestelor”,
              curat …… „serioasssssă” interpretare „tică-loassssăăăă”.
              Domnule @autoR, sînteţi nu doar un impresionant „nossstim” !
              Re-Citindu-vă comentariul v-aş porecli
              (dar numai cu asentimentul dumneavoastră bineînţeles : „auto-Rîîîî” )
              şi îmi permit astfel să vă atrag atenţia ( dar numai cu asent. Dvs. b-înţeles)
              avînd în vedere că sînteţi capabil de atîta surprinzătoare compasiune selectivă
              că aţi uitat pur şi simplu o PATRA categorie de tip-tipic-tipizată, esenţială,
              cea mai mult imens rîspîndită la nivelul întregii ţării România
              cea a : „Cetăţenilor Turmentaţi”,
              cei de care depinde în realitate, prin VOT, o adevărată democraţie
              (şi chiar dacă aici nu prea este deloc cazul !!!)
              A propos de compasiune, poate lămuriţi un pic, vă rog, sintagma :
              „compasiunea noastră”; A cui A „NOASTRĂ” ?
              Vorbiţi în numele unui grup,
              a unei formaţiuni, a protestanţilor, a poporului, a ţării ?
              Oare ştiţi că cele trei categorii + a 4-tra
              formează în realitatea „voastră” cea cumplită
              nu mai puţin de 96,82 % din populaţia României ?
              Bune ar putea fi, dacă n-ar fi atît de permanent voit-subtil-trunchiate !

          • autoR, Asociatia de Locatari va someaza sa nu mai hraniti gugustiuci, au o digestie performanta si Asociatia n-are bani de inca o femeie de servici.

  14. Domnule Papadima
    Ma regasesc in calitate de destinatar al scrisorii dvs. fiind simpatizant si votant ALDE. Chiar daca am anumite rezerve in ceea ce priveste argumetatia dvs.cu privire la OUG 13 si in general la Legile Justitiei (una dintre ele fiind deja promulgata de catre presedintele Iohannis) admir si accept disponibilitatea dvs. de dialog civilizat si fara idei preconcepute. Consider ca nimeni nu detine adevaruri axiomatice dar, prin dialog si minim respect fata de argumentele interlocutorului, putem aplana acest conflit romano-roman care nu face bine nici noua ca indivizi nici Romaniei. Chiar daca nu cred ca o sa imi schimb optiunea de vot, voi urma totusi sfatul dvs. de a participa la urmatoarea intalnire din Piata, sperand totusi ca ea va fi si autorizata.
    Cu stima,

    Emil Dumitrescu, un adversar de idei dar nu un inamic

    • Vă mulțumesc pentru civilitatea și franchețea răspunsului. Chestiunea autorizării îmi este și mie, procedural, neclară. Vă asigur însă că nu se cere și autorizare de privitor.

  15. Niciun comentariu pana acum? 16.08.2018, ora 15, 55.
    Cineva pe un alt site se plangea ca e cenzurat si asta m-a facut sa caut articolul si sa-l citesc cu mult interes. Sunt la fel de trist si deznadajduit ca autorul. Din pacate, masa de votanti PSD e imuna la ideile propuse de autor.

  16. D-le Papadima, ati vorbit despre instrumentisti, dar nu despre orchestra…
    In ciuda sunetelor diferite ale instrumentelor si a talentelor inegale ale instrumentistilor, orchestra, in ansamblul ei, a acompaniat intr-o armonie perfecta solistii care au interpretat, cu aplomb si intonatie dramatica, partitura Violenta.Si in coltul rosu, si in coltul albastru. Desi comparatia sufera, zic eu, de o oarecare superficialitate, valoarea interventiei dvs. consta in indemnul la schimbarea armelor: de la injurie vs. bata, la dialog si judecata dreapta prin abandonarea minciunii. Eu l, in schimb, l-as adresa ambelor parti, pentru ca demascarea instigatorilor/autorilor violentei nu se poate face decat prin efortul combinat al protestatarilor (martori de buna credinta, inregistrari la fata locului, urmari fiziologice) si autoritatilor statului (servicii secrete, sefii jandarmilor, procurorilor).

  17. Dle. Papadima, nici eu nu va cunosc personal, dar am luat nota de faptul ca sunteti doctor in filologie. Prin urmare, ar trebui sa aveti proprietatea termenilor si mijloacele de exprimare a ideilor – nu in ultima instanta, stiti foarte bine ce este un sofism si cum poate fi utilizat pentru inducerea in eroare.

    Mai banuiesc ca fiind un intelectual, puteti accepta fara complexe faptul ca va puteti insela cateodata, mai ales in chestiuni care nu tin in mod direct de domeniul Dvs. de competenta . In incheierea preambulului, doresc sa atrag atentia asupra faptului ca mie mi se pare mai corecta folosirea pluralului de politete atunci cand adresez mesaje unor persoane cu care interactionez pentru prima oara.

    In fine, ati scris foarte mult si in opinia mea destul de putin structurat, poate din cauza emotiilor. Oricum, un zambet mi-ati smuls inca de la prima metafora, care repeta in fapt aceeasi idee existenta si in paragraful anterior. Daca prima oara a parut doar nesincera frazarea, reluarea a fost spumoasa, spre … caragialesca: dupa imaginea fetitei cu vioara, spuneti „înțelegem această armonie în moduri foarte diferite, ceea ce face aproape imposibil să mai stăm de vorbă unul cu altul”.

    Ca sa-mi dovediti ca nu e o greseala, imi subliniati si mai departe „Închipuie-ți (ma rog, eu nefiind filolog as fi folosit, închipuiește-ți) societatea ca pe o orchestră care vrea să execute o partitură – să aibă, adică, un proiect comun, la care să subscrie toți instrumentiștii”.

    Pai stimate domn, chiar asta ne dorim sa avem cu totii acelasi mod de intelegere a lucrurilor!? Chiar sunteti mandru de definitia pe care ati dat-o pluralismului (presupunand ca isi avea locul langa salata cu fluiere, clarinete, contrabasuri si … oboaie)? Nu, nu m-a iritat analogia cu muzica. M-a amuzat putin, apoi … mi-a dat si de gandit – poate reiau mai incolo.

    Ok, haideti sa mergem mai departe si, cu voia Dvs., sa va dau cateva repere despre cum se vad lucrurile pe care le puneti in discutie din perspectiva … mea. Pentru a face putin mai clara discutia, as atrage atentia asupra principiilor, respectiv a normelor pe care, pentru a ne dovedi buna-credinta si consecventa, le aplicam in orice situatie, nu doar atunci cand ne este convenabila (si nu le impunem doar altora, ci le respectam si noi).

    In fine, dat fiind ca ati scris mult, destul de dezlanat si superflu, punand si intrebari „pesedistilor” la care adesea dati singur raspunsurile, de la care apoi plecati mai departe cu alte „rationamente”, nu voi avea pretentia ca eu va voi face toata ordinea dorita in ganduri (mai ales ca intercalati si povesti cu extraterestri, monstrul din Lochness – probabil ati vrut sa scrieti Loch Ness). Ma voi rezuma la cateva idei.

    Spuneti: „OUG 13 și tot ce-a urmat a atins o coardă sensibilă” (eu, nefiind filolog, as fi spus „AU atins”) si ca aceasta OUG ar fi instaurat „Starea de beligeranta”. In general, starile de beligeranta nu se instaureaza, ci sunt instaurate. Declansatorul-pretext a fost OUG13, care „voia să schimbe pe nepusă masă felul de a gestiona dreptatea în România” a fost in realitate ceva obisnuit modului in care s-au facut schimbarile in domeniu incepand cu 2005 (adica, timp de vreo 12 ani anteriori).

    Vazand ca aveti, fie niste goluri de informatii, fie o memorie subiectiv-selectiva, va reamintesc ca OUG respectiva a fost declarat OK de CCR (Curtea Constitutionala), in schimb investigarea adoptarii sale a fost calificata ca neconstitutionala. Nu mai insist, fiindca nu prezinta importanta, asupra faptului ca guvernul Grindeanu nu a cazut odata cu OUG13.

    Ma indemnati: „Gândește-te doar cum te simți când ai sentimentul că ți-a fost nedreptățit copilul de către un profesor, că agentul de circulație ți-a dat o sancțiune nejustificată, că ai picat la un concurs pentru că n-aveai pile, că funcționarul de la ghișeu n-a vrut să îți rezolve solicitarea pentru că nu ai fost suficient de slugarnic sau nu ai dat șpagă și tot așa”.

    Va indemn si eu, ganditi-va ca niste procurori dintr-o „unitate de elita”, va tin cativa ani in cercetari, asezonati cu luni de supraveghere 24/7 in baie si dormitor, cu niste luni de arest preventiv, pierzandu-va si locul de munca si respectul celor din jur, pentru ca apoi – in caz fericit – sa se dovedeasca ca nu au avut nicio dovada la mana ci doar forta/ comanda/ placerea de a vă … „paradi”.

    Daca nu e suficient, ganditi-va cum v-ati simti sa fiti „luati” de cateva ori timp de 8-10 ani, pentru aceeasi fapta pentru care anterior „vi s-a dat NUP”. Daca v-ati gandit putin si sunteti de buna credinta, probabil realizati ca exemplele cu agentii de circulatie sunt caraghioase.

    Voi incheia acum, destul de abrupt, nu fiindca nu as mai fi inregistrat inconsecvente si denaturari in textul Dvs. ci din contra, fiindca sunt prea multe si nu am certitudinea ca acest comentariu va ajunge la Dvs. macar, daca nu si la public.

    • Mulțumesc, a ajuns. Nu e cazul să fac eu analiza textuală a propriului articol. Țin doar să spun că regret nespus dacă dvs. sau cineva apropiate dvs. ați fost victima nevinovată a abuzurilor pe care le invocați în finalul postării. Altminteri, oricine e liber să-și închipuie orice.

      • Intr-adevar, oricine este liber sa-si inchipuie ce vrea sau … ce si cat poate. Inclusiv formatorii de opinie sau cei care aspira la acest statut.

        Acestia din urma sunt liberi sa-si inchipuie inclusiv ca pot, in acelasi timp, si sa debiteze judecati de valoare indoielnica, dar cu priza la un anumit public, si sa ramana cu onoarea intelectuala intreaga.

        Evident, adesea exista diferente semnificative intre inchipuiri si realitate.

        Dintotdeauna, cuvantul scris a ramas ca marturie pe termen mai lung, iar azi in plus, spre bucuria tuturor si foarte usor de cautat/ regasit.

        Astfel, pentru mine este curios ca cei care isi arunca singuri in derizoriu propria credibilitate, nu sunt mai atenti.

        • Stimate domn, sau doamnă, v-am întrebat doar dacă știți cu certitudine că lucrurile oribile pe care le-ați evocat s-au întâmplat sau doar credeți că s-au întâmplat sau că s-ar fi putut întâmpla. E o enormă diferență.

  18. Nu mi se pare echitabil sa il puneti pe Ciolos langa partidele (daca le putem numi asa) care au fost la guvernare in ultimii 28 de ani. Ciolos l-a inlocuit la carma ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe Decebal Traian Remes, politician acuzat la acea vreme de trafic de influenta in celebrul „dosar Caltabosul”. Pe fondul acestui scandal, Ciolos a fost numit ministru, functie pe care a pastrat-o pana la formarea primului Guvernul Boc. In ianuarie 2009, acesta a refuzat sa fie cooptat in cadrul guvernului Boc, unde sa detina o functie pe partea de agricultura. Cilos la acea vreme: „Nu ar fi un lucru bun nici pentru mine, nici pentru actualul ministru care va veni cu echipa lui de lucru, nu cu a mea”, In plus, acesta a subliniat ca vrea sa-si pastreze independenta politica. O luna mai tarziu, Dacian Ciolos a fost numit director pentru programe de dezvoltare rurala in cadrul Comisiei Europene. Unde era astazi Romania oare, daca numai jumatate din demnitari si politicieni sa fi fost de teapa lui Ciolos? Nu ma refer neaparat la pregatire profesionala in strainatate (cu toate ca si asta conteaza) ci in primul rand la „demnitate”.
    http://www.worldbank.org/content/dam/Worldbank/Event/ECA/dacian-ciolo-cv-eng.pdf

    • Am și eu o întrebare domnule FlorinL. Dumneavoastră dacă ați fi în locul domnului Cioloș ați accepta sa fiți ministru pe o leafă de 10.000 lei/lună (vreo 2000 euro), sau ați renunța la onoranta dar efemera poziție pentru o leafă de 20.000 euro/lună + beneficii + pensie de jupîn? ”It is already known that serving commissioners are well-paid, earning a basic salary of about 20,000 euros a month and enjoying other benefits including a generous pension.”
      (sursa https://www.bbc.com/news/world-europe-11399708)
      Mda, așa ziceam și eu, pentru că patriotism, onoare, cinste, ș.c.l.

      • Nu vorbim sau scriem vorbe in vant.

        Toata lumea stie ca un comisar este foarte bine platit si ma astept ca sa ai ba si i anumita rezerva care sa ii permita sa traiasca si sa lucreze pentru o perioada limitata – hai sa sspunem max. 4 ani – pe un salariu de max. 2000 euro.

        Nu este o rusine – cred ca este o onoare, desi munca este extrem de grea si de solicitanta dar cam astia sunt banii care pot sa fie acordati.

        Cui nu ii place poate sa plece – cine doreste insa sa presteze in aceste conditii, nu foarte fericite, pentru o perioada relativ limitata cand insa poate sa creasca mugurii pentru alte persoane care sa vina si sa preia cu onoare aceste demnitati cred ca merita sa fie lasat sa incerce si sa fie apreciat.

        Fiecare face ceea ce doreste.

        In RO nu se poate plati un functionar asa cum este platit la Bruxelles si asta este.
        Poate insa ca daca proiectul de aducere in tara a diasporei functioneaza in cativa visul de a plati cu 20.000 euro un PM sa devina mai aproape de realitate.

        Nu exista retete – exista doar incercari reusite sau cam frante.
        Dar cine nu incearca nu poate sa reuseasca.

    • Să fim serioși. Domnul Cioloș e un produs tipic al sistemului. Nu a participat la niciun concurs de competențe sau electoral pentru funcțiile cât se poate de politice ci a fost numit acolo de sistemul pe care, aparent, îl critică. Și cu care sistem nu a avut nicio problemă când l-a pus ministru, prim-ministru, comisar.

      • Si ce ar fi trebuit sa faca? Sa isi cumpere o garsoniera in Ferentari si sa se ngajeze portar la Crevedia?

        Este in firea omului sa traiasca in sistemul care exista. Altfel nu ar mai exista nici comunism, nazism etc.

        Toti romaniii din ROmania traiesc, lucreaza in sistemul din Romania.

        Sistemul politic ar trebui schimbat, de acord. Dar pana atunci cineva trebuie totusi sa isi asume niste pozitii politice, societatea trebuie condusa.

  19. As vrea sa citesc o scrisoare adresata doamnei Alina Mungiu.Ma indoiesc ca vreun psdist intelege scrisoarea.Eu cunosc mentalitatea lor pentru ca am cunostiinte si cu studii si fara studii care gandesc absolut la fel(vreau sa spun ca nu realizezi ca unul are studii si altul nu, in momentul in care pledeaza pentru psd).Cred ca niciodata nu se va schimba numic in constiinta unora(care sunt foarte multi) pentru ca nu toti avem aceiasi origine.Nu cred in viata vecilor ca eu sunt frate cu unul din Teleorman sau cu unul din Ialomita.Deci chestia cu :tu mi-esti frate, eu iti sunt frate in noi doi un suflet bate cred ca este o poezie si atat.

  20. Domnule Profesor,

    Va multumesc pentru scrisoare! Nu sunt nici simpatizant, nici membru activ, nici n-am votat cu ei la alegerile astea. Dar cum i-am votat in trecut, exact pana sa emigrez, si cum inteleg ca lipsa mea la vot a validat doar una din formatiuni (asta e argumentul dvs, nu al meu) sa zicem ca mi-ati adresat scrisoarea.
    Presupuneti ca nu sunt doctor in drept. Vad si din ce scrieti, si din ce va scriu laudatorii in comentarii, ca pesedistii ca mine sunt in general analfabeti (dar functionali), cu 10 clase. Presupuneti gresit.
    Eu unul sunt doctor in drept. La o facultate din strainatate, cu teza publicata la o editura din strainatate (ca sa evitam comparatiile inutile cu alde Oprea, Ponta sau Kovesi). Am o bursa de cercetare de la UE (Marie Curie Fellowship). Am fost platit de Soros. Am petrecut ceva ani la CEU in Ungaria. Si mai am am doua mastere, unul tot in drept, altul in stiinte politice. Altfel spus, spre deosebire de dvs, cand vine vorba de legi si politica, chiar stiu ce vorbesc.
    Nu ma supar ca mi-ati scris ce ati scris, desi recunosc ca spre final eram destul de plictisit. Spre deosebire de dvs si restul care va sustin, eu cred ca fiecare are dreptul la o opinie si faptul ca difera de a mea, nu-l descalifica in ochii mei. La fel de adevarat este ca argumentele mele nu se rezuma la injuraturi. Prin natura meseriei de avocat, profesor si cercetator, sunt invatat sa aduc dovezi, nu sloganuri, sa raspund la obiect, nu sa bat campii, si nu ma las purtat prea mult de sensibilisme si metafore.
    Ma rog, dumneavoastra aveti parerea dumneavoastra, eu o am pe a mea. Si cand zic a mea, sa stiti ca e un a mea foarte apasat. Pentru ca e bazata pe viata, pe experienta personala, nu pe imagini televizate sau stiri scrise la comanda.
    In 2009+2010, in plin avant PDList, am fost angajat sa deslusesc itele unei spete cu implicatii politice. Un fost senator PDL, la momentul acela primar PDL, isi facuse o echipa de fotbal privata, pe care insa o finanta cu bani de la stat. 14 miliarde prejudiciu. Omul era bine infipt in partid si-n zona. Si se lauda (avem inregistrarea) ca dosarul va fi ingropat, pentru ca a aranjat cu d-na Anastase (pe vremea aia, ocupa functia lui Dragnea de presedinte al CD). Poate v-o amintiti. Numara ca Pristanda, sa iasa. Revenind. Tentaculele PDL erau mari. Controlau Baroul, instantele locale, tot. Evident am pierdut in prima faza. Numai ca intre timp, am cerut sa se stramute dosarul, si ICCJ, a zis ca sa-l mutam. Si cand l-am mutat, s-a jdecat pe bune s-a admis apelul, s-au respins caile lor de atac extraordinare. Ba a venit si Curtea de Conturi in control si a gasit si mai multe mizerii. Stiti ce s-a intamplat? Clientii erau din PNL. Care atunci facea opozitie cu PSD. Numa’ ca s-au sucit. Si in loc de executare silita, au dat-o la pace si au lasat-o asa. Evident, cei cu care m-am luptat nu au uitat ce le-am facut, si au venit sicanele dinspre Barou, primarul PDL din orasul meu, foarte sus in ierarhia de partid, mi-a contactat din clientii persoane juridice ca sa-mi anuleze contractele. Viata mea de activist in interesul cetateanului a ajuns un iad. Evident in 2009 am votat ca mafia portocalie sa plece. N-a plecat. Va mai amintiti de ce?
    In 2010 mi-am luat valea, asa cum m-a invitat dl presedinte. Intai mi-a spus ca nu e presedintele meu, ca nu l-am votat. Fair enough. Desi prima oara si la referendum il votasem. Dar fie. El nu ma reprezenta, partidul lui nu ma reprezenta, iar viata mea era un iad. Am plecat. Un an mai tarziu a inceput sa sune telefonul. DNA ma intreba de niste cauze vechi de 6-7 ani pe care le instrumentasem pe cand eram jurist intr-o institutie publica. Castigasem dosarele la ICCJ, asa ca i-am spus procuroarei sa sune la curtea suprema daca nu e convinsa de legalitate. A reiesit ca nu aveau treaba cu mine. Voiau „un martor” impotriva primarului in functie la momentul cand lucram eu acolo. Accidental, primarul era PSD si se afla acum intr-o functie de influenta. Voiau sa-i gaseasca ceva cu care sa-l faca sa plece. Asta era „justitia independenta”. In 2012 lucram la o multinationala estica. Desi nu era vreo explicatie, toate contractele se faceau prin cabinetul notarial al fiicei presedintelui in functie, Traian Basescu. Si mai am. Mai am. Dar nu vreau sa plictisesc, asa ca o sa ma opresc aici cu exemplele.

    Stiti ce e deranjant? Nu sudalma si manifestarea de birjar arogant cu care opozitia de azi m-aobisnuit in trecut. Deranjant este sa mi se insulte inteligenta, cum ca nu stiu, nu inteleg, sunt prea prost, sunt ticalos, sau mai stiu eu ce, pentru ca nu ma incolonez in miscarea hastag. Numai ca spre deosebire de revolutionarii de internet, eu m-am luptat cu sistemul, il cunosc prea bine, si am memoria inca intreaga. PSD nu ma reprezinta (daca m-a reprezentat vreodata), dar nici n-am sa pun umarul prin protest sau vot ca sa-i aduc inapoi pe ceilalti. Imi vad linistit de treaba si de viata mea aici, unde sunt, fericit ca nu mai sunt acolo!

    PS: V-as putea demonta si mitul legilor justitiei. Dar, cum sunteti deja convins ca-s rele fara sa fiti doctor in drept nu ma complic sa va explic ca nu ar citi nimeni.

    • Aveți desigur o experiență care vă ajută mult în evaluarea situației actuale. Nici eu nu sunt într-atât de naiv încât să cred că avem acum în România o justiție impecabilă. Mă îndoiesc însă că se poate ameliora funcționarea ei subordonând-o unei clase politice încă și mai rapace și lipsite de scrupule, indiferent de coloratură, așa cum se încearcă în momentul de față. Experiențele evocate de dvs. par să evoce același lucru.

      • ! Dragă Domnule Papadima,!

        Oare ştiţi că deontologia acestei platforme intelectual-mediatică
        ca de altfel a marii majorităţi a unor astfel de spaţii de dialog internautic
        permite comentarii sub pseudonim ?!!???
        Deci Sînt liber să aleg !
        De ce ne luaţi la rost ca-n vremurile de-atunci ca un simpatic tovarăş
        care era gata să te culpabilizeze că ceva nu e bine cu tine ?
        De ce faceţi o astfel de discriminare ? Aţi găsit un „argument” ? Un mititel proces de intenţie ?
        Eu scriu sub „pseudonim” din simplul motiv că am fost Obligat de către cei ca dumneavoastră,
        poate nu identic, dar nu prea departe.
        Ideiile contează înainte de toate, nu numele şi prenumele,
        sau în realitatea românească chestia asta e mai puţin importantă ?
        Aşa o fi, ne-aţi dovedit-o.
        Şi ce Frumos, felicitări !

      • Justitia are aceasta situatie jenanta, dupa parerea mea, si din motivul ca este pusa sa rezolve ceea ce in mod inutil legislatia a generat.

        Romanii spuneau ca poti recunoaste un stat corupt dupa multimea legilor.

        Dar aceasta normalizare si de-coruptibilizare (am format si eu un cuvant :-)) depinde in primul rand de intinderea si profunzimea normelor.

        In primul rand, statul roman, organizarea de stat, trebuie sa fie liberal. Nu partidul, nu politica, ci statul ca atare. Mai avem pana acolo. Statul nostru este in mare masura socialist. Asta generaza coruptie si, prin reflexie si abuzuri in justitie. Nu este ceva ce am descoperit eu, ci un lucru cunoscut de multa lume.

        In al doilea rand, in orice stat, in orice oranduire, oriunde si oricand, justita va da si chix-uri. Justitia nu inseamna clonarea Papei de la Roma.

        Daca luam un exemplu de eroare judiciara din SUa si il extrapolam, ajungem la concluzia bizara ca SUA e un stat corupt si cu o justitie la pamant. :-)

    • Ok, cum spuneti „fair enough”. My turn.

      1999 executie politica PSD – trei ani de procese (fond, apel, recurs) – castig de cauza.
      2007 executie politica PSD – trei ani de procese (fond, apel) – castig de cauza.
      2012 executie politica PSD – trei ani de procese (fond, apel) – castig de cauza.
      Hotrari judecatoresti, dispozitive executorii, motivari clare etc, etc…

      Acum, nu stiu daca dumneavoastra ati fost direct vizat, sau doar ati fost avocatul uneia dintre parti. Nu se intelege. Vreti sa va explic ce inseamna „executie politica”? Va explic daca imi spuneti ca habar nu aveti ce insemna.

      Eu am fost VICTIMA politica a acestei mafii. Nu stiu cum v-ati luptat dumneavoastra cu sistemul, dar eu m-am luptat cu PSD-ul 19 ani din viata mea constant: si cu Nastase, si cu Tariceanu si cu Ponta si acum cu Dragnea.

      PS Va acord prezumtia de buna credinta. Daca e asa, urmariti inca o data textul. Ori nu va vizeaza, ori va vizeaza. Dumneavoastra decideti.

    • Buna ziua,
      Comentariul dvs cred ca este de interes pentru persoane ca vor sa se informeze de buna credinta. Fiind din generatia „mai tanara”, am devenit constient politic doar mai tarziu sub guvernarile PSD. Asa ca pentru generatia noastra trecutul este format doar din relatari de ici de colo.
      In acest context (cred ca si alti cititori ar fi curiosi), va rog sa va continuati idea despre mitul legilor justitiei. As fii curios de o alta perspectiva asupra lucrurilor.

      Eu personal am ascultat parte din dezbatrile transime live si ce am vazut acolo reflecta doar ideea ce o am si acum: PSD a incercat sa taie si sa spanzure. USR erau in extrema cealalta incat procurorul si presa sa aiba putere absoluta. PSD mai ca si-ar fi dorit sa dispara si procurii si presa. Cred ca sunt inregistrari, eu unul am fost socat sa vad cat de evidenta este pozitia fiecarui partid. Bineinteles ca aceste idei au fost doar in dezbateri, nu s-au materializat. Ca si exemplu, in partea PSD in comisie pe subiectul incatusarii si parada televizata in arestul preventiv, PSD propunea in comisie sa fie interzisa complet aceasta practica indiferent de situatie. Adica nu doar pe teme de coruptie unde coruptul probabil nu este o persoana neaparat violenta si in toate situatiile.
      Astept cu interes opinia dvs.

      Va multumesc!

    • @Unul
      Eu unul v-as citi daca ati incerca si demolarea mitului de la care va retineti caci imi place sa aud mai multe pareri si pe acolo s-ar putea sa fiti contrat de mine care totusi nu am studii juridice . Ar fi insa va asigur cu argumente juridice.
      Dar doar referitor la legi caci despre mafioti infractori de felul celora cu care dl Tutea recomanda sa se discute doar cu Codul penal (probabil cunoscut de el nu unul facut de infractori) pe masa si cu catusele la indemana, nu am chef sa discut si nici ulterior sa-i vizitez in puscarie. :)

    • Ioi domnu’Unul, dar suparat mai sunteti pe bietii hastagisti. E adevarat ca au un pic de ‘ori esti cu noi ori esti impotriva’, ocazional manifestat cu asupra de masura inclusiv pe contributors, si va inteleg revolta fata de presiuni de genul asta, am avut si eu cateva schimburi de opinii mai viguroase pe tema cu adeptii lu’ ‘Ciolos o muerte’ nimeriti, din greseala zic eu, pe aici. Optez insa sa pun radicalismul – soft, sa recunoastem – pe seama unei marturitati politice si de discurs in formare, inca. Deci gasesc reactia dv oarecum disproportionata.

  21. Nu doar O simplă Eroare Fundamental-intelectuală şi veche şi modernă

    Domnule Liviu Papadima, Doamnelor şi Domnilor,

    P.S.D.-ul, pesediştii şi pesedistele NU sînt DECÎT
    Partea Vizibilă a aisbergului. ATÎT !
    O minoritate !
    RĂUL cel mare vine din meandrele dedesubturilor infinite ale post-comunismului/ex-securist.
    ATÎT timp cît veţi privi doar în sus, sau doar ceea ce este vizibil şi la îndemînă
    NU veţi face decît să colaboraţi indirect cu Tovarăşii de la Manete,
    şi CARE, NU sînt doar „pesedişti”(o minoritate !!!)
    Ei sînt ……… ?
    Şi-am să vă rog să aveţi curajul să-i numiţi chiar Dumneavoastră,
    Merci !

  22. Dragă domnule Liviu Papadima, oare n-ai priceput că e vorba de lupta între două mafii? Una este cea a manipulării în frunte cu postul Realitatea TV, care i-a avut patroni pe Sorin Ovidiu Vântu, Sebastian Ghiță, Elan S-berg, toți cu condamări penale, și avându-l în prezent patron cu 50 la sută și management pe Maricel Păcuraru, condamnat și eliberat condiționat pt devalizarea Poștei Române, cercetat penal pt preluarea ilegală a Realitatea TV, și tabăra mafiei din jurul lui Liviu Dragnea, având ca argument câștigarea alegerilor parlamentare? Să mai punem la socoteală interesele Ungariei, ale Moscovei (la Marea Neagră), ale Turciei (în relația cu SUA) și ale altor centre de putere (din Austria) care se cațără ca niște sugative pe acest sindrom al României debusolate? Măreți intelectuali români ai prezentului, îmi pare rău, ați ajuns prea vulgari, adică prea orbi. Piciorul broaștei vă aparține.

    • Dragă domnule Cartouche sau cum vă veți fi numind – eu măcar am un nume – regret, n-am priceput. Încă. Perseverez.

      • Da, d-le Papadima, dacă vreți să-mi stiți numele, deși și Cartouche e un nume, mă numesc Alexandru Păduraru, sunt scriitor ca și d-voastră, acreditat, cum se zine, de Uniunea Scriitorilor, ziarist din 1990, cu ani în urmă director de publicații culturale și cu caracter general, de radio și televiziune particulare. Mai doriți și alte date din biografia mea?

      • Oare ştiţi domnule Papadima, că deontologia acestei platforme intelectual-mediatică
        ca de altfel a marii majorităţi a unor astfel de spaţii de dialog internautic
        permite comentarii sub pseudonim ?!!???
        Deci Sînt liber să aleg !
        De ce ne luaţi la rost ca-n vremurile de-atunci ca un simpatic tovarăş
        care era gata să te culpabilizeze că ceva nu e bine cu tine ?
        De ce faceţi o astfel de discriminare ? Aţi găsit un „argument” ? Un mititel proces de intenţie ?
        Eu scriu sub „pseudonim” din simplul motiv că am fost Obligat de către cei ca dumneavoastră,
        poate nu identic, dar nu prea departe.
        Ideiile contează înainte de toate, nu numele şi prenumele,
        sau în realitatea românească chestia asta e mai puţin importantă ?
        Aşa o fi, ne-aţi dovedit-o.
        Şi ce Frumos, felicitări !
        Adăugînd cum, sînt mereu surprins de abilităţile subtile ale autorilor deosebiţi
        tocmai în contextul istoric-politic absolut „fascinant” al ultimilor 29 de ani
        al post-comunismului/ex-securist al societăţii româneşti.

  23. „O echipă nu înseamnă 11 viori şi nici 11 piane; o echipă este o orchestră.”

    citat din Alfredo di Stefano

    Un fotbalist mare, în perioada lui de grație. Cunosc această cugetare de treizeci de ani. Nu-mi imaginam că va fi nevoie încercăm vreodată, să apelăm la astfel de citate, de bun simț, pentru a uni o națiune care tocmai își sărbătorește centenarul.
    P. S. :http://www.citatepedia.ro/index.php?id=263968

  24. Dar si Vioriva Dancila scrie o scrisoare unde dezinformarea prin omisiune si explicare fragmentara sa fie in prim plan.Scrisoarea este data integral pe G4 Media.

    Dar comentez:

    Iarasi minciuna prin omisiune la explicarea unor unor fapte: in scopul denaturarii lor

    Citez din scrisoare a dnei Dancila: …asociaţiile românilor din străinătate, iniţiatoare ale manifestaţiei, s-au retras din organizarea protestului….

    Fals: nu s-au retras doar au refuzat sa semneze un protocol(si bine au facut) lasand manifestarea libera .
    Erau obligate sa semneze protocolul si daca nu-l semneaza rezulta ca se retrag ? Nu , nici vorba! Rezulta doar ca nu-si asuma raspunderea si bine au fact caci nu poti fi cosemnatar alauri de o gasca infractoare care se intituleaza puter legitima in Romania

    • Ion Adrian, nu sunteti ‘decat’ un hastagist frustrat, care deliberat arunca cu noroi intr-un efort intelectual titanic al persoanei responsabile care iata, acum, ocupa functia de PM al Ro. Va scapa din vedere esentialul, Vio a scris. O scrisoare, un bilet, un acatist, orice, dar actualul prim ministru al Romaniei A SCRIS. Dansa. A pus niste litere sau cum le spune la gandaceii aia de se intind pe ecran cand dai cu polonicul in tastatura. Deceptionant, domnule.

      • Nu pot sa imi cred ochilor!

        Cum dansa care avand ochelarii pe nas si cu hartiile in fata greseste lectura????
        Hai sa fim seriosi….

        Este un monument de prostie si de ignoranta.
        Nu am cetit nici o scuza scrisa de insasi Dansa ref. multiplele erori…

        R.I.P.

  25. Domnule Papadima, consider ca scrisoarea mi-a fost adresata si mie, pentru ca am votat cu ALDE, dupa ce ani de zile la rand (chiar zeci de ani, daca stau bine sa ma gandesc) am votat cu PNL.

    Apreciez bunele dumneavoastra intentii si tonul politicos, in flagrant contrast cu dispretul afisat de mai toti comentatorii care va impartasesc opiniile politice.

    Sunt multe de spus. Imi amintesc cu cata agresivitate (verbala, desigur) a fost intampinata propunerea lui Sevil Saideh, imediat dupa alegeri. I se spunea, cu dispret, Servil in loc de Sevil.
    Ce planuri se faceau, cum s-ar putea declansa alegeri anticipate… OUG 13 a venit ca o manusa. Un minunat pretext sa dam guvernul jos (mai e nevoie sa zic ca ordonanta aceea era benigna comparativ cu unele dintre modificarile recente ale legilor justitiei?).

    Nu, dezbinarea n-a inceput odata cu contestarea OUG 13, era mai veche. Pur si simplu există o masa de indivizi care se considera superiori si nu accepta ca votul popular sa trimita in Parlament altceva decat isi doresc ei.

    Eu sunt de acord, evident, cu dreptul de a protesta in strada, insa nu si cu teribilismele din Parlament. Politica este o arta a compromisului si nu poti ajunge la compromis afisand la tot pasul dispretul fata de partener. Daca pornesti de la premisa ca n-ai ce discuta cu PSD-ul si ca in orice imprejurare trebuie sa insulti acest partid, nu te poti astepta sa schimbi ceva, fiind in opozitie. Din punctul asta de vedere, USR este un partid teribil de ineficient şi profund dezamagitor.

    Protestele de strada au capatat o amploare enorma nu doar din cauza greselilor guvernantilor, ci si din cauza neputintei opozitiei de a face altceva decat sa strige „Jos PSD”.

    Eu, daca as vrea sa amendez o propunere legislativa, as veni cu argumente obiective, fara procese de intentie. Articolul cutare trebuie modificat nu pentru ca il favorizeaza pe Dragnea, ci fiindca produce cutare sau cutare efecte negative. Dacă efectele ar fi mai degrabă pozitive, nu ar mai conta că il favorizează pe Dragnea, atunci de ce trebuie să revenim obsesiv la acest individ?

    Avem o opoziție incapabilă să discute idei şi proiecte, ea discută obsesiv despre persoane. Nu-i de mirare că lumea iese în stradă. Ce altă speranță mai are?

    Legat de ce spunea mai sus un domn avocat cu doctorat în drept: confirm, ştiu oameni apropiați care au văzut cum era folosită justiția în timpul guvernării PDL în favoarea unei găşti restrânse de mafioți. Vorba unui amic apolitic care avea o firmă: cu PSD-ul mai ciuguleam şi noi câte-o licitație, cu PDL-ul nimic! Amicul a plecat în Anglia în 2011.

    Însă, cu tristețe îl anunț pe domnul avocat că primarul PDL cu care s-a războit domnia sa (presupun că despre Andrei Volosevici e vorba, el a finanțat o echipă de fotbal cu bani publici) a ajuns membru ALDE, după un periplu prin PMP şi PNL. Ce-i drept, acum e un câine fără dinți, nu mai are putere.

  26. Dialogul cu majoritatea anti-democratica este, cum se vede si din raspunsurile, nu-i vorba, articulate ale celor citorva care s-au identificat ca destinatari ai scrisorii deschise, absolut inutil. Ce mai e de discutat dupa 29 de ani in care pesede si aliatii sai au incalcat permanent principiile statului de drept si practicile democratice? Oamenii astia stiu foarte bine ce s-a inimplat dupa 1989, dar aleg sa ignore faptele din diferite motive care nu conteaza. Unul, doctor in drept, declara ca a votat cu pesede inainte de 2010. Nu-i stim virsta, deci nu stim cit timp a votat asa, stim insa sigur ca a facut-o fie in timpul, fie dupa cei 15 de ani in care Justitia romana n-a existat pe latura combaterii coruptiei, cei 15 ani in care Romania a fost o tara corupta fara corupti. Doctorul in drept ignora realitatea asta, si ne prezinta 2-3 cazuri marunte din timpul guvernarii PDL. Daca ar vrea, ne-ar explica si legile Justitiei despre care se stie ca nu sint altceva decit o incercare de restaurare a situatiei de dinainte de 2004, dar nu vrea. De altfel, asa se desfasoara orice dialog cu „ceilalti”. Iti vor prezenta 2-3 detalii care incrimineaza guvernarile altor partide, apoi daca incerci sa discuti cu argumente chestiunile importante, iti vor spune ca lucrurile stau cum stiu ei si ca ti-ar putea si demonstra asta, dar n-au chef.

    Altul il face praf pe Ciolos si declara ritos ca actuala guvernare nu e mai rea decit orice alta guvernare din trecut. Un director de scoala corupt a fost reconfirmat de Ciolos, deci nici guvernarea tehnocrata n-a fost buna de nimic. Are rost sa-i spui ca ministrul educatiei din acel guvern, pe care numai un pelican l-ar considera egalul d-lui Pamblica, a schimbat in jur de 150 de directori de scoli incompetenti care au fost bineinteles reinstalati imediat de noua guvernare psd? Bineinteles ca nu. Faptele n-au impact asupra acestor oameni care stiu ei mai bine. Acelasi comentator invoca argumentul alegerilor pe care le-au cistigat partidele de la putere, ignorind zeci de comentarii si luari de pozitie, inclusiv de la nivelul Presedintiei, care demonstreaza de ce acest argument nu e valid. Sa-i mai repeti o data argumentele n-are rost, mai ales ca ar trebui sa le stie si singur daca este un cetatean informat si adept al statului de drept.

    • Eu consider ca dialogul este absolut necesar. Cum altfel oamenii se pot intelege?

      Cand ti se face o nedreptate personala, asta atarna mai greu decat o mie de lucruri bune intamplate altora.

      Cu exceptia evident a discutiei cu postacii platiti. Sau cu cei indemnati.

      • Cititi comentariul meu de mai jos care cuprinde o rectificare: dialogul este necesar, insa in momentul de fata imposibil. Ce ar mai fi de spus dupa 29 de ani?

        Sint in complet dezacord cu dumneavoastra in privinta ponderii pe care o nedreptate personala ar trebui s-o aiba in judecata noastra. In primul rind, termenul de comparatie trebui sa fie nu (numai) lucrurile bune intimplate altora, ci (si) nedreptatile mult mai mari suferite de ceilalti. In al doilea rind trebuie judecata subiectivitatea acestei ponderi, ceea ce am si facut in comentariul meu. Argumentul dumneavoastra legitimeaza perfect sustinerea pentru coalitia la putere. „Mie mi-au marit pensia si salariul, ce ma intereseaza ca jefuiesc tara.” Sau, pe linia directa a argumentului dumneavoastra: „Basescu mi-a taiat pensia, Dragnea mi-a dat-o inapoi, cu asupra. Altceva nu ma intereseaza.” In al treilea rind, un om cu capacitatea intelectuala a comentatorului la care ne referim este obligat sa inteleaga ca nedreptatea personala pe care a suferit-o din cauza PDL-ului este mica in comparatie cu nedreptatea personala la care l-a supus psd-ul din 1989 incoace.

        • Asa ar trebui sa fie, cum spuneti Dvs., intr-o lume ideala.

          Dar, din pacate, lumea nu-i formata majoritar din cei carora le pasa de altii. „Pielea e mai aproape decat camasa” exista indiferent de dorintele si aspiratiile noastre.

          Ca dovada ca de fapt cumpararea voturilor este posibila.

          Eu nu doresc sa legitimez o atitudine sau alta, pentru ca nu eu judec. Spun doar ca astfel de atitudinie exista si ca daca se doreste un dialog sau un succes politic, nu ar fi intelept sa fie neglijata.

          ===

          Cum spuneti in comentariul de mai jos – se vorbeste cu peretii. Dar de ce? Sa spunem ca interlocutorul nu e „la inaltimea aspiratiilor noastre” si ca „nu pricepe nimic” – asta nu ajuta.

          Cheia este motivul pentru care cine vorbeste nu e ascultat, ca logica, nu?

          Omul te asculta daca ii vorbesti despre ceea ce il intereseaza, nu daca ii vorbesti despre ce ai dori tu sa il intereseze. :-)

          Daca un pensionar prefera 100 de lei la pensie, intrebarea majora este de ce face el asta? Nu cumva pentru ca nu mai are incredere decat in asta?

          Ok, sa spunem ca e asa. Dar… de ce nu mai are incredere decat in suta aia de lei? Nu cumva pentru ca nu vede nimic palpabil in alte demersuri, in alte discursuri ce-l vizeaza?

          Dar… de ce nu vede ceva palpabil? Cel mai simlplu raspuns (care poate fi si cel mai probabil prin urmare) este ca nu i se ofera nimic altceva.

          ====

          Bine, si solutia?

          Eu spun ca solutia este sa vezi cu adevarat ce il intereseaza pe pensionarul X, sa iesi din paradigma „sa faca bine sa il intereseze ce vreau eu sa il intereseze” si sa formulezi oferta in acel registru.

          Mare problema este exact in acest din urma fapt: este mai simplu sa oferi 200 de lei in loc de 100 cat ofera celalalt, decat sa te chinui sa gasesti oferta potrivita.

          Este nevoie de un mare efort intelectual sa nu mergi pe calea minimei rezistente (adica sa te abtii in a oferi 200 de lei). Dar acest efort trebuie facut, alta solutie eu nu vad.

  27. „Dragă domnule, dragă doamnă,
    nu te cunosc. Nu știu ce fel de om ești. ”

    Este evident acest lucru.

    Autorul articolului nu știe că cei cărora li se adresează nu frecventează acest spațiu. Aici sunt, în schimb, comentarii favorabile PSD-ALDE-UDMR ale agenților-manipulatori ai cleptocrației. Ei nu sunt emoționați de astfel de texte, postează doar pentru că primesc recompense.

    Apoi, autorul crede că PSD (ori PSD-ALDE-UDMR) ar fi o problemă, iar dacă nu vor mai fi alese se rezolvă problemele sociale, iar românii vor deveni, dacă nu tocmai fericiți, măcar mulțumiți cu o viață de tip occidental. Mă tem că se înșală.

    Din 1990 România este guvernată de un regim cleptocratic (Sistemul „care l-a învins” pe dl E. Constantinescu), format din persoane din rândul al doilea al Securității și PCR. Fiind transpartinic, înlocuirea de la guvernare a PSD-ALDE-UDMR nu înseamnă nicidecum înlăturarea regimului cleptocratic.

    Este necesară accederea în Parlament a unor politiceni care să promoveze revizuirea Constituției în vederea precizării și consolidării mecanismelor „checks and balances”. Atunci va exista cadrul pentru manifestarea independenței Justiției și a principiilor statului de drept în general. Adică, supremația legii.

    Abia după aceea putem privi la România ca la un stat democratic, atunci vor fi îndeplinite Criteriile de la Copenhaga. Până atunci, România încă are MCV și nu se întrevăd argumente pentru a scăpa de el. Abia atunci ar avea sens să privim partidele politice din perspectiva din care o face autorul articolului.

    • Stimate domnule Constantin, pot să-mi permit să vă întreb de unde știți că ”autorul crede că PSD (ori PSD-ALDE-UDMR) ar fi o problemă, iar dacă nu vor mai fi alese se rezolvă problemele sociale, iar românii vor deveni, dacă nu tocmai fericiți, măcar mulțumiți cu o viață de tip occidental.”? Nici gând de așa ceva. O regulă a comunicării corecte și eficiente spune că nu e cazul să pui în seama emițătorului presupoziții care nu își găsesc nicăieri verificarea în text. În rest, cine nu v-ar da dreptate că România are nevoie de o bună funcționare a sistemului de checks and balances?

      • Eu intelg din postarea lui @Constantin ca revizuirea statului este prioritara. Lucru pe care l-am spus si eu de multe ori si care deriva din necesitatea de a demonta mecanismele de capturare a statului care s-au perfectionat prin insituirea mecanismelor de capturare a partidelor politice.

        Nu e vorba doar de afirmarea acestei idei, este nevoie de trecerea la fapte. Dalai Lama (cred) spunea ca o idee oricat de grozava nu schimba nimic daca nu treci la fapte.

        Ori, in politica, trecerea la fapte inseamna afrimare politica, nu altceva.

        Cand @Constantin spune ca pe aici spatiul a ajuns sa fie dominat de PSD-ALDE, este iarasi evident. Sunt tactici diversioniste usor de recunoscut:
        – inundarea cu postari cu rol de derutare a discutiei
        – postari foarte lungi cu exemple din practica ce sugereaza generalizarea
        – eliberarea nebunilor din lesa
        si mai sunt si altele. Imbecile si perimate, platite de fraierii din PSD pentru a-si sustine conducatorii care se ocupa cu infricosarea lor. :-))).

      • Vă mulțumesc, domnule Liviu Papadima pentru atenția pe care ați acordat-o modestului meu comentariu.

        Vedeți dumneavoastră, eu consider că este vorba doar despre dreptul de liberă exprimare a opiniei. Fără resentimente. Spre exemplu, cred cu tărie că d-na A Mungiu Pippidi poate avea o altă opinie decât a mea și să simpatizeze membrii cleptocrației, în vreme ce domnia-sa consideră că toți adversarii cleptocraților sunt dușmani ai poporului. Desigur, aici poate fi o problemă de comunicare, precum spuneți.

        Adică, poate că nu este suficient să fie identificate emițătorul și receptorul, canalul de comunicare și limbajul, ori să fie definit corect mesajul. Mai trebuie și ca elementele comunicării să fie puse în ordine. Altfel spus, este inutil tot eforul dacă elaborez o scrisoare destinată „Celor trei purceluși” pe limba lor, cu un mesaj util și o expediez pe adresa „Albei ca Zăpada”. Sunt personaje diferite, din alte povești!

        • Perfect explicat.
          Sustin.

          Cei trei purcelusi inteleg alt tip de mesaj, dar Alba ca Zapada il respinge ca fiind prea obscen.
          Nimic mai adevarat decat ca suntem din doua lumi diferite.

          Si cu atat mai adevarat cu cat o lume este cea a comunismului de tip nou – totalitar- iar cealalta este a lumii democratice, a economiei de piata. Cum sa se inteleaga aceste doua lumi? Nu au valori comune, nu admit aceleasi seturi de principii si atunci ce?

          Una adera la dialog, dar cealalta accepta numai impunerea de sus in jos, forta, minciuna…
          este singura remarca care este mai aproape de adevar scos pe gura de Mustatza suntem in doua lumi paralele.. .

          Lumile paralele mereu se vor confrunta pana cand din nou democratia va triumfa…
          Ca sa il faci pe porcusor sa inteleaga trebe sa il lasi fara de bani, fara libertate, sa nu fie aparat si sa fie lovit si izbit de proprii lui vremelnici prieteni si poate atunci sa inteleaga ca ceva este gresit….

          Timpul nu iarta si judeca perfect.

  28. Cred că ai dreptate, dragă Margot, în ce privește precaritatea – ca să folosesc un termen blând – tuturor formațiunilor politice din România de azi. Asta este însă o altă discuție. Sunt multe motive de nemulțumire, politică, socială etc. în România de azi. Modul în care ele sunt abordate depinde în primul rând de modul în care e guvernată țara. Iar responsabilitatea guvernării revine celor care guvernează, nu altora. La asta și doar la asta m-am referit în textul meu: responsabilitatea guvernării și asumarea acesteia de către cei în cauză.

  29. Dragă domnule Leon, nu cred că dialogul cu majoritatea de guvernare este ”absolut inutil”. Dimpotrivă: cred că e vital. Încerc să îndemn la reflecție tocmai asupra acestui aspect: de ce un astfel de dialog nu reușește să se înfiripe? Nu numai la nivelul forțelor politice, ci și în rândul cetățenilor neangajați în activele de partid.

    • Vă rog să acceptați scuzele mele pentru că intervin în dialogul dumneavoastră cu domnul Leo, dar îndrăznesc cu sfială să observ că mi-am pus și eu întrebări similare, asupra acelorași probleme. Însă, eu am făcut-o după mitingurile din 28 ianuarie și 12 februarie 1990. Doar că la început interlocutorii nu s-au arătat a fi foarte comunicativi. A venit 13-15 iunie 1990 și atunci am avut parte de comunicare directă și fermă, într-un „dialog” care s-a dovedit extrem de util pentru cleptocrația care a capturat până astăzi statul. „Majoritatea de guvernare” și-a expus foarte clar punctele de vedere. Legionarii care au falsificat dolari și au dat foc autobuzelor miliției au fost pedepsiți, iar în Piața Universității au fost plantate panseluțe.

      Desigur propuneri de dialog au fost chiar atunci și de atunci încoace, mereu. Călăii solicită periodic victimelor să dialogheze într-o atmosferă de pace precum dl Gh Cucoș, după ce a trimis la spital 452 de demonstranți. CEDO a spus statului român că ar face bine să continue dialogul cu fosta „majoritate de guvernare” din 1990 după ce vor fi condamnați cei vinovați pentru crime împotriva umanității. Aștept cu interes ca și vinovații pentru actualele manifestări de barbarie comise de jandarmi să fie pedepsiți, pentru a relua dialogul cu reprezentanții „majorității de guvernare”. Cine știe, poate până atunci vor face măcar gestul de minim bun-simț de a-și cere scuze față de victime. Așa, pentru inițierea dialogului…

    • din pacate ca sa existe dialog cineva, partea cealalta, ar trebui sa asculte/citeasca mesajul si mai ales sa il proceseze/reactioneze intr-un fel sau altul.

      aveti cumva impresia ca se intampla acest lucru?
      aveti impresia ca in urma parcurgerii acestui material cineva se va autosesiza si ca ceva se va schimba??? parerea mea este ca sunteti naiv.

      ei au puterea acum si se simt nemuritori si puternici forever…
      asa se manifesta si in asta cred ei si cu cat se cred mai puternici cu atat devin mai vulnerabili…

      Mesajul Dvs. va ajunge numai la cei care sunt marcati de indoieli si ar vrea sa inteleaga ceva…
      vedeti bine si ce reactii a generat asupra sustinatorilor ALDE cat despre cei ai P$D-ului ….

      Da, opozitia si cei care cred in altceva au misiune de a spune zilnic ceea ce nu functioneaza si de ce nu functioneaza si cum se greseste si cum se minte si cum se fura.

      Este un dialog dureros de inutil cu surzii
      NUmai ca lucrurile doar trebuie spuse, nu trebuie pastrata tacerea si nici ascuns capul in nisip.

  30. Destinatarul nu citeste scrisori de la „dusmani” PUNCT
    Poporul pesedist, exact ca liderii lui, nu isi poate permite sa aiba adversari politici, pentru simplul motiv ca NU STIE sa dezbata, sa discute idei sau principii! Automat, deci, cine nu e PSD, e dusman!
    Aceasta mentalitate medievala face ca omul pesedist nu asculta, din principiu, ce spun „ceilalti”. Chiar in rarele momente cand tac atunci cand altul vorbeste, ei isi pregatesc textul pe care-l avea de plasat, indiferent de subiectul discutiei.
    Inutil, deci, sa faceti apel la logica unor oameni lipsiti de logica…e un dialog de surzi!
    Teoretic, evident ca cele mentionate in aceasta scrisoare sunt simplu de inteles, reprezentand elemente de pur bun simt, doar ca nu conteaza in ochii celui care si-a propus, din start, sa va contreze fiecare linie!
    In opinia mea, solutia este doar una : aceasta majoritate profund nociva trebuie sa fie inlaturata de la putere imediat, organizate alegeri anticipate peste 15 luni, si pana atunci, instalat un guvern tehnocrat.

  31. Rectific: Incercarea de dialog e inutila, pentru ca dialogul e, teoretic si practic, imposibil. Teoretic, pentru ca vorbim de doua parti ale societatii care au coduri de viata si interese fundamental diferite. Cuvintele pot fi asemanatoare (de unde si acuzatia ca „ceilalti” ne-au furat cuvintele), resorturile intime sint opuse. Practic, pentru ca, repet, dupa 29 de ani de convietuire totul s-a trait si s-a spus. Daca dupa 29 de ani majoritatea societatii n-a inteles ca psd este cancerul Romaniei care o va duce la groapa, n-o sa inteleaga nici de acum incolo. Proba, repet, interventiile pro-guvernamentale de aici care nu arata nici o farimita de intelegere a situatiei reale in care se afla Romania si a raului produs de aceasta sustinere a coalitiei de guvernare. Mai e ceva: orice dialog presupune doua fiinte rationale, doua individualitati care interactioneaza. In dialogul pe care dumneavoastra sperati sa-l animati nu exista partener, exista doar locuri comune repetate ad nauseam care tin locul argumentelor. Pe scurt, vorbim cu peretii.

  32. Stimate autoR,

    se pare ca citim acelasi text dar il interpretam diferit. Haideti sa va spun cum il vad eu.

    Domnul danbogdan afirma ca democratia este un process continuu („democratia nu se face doar din patru in patru ani, ci continuu. Sunt de acord, absolut correct”). Asta inseamna ca orice om isi poate manifesta public opinia oricand/oricum atata vreme cat nu incalca vreo lege: poate sa scrie pe facebook, sa isi faca un blog, sa iasa in strada, sa scrie o pancarta, sa infiinteze un ONG, sa scandeze, sa faca petitii etc. Toatea astea sunt forme ale exprimarii democratice si nimeni normal la cap nu poate sustine ca sunt ilegitime.

    Schimbarea unui guvern prin alte mijloace decat cele prevazute de constitutie (vezi art.110, incetarea mandatului) este ilegitima (vezi un caz extrem, Allende in Chile).

    Pe scurt, manifestatii (chiar si neautorizate)-LEGITIME, rasturnare de guvern prin violenta – ILEGITIMA

    Eu asta am inteles din postarea domnului danbogdan si rezonez cu argumentatia.

    (ca idee secundara, rezonez inclusiv cu indoiala domnului danbogdan ca aceste manifestatii de strada ar fi relevante sau eficiente, argumentatia este in text).

    Toate cele bune!

  33. Problema e foarte simplă. După ce guvernul PSD-ALDE-UDMR va fi dat jos de la putere, aceste forțe politice discriminate vor recurge la aceleași mijloace ale opoziției actuale pt. a înlătura posibilul guvern al opoziției. NU va mai fi respectată nicio regulă democratică. În cazul din 10 august a.c. vorbim despre un protest politic anti PSD, fără organizatori și fără răspundere penală. Despre jandarmi, îl vor apăra, când va fi nevoie, și pe președintele Klaus Iohannis. Cu aceleași mijloace. Deci să terminăm cu isteria asta antinațională. Să lăsăm schimbarea în Parlament. Și în dreptul fiecăruia de a vota. Așa e democratic.

    • Sint uimit ca nimeni dintre contestatarii coalitiei psd-alde nu amintesc de evenimentele petrecute in iarna anului 2012 pentru a demonta istericalele actualei puteri si ale numerosilor ei sustinatori fata de cererea de organizare a alegerilor anticipate. In ianuarie 2012 citeva mii (mii!) de manifestanti au iesit in strada pentru a cere demisia guvernului, ba chiar si a presedintelui Basescu, din motive in esenta economice. usl a cerut de asemenea demisia guvernului si la jumatatea lui ianuarie declara ca „‘singura solutie rationala’ este declansarea alegerilor anticipate” (sursa: Hotnews). Apoi, folosindu-se de presiunea strazii, au convins membri ai majoritatii parlamentare sa-si paraseasca partidul, au demis guvernul si s-au instalat la putere. Asadar, usl a preluat puterea fara niciun fel de alegeri in urma unor manifestatii mult mai slabe decit cele din 2017-2018.

      Sa revenim la prezent. Contestatarii puterii cer declansarea alegerilor anticipate din motive care nu tin de exercitarea actului de guvernare, singurul act pentru care coalitia de la putere a primit mandat din partea electoratului. Coalitia n-a fost votata pentru a subrezi statul de drept, subordonind puterea judecatoreasca puterii legislative si unei part a puterii executive (guvernului) si restringind atributiile Presedintelui Romaniei, care este ales la rindul lui direct de catre popor. Coalitia la putere e in prezent cea mai mare amenintare la adresa ordinii constitutionale si a statului roman si din acest motiv se cere organizarea alegerilor anticipate, un motiv mult mai serios decit cel folosit in 2012 de usl pentru a cere si a realiza schimbarea puterii.

      Nici actul de guvernare nu este realizat conform mandatului popular primit. Schimbarea a doua guverne intr-un an de catre propriul partid fara motiv valabil si numirea in fruntea guvernului a unei persoane a carei singura calitate este obedienta neconditionata demonstreaza ca scopul guvernarii nu este binele public, ci satisfacerea interesor personale ale unei clici care a acaparat puterea, condusa de presedintele psd. Tot ce s-a intimplat din decembrie 2016 incoace arata ca puterea reala este detinuta de un singur om, care dicteaza toate actiunile coalitiei la putere. Cei care l-au acuzat pe Traian Basescu de incalcarea Constitutiei si de un comportament dictatorial ar trebui sa faca acelasi lucru acum cind presedintele psd este un pericol mult mai mare la adresa statului roman decit era, de fapt, Traian Basescu la timpul sau. Ma intreb, de altfel, citi dintre aparatorii legitimitatii guvernarii psd-alde au votat in 2012 pentru suspendarea Presedintelui, in cadrul unei proceduri cu adevarat ilegitime si care a inclus actiuni ilegale.

    • In urma unui protest asemanator, dar mult mai mic, guvernul Boc si-a dat demisia. A facut bine? Conform teoriei d-stra nu a facut bine.
      Sau e bine doar cand ne convine?

  34. Mă uit la multe comentarii de aici și le găsesc absolut omenești.

    Adică ele zăresc vina situațiunii la alții.

    Poate că așa acuzații s-ar afla mai rare, dacă emitenții lor ar ieși din grupul de amici, de la-fel-gînditorii.
    Nu-i însă nimeni nebuni a părăsi acel cocoon de simțit bine.

  35. Vă mulțumesc pentru observație, d-le Ordean (și vă felicit pentru că sunteți dintre comentatorii on line care își asumă identitatea, cu nume și prenume). Ceva asemănător remarcam și eu în PS-ul articolului, după o relativ scurtă, de numai câteva luni, dar instructivă experiență de utilizator Facebook. Concură la ceastă repliere a oamenilor în confortul rețelelor de socializare și degringolada mass media, care a atins în ultima vreme în România cele mai joase cote de încredere. Pentru instituțiile care se bat pentru ultimele locuri, respectiv partidele politice, Parlamentul și media, instituții a căror înseși rațiune de a fi derivă din încrederea pe care reușesc să o inspire, lucrul ăsta ar trebui să fie un teribil semnal de alarmă. Însă, după cum se vede cu ochiul liber, nu este nici măcar luat în seamă.

  36. Eu sunt pesimist in privinta demersului dumneavoasta iar motivul este ca falia care exista intre romani tine de sistemul de valori. Avem valori atat de diferite incat discutiile intre ei si noi formeaza un dialog al surzilor, vizibil din comentarii. Din punctul meu de vedere lucrurile sunt foarte simple: este inacceptabil ca un grup, chiar daca ales in mod democratic, care controleaza parlamentul si guvernul, sa atace prin legi strambe, distrugerea institutiilor, nepotism si sistem clientelar, fundamentul statului numit Romania. Aici ne despartim in mod ireconciliabil. Da, cei care dorim o Romanie a statului de drept si o societate meritocratica suntem o minoritate, dar asta un inseamna ca majoritatea poate vicia profund sistemul social. Modul in care raspunde la intrebarea aceasta simpla: poate un partid ales de majoritate sa schimbe orice lege asa dupa cum o cer interesele de partid? ne separa iar falia este imposibil de umplut. Faptul ca cineva poate scrie coerent nu inseamna mare lucru. Demult, pe vremea cand eram student, profesorul care mai tarziu mi-a coordonat lucrarea de licenta mi-a atras atentia asupra unei erori pe care o faceam in mod constant: nu exista nicio corelatie intre nivelul de inteligenta si caracterul unui om. Suntem tentati sa asociem un caracter frumos unui om care dovedeste un nivel de educatie si exprimare foarte bun. Gresit, total gresit. Este plina lumea de ticalosi cu staif si de oameni simpli de mare caracter. Distributiile ticalosiei si competentei nu sunt corelate in niciun fel.

    • Din cate stiu, cei care doresc o societate dezvoltata si democratica sunt in minoritate in mai toate partile lumii. Si nici un stat nu este impermeabil la confiscarea mecanismelor democratice sau la aventuri economico-sociale – vezi aventura socialista a Suediei (care a durat 10 ani).

      Poate ca suna pretentios, dar cred ca la mijloc este rezilienta statala. Adica, de fapt, capacitata statului de a-si reveni de la sine, fara revolutii. Statul roman nu a atins, probabil, acel nivel, si poate ca vulnerabilitatea sa este cea care ingrijoreaza. Este doar o ipoteza, evident.

      Nu prea pare clar ce aume inseamna dialogul social despre care toata lumea vorbeste. In acceptiunea mea, este vorba despre dialogul intre forte politice ce propun solutii diferite pentru dezvoltare, bazate pe politica.

      Acesta este cel ce lipseste, observ eu. Sau, altfel spus, chiar cand exista, dialogul nu se refera la solutii politice ci la cu totul alte teme. Ioan Rus spunea recent ca simte absenta temei dezvoltarii in discursul politic. Se referea dsigur la tema reala a dezvoltarii, nu la etichetele puse sa atraga.

      • Eu sunt mai inclinat sa merg la radacini, sa caut raspuns la intrebarile mele coborand in straturile profunde, de cele mai multe ori ignorate, sau poate chiar eludate. Sistemul de valori se poate raporta la individ sau grupuri de indivizi, structurate pe grupuri sociale. Exista lagaturi si interdependente intre sistemul de valori al individului si al grupului/grupurilor sociale din care face parte. Domeniul meu de expertiza nu este vreo stiinta sociale insa am fost foarte interesat sa inteleg resorturile intime ale modului in care oamenii fac alegeri. Deciziile pe care le luam sunt vizibile dar motivele, adevaratele motive, pentru care luam anumite decizii sunt de cele mai multe ori ascunse. Incercati sa purtati o discutie pe teme de valori morale si veti constata ca, de cele mai multe ori, una este ceea se afirma oamenii si alta este ceea ce au ei in sistemul de valori. Din cauza asta, sistemul de valori poate fi cunoscut doar facand observatii asupra alegerilor pe care le fac oamenii, este ca o cutie neagra despre care poti spune ceva doar daca cheltuiesti suficient de mult timp observand intrarile si iesirile.

        Sistemul de valori individual se formeaza in familie, scoala, grupul sau grupurile sociale din care faci parte si prezinta o inertie destul de mare in perioada adulta. Un copil educat intr-un mediu viciat are foarte multe sanse sa capete un sistem de valori viciat. Un om care traieste un timp mai indelungat intr-un anumit grup social isi va insusi valorile sociale ale grupului sau va fi nevoit sa paraseasca grupul. Este nevoie de o actiune de lunga durata si consecventa pentru a crea intr-o populatie un sistem de valori morale.

        In cazul nostru este vorba de contractul social care, in ultimii ani, a fost incalcat sisematic de gruparea mafiota aflata la putere prin alegeri democratice (nu intram in amanunte in privinata neparticiparii la alegeri a majoritatii populatiei cu drept de vot). Este vorba de legi strambe, de promovarea violenta a nonvalorilor si clientelara, de atac la institutiile fundamentale ale statului, de minciuna si manipulare pe scara larga. De ce numai o minoritate reactioneaza la stilul banditesc de guvernare? Fiindca avem valori diferite: pentru unii dintre noi este ceva inacceptabil si iesim in strada sa ne strigam disperarea, pentru majoritate este ceva indiferent, iar pentru o alta minoritate este ceva dorit cu disperare si in care se arunca toate energiile. Ce dialog poate fi intre indivizi cu valori fundamentale atat de diferite? Ne despart ani lumina prin sisteme de valori morale atat de diferite.

        • Ati atins un punct care ma doare rau de tot.

          Este cel legat de capacitatea de a disimula a romanilor si de gandirea pe termen scurt.
          am vorbit in fata unor oameni despre ipocrizie si au fost nestapaniti de nervosi – subiectul nu fusese anuntat si stiam ca o sa starnesc o furtuna imensa dar nu am dorit sa ma abtin…

          Luare unor decizii se face de cele mai multe ori avand in vedere orizontul pe termen scurt – inca nu am inteles, multi dintre noi – cum functioneaza o societate moderna si de aceea se fac, de cele mai multe ori, multe algeri gresite la nivel personal, tocmai datorita alegerilor care vizeaza un orizont de timp relativ scurt – viata este scurta, traieste – o asa….

          In acelasi timp marea capacitate de disimulare este mult peste alte natii – ea a fost creata si dezvoltata in comunism unde cumva, de bine sau de nevoie, trebuia sa supravietuiesti – si se bagau la minciuni de te durea mintea…Simpatic povestea Reagan in colectia sa de bancuri despre comunisti…

          Daca vrem sa scapam cu adevarat de cominism ar trebui sa facem efortul de fi sinceri cu noi si cu cei din jurul nostru.

          De exemplu: bai imi place P$D-ul pentru ca imi umple acum portofelul – si te poti supara pe individ? Nu, doar poti sa ii explici consecintele viitoare acele acestei placeri imediate…

          Dar lipsa de sinceritate, de claritate creaza premizele unei mari minciuni la nivel national.
          Au incercat cei de la gubernare sa minta ei si cu datele statistice dar dupe experimentul gretzesc… Acum ne mint cu informatiile lor despre jandarmi, despre jandarmerita caprioara care era sa moara dar uite cat este de sprintena…O adevarata saga de minciuni..

          Deci ce sa facem?
          Cred ca doar ii putem incuraja pe ei, astia de la putere, sa vorbeasca si sa le corectam mesajele si sa spunem cat de gresite sunt abordarile lor…
          Este munca lui Sisif in Hades dar nu cred ca avem de ales…

          Ceea ce este mai usor este sa ii invatam pe romanii sa gandeasca pe termen mediu – lung astfel incat deciziile lor sa fie sustenanile – asta este paradoxul educatiei in RO.

    • foarte important punct adus in discutie.

      distribuirea ticalosiei in societate este oprita de normele care exista in societate.
      atunci cand normele nu opereaza in societate se ajunge la justitie si sa vezi ce bai mare are RO…
      asta face ca o societate/natie sa fie puternica, competitiva si cu un grad suportabil de ticalosie…

      #farapenali

  37. Domnule Papadima
    eu sunt votant al PSD. Fara carnet, fara insciere insa al PSD.
    Deci dumneavoastra va adresati (si) mie .
    Contrar opiniilor comilitonilor dumneavoastra sunt obinsuit sa citesc, chiar si mii de pagini .
    Asa ca am partcurs „interesaantul” dumneavoastra text si am intalnit unele locuri comune … dar hai sa nu fac analiza lierara.

    Domnule, lucurile sunt simple : politica este despre BANI Si oamenii se grupeaza dupa interese. Asa ca scrisorica dumnevoastra nu va convige pe nimeni care nu este deja .. convins.
    Dumneavoastra ati pierdut deja, fiindca altii dintre adeptii celor care au oprganizat mitingul Diasporei (cu absenta notabila a diasporitanilor) au facut deja o critica aspra a politicilor PSD.
    De exemplu In privinta guvernarii propriu-zise, au aplicat filozofia: „Mancam bine, infundam WC-ul apoi Dumnezeu cu mila”. Pe scurt, dupa ce ca n-au fost in stare sa colecteze corect veniturile la buget, pe cele colectate le-au aruncat in consum, sacrificand investitiile si aruncand in aer inflatia, dobanzile si, in final, preturile… Suntem dcestui care preferam sa infundam WC ul decat sa tinem post negru.
    O ! O sa mi se zica precum Leon ca urmam principiul “Mie mi-au marit pensia si salariul, ce ma intereseaza ca jefuiesc tara.” . Mda ca „ceilalti” nu au jefuit tara- nu putin! De altfel galagia asta are meritul de a masca si a anula orice discutie despre BRUA … Buna treaba rea tocmeala!
    Binenteles ca sunt destui ptr care 100 de lei este un nimic – ptr mine si majoritatea cetatenilor din tara .. 100 de lei este ceva dezirabil .

    Intelegeti? Deja ati spus (sau altii au spus ptr dvoastra) ca de fapt este vorba de venituri prea mari ptr cei sarantoci. Asa ca o sa va cred cand o sa faceti miting ca sa certeti impozit t progresiv. Atunci o sa cred in demersul moral ….

    Apoi .. ziceti de justitie. Eu personal nu dau 2 parale pe parerile unora care accepta/sustin ca un acuzat trebuie sa mearga in fata instantei „ca sa isi dovedeasca nevinovatia”. Ce mai vreti?
    Reintroiducerea ordaliilor?
    Stiti cumva ce inseamna Summum ius, summa iniuria?

    Si in gnl sunt statul de literati, poeti si alti din astia care ne lumineaza cu sfaturile lor despre ce nu pricep. Caci domnule o societate in epoca noastra nu este ca o orchestra ci ca o unitate de productie – si cel mai kimportamnt este ce se afla ca capatul benzii de montaj ! (succesele de librarie ale #rezistilor spun destul despre competenta lor profesionala!)
    Oricum ce ati descris dumnevoastra nu este chiar o orchestra ci un grup ad-hoc de jam session …

    As mai adauga ca eu va consider nitel sorosit. Din cate stiu (s-ar putea sa ma insel) exista o conexiune intre Colegiul Noua Europa si Central European University.

    In fine .. last but not least ca observatie porsonala :cand cineva incepe sa repete „m**e” il bagi in **-sa si daca esti avantajat fizic ii dai si cativa pumni. Si asta este pentru ca nivelul lui mental nu poate depasi cuvantul „m@@e”. Nu ai ce discuta cu unu care in 60 de secunde rosteste „m@@e” de 3 ori in alternata cu „p##a mea” folosita de minim 5 ori . De fapt nici el nu stie ce zice si ce ar vrea sa zica …
    Ma scuzatgi am apucaturi de dreapta , dtest scoal frackfurtera si anarhismul, si am si vederi conservatoare in unele domenii.

    PS. Scuzati le nom de guerre. Daca doriti sa ma verificati – eplin netul !!! Sub numele real .. nu ma gasiti

    • Sofisme de doi lei, cinism cit cuprinde si aere. La acuzatia ca va lasati cumparat pe un pret de nimic de cei care jefuiesc tara, raspundeti cu „si ceilalti…”. Cind vine vorba INSA de Justitie, jefuitorii brusc n-au mai jefuit, ci sint asupriti de statul paralalel. Da si altii au furat, dar nu cu tara, nu punind intregul aparat al statului sa lucreze in favoarea infractorului. Furau cum se fura peste tot in lume, riscind sa faca puscarie odata prinsi, pentru ca alta diferenta fundamentala intre psd, aliatii sai si restul partidelor este ca psd a guvernat 10 ani pina in 2004 devalizand resursele tarii din cauza unei justitii inexistente, in vreme ce PDL-ul si Traian Basescu au inlaturat controlul total asupra Justitiei, raminind sa se descurce cum pot in fata unei Justitii (aproape) independente.

      Sa va fie clar: psd-ul nu va da bani pentru ca e un partid de stinga, ci pentru a-i lasa sa fure in pace, a-i sustine in lupta impotriva „statului paralel” care nu e altceva decit societatea civila care incearca sa apere statul de drept, o forma de organizare politica ce nu e supusa dominatiei absolute a unui partid si a unui singur om. Asa stind lucrurile, sinteti COMPLICE la marele jaf national. psd-ul da bani cu nemiluita indatorind Romania si neglijind orice plan de dezvoltare a tarii, orice investitie in infrastructura. Cit priveste pe conducatorul psd, are exact acelasi profil si aceleasi ambitii ca si ceausescu, numai ca o parte din societate nu mai e aceeasi. Restul societatii, din care faceti parte, a ramas la fel.

      Eu nu sint „dragut” ca alti comentatori, inclusiv autorul articolului. Eu va judec, asa cum o sa va judece peste timp tinerii care vor trebui sa plateasca pretul dezmatului vinovat si inconstient de acum.

    • Am fost prea dur in interventia anterioara, insa asumarea senina a trocului infam nu e de natura sa intretina un dialog echilibrat. Adevarul e insa ca sinteti in egala masura complice si victima a pesedeului. Chiar de doua ori victima. O data pentru ca cei carora le luati apararea impotriva Justitiei „abuzive” v-au furat, va fura si va for fura si pe dumneavoastra. A doua oara, inca mai important, sinteti victima pe termen lung pentru ca pesedeul va va tine in permanenta intr-o siutatie de relativa precaritate in care 100 de lei in plus conteaza, nu va va permite niciodata sa aveti un venit mai ridicat, ca sa nu va piarda votul. pesedeul conteaza pe un electorat pauper caruia nu-i va permite sa se emancipeze. In ziua in care o suta de lei nu ar mai conta, ati putea sa va schimbati optiunea de vot. De aproape 30 de ani pesedeul e votat de acelasi electorat, in ciuda faptului ca, iata, dupa 18 ani de guvernare pesede, 100 de lei conteaza. Cei care se opun pesedeului au cautat mereu dupa 1989 partide care sa le reprezinte interesele si de fiecare data cind un partid le insela asteptarile, il abandonau si cautau in alta parte. Unii chiar, vazind ca n-au cu cine sa voteze, au intrat in politica pentru a schimba ei ceva. Acest electorat are un efect pozitiv asupra partidelor care au nevoie sa le obtina votul, obligindu-le sa se transforme. Un pact cu pesedeul de genul „platiti-ne sa ne uitam in alta parte” este falimentar pentru dumneavoastra, pentru ca nu aveti nicun control asupra puterii. In termeni practici (economici), guvernarea pesedeului va dauneaza mult mai mult dumneavoastra decit celorlalti care sint in mare parte independenti economic. Suferinta lor nu e de natura economica, ci morala si afectiva, vazind tara pe miinile unor tilhari fara scrupule.

      • @Leon – „de aproape 30 de ani”, milioane de oameni care au votat PDSR în 1992 au trecut la cele veșnice, iar alte milioane de oameni au împlinit 18 ani abia după 1992. Cel puțin câteva sute de mii dintre cei care au votat PSD în 2016 nu erau nici măcar născuți în 1992.

        Genul ăsta de condescendență ex-cathedra nu are nimic de-a face cu realitatea, e pur și simplu abordarea tipică unor oameni cărora le pace să se audă vorbind sau să-și admire textele scrise.

  38. Pentru Ghita Bizonu
    21/08/2018 la 8:04

    matale faci marea greseala de a gandi numai de ici pana colea,
    dar pana la targ este cale lunga…
    o sa vezi matale ca socoteala de acasa nu se mai potriveste cu cea din targ.

    Creanga ramane neegalat in povestirile lui

  39. Vorba multa ….
    Voi nu vedeti ca valorile morale, umane sunt rasturnate in Romania.
    De aici pleaca sau vine totul. Esenta lucrurilor a fost intotdeauna simpla.
    Nu stim de ce suntem aici, si poti supravietui in multe feluri, insa daca o faci cu demnitate
    macar stii pentru ce ai trait.
    Altfel … si viermii supravietuiesc.

    Totul este un ciclu in jurul unor procente.
    Daca acum 75 de ani ticalosii, hotii si spionii erau desconsiderati si spanzurati in piata, acum sunt admirati si platiti gras pentru ce fac.
    Tehnologia nu a luminat deloc omenirea , ci a permis o manipulare fara precedent.
    E descurajant sa vezi atatia tineri intelectuali , comozi, care nu pricep nimic din ce se intampla cu adevarat si gandesc numai cu stomacul .

    Eu unul nu am inteles niciodata lacomia, cel mai frumos lucru pentru mine a fost sa daruiesc.
    Iar cea mai mare bucurie as avea-o daca as putea sa hranesc toti flamanzii lumii si sa incalt
    toti descultii ei.

    Iar oamenii apara justitia, carpita asa cum e ea, pentru ca au realizat ca este singura care poate asigura sanatatea si echilibrul societatii si poate pune stavila ticalosiilor.
    Daca am fi avut in acesti 29 de ani o politie si o justitie adevarata si nu corupta, nu se ajungea aici. Au aparat cu buna stiinta toti ticalosii . Si s-au imbogatit si unii si altii.
    Daca va veni vreodata o vreme in care sa se poata , as reforma aceste doua institutii din temelii dupa modelul din Geogia. E singura sansa.

    Mai devreme sau mai tarziu Romania se va vindeca.
    Noi sau copii nostri vom readuce valorile in pozitia corecta.
    Pentru ei sunt si aceste cuvinte:
    – fiti intotdeauna demni de faptele voastre, singurele lucruri pe care nu vi le poate lua nimeni sunt demnitatea si onoarea, iar daca le vindeti ati trait degeaba;
    – fiti intotdeauna linistiti si calmi, disperarea si graba nu va vor ajuta niciodata ;
    – aveti intotdeauna speranta
    – nu lasati pe nimeni sa gandeasca in locul vostru
    – nu profitati niciodata de oameni sau imprejurari, veti regreta
    – nu promiteti niciodata ce nu puteti face, si nu participati la actiuni nedemne,
    – nu fiti lacomi si mandri daca doriti sa ramaneti oameni adevarati
    – nu va fie niciodata rusine cu parintii vostri
    – iubiti-va voi tara, politicienii nu au timp decat pentru furat

    ca sa stii !

    • „Voi nu vedeti ca valorile morale, umane sunt rasturnate in Romania.
      De aici pleaca sau vine totul. Esenta lucrurilor a fost intotdeauna simpla.
      Nu stim de ce suntem aici, si poti supravietui in multe feluri, insa daca o faci cu demnitate
      macar stii pentru ce ai trait.”

      Poate nu mi-i semn bun.iCi vreunul de an al morții, ori măcar de neajuns bune prin existență.

      Văd tot mai des fire primitivă acoperită cu principii.

      Bineînțeles că nu-i a trage pe nimeni de urechi pentru asta.
      Sîntem cum ne duce viața.

  40. Articolul mi se pare neserios, ca să nu spun operă a unui panglicar.

    Apoi.
    V-ar plăcea să vă sosească o Scrisoare către un antipesedist?
    Fie și ceva mai spălată decît a dlui Papadima?

  41. A sta în ideea că o mare pare a electoratului votează PSD pentru avantaje materiale e-o garanție (îmi pare mie) că adversarii amintitului partid se află suficient de nerealiști pentru a pierde și viitoarele alegeri.

    Pur și simplu suporterii / votanții pesediști se recunosc în acea organizație, în fruntașii ei. Și nu în ce spun, se înfățișează privirii și fac cei de la PNL, USR etc.

    Făcînd abstracție de 1996, Dreapta a cîștigat electoral doar cînd a avut în frunte un om apropiat de gusturile, de comportamentul inșilor simpli. E vorba de Traian Băsescu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Liviu Papadima
Liviu Papadima
Doctor în filologie în 1999, cu o teză despre literatură şi comunicare. Studii postuniversitare şi stagii de cercetare în România (Bucureşti, Colegiul Noua Europă) şi în străinătate (Universitatea din Viena, Vrije Universiteit, Amsterdam). Absolvent al Facultăţii de Litere din Bucureşti.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro