joi, martie 28, 2024

Scrisoare deschisă Doamnei Ecaterina Andronescu

Stimată doamnă,

Ne-am întîlnit faţă către faţă de două ori. O primă dată, cînd aţi acceptat să vizitaţi Colegiul „Noua Europă”. Vă solicitasem o întîlnire pentru a încerca o clarificare de statut a acestei instituţii şi aţi răspuns cu promptitudine şi receptivitate. Îmi amintesc că, deşi ministru, aţi venit la volanul maşinii proprii şi că am putut avea un dialog rezonabil. A doua oară, s-a întîmplat să fim, împreună cu alţii, membri într-un juriu academic. Între timp, fusesem plăcut surprins să constat că aţi îndrăznit să puneţi în discuţie temeiurile legale ale unei universităţi particulare de trist renume („Spiru Haret”), o profitabilă fabrică de diplome pe care, după ştiinţa mea, nici un alt ministru nu o tratase cu o îngrijorare echivalentă. Am şi scris un articol despre curajul Dvs. de atunci, deşi contraziceam, astfel, nu prea luminoasa Dvs. imagine publică. „Acţiunea Spiru Haret” n-a dat rezultate. Mi-aţi spus-o, de altfel, cînd ne-am întîlnit: „nu cred să reuşesc; au o reţea de susţinere incredibilă…”.

Acum două luni, am fost mirat să văd că partidul din care faceţi parte a preferat să rişte o stingheritoare bîlbîială în chestiunea Ministerului Educaţiei, decît să meargă pe soluţii la îndemînă, chiar dacă previzibile. Bănuiesc că nu vi s-a părut nici Dvs. normală nominalizarea unei doamne (al cărei nume nu reuşesc să-l reţin), provenind tocmai din sfera învăţămîntului privat, apoi a unui obscur domn din Ardeal, suspect de plagiat şi, în sfîrşit, a unui sindicalist rudimentar, inapt şi inadecvat pînă la ridicol. În disperare de cauză, aţi fost reinstalată în funcţie. Dar aţi avut ghinionul să vă confruntaţi, de la bun început, cu o situaţie imposibilă: şeful Dvs. a fost acuzat de plagiat, iar Dvs. trebuia, vrînd-nevrînd, să o scoateţi cumva la capăt cu acest trist matrapazlîc, aşa încît să rămîneţi, totuşi, loială formaţiunii politice pe care o reprezentaţi. Îmi pare rău să o spun, aţi ales soluţia cea mai proastă. Şi vă scriu, fără entuziasm, pentru a vă comunica dezamăgirea mea.

Doamnă,

Îmi e imposibil să cred că n-aţi aruncat niciodată o privire (măcar curioasă) asupra textelor incriminate. Ele au fost publicate în mai multe ziare, aşa încît consultarea lor e la îndemîna oricui. Eu unul am luat lucrurile în serios şi am citit, în paralel, paginile lucrării după care s-a copiat şi paginile copiate din teza de doctorat a primului ministru. Nu e nevoie de mai mult de zece minute, ca să observi că ai de a face cu un plagiat grosolan (definit ca atare, în mod profetic, de colegul şi fostul Dvs. inamic Andrei Marga, într-un interviu din 2010). E, aş spune, un caz de manual: calupuri ample de text (zeci şi zeci de pagini) sînt trecute de sub semnătura altuia sub semnătură proprie. Fără ghilimele, fără indicaţie de subsol, fără un minim efort de  camuflaj abil. Inteligenţa dlui Ponta, plauzibilă pînă la un punct, l-a lăsat de izbelişte. Se putea fura mai subtil, mai ingenios, mai şmecher. Dl. Ponta şi-a spus, probabil, că nimeni n-o să stea, vreodată, să-i numere… paginile şi că, în definitiv, doctoratul e o formalitate, un fel de ornament care se agaţă, cochet, la butonieră, pentru impresie (şi ceva avantaje). Ar fi avut, după dezvăluire, şansa unui gest de anvergură. Un om politic de mare format ar fi asumat „accidentul”, şi-ar fi cerut scuze şi ar fi cîştigat, astfel, un capital de onoare, valorificabil mai tîrziu. Dl Ponta e un politician încă tînăr şi ar fi putut conta, în perspectivă, pe dreptul de a fi învingător, după ce va fi demonstrat că ştie să piardă, acordînd onestităţii mai mult decît vanităţilor proprii. N-a făcut-o.

Dar nici Dvs., Doamnă, n-aţi lăsat să vorbească evidenţele, buna-credinţă, exigenţele academice minimale. Aţi acceptat tot soiul de samavolnicii jenante. Cazul, rezolvabil de orice amator inteligent în cîteva clipe, a devenit obiect de cercetare a trei comisii. Prima, cea mai legitimă, a fost imediat desfiinţată, pentru că dăduse un verdict neconvenabil. A doua (cvasi-anonimă), încropită la repezeală, a fost mai cuminte, iar a treia, a Universităţii Bucureşti, e dată de o parte, deşi pînă şi preşedintele Academiei Române o socoteşte esenţială. Au apărut tot soiul de diversiuni comice: doctoratele demnitarilor se judecă altfel decît cele obişnuite. Cu alte cuvinte, standardele de furt sînt altele. Mai aflăm că ghilimelele („semnele citării”) nu erau încă inventate în 2003. Sau că, dacă era vorba de o lucrare de inginerie, plagiatul era clar, pe cînd, în materie de drept, criteriile sînt diferite. Sau că, în definitiv, ţara şi mapamondul colcăie de plagiatori, drept care derapajul premierului (care de fapt nici nu e derapaj) e în ordinea lucrurilor. Nu vă pufneşte rîsul? Sau, mai curînd, nu vi se face frică? Vi se pare că salvaţi prestigiul instituţiilor academice, reclamînd ingerinţa politicului în spaţiul lor? Dar, Doamnă, problema e mult mai simplă: a plagiat sau nu dl. Ponta? Şi dacă da, cum spun bunul simţ şi două comisii din trei, atunci cine periclitează prestigiul vieţii academice? Şi cum puteţi patrona, cu seninătate, o asemenea nefăcută?

Vă voi spune ceva care v-ar putea uimi. În ce mă priveşte, problema plagiatului Ponta are o bătaie mai lungă decît problema referendumului. Continui să sper că, indiferent cine va cîştiga pe 29 iulie, politicienii noştri îşi vor veni în fire, renunţînd să se lase manevraţi, pînă la sinucidere, de ură şi orgoliu. Dar necinstea fundamentală a unui prim ministru care nu vrea să accepte că şi-a însuşit beneficii academice nemeritate şi a unor universitari care au consimţit să acopere această fraudă, vor atîrna greu nu numai în evaluarea unui om, ci şi în aceea a unui partid, a învăţămîntului românesc şi a ţării întregi. Regret, dar sînteţi părtaşă la această nefastă dezonoare.

Cu melancolie,

Andrei Pleşu

PS: Sper că, prin această defăimătoare scrisoare, nu voi provoca o prea abruptă devalorizare a leului.

PPS: Am avut nefericirea să trăiesc una şi mai gogonată: Radu Mazăre organizînd mari show-uri kitsch şi flancat, în impudica lui clovnerie, de ministrul Culturii şi de ministrul Educaţiei! Frumoasă Treime! Să-l fi lăsat măcar pe mîna Sănătăţii şi a Internelor…

Distribuie acest articol

88 COMENTARII

    • Pentru mine este evident ca d-nei Andronescu NU ii pasa nici de educatie,nici de prestigiu,nici e onoare.Ofi o buna profesionista dar,ca om ,e mizerabila.

      • Va dati seama ca doamna Andronescu pe langa functia de ministru si parlamentar a condus multi ani Consiliul National al Rectorilor si a condus (si conduce) Universitatea „Politehnica” Bucuresti. Iar domnul Marga a condus in ultimii 20 de ani Universitatea Babes Bolyai. Si sunt profesori. Cum se pot ei uita acum la studenti? Groaznic. Sunt asistent universitar si ma rog la Dumnezeu sa-mi de inteleptiunea de a nu ajunge vreodata in astfel de situatii.

    • „Cate de maretz ,demn , educat , viteaz si sclipitor este poporul roman!
      Ah , cat de mult te iubesc , Romania !
      Sunt mandru , pana la sinucidere (?) fiindca sunt roman! „
      Cati dintre cei 21 de milioane , pot spune aceste cuvinte.
      Domana ministru , le poate spune ? Sigur ca poate fiindca toti politicienii au „talent„ la vorbe goale ( pentru ca ar fi doar vorbe goale , neadevarate daca le-ar spune )
      In minister ( -ul invatamantului ) se petrec lucruri nestiute de multa lume, dupa cum ar fi:
      Domana Corina Marin – director de resurse umane, l-a „convins„ pe Liviu Pop, pe vremea cand era ministru interimar , sa dea rapid o ordonanta speciala care sa permita incheierea mediei la limba romana a fiicei acesteia Bianca Marin, de la Liceul Nadia Comaneci din Onesti.Ce se intamplase : Profesoara de limba romana , de la liceul amintit, nu i-a incheiat media beizadei, fiindca fata a lipsit de la scoala, tot semestrul doi. Mamica a ordonat ca Biancai sa i se treaca media zece in catalog, dar profa de romana a refuzat. A fost amenintata si i s-a promis un viitor sumbru . Va inchipuiti Liviu Pop s-a dus , dar ordinul a ramas. Oare doamna ministru va face ceva…..?

  1. Stimate Dle Plesu,

    Va multumesc si felicit pentru scrisoare. Romania are multa, foarte multa nevoie de ceea ce scrieti – atat de simplu, clar si bine – aici.

    Permiteti-mi sa adresez citeva randuri aici celor ce pun obscurul si imediatul politic inainte de orice spre a rastalmaci evidenta. Domnilor si Doamnelor, meschine ordine politice de Dambovita va inseala foarte amarnic – uleiul nu se amesteca in apa. Civilizat si demn, va indemn sa va uitati cu atentie in oglinda si mai apoi in ochii copiilor Dvs, pentru ca viitorul nu va uita acest moment important de orgolii politice impinse la absurd. Este simplu si inca nu foarte tarziu sa recunoasteti eroarea grosolana comisa.

    Un roman cu pasaport romanesc…

    • Domnule Constantin,

      Aveţi mare dreptate.

      Românii greu privesc în ochi, fie că este vorba de ochii proprii, de ochii copiilor lor sau de ochii unui străin. Majoritatea privesc la televizor. Dacă doriţi să aruncaţi o privire pe linkul de mai jos vă îndemn să începeţi cu ultimul rînd.

      http://www.smruk.org/?p=1559

      Soluţia pe termen lung la problemele cu care se confruntă România poate să vină numai prin educaţie. Prin ceea ce a făcut, Victor Ponta arată o lipsa de consideraţie pentru ceea ce ar trebui să fie o prioritate – educaţia. Mi-e greu să accept cum că un om dintr-o generaţie apropiată ca vîrstă mie poate fi în mod real atît de neghiob. În plus, din atitudinea lui, miile de tineri care au picat Examenul de Bacalaureat nu pot înţelege decît că pentru a putea trişa în tihnă ajută dacă eşti politician. În acest context vine numita doamnă Andronescu, Ministrul Educaţiei, să îl apere pe … trişor, care întîmplător e Prim Ministru şi coleg de partid. Incredibil!

      Un alt român cu paşaport românesc dar care dă masca jos şi se alătură public domnului Andrei Pleşu.

  2. Domnule Plesu, unde erati cand Iliescu chema minerii in Bucuresti si au fost maltratati tinerii in Universitate, sediile de partide distruse si oamenii omorati pe strazi? Din pozitia oficiala de Ministru al Culturii, de ce nu ati protestat, ba vad ca ati rezistat pana in octombrie 1991… De ce nu v-ati dat demisia, de ce nu ati scris in „Der Spiegel”? Nu este bizara aceasta atitudine duplicitara? Astept un raspuns, daca aveti onoare suficienta sa o faceti. Totusi, de ce-i cereti lui Ponta sau d-nei Andronescu ceva ce nu intra in componenta dvs. minimala etica?

    • Scuze, dar nu-i momentul si nici locul , comparatia cu Ponta vis a vis de mineri/Plesu.
      Sincer.
      Ce are acum Iliescu /mineri/anul 1990-91 ?

      • Problema nu este ca Ponta a gresit atunci (a se citi furat). Problema cea mare este ca nu recunoaste, desfiinteaza comisii, da oameni afara din functii, e in stare sa distruga educatia si apoi Romania pentru a-si acoperi virginitatea. Ne ia pe toti de prosti spunandu-ne ca albul e negru si negru e alb.
        Cu aceste comporamente isterice si irationale putem spune ca Ponta este un om normal? Un om integru care merita sa ne reprezinte? Pe Iliescu si cu Geoana, chiar daca in mintea mea sunt odiosi, ii respect de 1000 de ori mai mult decat pe acest cuplu de… spuneti-le dumneavoastra cum vreti.

    • Poate a gresit la momentul respectiv. In opinia dvs., nu mai are dreptul la nicio opinie toata viata? Sau poate toate luarile de pozitie ulterioare trebuie sa fie musai consecvente cu atitudinea de atunci?

      • Pt. Sile: De cand FURTUL este considerat o simpla greseala? Si de cand un om care a primit un mandat de prim-ministru poate trece peste o asa acuzatie dovedita fara a demisiona imediat? Vrem sa ne integram deplin in Europa, dar regulile ei sa ramana la granita, nu-i asa? NU, domnilor, dnul Ponta poate pleca fara nicio problema din fruntea Guvernului pentru ca, banuiesc,s-or gasi destui doritori sa-i ia locul. Problema este sa vina cineva care sa nu faca de ras tara asta PREA RABDATOARE!

    • Domnule Triscu, in pozitia de cetatean european, unde sunteti acum cand Ponta-Antonescu incalca Constitutia Romaniei, si instaureaza cu viclenie regimul unei justitii controlabile? Inainte de a pretinde cuiva sa faca ceva pentru noi, ar trebui sa incercam sa facem singuri ce trebuie. De altfel suntem la fel de duplicitari, noi toti cei 22 de milioane de romani.

  3. Din pacate la Doamna Andronescu se vede lipsa unei educatii profund legata de sentimentul launtric al bunului simt si al judecatei sanatoase. Educatia mimetica, legata doar de sentimentul puterii, al depasirii problemelor, ci nu al cunoasterii intr-un mod rabdator si minutios. O cunoastere care i-ar arata problemele tarii, ale sistemului educational intr-un mod mai general. Cu aceasta privire generala sanatoasa, ce-si avea sevele intr-o cercetare rabdatoare, lipsita de „ticuri intelectuale”, avea sa o indrume sanatos in intelegerea legilor, regulilor ce avea sa le aduca in acest sistem educational. O alta urmare a cunoasterii sentimentului launtri al bunului simt, ar fi fost curajul. Curajul lipseste acestei Doamne care sta tip-til in spatele barbatilor, fara a-si arata curajul de gandi, reluand intr-un mod gratios, cateodata, ceea ce ei spun cu atata badaranie. Insa, pentru Doamna Andronescu, curajul nu este legat de simtaminte, el este doar un act al afectelor, al izbucnirii acelui mic coltisor in care ea se ascunde de fiecare data cand un barbat vorbeste, sau chiar insasi glasul cand si-l aude prea tare. Terminand intr-o nota mai optimista, va recomand sa vizitati culmile inalte ale muntilor nostri, pentru a incerca fiziologic sa va plasati undeva sus de unde intr-un fel sau altul sa vedeti mai clar, de unde sa pierdeti din vedere micile frici, unde curajul izvoreste numai din Dumneavoastra, nu pentru a supravietui ci pentru a vedea ca sunteti Om.

    • Aceasta doamna este o oita din turma lui Ponta ,pai daca el conducatorul nu are curaj sa recunoasca magaria ,ce sa faca minesteriasa? Ar fi normal sa se duca sa ii spuna ;DOMNULE ATI PLAGIAT ,SE VEDE CU OCHIUL LIBER,haideti sa ne dam demisia eu pentru a nu mai da raspunsuri care ma stanjenesc si dvs.pentru ca asa ati spus ai asa e corect.Poate in visele noastre,nu vedeti cata nesimtire ,ei cauta motive sa-l mai injoseasca pe dl.Basescu ,sa ii mai fabrice dosare penale.Dl.Dinescu de ce nu riposteaza? Dl.Iliescu,ungurii care au votat cu USL eul,ceilalti chiar nu vad?Ce daca e PSD ,dl.Nastase am inteles ca poate vorbi ,ce parere are?desi in prefata lucrarii si-a spus voalat parerea .

    • Buna seara,

      Dincolo de placerea lecturii, articolul dumneavoastra se remarca prin omniprezenta. Adica, inlocuind subiectul si operand mici modificari de „acomodare”, il puteti „aplica” altor chestiuni la fel de arzatoare.
      Sigur, nu pretind ca un articol sa fie atat de percutant incat sa devina motorul schimbarii… si aici ne-am oprit. Am acceptat esecul actiunii dumneavostra. Asta daca si dumneavoastra nu v-ati dorit mai mult decat bifarea unei actiuni, aceea de „a lua atitudine”.
      Doamna Andronescu a amenintat Universitatea Bucuresti. Doamna Andronescu a pus punct unei chestiuni. Dumneavoastra impreuna cu alti binecunoscatori ai nevoilor culturii si limbii romane ati ales sa va manifestati tardiv. La fel ca intotdeauna.Pacat.
      Juma` de populatie asteapta bani, aceiasi jumate de populatie se va duce la vot pe 29 iulie. Cei asemenea dumneavoastra „o ard” pe acasa extenuati de argumente pro si contra calatoriei spre sectia de votare.

      Sa ma exprim urat, as putea.
      Sa va indemn sa votati, o fac!

      Eu voi vota NU!

      Salutam

      Austral

  4. O scrisoare… degeaba. O picatura de luciditate, o alta de bun simt si inca una de speranta. Dar intr-un ocean de lacomie, infatuare si (scuze, mii de scuze!) grobianism, cum sa reziste aceste biete picaturi?
    Sigur, se vori ivi imediat cei care se pricep sa improaste, sa desfiinteze, sa terfeleasca, sa caute „dedesupturi” unei incercari de a atrage atentia in mod civilizat, dar ferm.
    Din pacate, n-avem nicio sansa, absolut niciuna.
    Si da, asa e: „mediile” sunt pline de „doctori copy-paste”, stim cu totii asta. Totusi, exista si… altfel: o fosta colega de liceu, devenita ulterior profesoara universitara extem de apreciata, imi povestea, acum ceva ani in urma, ca incepuse sa lucreze la lucrarea de doctorat, dar nu avea timpul necesar din cauza pasiunii de a preda, de a corija, de a lucra alaturi de studentii ei si dupa doi-trei ani de amanari repetate a definitivarii „doctoratului” a renuntat la idea repectiva. Mai avea un motiv, pe care mi l-a declarat cu umor, fara pic de aroganta: „toti colegii mei sunt doctori in ceva, iar unii habar nu au ce predau la ore, ar insemna sa fiu egala lor, iar eu ma simt… mult mai valoroasa, astfel incat am decis sa raman asa… diferita, fara doctorat”. Ii cunosteam caracterul, spiritul, puterea de munca, inteligenta si dedicarea si am inteles-o „din prima”, dar tot am „impins-o” sa se mai gandeasca si sa nu renunte. Au mai trecut 4 ani, de la prima discutie, am reintalnit-o si… se apucase iar de lucrarea de doctorat. Mi-a spus ca are cel mai mic salariu, ca nu poate accede la functii, ca e privita de sus. I-am sugerat sa plece „afara”. „Ma cunosti, imi iubesc meseria, imi iubesc studentii, nu pot pleca.” Au mai trecut doi ani pana sa termine lucrarea, sa o sustina era o floare la ureche pentru ea, dar voia sa fie totul perfect. A „intrat in randul lumii”, dar a facut-o demn, cu truda, fara furtisaguri (cu citate, normal, ca doar n-o fi avut cineva pretentia sa reinventeze roata!), cu pasiunea fata de mesereie nealterata si, mai ales, cu mult bun simt.

  5. Stimate Dle Plesu,

    Naivitatea este o calitate care da un plus de farmec tinerelor fete, dar in cazul Dvs
    nu va este de folos. Nu va dati seama ca in cazul lui Crin Antonescu, Victor Ponta
    si a celor care formeaza un halo intunecat in jurul lor, actioneaza alte reguli, alta
    logica, sunt valabile adevaruri diferite- dialogul cu ei e imposibil.
    Poate ca va linistiti nitel constiinta cu aceasta Scrisoare Deschisa dar eficienta
    ei (pun pariu) va fi cam 25% din cea a unei ventuze puse la un picior de lemn.
    Daca Universitatea Bucuresti va fi consecventa si ii va retrage titlul de doctor
    acestui „intelectual” de speta noua, Doamna Andronescu va semna documentul
    numai atunci cand camilele vor marsalui prin ochiul acului de cusut.
    Ea apartine altei lumi.
    MMM

  6. Dl-e Plesu,

    Fatza de ce matrapazlacuri s-au comis si se comit in Politehnica sub patronajul distinsei doamne pe care o interpelati, aceasta manevra cu plagiatul este o copilarie.(dar usor demonstrabila si mediatizata cei drept).
    Mizeria si frauda din mediul politic romanesc sunt mult mai mari. Ii pufneste rasul.
    Ei fraudeaza si corup, manipuleaza informatii fac pierdute dosare penale si cumpara judecatori, treaba cu plagiatul e chiar inofensiva.

  7. Doamna Andronescu,

    Domnul Plesu va creat cel mai prielnic cadru de a ramane in istoria postmoderna a Romaniei. Faceti ce trebuia facut de ministrul Pop, hotarati obiectiv in dreptul tezei de doctorat a primului ministru, redati drepturile comisiilor avute inainte de „spalarea” lor si apoi dati-va demisia inainte de a fi demisa. Majoritatea pacatelor va vor fi trecute cu vederea si ma gandesc c-ati putea fi salvata „ca prin foc” si de iminenta „sinucidere” profesionala in care v-ati avantat. Curaj!

    • Va contest modul in care ati scris: „ministrul Pop”. Eu personal nu mi-l recunosc ca ministru, si tot in latura personala, as scrie pop cu litera mica. Un pop ar fi mai potrivit.

  8. Lucrarea de doctorat a lui Ponta pare mai degraba o lucrare care a fost cumparata de la coltul strazii asa cum multi obisnuiesc sa faca.Daca intradevar el a facut lucrarea si nu a platit pe altcineva inseamna ca sta foarte prost la redactarea unei lucrari, cu alte cuvinte a factu atata scoala fara prea mult folos.
    Cert este faptul ca aceasta situatie care tinde spre culmea penibilului, culmea nerusinarii face un mare deserviciu invatamantului Romanesc.Din pacate personajului principal din `povestea` noastra nu pare sa il deranjeze lucrul acesta.
    Vorba cuiva de zilele acestea, cum vor judeca tinerii care au fost dati afara de la BAC pentru copiat acest plagiat?

  9. E incurajatoare coerenta interventiilor dvs. publice, nu raportat la fapte in primul rand, ci la principii. De aceea sunt convinsa de faptul ca problema plagiatului e cu bataie mult mai lunga decat referndumul. Daca referendumul urmeaza timpul scurt al politicii, plagiatul se inscrie in timpul lung si sinuos al dezvoltarii intelectuale a romanilor de dupa 1989.
    Mircea Eliade vorbea undeva despre faptul ca, pe plan cultural, generatia sa se simtea responsabila pentru dezvoltarea culturala a romanilor o data ce unirea nationala fusese creata. N-a fost sa fie, caci instaurarea regimului comunist a secerat-o impartind-o fie prin temnite, fie in compromisuri de supravietuire, fie in afara granitelor tarii.
    As vrea sa va intreb care credeti ca ar fi responsabilitatile principale ale generatiei dvs („fracturata si ea, intre „inainte” si „dupa”) ? Intre aceste responsabilitati, pe ce loc ati situa chestiunea aceasta a plagiatului?

  10. Fara a avea pretentia ca pot evalua pregatirea universitara a doamnei Andronescu, totusi am dreptul moral sa cred, sa sper ca si-a obtinut corect gradele universitare, ca succesul in cariera a fost bazat in special pe inteligenta, munca, seriozitate.

    Dar plagiatul domnului Ponta este evident. Si dinsa cunoaste asta. Totodata, doamna Andronescu stie despre mine si multi altii, ca stim ca dinsa stie. Bineinteles, si noi stim ca dinsa stie ca noi stim ca dinsa stie. Etc.

    Repet apelul domnului Plesu. Va rugam frumos doamna ministru, dati dovada de curaj! Partidul si politica nu v-au ajutat in obtinerea gradelor universitare. Succesul in politica vine si pleaca. Dar insuccesul dumneavoastra in cariera universitara ar fi nedrept. Nimeni nu va uita vreodata pozitia dumneavoastra fata de un plagiat evident.

    Schimbati cursul evenimentelor. Toata lumea si-ar putea aminti curajul si verticalitatea dumneavoastra fata de calitatea universitara. Va rog, alegeti inteligent! Avantajul politic imediat ascunde un dezavantaj enorm in cariera dumneavoastra viitoare. Retrageti-i premierului titlul stiintific nemeritat! Lasati partidul sa va excluda din politica, daca asta va dori. Noi toti, romanii iubitori de dreptate si adevar, va vom fi alaturi. Iar cariera dumneavoastra va ramine nepatata de acest episod rusinos.

  11. Scuze d-le Plesu dar se pare ca nu-i cunoasteti adevarata fata a d-nei Andronescu. Este un politruc adevarat care n-a avut si nu are nici o legatura cu stiinta. Cred ca profesorul Solacolu s-ar invarti in mormant vazand pe cine a oprit ca asistent. De-a lungul anilor la facultatea pe care o patroneaza – Chimie Industriala – a dat diplome (termenul a dat este total corect) unor progenituri de PSD-isti precum: Dan Ioan Popescu, Bogdan Chiriac, Ela Patrascoiu, etc. Acum are ca doctoranzi (dupa metoda copy-paste) mai multe progenituri din USL, inclusiv pe actualul rector costoiu care a ajuns profesor fara sa aiba doctorat. In fata acestui potop de abuzuri ce mai conta teza lui Ponta? Nimic, era ceva absolut normal ca Andronescu sa scrie referatul comisiei tehnice altaturi de av Mateut si sa se trimita decizia in plic Consiliului de Etica tot de ea propus. Eu cred ca lumea academica ar trebui sa-i ceara lui Andronecu excluderea din invatamant. De fapt la cat trece pe la universitate nici n-ar fi o pierdere.

  12. Şi pe mine mă interesează mai mult discuţiile legate de plagiatul lui Ponta (fără „domnului” că s-a autodescalificat) decît cele legate de referendum. PSD-ul, pardon, vrusăi să zic USL-ul minte ordinar în această privinţă. Am scris şi voi mai scrie pe forumurile ziarelor din străinătate că Ponta este un plagiator. Îi puteţi spăla pe creier pe sărmanii de acasă stimaţi politicieni români dar pe românii din străinătate nu îi prea puteţi păcăli. Staţi acasă domnilor politicieni că acolo vă e fieful! Românii din străinătate nu dau doi bani pe voi şi (mulţi) sînt gata să v-o arate. Aţi crezut că veţi cuceri România şi aţi devenit voi înşivă captivi. Vă invit de poftiţi cu de-alde „linguriţion” şi „furculision” pe la Londra dacă vă dă mîna… Bravo, domnule Andrei Pleşu! Pe ei!

  13. Stimate domnule Plesu,

    Va multumesc pentru articol
    si asta nu pentru ca subscrie ideilor impartasite si de mine ci pentru ca aduce o nota de solidaritate.
    Cred ca sunt doua tipuri de atitudini in spatiul public romanesc :
    Atitudinea de complicitate sau de cirdasie – ceea ce face posibila asocierea unui primar remarcabil dansator din buric cu Ministrul Culturii si al Educatiei. In aceeasi nota , si in registru transpartinic observam madame casatorite cu inalti functionari ai statului si dezvoltindu-si cu dezinvoltura serviciile in proximitatea acestor institutii.
    Desi nu asa de onest si frust in manifestare, nici ce face d-na Andronescu nu se poate califica altfel decit prostitutie.

    Un alt tip de reactie sunt atitudinile de solidaritate – cum ar fi articolul dumneavoastra , articolelele si reactiile aparute in ziarele europene, proiectul de sustinere a independentului Nicusor Dan.
    Este un semnal pozitiv faptul ca se contureaza o societate civila evoluata.
    Ar fi interesant sa incercam sa construim poduri cu cei care gindesc la fel in taberele politice adverse. In fond ceea ce dorim nu este o lupta de cocosi in arena si singe pe nisip ci construirea unei administratii moderne care sa inceteze obstructiile si faulturile.

    Sa nu disperam – furibunda reactie a USL, masiva migratie a PDL la USL, arata de fapt teama de schimbarea care a inceput sa se petreaca. Daca ar fi sa imi imaginez noua administratie nu vad nici un Ponta , Basescu, Antonescu, si nici chiar un Plesu – vad functionari reci, pragmatici , educati , tehnocrati , seci si plicticosi , care cu capul limpede slujesc interesele societatii romanesti .

  14. Va felicit Domnule Plesu pentru aceasta scrisoare deschisa! Sunt neplacut surprins cum o doamna profesor universitar, chiar rector, poate fi atat de lipsita de onoare si demnitate! Cred doamna Andronescu ca girand un astfel de furt deveniti si dumneavoastra o infractorare si faceti un mare deserviciu Romaniei! Cum mai puteti sa cereti acum elevilor si studentilor din Romania sa fie cinstiti si sa invete carte?! Dumneavostra cum veti raspunde si cum veti privi in ochi alti savanti din strainatate cand va vor intreba despre acest plagiat? Prin acest gest dezonorant aratati ca sunteti un om de mana a doua, un intelectual de mana a doua si o infractoare!

    • @Radu

      Din pacate, la lista rectorilor care nu recunosc plagiatul, va rog sa mai adaugati:
      1. Rectorul de la Universitatea BB din Cluj
      2. Rectorul de la Politehnica Timisoara

      Si lista este deschisa.
      Daca un ziarist ar avea rabdare sa faca o lista cu toti rectorii carenu recunosc acest plagiat, am ramane fara cuvinte…

  15. taiati toate sporurile care se pot abuza, ca inainte de „90! .adica, spor de: dr, salariu de merit, ordine si medalii, de praf,stress pt magistrati,sa.
    nu sunt numai cativa, sunt sute de mii de abuzatori.
    faceti , la min muncii,un nomenclator de cateva sporuri aprobate prin lege, care se pot acorda, fara cele de mai sus, sa.

  16. Zau, nu stiu daca politeturile isi au rostul aici si acum: Doamna stie de ispravile vajnicului dumneaei predecesor cu CNE, trebuie sa fi aflat de promisiunea de a desfiinta doctoratele la UB in caz de neconformare cu verdictul dorit, putin probabil sa nu-si dea seama de urmarile dezastruoase ale spalarii sefului de un delict major si recognoscibil in toata lumea academica.
    Ceea ce poate nu stie, fiind intr-atat absorbita cu plasarea si detonarea bombelor fumigene, este studiul comparativ al tezelor zu Guttenberg, Schmitt, Ponta si al consecintelor care au decurs din reevaluarea acestora. In celelalte doua cazuri doar Universitatile, si numai ele, si-au recunoscut neglijenta cu care au procedat fata de doctorantii proeminenti (la zu Guttenberg in 2007, cand ghilimelele fusesera deja descoperite, dar la Schmitt in 1992 in totala necunoastere a acestor semne) si au indreptat greselile. Caci si autoritatea trebuie sa fie parte a jocului pentru a nu chema in prim plan ministri si politicieni de partid, trepadusi si carieristi.
    Universitatile respective si-au pastrat demnitatea si alumnii au coborat in bezna, pe cand la Bucuresti plagiatorul sta in lumina reflectoarelor iar alma mater isi poate cauta credibilitatea aiurea.

  17. În calitatea mea de vechi degustător al textelor dvs., nu mă pot abţine să nu subliniez ironia nickname-ului celui al cărui comentariu constă într-un singur cuvânt, „Touche!”. Sunt convins că şi domnia sa, domnule Pleşu, nu o să vă puteţi reprima un zâmbet….

  18. Daca tot spuneti ca dna Andronescu este politruc de meserie, apoi stie ‘mneaei o vorba de stalinista amintire: „este mai bune sa gresesti odata cu partidul, decat sa ai dreptate impotriva lui”

  19. Distinse Domnule Pleşu, aţi scris superb, ca totdeauna. Şi cu o bună-credinţă desăvârşită, absolut onorantă – nici n-aţi fi putut-o face altfel, nu încape discuţie; m-aţi contrariat totuşi un pic: adică nu v-aţi aşteptat ca doamna cu pricina să fie, cum ziceţi, “părtaşă la această nefastă dezonoare” ? Sorry, dar “distinsa” e de 12 ani părtaşă la tot ce-a fost nefast, ba chiar şi la vreo dezonoare mai… fastă (scuze, :D), dacă o fi fost pe undeva şi aşa ceva ! Chiar şi cu aerul ei de mămică fragilă rătăcită în gară la Lehliu, dar idealistă până la abnegaţie – chiar şi aşa, tot e de 12 ani părtaşă, parol !

    PS: Vă rog sincer să mă iertaţi dacă umorul meu sare calul, dar „mă mănâncă tastele”, doamna Andronescu chiar are ceva de gheişă, un pic alintată şi întârziată – îmi amintesc ce-aţi păţit în Japonia (Doamne, ce deliciu de pagini aţi scris ! :D) şi nu-mi pot reprima amuzamentul nevinovat pe care mi-l stârneşte o imagine de-a dreptul zgubilitică: Dvs. şezând cu picioarele încrucişate şi implorând-o „Papa, papa !”, apoi alergând cu convingere de-a buşilea pentru că doamna, să-i zicem Abramburica, îmbrăcată într-un kimono („fostă gheişă, destul de obosită” am-încheiat-citatul), ţine morţiş să vă prindă, să vă dezbrace şi să „mai întâi baie! Papa la urmă!”…

  20. ” în definitiv, doctoratul e o formalitate,” scuzaţi-mă dar nu ştiu de la cine citez! pentru unii este intr-adevăr o formalitate – dar oare CHIAR pentru toţi? Refuz sa fiu in aceiaşi oala cu cei pentru care este, credeţi-mă mai suntem şi acum doctoranzi pentru care NU ESTE O FORMALITATE!

    • Si de ce nu protestati oficial? De ce?
      Unde sunt coordonatorii de doctorate? Ei nu se simt jicniti? NU! Asteapta sa treaca valul, sa nu intre ei in bataia TUNULUI. De ce nu sar in apararea universitatilor?
      Protestul doctoranzilor unde este?
      Universitatea unde sunteti doctorand are un soft antiplagiat?
      Poate vom trai si ziua in care TOATE TEZELE DE DOCTORAT VOR FI VERIFICATE.

  21. Interesanta scrisoarea domnului Plesu, dar nu poti sa nu pui intrebarea: dar pana acum unde ati fost, unde ati trait, unde ati predat, unde ati lucrat? De cateva luni toata lumea vorbeste despre plagiat, toti sunt specialisti, toti cunosc subiectul in detaliu, toti critica…. Dar pana acum?
    De ce nu s-a discutat subiectul acesta care, macar in mediul universitar, si era cunoscut?
    Cum poate cineva sa-si imagineze ca un adevarat doctorat se scrie intre doua sedinte la parlament, doua calatorii in strainatate si doua campanii electorale? De ce toti au tacut, ba mai mult decat atat, au participat la aceasta parodie de diplome, prin tacere, ba chiar de multe ori prin participarea la aceasta mascarada?
    Plagiatul lui Ponta este o rusine si pentru el, si pentru comisia care a girat acest pseudo rezultat dar si pentru universitatea care s-a complacut in aceasta situatie, acceptand pseudo conducatori de doctorat care sa acopere pseudo doctorate.
    Scrisoarea adresata Ecaterinei Andronescu suna frumos, gestul domnului Plesu are aerul nobil, dar ar fi fost preferabil ca aceasta preocupare pentru plagiat ( indiferent al cui) sa fi avut loc ceva mai devreme. Ar fi fost dovada ca atat domnul Plesu, cat si toti ceilalti care isi dau cu parerea si sunt indignati la culme de situatia prezenta , sunt interesati cu adevarat de plagiatul in sine , ca fenomen de masa in viata academica romaneasca si nu profita doar de o conjunctura (rusinoasa pentru intreaga comunitate academica) pentru a-si exprima, indignati, punctul de vedere.

  22. Dupa doua saptamani de la izbucnirea scandalului plagiatului dl.-ui Ponta, primesc raspuns la cererea pentru un doctorat la Universitatea Tehnica din Delft, Olanda: no, thanks.
    Mai primisem, dar era cu introducere, cuprins, incheiere.. motivatia respingerii… .

  23. Multumesc Domnule Plesu pentru scrisoare ,eu nu fac parte din lumea intelectuală asa cum este definită(facultate ,doctorate) dar în zilele acesrea de cosmar m-am tot întrebat între noi (prieteni)unde sunt intelectuali tării??de ce nu vorbesc ??dacă poporul este mai putin instruit de ce nu ne învată cineva ??academicienii oameni de stiintă ai acestei tări nu au nici-o ,obligatie fată de popor ???Eu nu am votat cu Iliescu si ai lui niciodată ,tatăl meu un tăran mi-a spus ,,,comunisti sunt cei mai mincinosi (el nu a făcutt politică niciodată ca să-l suspecteze cineva de simpatie cu partidele istorice) Cred că Doamna Ecaterina Andronescu s-a compromis suficient acuma lîngă un personaj ca si ,,,mazăre ,,,(nu merită literă mare) spuneti vă rog poporului ce pericol public este acest om .Doamne deschide mintea românilor .Cumultă stimă si respect :::::MIA MICICOI TIMISOARA

  24. De curiozitate as vrea sa stiu cati dintre cei care pomenesc Constitutia Romaniei au citit macar o pagina din ea vreodata…eu tin minte un moment cand ea a fost votata de populatie, intr-o prima forma…din pacate, modificarile ulterioare au aparut din senin si sincer nu imi amintesc ca cineva sa ne mai fi cerut parerea in legatura cu acest fapt…dumneavoastra?!

  25. „Cu melancolie” ?! „Scrisori deschise” ??! Sa avem iertare, dar nu suntem in biblioteca din Heidelberg. Aici nu merge cu asa ceva. Domnule, pune mana si candideaza, ca suntem toti in rahat pana la gat.

  26. cred ca doamna andronescu este o persoana modesta, in sensul social sau nu stiu cum s ai spun, pen’ ca pe vremea cind era, prima data ministru, a venit la galati , la o manifestare a universitatii galati, ugal.ro, universitatea dunarea de jos, ma rog, si cum veneam de la gunoi, locuiesc la 100 m de universitate, se oprste o masina bleu inchis si dupa ce coboara geamul, ma intreaba o doamna dragutza, chiar mi a placut cum arata, unde i universitatea, pai pe stinga, aveti parcare pe drepta, etc. fermecat de prezenta doamnei m am prins prea tirziu cu cine m am conversat! am citit pe net ca nu stiu ce manifestare cu magna cum laude a avut loc la universitate si de atunci ma intreb cum dracu, tipa aia misto, a bulversat invatamintul romanesc, adica o parte, ca el era deja tulburel si sustin punctul de vedere al domnului plesu: sint ceva indivizi, nu, persoane misto in partidele care ne au dus la disperare si dracu stie ce cauta acolo si de ce!

  27. Nu am doctoratul, poate e o intrebare stupida. Am inteles (or fi doar inca o minciuna) ca parte din lucrarile plagiate se gaseau in bibliografie. Tot plagiat se cheama, dar cred ca e plagiat usor de detectat. Cum este posibil ca atat indrumatorul, comisia de doctorat si autorul lucrarilor plagiate (care a scris mai apoi prefata) sa nu observe. Nu are trebui sa aiba si ei partea lor de vina si sa existe consecinte academice? Cum pot respectivii sa fie in continuare membrii in comisii de doctorat si indrumatori? Daca un profesor lasa elevii sa copieze la bac sau le da chiar rezolvarile, consecintele pot fi foarte grave. De ce aici e altceva? Nu sunt obligati respectivii sa citeasca lucrarea si referintele?

    • Eu am doctorat obtinut fara teza ci in urma a 16 examene „riguroase” dar am stat 13 ani in mediul universitar si cunosc prin urmare cum se obtinea un titlu de doctor in urma unei disertatii. Conducatorul de doctorat era responsabil pentru integritatea lucrarii (cum chiar il aud pe dl. Cristoiu la B1 tv referindu-se la dl. Nastase in cazul Ponta) si mai erau 2-3 profesori cooptati ca oameni de referinta pentru judecarea patrunzatoare a tezei.
      Comisia de promovare a doctorandului, alcatuita tot din profesori de specialitate, avea datoria sa-l provoace sa-si apere teza dovedind astfel ca a lucrat cu constiinciozitate si ideile sale sunt originale. Ea nu era pusa sa cotrobaiasca prin lucrare dupa pasaje deja cunoscute, mai ales ca doar eruditia si memoria le stateau la dispozitie. La mii si mii de teze de doctorat, la fel publicatii stiintifice, nici nu era cazul. Deci, partas la un plagiat putea fi doar „tatal de doctorat” care ii acordase tema si era specialist in domeniu, insotitor de indeaproape pe parcursul a doi pana la chiar si zece ani de munca.
      Comisia facultatii isi asuma raspunderea pentru trecerea unui plagiat din solidaritate cu unul de-al lor care n-a manifestat, din diverse motive, scrupulozitatea de la sine de inteles fata de munca doctorandului. Oameni fiind si ei, posibilitatea de fi corupti de personalitatea doctorandului nu poate fi exclusa, asa se zvonea ca nobilul zu Guttenberg, foarte mare mosier din familie, ar fi facut cu anumit timp inainte de a se prezenta in fata comisiei, o donatie de 750 000 € Universitatii din Bayreuth. Fostul presedinte Pál Schmitt era dublu campion olimpic si o figura mare in ierarhia sportului din Ungaria
      Acum sa ne mai gandim la cine a fost conducatorul de doctorat al lui Ponta, la mediul in care se petrece viata universitara, la mostenirile trecutului si la altele de acest gen.
      Dar oricum o luam, un ministru partinic, o comisie ministeriala, nici macar una de etica nu sunt chemati sa decida in cazul unui plagiat.

    • Nu e mai delicat in cazul lui Ponta. Normal e sa citesti materiale, amintesti foarte pe scurt ideile de acolo (cu citare corecta), apoi discuti pe baza lor si emiti propriile pareri. Ponta a luat ideile altora si le-a prezentat ca fiind ale sale.
      Plagiatul are mai multe arome. O comparatie cu furtul din automobile: O varianta e sa fortezi incuietoarea finutz, sa nu se vada mare lucru si sa efectuezi furtul. Alta e ce a facut Ponta, a spart geamul masinii cu o ranga si ca un idiot s-a lasat filmat si de camerele de supraveghere. De asta nu e nevoie de comisie tehnica pentru a identifica furtul.
      Si de asta nu poate fi iertata Ecaterina, pentru ca ea a adus mecanicul auto la care isi repara Ponta masina, sa se uite la inregistrarile camerei de securitate. Si acest mecanic, „neutru”, a concluzionat ca parbrizul era deja spart si ca ce se vede acolo e Ponta incercand sa repare masina, si ca i s-a stricat aparatul de redare inainte ca Ponta sa intre in masina si nu a putut vedea mai departe. A, am uitat, si in 2003 nu se cerea sa ai geam la masina.
      Pe mine ma deranjeaza si ma afecteaza:
      1. declaratiile lui Ponta relative la importanta doctoratului (preluate vad de o mare masa de oameni din galerie)
      2. modul grotesc in care s-a aparat (si aici intra si Ecaterina la mijloc) pretentia lui ca cineva sa creada asa ceva fiind o insulta adusa inteligentei fiintelor care stau pe doua picioare (maimutele incluse)

  28. In ciuda tuturor marilor dezamagiri de dupa ’89, nu mi-am inchipuit ca vom ajunge atat de repede si atat de simplu, sa renuntam la libertate, iar democratia sa devina de fatada. Comportamentele totalitare cele mai brute ne invadeaza si se manifesta cu mare dezinvoltura. Am ajuns din nou ca adevarul sa fie doar cel al autoritatii si orice scapare sa fie rapid reprimata. Domnule Plesu, uitati-va cate personaje cu pozitii inalte in lumea academica au intrat in aeeasta mascarada in afara de doamna in cauza. Rectorul de la Politehnica, Rectorul de la SNSPA, Rectorul de la Babes-Bolyai, Presedintele Universitatii Bucuresti (Vlad Nistor). Si astia sunt doar cativa care mi-au sarit mie in ochi. Nu cred ca suntem in fata unei intamplari nefericite, ci a unui fenomenn exttrem de periculor. Am impresia ca ne intoarcem incet, incet inapoi la obiceiurile pe care le cunosc din perioada comunista (probabil ca sunt chiar mai vechi), usor adaptate la particularitatile noilor vremuri. Si nu sunt un anticomunist obsedat, din contra.

    • Păi tocmai de-aia, cred; dacă aţi fi un anticomunist neobsedat, impresiile vi s-ar limpezi şi ar deveni convingeri…

  29. Ma surprinde faptul ca dl. Plesu, fara indoiala un excelent cunoscator al mediului academic occidental, a gasit de cuviinta sa sustina legitimitatea verdictului dat de Universitatea din Bucuresti doar prin pozitia Presedintelui Academiei, si ea amintita doar in esenta ei, nu si in continut. Lucrurile trebuie spuse raspicat: in lumea civilizata, in virtutea principiului autonomiei universitare, universitatea la care teza de doctorat a fost sustinuta este singura instanta care apreciaza daca e vorba de un plagiat. Intr-o societate occidentala, este de neconceput ca autorul tezei sa nu recunoasca autoritatea universitatii de a-i judeca lucrarea. De neconceput.

  30. Dl. Plesu a omis, de asemenea, sa faca referire la declaratia Abramburicii imediat dupa numirea sa ca ministru, ca Universitatea din Bucuresti e cea care trebuie sa dea verdictul, ce-i drept, strecurind niste sopirlite politruce despre judecarea cazului in raport cu „reglementarile in vigoare” in momentul elaborarii tezei. Dupa verdictul Universitatii, si doamna ministru si-a inghitit limba, iar dl. Plesu era inspirat daca amintea acest lucru.

  31. Dle Plesu ,traind printre sacali;hiene;hipopotami incepi sa semeni cu ei sa le adopti modul de viata,daca nu- pieri.
    Apelind la elementele caracteristice omului evoluat cred ca ati gresit ,nu mai e cazul ,s-a vindecat zona in suferinta ,azi e batucita ca si la ceilalti ,nu cred ca a avut vro reactie la frectia dvs cu ceva otet mentolat.
    HOTIA a devenit o calitate in ultimii 22 de ani,iar marii meseriasi sunt azi marii inavutiti,iar restul niste incurca ite.
    Impertinenta ,minciuna,aroganta au devenit ingredientele de baza in jungla de azi.
    Pielea hipopotamului are 5 cm si gidilatul cu acul e pierdere de vreme,lui ca sa simta ceva ii trebuie o bita de miner ,un par,o sula de cismar,nu mingieri.

  32. Va multumim Domnule Plesu ca, de atat de mult timp, va constituiti intr-un reper al valorilor intelectuale, al gandirii normale si al elegantei in exprimare. Intr-o societate profund ratacita ( ase vedea penibila „lista a lui Tanase”) aceste repere pe cat de rare sunt ata de valoroase. Pe de alta parte am tristetea de a constata ca nimeni nu adera cu convingere, in spatiul public si politic, la astfel de repere. Societatea civila e inexistenta, minata de orgolii si false „prietenii”, miscarile si partidele politice sunt de un primitivism conceptual si operational complet. Demersul Dumneavoastra, elegant, logic, cu vedere pe termen lung se adreseaza, din nefericire, unor oameni primitivi, gata sa sacrifice orice valori pentru un castig imediat. Plagiatul a fost doar un mijloc rapid de a epata si parveni. Actuala ocupanta vremelnica a postului de ministru al educatiei, la fel ca si cei trei penibili predecesori citati, nu ocupa aceasta functie (pentru care nu are nici macar dreptul legal – fiind deja decalarata incompatibila) pentru ca are un inspirat program de reforma ci doar pentru ca e nevoie de slugarnicia ei acolo pentru a perpetua practicile pe care le-a patronat de decenii. Cati din politicienii, generalii de politie/jandarmi ce se falesc cu diplomele lor de doctorat au pus mana pe o carte in viata lor ? Problema furtului intelectual (plagiatul) aflata in prim plan in societatile avansat e vazuta la noi ca un moft intelectual (un sindicalist din agricultura il felicita zilele trecute pe Ponta ca a fost descoperit „doar cu atat” deoarece plagiatul nu e furt mai ales ca nimeni, in viziunea vajnicului sindicalist, nu a murit de foame in urma furtului eroului din Piata Victoriei). Societatea noastra e profund bolnava si cu o scara de valori profund falsa si ne-aliniata la ierarhiile statelor civilizate.

  33. Domnule Plesu,
    daca as fi andronescu, v-as raspunde asa:
    „Stimate domnule Plesu,
    este evident ca ma doare-n cot de viata si onoarea academica romaneasca, dar aceasta durere este peste puterea Dvs. de intelegere. Cum credeti ca mi-as taia craca de sub picioare? In cadere mi-ar putea intra in fund, iar pe langa durerea din cot, m-ar durea si in fund. Si astfel as mai da cu bata in balta pentru a nu stiu cata oara. As face astfel un nou plagiat: datul cu bata-n balta… bla, bla, bla”.

    Domnule Plesu, va rog sa va retrageti, ca nu mai aveti timp sa schimbati nimic. Scrieti ceva, orice altceva decat despre Romania, ca sa avem ce citi intr-o seara tarzie de vara, cu branza albastra pe masa, masline Kalamata, vin rosu, ciocolata neagra, un hamac, prieteni si un teanc de carti bune…

  34. OFF- Mda… Mai stim noi unu’, care si-a facut nevasta academician. A fost impuscat. Ma intreb: peste cati ani o sa mai incropim un tribunal ad-hoc, cu happy ending?
    ON- Caini latra, ursu’ trece…..

  35. De ce se cere cuiva,ceia ce nu are !? Eu pe data de 05.02.2012,am trimis d-lui acum prim ministru,o scrisoare,si i-am cerut sa nu mai toarne gaz pe foc,dar n-am primit nici-un raspuns.
    Acum am vazut ce poate,si ma minunez ca un „doctor in drept” poate comite atatea gafe. Fereasca „fericirea” sa te judece un astfel de om.

  36. daca toti procurorii au aceiasi valoare morala ,profesinala ca a lui Ponta ma indoiesc de tot ceea ce fac ceilalti procurori la locurile lor de munca .Mint cum respira.

  37. Stau sa ma intreb, cum ar fi judecat un student al D-nei Andronescu, daca lucrarea lui ar fi la fel in proportie de 50% cu cea a vecinului de banca…

  38. ,,Un om, cu felul lui de a fi drept poate sa aduca mai mult rau omenirii decat un nebun cu ticalosiile lui” din intelepciunea regelui Solomon. Asa o fi? In ziua de azi peste 50% din absolventii de studii superioare si detinatori de diplome de licenta nu le-au obtinut pe cinste ci prin cumparare sau alte mijloace imorale. Scopul scuza mijloacele, dar uite unde am ajuns. Va fi si mai rau cand impostorii ne vor sufoca.

  39. Domnul Plesu a mai picurat o picatura de omenie in „oceanu” duplicitatii (ancestrale)
    romanesti.
    Unii zic ca e putin dar uita ca atunci cand corpul ii e bolnav, o picatura-doua de medicament
    il reintoarce la viata.
    Fiintele umane au „vocatie”. Vocatia nu se dobandeste dupa nastere.
    „Vocatia”l este o „fatza”, una din fetzele persoanei.
    Sunt persoane care au vocatie sa creeze lumina, dupa cum sunt persoane care au vocatie
    sa creeze intuneric, dupa cum, sunt persoane care nu au vocatie de a crea ( nu creeaza )
    Fiinta umana il cauta pe Dumnezeu, de la aparitia ei ca specie.
    Cuvintele urmatoare sunt menite sa clarifice asta:
    Fiinta umana se afla in situatia pestelui ( a oricarei fiinte acvatice)
    El inoata in Dumnezeul lui. Ceea ce pentru el este „Dumnezeu” pentru noi se numeste „apa”.
    Imaginati-va un peste, in profunzimea unui ocean ( in mijlocul tridimensional al oceanului)
    privind in toate zarile ca sa vada … apa (apa, pt noi).
    Desi pupilele-i (referindu-ma doar la atat) sunt in contact permanent cu ….cautarea-i el
    tocmai ce cauta, nu vede.
    Nu e nevoie sa te duci, ca sa-l cauti, la nici o Mecca, la nici un fel de Mecca.
    „Iesiti in camp” zicea Isus si sunteti in mijlocul tridimensional ( „tridimensional” = „sfanta….. treime”.
    Dar nu e nevoie, pentru al gasi, pentru al vedea (in sensul de „a-l percepe”) nici macar sa
    iesiti in camp, nu e nevoie nici macar sa va miscati din locul in care cand pronuntati cuvantul „acum”, va aflati. Nu e nevoie nici macar sa deschideti ochii. Ci doar … sa respirati.
    Cat respiri, esti. Iara cat esti, Inspiri (tragi aer in piept, adica) si expiri Dumnezeu, iar tu, biet
    dobitoc (biologic vorbind), bezmeticesti de atata amar de vreme sa il cauti.

    PS. Un bun cunoscator, te poate invata ( in sens de „medita”), convertindu-l aceasta actiune
    in „invatator”. Dar, oricat de mult ar cunoaste, cunoscatorul din fatza ta, in locul tau nu poate
    pricepe, ceea ce vrea sa-ti desluseasca.
    Cand esti in fatza unei probleme (matematice) careia nu-i gasesti rezolvare desi ai ros tot
    creionul, e suficient sa-ti dea cineva un indiciu lamuritor si …..te-ai luminat.
    Sunt pe aici prin preajma. Cand va poticniti, veniti la mine si luati ….lamurire.
    Am inteles „ecuatia”. Eu, mie insumi, intrebari existentiale nu mai am (de vreo cativa ani buni)
    a-mi pune.
    Cu mainile streasina la ochi, calcam cu picioarele pe VIATA (pe „Dumnezeu”),i, cautandu-l dincolo de orizont.

    PPS. Usl-eii sunt persoane lipsite( din „nascare”) de vocatia de „a crea”. Traiesc, cum se
    spune, clipa. Precum o „gaina de curte”, in orice ograda o arunci peste gard, in cateva clipe
    se integreaza ograzii, si … face cat stie: oua si cotcodaceste.
    Ponta insa, are vocatie de a face altora intuneric, convins ca in acest fel isi va face lui, lumina.

  40. Ioane, Ioane, sa ma ierti daca te simt nu ca pe un „frate drag” ci ca pe un „var drag”.
    Desi vaslim in acest i aceeasi directie se vede ca …imediat ce am reusi sa iesim din stramtoarea de la Cazane, la apa molcoma n-o sa mai tindem amandoi spre aceeasi
    polara stea, confundand unul din noi vreo alta stea din vecinatate, cu „steaua polara”.
    Pe roman, nu l-a binecuvantat bunul Dumnezeu cu …”vocatie de actionar”, Ioane, ci
    doar cu „vocatie de sluga” (pe jumatate din noi) si cu „vocatie de servitor” ( o alta jumatate).
    Noua ne trebuie (vrem) „servici”, si gata. Noi sa ne ducem alea 8 ore, sa dam din muschi
    ca sa producem transpiratia atata cata am prevazut in contract, si, apoi, dezlegati din jug sa
    pastem liberi, la o bere …, la o juninca…., pana a doua zi la 7cand revenim la bagat capul in
    jug s …i, diferit de boul obisnuit, ne punem singuri „cuiul”.
    Cine? sa ne managerieze viata? In nici un caz, gandim noi, romanii, noi singuri.
    Numim unul acolo in turn, iar el sa croseteze la asta in timp ce noi, „traim clipa”.
    Ne fraierim singuri Ioane, gandind ca altcineva ne duce ( ne poarta) crucea, cum ii purta
    (in film) „Vineri” umbrela lui „Robinson Cruso”e.
    Nu baiete. Isus a dat un exemplu de ce inseamna sa isi care omul crucea, dar de dus, atat cat o duce, fiecare si-o transporta singur in virtutea faptului ca „crucea” e chiar el insusi.
    Stii de ce … cruce. Ca un „om”, este un „punct”, Ioane iar un punct se obtine prin incrucisarea
    a doua „drepte”. Un „om” e un biet „pixel” in „imaginea” asta careia noi, i-am zis, univers.
    Contopind noi cele 22 de milioane de cruci intr-un singur aliaj si facand o cruce .. nationala, cand o ridicam pe umeri, n-ai cum face ca, cineva trebuie sa fie, primul, iara ceilalti, cei „care
    vin din urma” daca nu-si cadenteaza pasul cu cel din fata lui, e mai mare
    si chinul dar si rasul.
    Nu stiu daca ai adus vreodata, de la padure, vreun lemn pe umeri ( vreunul din ala luuung si de greutate aproape cu a ta.
    Eh, daca esti doi, si e „democratie”, unul din voi doi „ia” de la un cao, iar celalalt de la celalalt capat. Acu, sa nu ma intrebi, ca la batul de chibrit de ce are „catranul” la un capat si nu il are
    la celalalt, si nici sa crezi ca pe cararuie poti merge cu lemnul de-a latul, ca sa fiti amandoi, in
    fatza.
    Daca e drum cunoscut ( de la voi doi de la „salas” , la voi doi, „acasa”) conteaza mai putin care conduce, dar unul din voi e „primul” .
    „Cel ce vine din urma” nu inseamna ca daca se cadenteaza cu „primul” este prost ( ba
    chiar este f. destept) si nici ca este sluga celui din fatza.
    Monarhie, inseamna ca din doi care sunteti, tu sa te hotarasti ca sa iti sui pe umar, in afara de lemn, si pe celalat „coleg”,asa ca sa ai tu un stindard ( stiu eu din ce motiv al tau, launtric).
    Numa… sa poti sa-l duci. Daca poti sa-l duci si esti multumit asa, ce ma doare pe mine?
    Ce ? e umarul meu?
    Mai rau ar fi dac-am fi doi, si in loc sa ducem amandoi de lemnul cel lung, il taiem in doua, mi-l iau eu pe al meu in spinare si in loc sa faci si tu ca mine, dai sa-mi sui mie si lemnul tau si ..
    sa te sui si tu.
    Sau, daca am fi trei, si in cazul asta vrei sa ducem paru amandoi si sa-l suim pe cel de-al treilea sus pe lemn, asa ca nu ne zboare cumva vantul, lemnu de pe umeri.
    Atunci ma doare, pentru ca e vorba de umarul meu.
    Eu zic ca daca suntem mai mult de trei, daca suntem vreo 22 de milioane si avem de dat multe ture Pamantului asta, cu lemnul „de-a umere”, toti cei apti ,fizic si legal, de purtat
    povara numita „munca”, sa bage umarul sub lemn si sa-si ia pe umar un minimum pe care-l convenim cu totii ( sa zicem 15 kg ). Care e „voluntar” si duce mai mult, e treaba personala,
    usureaza treaba vreunuia care poate, mai putin decat ar trebui sa poata.
    Ca sa sincronizeze toata treaba asta, ar fi nevoie de unul care sa stea ( la figurativ) deasupra situatiei, si care sa zica hei ….rup, heeei … rup,
    Asta trebuie musai sa cunoasca bine drumul ca sa nu ne invartim prosteste in loc ( in cercuri
    mai mici sau mai largi) si, sa cunoasca „destinatia”.
    Basescu, e „jucator”, adica deodata cu „heeei …. rup”-ul sincronizator, cunoaste si drumul
    si … si duce si el, ale lui 15 kg, impreuna cu noi, de lemn.
    Problema noastra e, ca noi, dupa ce l-am ales sane fie „primas”, ne-am fofilat care cum am putut di spatele lui si i-am lasa romanestet, putin cate putin, lemnul, doar lui „in spate”.
    Cata inima ar avea el in el, duce si el ca tot omul, peste alea 15 kile ( cat „rucsacul de campanie) hai inca 5, hai inca 10, dar la mai mult, lasa si el mainile in jos, neputincios
    ca oricare alta fiinta umana.
    ( E adevarat ca sunt oameni (halterofilii) care ridica 100 kile, ca greutate, da …r nu ca sa o poarte).

  41. Domnule A. Plesu , nu sunt doctor in ceva si nici nu mi-am dorit un asemenea titlu , necesar universitarilor , poate si altora , dar nu si mie.Stiu povestea cu vulpea si strugurii . I-am admirat pe cunoscutii mei , nu multi in mediul in care ma invarteam , care si-au sustinut un doctorat in domeniul in care lucram si eu si nu am sesizat un plus semnificativ de idei la acestia , dupa obtinerea titlului. I-am admirat pentru munca depusa , dar pentru unul ca mine , intradevar , ar fi o floare la butoniera si aia nici macar naturala , ci una artificiala.Cine are de zis ceva in domeniul „intelighentiei” nu prea are nevoie de scoli inalte si titluri academice , Dv. stiind mai bine ca oricare altul acest lucru. Ma surprinde faptul ca in loc sa ramaneti la preocuparile din sferele inalte ale filosofiei si criticii de arta , faceti jurnalistica pe care nu imi permit sa o etichetez. Aveti un dinte pentru d-na Andronescu? Teza lui Ponta este foarte discutata , comentata , blamata , insa ma intreb daca intra in ocelul dv. si daca nu era premier , ci un oarecare , doctor in ceva.Ati scris articole si despre doamne , foarte tinere , care au reusit sa aiba o carca de masterate si doctorate ? Ori poate ca ocelul dv. este specializat doar pe scanarea curtii vecinilor politici de alta culoare ca a dv.?

  42. Doamna Profesor Doctor Inginer Ecaterina Andronescu m-a fascinat adanc si frisonat neobscen de cand am zarit-o prima oara pe sticla. La TV. Si pe atunci -ca intr-o bucla nefericit de plicticoasa temporala- doamna Ecaterina era Ministrul Educatiei si Tineretului si Sportului -probabil cu urnele mobile pe ulitele satelor romanesti cititoare de Kant si Spinoza( efectele reformelor domniei sale).

    Ceea ce socheaza la aceasta doamna este perfecta ipocrizie si impecabila disimulare in raport cu sine si cu ceiulalti. Un om ce pare cu morga de petala de floare dar avand la purtator dinti de crocodil…o barfa publica specula despre o idila intre doamna Profesor si V.-mare politician PSD- dar…discretie . Doamna este o savanta care aminteste de Elena Ceausescu si de doctorii din Evul Mediu care purtau Palarii si Masti ca sa-si ascunda ignoranta….

    Mister- cine este de fapt doamna Ecaterina Andronescu si ce a facut pentru reforma Educatiei domnia sa binom Ministru?!

    Vai si plange atat de usor. O doamna silfida brutalizata de o suma de ambitii. Cam atat.

  43. tanti doamna asta chiar daca nu se ocupa de polimeri e identic coana leana.Dupa „garantat vanghelie” si „garantat mazare cel incalecat” s-a dus orice urma de respect pe care as putea sa o am fie ca si pentru o simpla gospodina.Nici ea nu stie cum e cu plagiatul , ca pe la ea -de acolo de unde vine , nu crestea in pom !(…??)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Andrei Plesu
Andrei Plesu
Scriitor și eseist român, estetician și istoric al artei. A fost ministrul Culturii (28 dec. 1989 - 16 oct. 1991) și ministrul Afacerilor externe (29 dec. 1997 - 22 dec. 1999). A inființat institutul de studii avansate „New Europe College” si revista culturală Dilema

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro