Joi Parlamentul European votează regulamentul european privind capitolele RepowerEU din planurile naționale de redresare și reziliență. Solicităm europarlamentarilor să asigure prin votul lor că RepowerEU, criza energetică și războiul din Ucraina nu vor fi folosite de statele membre ca pretext pentru renunțarea la reformele promise în planurile naționale de redresare și reziliență.
Solicităm europarlamentarilor români, în special cei de la S&D (PSD) – raportorul Dan Nica, Victor Negrescu, Carmen Avram, care au propus și susținut în comisiile de specialitate ale Parlamentului European amendamente pentru slăbirea reformelor, și celor de la EPP (PNL), raportor Siegfried Mureșan, care s-a abținut de la vot, să nu arate încă o dată că România este statul problemă în UE. Riscăm încă o dată, tocmai înainte de decizia privind aderarea la Schengen, să demonstrăm că România e reprezentată de anti-reformiști, de această dată mergând atât de departe încât să punem în pericol reformele în toate statele membre, nu doar la noi. Cu siguranță, nimeni din Europa – din Comisia Europeană, din Parlamentul European, din guvernele statelor membre – nu va uita cine a propus slăbirea reformelor, până în 2026, când se termină mecanismul de finanțare pentru redresare și reziliență.
Textul ieșit din comisiile de specialitate ale Parlamentului European, care va fi discutat mâine, include un amendament problematic, împins de europarlamentarii români de la PSD, care spune astfel: dacă în programele naționale de redresare și reziliență există măsuri care sunt afectate în general de contextul curent, ele vor putea fi renegociate, fără a specifica vreo limită pentru astfel de renegocieri. Miza cea mare e că ”măsuri” înseamnă nu doar investiții, ci și reforme. Iar reformele nu sunt doar cele propuse în RepowerEU, cum au susținut public unii europarlamentari români, ci reformele din tot restul PNRR, dacă se poate găsi un pretext cât de cât legat de criza din Ucraina sau contradicția cu RepowerEU. Chiar dacă propunerea de renegociere a unei reforme ar putea fi respinsă de Comisie, vor exista presiuni nesfârșite pe Comisie și, implicit, întârzieri majore de reforme și investiții pe aproape orice plan național de redresare și reziliență.
În alte cuvinte, de exemplu, dacă un stat membru va începe să se plângă că reforma pensiilor ar intra în conflict cu obiectivul RepowerEU de a asigura energie în condiții de suportabilitate pentru consumatori, poate începe o discuție interminabilă cu Comisia Europeană că trebuie amânată reforma pensiilor. Dacă un stat membru vrea să amâne reforma companiilor de stat, cu pretextul că acum, cu criza energetică, nu e momentul să numim oameni competenți și responsabili la conducerea companiilor din energie, poate pune iarăși presiuni pe Comisia Europeană să mai fie păsuit. Iar aici nu va fi doar cazul României, ci al oricărui stat membru care a promis reforme și acum vrea să nu mai respecte ce a promis. În general reformele propuse în programele naționale de redresare și reziliență cuprind reforme dificile, de bună guvernare, pe care statele și le-au asumat tocmai condiționate de banii europeni și altminteri nu și le-ar fi asumat. Dacă textul rămâne așa, fără clarificări care să nu lase loc de interpretări, Comisia Europeană va fi copleșită de redeschiderea discuțiilor despre reforme din partea fiecărui stat membru care nu vrea să facă reformă; absolut orice măsură de bună guvernare, nedorită în special de state problematice, poate fi invocată drept motiv de renegociere pe motive care de care mai năstrușnice. Fără limitări clare privind redeschiderea discuției privind reformele, se deschide o cutie a Pandorei care poate afecta implementarea planurilor naționale de reformă și reziliență – inclusiv celelalte reforme din planuri și inclusiv absorbția banilor.
Cerem europarlamentarilor din toate grupurile politice să respingă textul actual și să se asigure că textul final specifică limite clare pentru posibilitatea de renegociere a reformelor, așa cum prevede Comisia Europeană în textul său inițial, astfel încât anti-reformiștii de la noi sau de oriunde din UE să nu aibă șansa să își încalce promisiunile și să deraieze folosirea finanțării pentru redresare și reziliență.
Scrisoare deschisă Expert Forum, publicată în română și engleză.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
” să nu arate încă o dată că România este statul problemă în UE”
Gresit, doamna!
Reformele alea cate vor fi fost, diluate si incarcate cu balast de tot felul (a se citi pomeni)
nu se fac ca sa aratam cuiva ceva.
Se fac ca sa-mi schimbe mie viata in bine. Si tie, si lui Vasilica, si lui Maricica. De asta se fac, nu ca sa arat la olandez, neamt, francez sau islandez ceva.
Aia stiu foarte bine cu ce hahalere au de-a face, nu asteapta nimic de la noi si n-au nevoie sa le aratam noi ceva.
Așa-i, nu au nevoie sa le arate cineva…dar unii nu se pot abține și arată statelor civilizate cu cine și de a face in România.
Despre asta este vorba in apel, ca cei care se împotrivesc reformelor (inclusiv in detrimentul dumneavoastră) sa se abțină de aceasta data.
Ăstia sunt în stare, pt păstrarea pensiilor speciale, să pierdem banii din PNRR!
Se vede că nu vor să facă nimic!
Doamna Nutu apreciez apelul dv.dar ramane de vazut daca acest PNRR nu va suferi schimbari majore. In aceste planuri, fiecare tara a ales la acel moment niste obiective si prioritati. Din pacate, ele numai corespund acum si nici in viitorul apropiat. Cred ca UE va accepta multe schimbari din dorinta de a si pastra sistemul de uniune.
Asa-i, de cind s-a redactat PNRR s-au schimbat multe, Ucraina, criza energiei etc si se vor mai schimba. Probabil ca baza idoelogica verde inchis al lui PNRR va trebui schimbata.
(…) fiecare tara a ales la acel moment niste obiective si prioritati. Din pacate, ele numai corespund acum si nici in viitorul apropiat.
Care ar fi acele priorități devenite necorespunzătoare? Întreb pentru că mie-mi se pare că, dimpotrivă, contextul actual arată încă mai clar că principiile pe care a fost elaborat PNRR sunt încă mai stringente.
Ne-am obișnuit să credem că a merge cât mai rapid cu mașina este vital, indiferent câte muște se zdrobesc de parbriz. Iar pentru a avea mai multă putere la roată sacrificăm până și motorașul pentru ștergătoare. Acum prin parbriz nu se mai vede aproape nimic și tot nu vrem să-l curățim. Uităm că în orice meserie primul lucru și cel mai important care se învață este menținerea curățeniei.
Totul a fost explicat deja . Nu exista nici o legatura intre PNNR si intentia supusa votului .PNNR nu poate fi modificat .Exista insa modalitati prin care se pot aduga unele beneficii ca parte a unei decizii guvernamentale .
Problema imediata a europarlamentarilor USL 2.0 este Componenta 8 R6.1 din PNRR (jalon cu termen trimestrul III 2022) : 1.” Pensiile. O reformă majoră care asigură echitate pentru cei cu venituri mici, dar și sustenabilitate pe termen mediu și lung pentru sistemul de pensii. Reforma vizează consolidarea capacității instituționale de prognoză a cheltuielilor cu pensiile prin utilizarea de instrumente complexe de modelare economică. De asemenea, un alt element important al acestei reforme constă în realizarea unui nou cadru legislativ care să corecteze inechitățile din sistemul de pensii.? Noua lege va asigura sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și va respecta principiul contributivității în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie. ” In realitate aceste pensii speciale sunt mita/pomena pentru caste de cetateni privilegiati contrar Constitutiei Cei din USL 2 .0 partide care au legiferat creerea acestor cetateni privilegiati NU vor sa desfiinteze pensile speciale, ale celor care ii apara de cetatenii revoltati (armata, politie,jandarmerie ,SPP,SRI) si nici ale celor care ii tin departe de puscarie (magistratii) pe acesti infractorii disimulati in politicieni care conduc Romania de 33 de ani . Ce va spune infractorul Dan Nica (Microsoft) sau ceilalti membii ai celor doua partide / grupari infractionale in CE, nu vor fi decat niste fumigene care sa creeze diversiune pentru a masca adevaratul scop al USL 2.0. Atat si nimic mai mult.
Acest site este de o calitate care nu prea permite afirmatii grave, de genul: ” infractorul Dan Nica (Microsoft) sau ceilalti membii ai celor doua partide / grupari infractionale in CE” , fara a se aduce si dovezi. Or fi primele doua partide ca numar de voturi din Romania „grupari infractionale”? Pai atunci, cu voturile primite democratic- inclusiv pentru Parlamentul European- cum ramane?
Faptul ca multi sunt infractori e dovedit de multitudinea proceselor pierdute sau anulate de diverse forme de gratiere mascata.
Democratia nu are nimic de-a face cu dreptatea. Oamenii pot alege prost si o si fac de cand lumea si pamantul. Alegerile nu devin bune doar pentru ca majoritatea a pus stampila pe ele.
hmmm…comentariul lui @Laur este foarte bun, ce i neadevarat? jivinele interesului national (juzi, securisti, militieni, politruci) si au impartit prada microsoft, eads, hexi pharma si cite si mai cite! pare neverosimil? sa fie infractorii nastase adrian, mitrea, nica si toata sleahta de secaturi cleptocrate (cica social democrati!) ce au devalizat Romania exemple de cinste si onoare?
Pai au cam impartit ce a fost de impartit… si evident, acum doresc sa imparta si fondurile PNRR. Ei vehiculeaza ideea ca americanii vor forta contribuabilii din vestul continentului sa bage mana adanc in buzunar (pentru pozitia geografica a Romaniei, flancul de Est, etc).
nu se poate vorbi de democratie cand un „reprezentant” este votat de sub 50% din populatia cu drept de vot, nu mai vorbim de 35% din 35%
o fi pluralism politic dar in nici un caz reprezentativ sau democratic
Mi se pare normal ca orice europarlamentar roman sa negocieze ori de cate ori are ocazia orice poate fi in interesul celor care l-au ales si pe care ii reprezintă.
PNRR a fost propus înainte de criza energetica, înainte de războiul din Ucraina, si nici acest factor de risc nici celălalt nu au fost avute in vedere. Fără a se actualiza obiectivele PNRR la riscurile actuale nu e nici plan de redresare nici de reziliență, e doar o fantezie birocratica fără legătură cu realitatea. Si dacă unele reforme din PNRR nu mai sunt sustenabile (fezabile) practic, oare nu trebuie re-negociate? ?
PNRR reprezinta un acord comun, respectiv un efort suplimentar depus din partea participantilor-net la bugetul UE in scopul stimularii /atragerii investitiilor private in modernizarea infrastructurii energetice, in cercetare, inovare, digitalizare – ceea ce ar contribui la asigurarea cresterii competitivitatii membrilor UE si a dezvoltarii durabile pe termen mediu si lung. Mai precis, depunerea efortului suplimentar a fost agreeat in scopul dezvoltarii ecosistemelor (lanturi de furnizori, productie componente, expertiza,etc) in domeniile viitorului apropiat, i.e tranzitie energetica, digitalizare, biotech, etc. In acest context, este evident ca orice modificari necesita si acceptanta contribuabililor-net la bugetul UE.
P.S. personal nu prea vad de ce ar baga ei (contribuabilii din vestul si nordul UE) mana adanc in buzunar pentru sponzorizarea unor proiecte ineficiente (si de domeniul trecutului) promovate de companiile de stat din Estul UE.
@Florix
Un mic ajutor pt. demitizarea termenului de net-contributor in link. Pe atunci dna. Armand era inca europarlamentar, si nu pt. vreun partid populist, daca nu ma inseala memoria:
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23660304-clotilde-armand-financial-times-europa-est-vestului-mai-mult-decat.htm
1.”Dar dacă privim tabloul mai general se poate observa o altă poveste. O mare parte din bogăţia Europei curge dinspre ţările mai sărace spre cele mai bogate – iar nu invers”
2.”Numai hemoragia anuală de medici reprezintă echivalentul a peste un sfert din fondurile puse anual la dispoziţia României de către Bruxelles pentru a o ajuta să prindă din urmă restul clubului.”
3.”.Acest exod constituie un transfer de facto de avuţie – şi încă unul mare. Educaţia unui singur medic costă bugetul public al României în jur de 100.000 de euro. Cheltuiala aceasta nu figurează în documentele negociatorilor bugetului UE, dar ar trebui.”. – Ca sa nu intram in comparatii cu vremea impuscatului, genul acesta de calcule este făcut in multe parti si la ora actuala, chiar si intre tari vestice, trebuie doar sa mai urmaresti presa locala de acolo.
4.”În 2010-2016 Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia au primit fonduri UE echivalente cu aproximativ 2-4% din PIB-ul lor. Însă, în aceeaşi perioadă, fluxul profiturilor şi veniturilor din proprietăţi plecate din aceste ţări către Vest a variat între 4% şi 8% din PIB-ul lor.”
5.”Vestul a realizat profit; Estul a realizat progres. Pactul era reciproc avantajos. Dar dacă Vestul va începe acum să-şi retracteze acele promisiuni, el riscă să rupă contractul social european, scrie eurodeputata grupului Renew Europe.” – era vorba despre noul ciclu de finatare bugetara UE (2020-2027) si disctiile din jurul lor cu vesnicii „frugali”.
Ca o paranteza, daca veti negocia vreodată un contract de furnizare intro retea locala a uneia dintre ompaniile vestice de DIY de ex., veti rămâne surpins de componenta pretului final la raft care are o marja special dedicata ‘centralei’. Acea marja nu pleacă neapărat sub forma de profit ci sub forma a diverse taxe de administrare etc., deci nu e impozitata neapărat in tara. Dimensiunea ei este pana la o treime din marja locala(din care se acoperă cheltuielile locale, inclusiv investitiile in mijloace fixe). Nu contest modelul, vi-l dau doar pt. Ca sa intelelegeti realitatea economica din spatele vorbelor diversilor politicieni.
Închei cu situatia generala de la noi, sau de la altii -” La mine acasă, în Bucureşti, îmi fac cumpărăturile într-un supermarket cu proprietari francezi, iar furnizorii mei de telefonie şi apă sunt tot francezi. Îmi plătesc factura la gaze unei multinaţionale franceze – prin intermediul unei bănci franceze, fireşte.” -asta e sursa returnului in vest! Departe de mine gândul de a ma opune acestei stări de fapt DAR nu mai vreau sa aud in schimb placa cu banii primiri pe gratis de la Bruxelles pt. Ca e pur si simplu o ipocrizie populista!
Asta cu Fezabilitatea e mai complicată decât pare la prima vedere. Între procurarea unei mobile de lemn și una de plastic se poate face un studiu de fezabilitate. La fel între transformarea unui câmp viran în cartier rezidențial sau loc de joacă.
Dar sunt situații în care studiile de fezabilitate sunt complet nepotrivite. Dacă o rudă e bolnavă și are nevoie de o operație scumpă în străinătate, atunci ar fi cel puțin ciudat să apelăm la astfel de studii. Sau dacă vecinul e atacat de hoți. A compara atunci costurile intervenției față de posibilele pierderi în cazul că hoților nu le-ar ajunge agoniseala vecinului este iarăși neavenit. În astfel de cazuri intervenim fără prea multe fandoseli manageriale.
Pământul este ruda bolnava, iar Ucraina vecinul atacat. Cum procedăm? PNRR nu e perfect, dar oferă cel mai potrivit răspuns.
Fezabilitatea e oarecum specialitatea mea. Si studiul fezabilității marilor proiecte este mai necesar decât crezi, dar mereu ignorat, făcut de mântuiala sau de forma. Este unul din motivele pentru care politicile publice risipesc resurse fără a obține efecte.
Mie la PNRR nu-mi par obiectivele realmente SMART, nu mi se pare ca are vreo legătura cu Redresarea sau Reziliență.
PNRR e un program de reforme administrative ambițios, subscris unei anumite viziuni politice, dar nu va avea ca rezultate nici redresare nici reziliență. Fiind un program al unei viziuni politice, pune mai presus de analiza costuri-beneficii obiective politice, ceea este inerent ineficient si ineficace.
Aveți dreptate, studiile de fezabilitate nu trebuie tratate superficial sau drept mofturi manageriale.
Numai că, așa cum spuneam, sunt cazuri in care acestea joaca un rol secundar. Primordial este răspunsul la întrebarea dacă este necesar sau nu un proiect. Ori in ce privește PNRR nu văd ce teme ar putea fi renegociate. Cam pe toate le consider teme ce ar trebui sa fie constante pe birourile administrative, indiferent de orientarea lor politica: managementul apelor sau pădurilor, buna guvernanță, educație șamd. Nu văd ce anume ar putea fi eliminat sau înlocuit.
Dacă aveți in vedere doar modalitatea de soluționare a problematicilor conținute, atunci am înțeles eu greșit.
Deocamdată sap si nu prea găsesc analiza financiara a PNRR.
Si va rog, in ce consta curatenia la dv.daca tot scrieti in parabole?!! Ca sunt prea multe de curatat si in acest PNRR l-ati citit macar pe anumie domenii ?!!
Am scris pe tema asta cand a apărut. Tin minte ca mi se părea amuzantă egalitatea între bărbați și femei obținuta prin intermediul furnizării de apă.
Nu inainte sa fie pecetuita intratrea Romaniei in spatiul Schengen
Sa nu exageram totusi cu influenta anonimilor europarlamentari din PSD in cadrul S&D si in EP in general. Europarlamentarii vor vota acum doar pentru pozitia Parlamentului European pe acest dosar. Apoi la negocieri in trialog, Consiliul (respectiv statele net contributoare la fondul de redresare si rezilienta) niciodată nu va accepta asemenea propunere stupida. Nu deveniti si voi politicieni, prezentati faptele intr-un mod mai larg si mai in context.
Renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este imposibilă, în privinţa reformelor propuse şi asumate de către statul român, iar în ceea ce priveşte investiţiile ar însemna o pierdere de timp şi resurse, au afirmat participanţii la Conferinţa anuală referitoare la implementarea PNRR, organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene în ţara noastră.
Si cu toate astea urmeaza un adevarat dezmăţ pe bani publici in sectorul bugetar. Culmea nesimţirii a fost atinsă prin promisiunea făcută de guvern pentru anul 2023 , a cresterii cu 50% salariilor celor care gestionează proiecte PNRR. De fapt este vorba de toți bugetarii care au cea mai mică legătură cu gestionarea fondurilor europene, provenite din PNRR, care vor primi un spor de 50% la salariu, inclusiv primarii și președinții Consiliului Județean. E ca si cum acesti bugetari implicati in gestionarea fondurilor europene primesc in prezent un salar chiar fără să facă nimic, iar pentru ca să se achite de sarcinile de serviciu trebuie stimulati cu spor de 50% .
Nimic despre reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Ba mai mult, atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.
Reformele structurale profunde despre care vorbiti dvs si de a caror necesitate suntem constienti cu totii, strica modelul de business in stil mafiot condus de actualii politicieni.
Iar la acest model de business are inglobate spaga, traficul de influenta si crima organizata, ce produc fluxuri de numerar fenomenale, la care nu se poate/nu se vrea a se renunta usor.
Politicienii mai curati, cu activitatea transparenta, sunt loviti constant si din toate directiile. Aparatul de stat, pe de alta parte, construit pe principiul ia plicul-da plicul, devine din ce in ce mai stufos si mai impertinent.
Toate acestea in conditiile in care la ultimele alegeri parlamentare s-a prezentat vreo 35% din electorat, din cate imi amintesc.
Daca noi, cetatenii care mai stim citi si scrie, gasim altceva de facut in ziua votului, ori adoptam retorica „toti sunt la fel”, bulgarele (lor) se tot mareste, iar al nostru va fi tot mai mic.
Dupa cum arata lucrurile in ziua de astazi, este o batalie intre crima organizata patronata/tolerata/recompensata cu pensii speciale de catre stat si cetatenii cinstiti care isi doresc o guvernare onesta si competanta.
DA!