joi, martie 28, 2024

Scurte cu Crimeea și Moldova

– Rusia a început invazia în Crimeea, mai întîi cu civili înarmați și TAB-uri fără însemne, urmează…? Va fi multă gargară despre apărarea civililor și Ianucovici-legitim. Evitați dezbaterile cu idioții morali, pierdeți timpul – nu cred nici ei ce spun, joacă la derută.

– Probabil în cîteva luni vom avea proclamată Republica Crimeea. Încă o gaură neagră pentru bugetarul rus – alături de Transnistria, Abhazia și Osetia.

– Atenție la tătari: sunt mai puțini decât rușii, dar mai înrăiți, de 20 de ani rușii majoritari în Crimeea și-au bătut joc de ei. O populație care după deportare a rezistat 30 de ani în Siberia și Kazahstan și s-a întors acasă în Crimeea când i s-a permis – au legături cu totul speciale interfamiliare și sentimentul acela că e ceva ce trebuie răzbunat. Autoritățile autonome ruse din Crimeea nu ar fi trebuit să deschidă discuția asta, pt că erau în avantaj în status-quo – dacă ei vor să schimbe situația Crimeei, tătarii vor dori să schimbe situația în Crimeea.

– Ucraina va fi în situația bizară a unui stat în care două minorități se vor bate între ele.

– Totuși, de ce ne temeam săptămâna trecută – spargerea Ucrainei în două nu s-a întâmplat. Estul Ucrainei a fost preluat de Kiev (Harkov și celelalte regiuni din Est). Ar trebui să se concentreze pe consolidare acolo. Ce vedem în Crimeea e spectaculos, dar e o redută rămasă după ce planul A a eșuat. Crimeea e deja o republică autonomă doar vag controlată de Kiev, care devine acum un pion de pedepsire – nu e un pericol existențial pt. Ucraina. De urmărit cum va controla Kievul teritoriul din sud din afara Crimeei, care se învecinează cu R. Moldova.

– Parlamentul European a votat pentru eliminarea vizelor pt moldoveni. Urmează Consiliul și gata. Sper să nu avem parte de surprize de la pionii (Cipru?) sau prietenii lui Putin. Ar fi rușinos. Acum e momentul ca Băsescu și Ponta să dea telefoane fiecare la amicii lui. Dacă nu au prea mulți, să dea oricum și să se roage frumos.

– Ministrul Apărării din Moldova și-a dat demisia azi, pe motive de neînțelegeri cu dotarea. Acum, frățică? Fix azi?

https://www.facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Există și o parte bună în noul circ pe care-l va face Rusia în Crimeea. Va fi nevoită să o lase mai moale în Transnistria, importanța acesteia fiind net mai redusă decât a Crimeii.

  2. Ce subtil incercati sa acreditati ideea ca presedintele este in aceeasi oala ca Ponta, domnule Ghinea! Dar nu suntem cu totii la fel de usor de prostit! Lui Ponta ii raspunde poate vreun mic functionar de la Gazprom. Ponta nu exista in politica internationala!

    • @amanda13 „presedintele este in aceeasi oala ca Ponta”

      Evitați dezbaterile cu idioții morali, pierdeți timpul – nu cred nici ei ce spun, joacă la derută.

  3. Eu cred că dumneavoastră nu credeţi ce spuneţi categorisind evenimentele recente din Kiev altfel decât o foarte evidentă lovitură de stat, cu forţe paramilitare luptând în stradă, de la egal la egal, cu trupele Berkut.
    Privind imaginile la televizor, ştiam că cei ca dumneavoastră nu vor observa protestatarii paşnici înarmaţi cu arme de foc, dotaţi cu echipament de luptă (căşti, uniforme) şi evident bine coordonaţi.
    Eram convins că pentru cei ca dumneavoastră protestatarii din Kiev vor continua să fie paşnici şi după ocuparea instituţiilor publice şi a unor depozite de armament, după cum Elţîn a continuat să fie democrat în ochii Occidentului şi după ce a pus la propriu tunurile pe Parlament.
    Vă aduceţi aminte de bătălia de la Costeşti? Exact acel gen de manifestanţi paşnici au fost şi în Kiev, doar orientarea politică şi beneficiarii „protestelor paşnice” au fost diferiţi.
    La dumneavoastră, interpretarea evenimentelor depinde doar de distribuţie.
    Dacă evenimentele similare din cursul mineriadei din 1999 ar fi fost soldate cu succes, respectiv cu înlăturarea guvernului CDR, aţi fi scris astăzi despre lovitura de stat din 1999.
    Nu cumva sunteţi de părere că în România în 2012 a avut loc un puci, în timp ce în Kiev totul a fost în regulă cu debarcarea lui Ianukovici?
    Dacă în ianuarie 2012, protestele paşnice ar fi luat aceeaşi turnură ca la Kiev în februarie 2014 (ocupare de instituţii şi de depozite de armament), ar fi fost lovitură de stat, sau e lovitură de stat doar dacă „victima” este susţinută de Occident?

    • Ce-ar fi să vedeți câți morți au fost în ”bătălia de la Costești” și câți morți au fost la Kiev, împușcați de trupele guvernamentale?

      Trebuie neapărat să fie educat într-un regim comunist, ca să pretinzi că e justificat ca un guvern să-și folosească trupele împotriva propriilor cetățeni. Sau să fii purtător de cuvânt al Rusiei, ceea ce cam tot aia.

      • Poate vă interesează doar morţii din rândurile puciştilor (scuze, manifestanţi paşnici) şi nu cei 16 morţi şi 130 de răniţi din rândurile poliţiştilor: http://www.revista22.ro/ucraina-ministerul-de-interne-acuza-protestatarii-ca-au-ucis-16-poli539i537ti-38315.html
        Ce ar trebui să facă un guvern când este asaltat de forţe paramilitare care „protestează paşnic” prin depozite de armament sau instituţii publice ocupate? Ce să trimită dacă nu trupe? Flori?
        Să demisioneze la prima tentativă de pătrundere prin forţă în instituţii?
        Poate este regim comunist şi în SUA. Aţi auzit de revoltele de la Los Angeles din 1992?
        Guvernul nu a chemat orice fel de trupe (riot police, jandarmii noştri, Berkut) ci chiar US Marines, adică echivalentul scoaterii armatei în stradă, ceea ce guvernul ucrainean n-a făcut!
        53 de morţi, dintre care 10 ucişi de poliţie şi armată, şi cca. 2000 de răniţi.
        După cum spuneam, cei ca dumneavoastră interpretează evenimentele în funcţie de distribuţie. Evenimente identice pot fi pentru dumneavoastră revoluţie, luptă pentru libertate, terorism, lovitură de stat sau aplicarea legii, totul depinzând de personajele implicate.
        Dacă la putere se află un guvern susţinut de occident, avem de-a face din oficiu cu un puci, chiar şi simple legi care nu vă convin pot fi un puci.
        Dacă la putere se află un guvern aflat în relaţii reci cu Occidentul, aceleaşi evenimente devin o revoluţie sau un protest paşnic.

      • Fiindcă tot ati adus vorba de comunism, hai să analizăm ce-au făcut chiar comuniştii din ziua de azi.
        Avem ca termen de comparaţie Republica Moldova.
        Acolo guvernul moldovean a semnat EXACT acordul pe care Ianukovici n-a vrut să-l semneze. La putere sunt pro-occidentalii, chiar dacă nu-s neapărat unionişti.
        În Republica Moldova partidul comunist este cea mai puternică forţă politică, există o minoritate rusofonă importantă, iar optiunile politice ale populaţiei sunt divizate aproape 50 -50 între pro-europeni şi pro-ruşi, cu un foarte fragil avantaj de partea pro-europenilor. În plus, problema este agravată acolo, din perspectiva pro-ruşilor, de perspectiva unirii cu România care nu există în cazul Ucrainei.
        Cu toate acestea, n-am văzut rusofoni şi comunişti luând cu asalt instituţiile publice din Chişinău şi ocupând depozite de muniţii, după decizia guvernului de la Chişinău de a semna acordul de asociere cu UE. Doar au agitat puţin apele cu referendumul din Găgăuzia – mare scofală! Şi la noi au făcut referendum ungurii din Harcov, şi ce?
        Ia să fi făcut comuniştii din Moldova măcar jumătate din ce-au făcut „manifestanţii paşnici” din Kiev! Atunci să fi văzut ce vă mai sfârâiau degetuţele pe taste denunţând puciul comunisto-moscovit!
        Rusofilii şi comuniştii din fosta URSS au dovedit un comportament mai european decât … pro-europenii, cel puţin în ultima perioadă. Ei au acceptat voinţa majorităţii şi guvernele rezultate din alegeri, chiar când nu le-au convenit.

  4. Un diversionist rus infiltrat în Svoboda?
    Iată, un deputat al partidului extremist Svoboda ameninţă cu reînarmarea nucleară a acestei ţări.
    Vă pare liniştitoare perspectiva unei Ucraine nucleare, având în vedere problemele cu Insula Şerpilor sau Canalul Bâstroe? Credeţi că o astfel de Ucraină, eventual sub bagheta unui Tiagnibok (sau Tyahnibok, cum s-o fi scriind), ar fi un bun vecin României?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Ghinea
Cristian Ghineahttp://www.crpe.ro
Cristian Ghinea este europarlamentar, copreședinte al delegației USR PLUS în PE. A fost Consilier de Stat pe Afaceri Europene la Guvernul Romaniei și Ministru al Fondurilor Europene în cabinetul Cioloș. A fost director al Centrului Roman de Politici Europene (www.crpe.ro). A lucrat opt ani în media românească, iar între 2007 şi 2008 a studiat guvernare europeană la London School of Economics. În trecut, a fost implicat într-o serie de proiecte civice cu organizaţii precum Societatea Academică Română, Centrul pentru Jurnalism Independent, APADOR - CH şi Freedom House. Este autorul capitolelor despre România din prestigioase rapoarte internaţionale ca „Media Sustainability Index” şi „Nations in Transit”. Domenii de expertiză: - structura instituţională a UE - democratizare - studii media - transparenţa şi responsabilitate în administraţia publică Republica Moldova

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro