vineri, iunie 14, 2024

Se joacă noul GO fiscal european! Avem și noi o strategie?

Privitori sau nu ca la teatru la recentele partidele de GO dintre inteligența artificială AlphaGo și inteligența umană a multiplului campion mondial Lee Se-dol (scor final 4 la 1), cred că putem pleca acasă cel puțin cu o concluzie – Errare humanum est, perseverare diabolicum. Nu știu ce e acest AlphaGo, dar de greșit nu prea mai greșește, pentru că de câteva milioane de partide perseverează în a juca cu el însuși și a se perfecționa. Și vorbim de cel mai complex joc simplu inventant de om, despre care se spune că are spațiu de inventitivitate în mișcări cât nu are Universul atomi.

Campionul mondial a rămas șocat ( vezi aici) când a văzut la partenerul său de joc prima mutare …neomenească, pentru că niciun profesionist nu s-ar fi gândit la acea aruncare a pietrei de GO, dincolo de înțelegerea actuală a jocului. Inclusiv părinții lui AlphaGo – divizia britanică Deep Mind din cadrul Google – s-au arătat surprinși de ce ajuns să facă acest ghem de conexiuni neuronale artificiale: l-au învățat cât au putut, dar de la un punct încolo, lucrează singur, de capul lui. Nu de puține ori, mașinăria părea că face greșeli, dar în realitate aceasta își urmărea scopul pentru care fusese programată. Chiar dacă asta însemna să joace altfel.

Păstrand această imagine în minte, sa calatorim in timp si spatiu, pană in sala Parlamentului European de la Bruxelles. E chiar 15.03.16 (ziua în care s-a încheiat seria partidelor istorice de GO de care pomeneam mai sus) și asistăm la ședința ”Decizii Fiscale și Alte Măsuri Similare sau cu Efecte Similare” (TAXE 2). Partida se cheamă ”Schimb de opinii cu multinaționalele pe tema fiscalitatii companiilor și mai mult decât atât”. „Si mai mult decat atat” incearca, desigur, să cuprinda uriașa panoplie de practici si tehnici reunite sub umbrela conceptelor de tax planning și tax avoidance (practici legale ostentative pentru minimizarea obligațiilor fiscale – cum sună o definiție de ultimă oră). Și în acestă partidă ne întâlnim cu Google, dar de acestă dată, alături de alți jucători de talie globală precum Apple, Ikea, McDonald’s. Multinationalele sunt, in aceasta partida de “GO fiscal”, pe postul de jucători umani, adică supuși greșelii, dar, în același timp, plini de inventivitate. Astfel, de la Londra la Washington, de la Bruxelles la Canberra, marile corporații sunt desmnate campioni mondiali la tax avoidance: sunt acuzate că-și greșesc intenționat impozitele plătite, recurgând la tot felul de scheme fiscale pe care le găsesc (nota bene!) exploatând la maximum legislațiile fiscale actuale.

Asadar, zgomotul politic nu lipsește de la Bruxelles, unde se lucrează la … perfectionarea inteligentei artificiale care sa duca jocul de „GO fiscal” intr-o noua etapa. Pe toate limbile vest-europene plus poloneza, parlamentarii nu pierd ocazia de a se indigna în termeni tehnici (”aș vrea să știu care sunt structurile fiscale prin care faceți tax avoidance?/ Am citit în presă că Google a trimis profit de 12 miliarde de dolari în Bermude. E adevărat?”) sau cu iz politic (”Grupul dumneavoastră nu se simte stânjenit de astfel de operațiuni? Pe dumneavoastră, personal, nu vă deranjează să faceți asta?/ Cât sunt salariile șefilor comparativ cu impozitele pe care le plătiți?/ Nu pare că dați prea mult înapoi societății. Care e conceptul dumneavoatră de responsabilitate socială a întreprinderii – CSR”?). Sunt mutări derutante (cum ar fi întrebarea populistă referitoare la salarii, pe care am mai întâlnit-o chiar și în parlamentul britanic), dar mutarea-surpriză, cea care face diferența, de-abia acum vine.

Suntem 28 de state acum, cu 28 de sisteme de impozitare a profitului. Nu v-ar fi mult mai simplu dacă le-am înlocui cu un singur sistem european de impozitare ?”. Președintele comisiei, Alain Lamassoure, pune o piatră într-un colț care părea până acum intangibil în UE – politicile fiscale naționale. La 72 de ani, politicanul francez are suficientă experiență pentru a ști să transmită mesaje în numele sistemului. Sistemul care, de-acum, va juca altfel.

Un altfel care transpare din multe initiative, studii si propuneri europene. De exemplu – CCCTB (Baza Comună Consolidată de Impozitare a Companiilor), despre care s-a auzit și acum cinci ani, dar din iunie anul trecut, de când a fost repusă pe tapet, revine sistematic în orice plan de acțiuni, declarație, recomandare sau directivă pe care instituțiile europene o emit în numele luptei împotriva tax avoidance. Toate acestea confirma ce spuneam in vara anului trecut: dincolo de crizele temporare pe care Uniunea Europeana e nevoita să le gestioneze (criza datoriilor grecești, criza refugiaților, Brexit și altele ce vor veni), sistemul european își urmează agenda fundamentală. Astfel, dincolo de ce ce a fost învățat de fondatorii săi (francezi, germani, italieni, etc.), algoritmul bruxellez lucrează acum „singur”: se perfecționează pentru a servi scopului pentru care a fost programat – PIAȚA UNICĂ. O mașinărie care știe că nu poate exista piață unică cu zeci de fiscalități.

Prin urmare, acum se desfășoară faza analizelor tehnice menite sa arate că nu există altă măsură viabilă în afară de CCCTB pentru a împiedica scurgerea profiturilor, ca rezultat al unei competiții epuizante între statele membre de tipul care dă mai puține impozite și mai multe ajutoare de stat.

De partea cealaltă a tablei de GO fiscal, companiile, în pragmatismul lor, înțeleg că nu se vor mai putea opune mult timp acestui nou stil de joc și cer doar mai multă simplitate și claritate. În definitiv, unificarea sistemelor de impozitare nu e chiar cel mai rău lucru care li se poate întâmpla. Până la urmă vor fi nevoite sa recunoască și că transparența poate deveni un mod constructiv de a face de business. Problema reală care se pune în noul joc va fi însă la nivelul încasatorilor de taxe, respectiv a autorităților fiscale naționale, din statele membre.

In loc de concluzie: nu spun să ne speriem de CCCTB! CCCTB este (pe cale sa devina) inteligența artificială care a evoluat până la nivelul la care nu ar avea sens sa i te opui. Prin urmare, viitorul e al celor care se pregătesc pentru a ști să lucreze cu ea. Să fii bun la CCCTB va însemna întoarcerea la atuurile de bază pe care ar trebui să le aibă un mediu fiscal sănătos: stabilitate, claritate, simplitate, si in plus, desigur: simplitate, claritate, stabilitate!

Fiți inventivi, adaptati-vă, nu renuntati la a vă perfectiona – e de fapt lectia AlphaGo. Asta ne spune acum și mașinăria bruxelleză. Vreți în Europa? Nu se poate fără CCCTB. Și nu se mai poate câștiga doar pe procente mici de impozitare (să fim serioși, de 10 ani, cota unică de 16% nu ne-a făcut să câștigăm tot ce înseamnă mari investiții în partea noastra de lume!), cheltuieli reduse, salarii mici, ambiții mărunte. E un joc nou. Vom ști să-l abordăm? Sau ne vom mulțumi să vedem cum jocă ”inteligența artificială” în locul nostru?

END

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Singura problema a fiscalitatii europene e minciuna: toate taxele catre companii se transfera direct consumatorilor, toate taxele pe munca se transfera direct angajatilor, companiile nu platesc niciodata taxe pentru ca nimeni nu deschide sau opereaza o companie comerciala ca sa aduca bani de acasa.

    Minciuna taxelor platite de companii e simpla: toate veniturile companiilor vin in final (dupa excluderea tranzactiilor intre companii, care sunt doar pas intermediar) de la consumatori. Consumatorii platesc in pretul produselor si serviciilor toate taxele pe care statele le impun companiilor.

    Minciuna taxelor platite de companii pentru munca: exista contributii ale angajatorului pentru sanatate, pensie etc. Toate sunt considerate de companie cheltuieli sidaca angajatul produce suficient cat sa acopere taxele astea, inca are loc de munca. Daca nu, e concediat. Companiile nu aduc bani de acasa pentru a plati pensii si asigurari de sanatate angajatilor, angajatii muncesc pentru banii respectivi.

    Calatoria in timp pana la momentul sinceritatii ar merita un articol pe Contributors, indiferent cine l-ar semna. Un articol despre situatia curenta e doar un articol de tabloid despre (puneti non-vedeta favorita aici) si noile silicoane. Pentru ca foarte sincer, asta este.

  2. Între altele,sunt câteva probleme economice ale UE care trebuie neapărat rezolvate.Asta cu CCCTB-ul este numai una dintre ele.Și nici nu știu dacă include cele mai importante taxe și impozite care trebuie unificate:
    -impozit pe profit(probabil că da)
    -taxă pe proprietate
    -taxele și impozitele pe muncă
    -cotele de amortizare
    Eu aș începe cu o lege a contabilității valabilă pentru toate statele europene și apoi cu unificarea taxelor și impozitelor.
    Nu mai aduc în discuție sistemul financiar-bancar și a ”paradisurilor fiscale”….care ar trebui și el reglementat…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Adrian Luca
Adrian Luca
Adrian Luca, 44 de ani, este unul din primii specialiști din România în domeniul prețurilor de transfer, participant la introducerea în legislația națională a standardelor OCDE în materie. Este Prim-vicepresedinte al Camerei Consultantilor Fiscali si unul dintre cei cinci membri propusi de Romania in Comisia europeana de arbitraj pentru eliminarea dublei impuneri in relatia dintre partile afiliate. Mai multe detalii pe transferpricing.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro