Efectele economice ale deprecierii monedei nationale vor fi, din pacate, puternic negative pe termen scurt, afectand principalul motor economic al Romaniei: consumul intern.
In mai anul curent, Banca Nationala a Romaniei a publicat raportul privind creditarea catre populatie si companii. Astfel, pana la momentul respectiv, creditele devenisera mai scumpe pentru companii, dar mai ales pentru populatie. In acelasi timp, cererea de credite era in scadere atat din partea companiilor, cat si din partea populatiei, iar bancherii se asteptau ca, in partea a doua a anului, cererea sa continue panta descendenta.
De atunci, au aparut cateva elemente suplimentare, puternic negative: riscul politic, scaderea leului si Hidroelectrica. Toate cu efecte puternic negative pentru creditare si pentru banci. Deprecierea leului, din punctul de vedere al creditarii, are doua efecte puternice: scumpeste creditele denominate in Euro deja existente si adanceste sentimentul de panica si nesiguranta pentru cei care au norocul de a nu avea de platit rate. In plus, insolventa Hidroelectrica va pune presiune foarte mare pe banci, care vor trebui sa provizioneze expunerea si vor fi mult mai atente pe cine si cu cat imprumuta. Si, peste toate, va prima riscul politic.
In aceste conditii, estimez o scadere puternica a creditarii in semestrul al doilea al anului curent. Efectele se vor simti in principal pe sectorul de consum discretionar (electrocasnice, bunuri scumpe, bunuri de lux), sectorul auto si cel imobiliar. Pe de o parte, toate acele bunuri sunt din import si vor avea preturi mai mari, iar pe de alta parte cumpararile se realizeaza prin credit, care va fi mai scump si mai putin accesibil.
Actualmente, ponderea in PIB a consumului intern in Romania este de aproape 60%, insa sunt convins ca in partea a doua a anului aceasta va scadea. Singurul sector economic care poate inlocui consumul este exportul. Acesta va fi stimulat de deprecierea leului. Problema pe termen scurt este imposibilitatea celor doua de a se sincroniza. Consumul va scadea mult mai rapid decat vor creste exporturile Romaniei. In plus, nu trebuie sa uitam ca Europa, catre care se duc peste 80% din exporturile noastre, este ea insasi in recesiune, cu o cerere in scadere.
Cred ca aici avem din nou de-a face cu fenomenul luminitei de la capatul tunelului. Anul acesta si probabil in prima parte din 2013, consumul Romaniei se va contracta si va trage dupa el si PIB-ul. Pentru populatie acesta va fi de departe cel mai vizibil efect. Incet-incet, insa, firmele exportatoare vor avea parte de o crestere a comenzilor, devenind mai ieftine pe plan international. Efectul asupra economiei ar putea sa se simta cel mai devreme in prima parte a anului viitor, insa aceasta crestere va depinde foarte mult si de evolutia internationala si de cat de coerenti sunt (sau nu) politicienii nostri. Am putea, astfel, ca la sfarsitul anului 2013 sa fim o economie mai supla si mai competitiva, care din 2014 sa inceapa o crestere sustenabila. Pana atunci, insa, suntem inca in tunel.
De acord in principiu cu doua observatii: sectorul bunurilor de lux nu va fi afectat si in plus ar trebui sa mai renuntam la ideea ca deprecierea monedei este buna, caci se ieftinesc exporturile. Ce piete de export vedeti dvs. cand cele din UE se contracta?
Prin bunuri de lux nu intelegeti doar ceasuri si bijuterii de mii de euro. Personal cred ca orice bun care are un pret mai mare de 2-3 salarii este in general cumparat pe credit. Piata acestor bunuri va fi afectata.
Referitor la avantajul deprecierii monedei. Strict din punctul de vedere al strainilor vom fi mai ieftini si in general mai ieftin = vanzari mai mari. Daca in Europa nu vor aparea datorita crizei obstacole in calea comertului liber (excese nationaliste) atunci am putea avea de castigat: Bosch sau De’Longhi de ex sunt avantajate sa vina in Romania pentru ca aici gasesc resurse mai ieftine. Avand in vedere ca de la inceputul anului Ron s-a depreciat fata de Eur cu 4% putem spune ca pretul deschiderii in Romania a unei fabrici pentru un detinator de Euro este acum cu 4% mai mic.
Radu Ciofu,
Analist financiar Transilvania Capital.
@) Radu Ciofu.
Domnule, acestea sint mai degraba idei trimbitate de „finantistii” lumii.
O tara trebuie sa aiba o moneda puternica si sa produca, in primul rind pentru ea si apoi pentru altii.
Adica ce ?! o moneda slaba, toata fondurile speculative sa cumpere orice pe nimic ?
Vedeti, lumea e cum e tocmai datorita financializarii ei. Pe vremuri astia erau camatarii de la coltul strazii, iti dau un ban si-mi dai inapoi doi. Nu se poate domnule. Nu astia creaza plusvaloarea.
Aici cred ca-i uitat pe investitorii care sunt deja in Romania. Ei au nevoie de predictibilitate: volatilitatea cursului nu prea e pe placul lor.
* uitati
„In acelasi timp, cererea de credite era in scadere atat din partea companiilor, cat si din partea populatiei, iar bancherii se asteptau ca, in partea a doua a anului, cererea sa continue panta descendenta.”
Accesul la credite este determinat şi de venitul net legal şi impozitat al solicitantului, iar în privinţa asta viitorul nu sună bine:
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-12804008-oficialii-romani-vor-propune-saptamana-viitoare-fmi-trecerea-impozitarea-progresiva-veniturilor-masa-lucru-sunt-mai-multe-scenarii-favorit-fiind-cel-cote-15-20-30.htm
http://www.money.ro/cota-progresiva–scenariu-posibil-din-2013_1224373.html
http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/economie/scenariile-guvernului-impozit-progresiv-de-pana-la-30-liviu-voinea-270533.html
http://www.cotidianul.ro/guvernul-cere-fmi-trecerea-la-impozitarea-progresiva-a-veniturilor-188674/
~Nautilus