duminică, iulie 12, 2020

Secolul totalitarismelor

Să spunem lucrurilor pe nume: PCR fost condus de către o bandă de briganzi inarmați cu o ideologie asasină care au capturat o ţară cu ajutorul direct al unei puteri imperialiste si expansioniste numită URSS. Astfel s-a născut si a funcționat totalitarismul comunist in România, prin complot, crimă, trădare. Acum 70 de ani, în luna noiembrie 1947, avea loc înscenarea judiciară organizată de slugile lui Stalin din România împotriva lui Iuliu Maniu, Ion Mihalache si altor fruntași ai PNT. In fapt, pe banca acuzaților se afla istoria României democratice. Trădătorii țării îi acuzau pe întregitorii ei de „trădare”. Era ceva odios, monstruos și halucinant în toată această criminală dramaturgie. Am avut șansa să-l cunosc pe N. Carandino, directorul ziarului „Dreptatea”, mi-a vorbit despre comportarea de o inflexibilă demnitate a lui Maniu la proces si iî anii de temniță. Dupa câteva saptamini, printr-o lovitură de stat pusa la cale de agenții Kremlinului, Regele Mihai, monarhul constituțional al țării, era constrâns să abdice. Consecința era limpede: triumfase sinistra, demonica „tactică a salamului” inventată de Mátyás Rákosi, Stalinul maghiar. România înceta să mai fie România, devenise o gubernie sovietică, o colonie pentenciară dirijată de un grup de scelerați convinși că fusesera desemnați de Istorie să batjocorească un popor, o cultură, o tablă de valori întemeiată pe onoare și curaj civic.

Pe 5 noiembrie 1947, Ana Pauker, femeia de fier, de oţel, de beton a comunismului din România, devine Ministru de Externe. Colaboraţionistul Gh. Tătărescu este eliminat precum o măsea stricată. Romania nu mai are de fapt politică externă, este cu desăvârsire vasalizată. Incep epurările din minister, vechii diplomati sunt concediati, multi vor fi arestati. Mâna dreaptă a temutei militante este Ana Toma, ilegalistă din categoria „pură si dură”, membră a CC, sotia agentului sovietic Pantelei Bodnarenko, zis Pantiușa, devenit, prin românizare cadristă, Gheorghe Pintilie, seful Securităţii chiar din clipa infiinţării acelei instituţii criminale in 1948. Cultul lui Gheorghiu-Dej se dezvoltă in paralel cu acela al moscovitei Ana Pauker, rivalitatea lor este ireconciliabilă. Sunt ca două săbii intr-o teacă. Isi zâmbesc, se sărută tandru, dar se urăsc de moarte. In iunie 1952, acuzată de simultană „deviere” de dreapta si de stânga (o sfidare a legilor fizicii!), Ana Pauker este eliminată din Secretariat si din Biroul Politic. A fost arestată in februarie 1953, acuzată de complot sionist. Doar moartea lui Stalin, pe 5 martie 1953, a salvat-o de o soartă similară cu aceea a lui László Rajk ori Rudolf Slánský.

Dedic acest text memoriei lui Corneliu Coposu, multă vreme secretarul personal al lui Iuliu Maniu. Am devenit apropiat de Corneliu Coposu gratie prietenului meu Costin Borc, după 1990 secretar personal al liderului PNTCD.

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Va multumesc Dle Profesor.
    De mult asteptam acst text , cu o formulare de fier: ” PCR fost condus de către o bandă de briganzi inarmați cu o ideologie asasină care au capturat o ţară cu ajutorul direct al unei puteri imperialiste si expansioniste numită URSS. Astfel s-a născut si a funcționat totalitarismul comunist in România, prin complot, crimă, trădare. ”
    Si aceasta, deoarece unele evocari , pareau uneori sa faca simtit un vag parfum nostalgic al umanizarii unor personaje odioase prin esenta a ceeace ei sifamiliile lor reprezentau.
    Da, comunismul a fost dela origini si a ramas o ideologie criminala care s-a instalat si a functionat in Romania, numai datorita Rusiei sovietice, prin compoot, crima si tradare, tinzind la nimicirea truuplui si sufletului poporului roman.
    Va doresc un an nou cu bucurii si sanatate si cu noi scrieri

  2. Problema este ca acum avem o situatie similara cu cea de atunci. Niste „briganzi” inarmați cu o ideologie, de aceasta data neo-comunista, captureaza incet, incet aceasta tara. Acum insa luptam cu alte arme impotriva lor, iar configuratia noastra geo politica s-a schimbat datorita UE si NATO, insa pericolul reintoarcerii la comunismul de tip nou al lui Putin inca persista…

  3. Că secolul XX …………….
    a fost cel al totalitarismelor nu-i nicio îndoială.
    Dar că Totalitarismul Comunist al ideologiei Comuniste Mondiale
    Crimă împotriva Umanității azi nejudecat, necondamnat, nepedepsit,
    și nescos înafara Legilor și ne-interzis intră la grămada Totalitarismelor
    uitînd în continuare că România post-decembristă este în plină dictatură totalitară POST-comunistă,
    folosind puțintel lustruite, modernizat-perfecționate exact aceleași metode de distrugere, control și manipulare,
    uitînd că Europa este în plină Dictatură a AMALGAMULUI nivelator, laminator și anihilant al Uniunii sovietizante „europene-bruxelloaze” în plină invazie a valurilor programate de ardenți distrugători ai creștinismului și în euforică decadență și ignoranță planificată și inoculată de decenii întregi de idei revoluționare materialist-dialectice marxisto-luminoase,
    uitînd globalizarea generalizatoare galopantă și recunoașterea Chinei ca partener economic, China fiind, Puterea de la Pekin, aceeași, unul din abatoarele umane cele mai abominale ale omenirii,
    uitînd că majoritatea intelectualilor Europei civilizat-occidentale au fost propagandiștii cei mai de temut și feroci ai ideologiei marxist-comunisto-stalinist-maoist-che guevaristo-CASTRISTĂ criminală și teroare permanentă,
    uitînd că în Franța actuală nu mai există practic niciun partid politic tradițional, nici de dreapta, Culmea, nici cel socialist, care să apere valorile esențiale și simple-sănătoase, iar Statul Providențial controlează „aproape” în Totalitate Dictatura AMALGAMULUI triumfător, o dată și pentru totdeauna cu parafarea în carne, spirit, inimă și minte cu apariția peste noapte a superbului produs marketing de toate și nimic, poante și modernisme, e-Macron.
    uitînd, și uitînd, și uitînd…………..
    Te-ntrebi atunci mirat, despre care secol să fie vorba ?
    Că parcă al XXI-lea nu-i mai prejos, doar că e mai techno-e-lectronico modern subtil și evaziv, simpatic și i-phono-internausticisk.
    Secolul XXI continuă „con brio” mascat carnavalul fascinant, al celui XX,
    al programării-planificării triumfătoare a AMALGAMULUI Totalitarist, al laminării Memorie, a rescrierii istoriei în cheie total ideologia amalgamantistă.
    Dedic acest comentariu Adevărurilor eludate subtil și interesant, atrăgător și fascinant.

  4. Parafrazîndu-l pe J.-F. REVEL
    Cunoașterea fiind deja prea bine știut, inutilă,
    iar secolul XX fiind,
    și celelalte într-alte feluri și ele altfel, fiind,
    am putea fabula imaginînd,
    cu mintea Omului de oriunde și în, din, și de la „noi”, cosmos și timp,
    Moralizînd : „mutatis mutandis” secolul XXI nu mai e deloc „totalitarist”,
    global „compréhensible” și totalizînd „ceteris paribus sic stantibus”,
    [ „étant ainsi plus intéressant” ! ]

  5. Nici rolul special pe care l-a avut Petru Groza nu trebuie trecut cu vederea si nici faptul ca Mihail Sadoveanu, bun scriitor si om fara caracter, a pus din plin umarul la instaurarea deplina a totalitarismului comunist in Romania. Tatarascu a sfarsit prin a fi o victima, dar oportunismul acestui personaj a fost dezgustator: Tatarascu n-a crezut in nimic in afara de teschereaua buzunarului, precum Catavencu. In tinerete cocheta cu socialismul, la maturitate a condus un guvern liberal, cativa ani mai tarziu s-a pus in serviciul lui Carol al II-lea, cu o slugarnicie exemplara, sanctionata ca atare de unii contemporani (cand Carol al II-lea rade, rade si Tatarascu… atunci cand plange, plange si Tatarascu, citat aproximativ). Lipsa lui de caracter a culminat cu transformarea sa si a gruparii sale liberale intr-o anexa de fatada a Partidului Comunist. Ca sa nu mai vorbim de tradarea unor vlastare ale vechii aristocratii, precum Balaceanu-Stolnici, satirizat de Jean Moscopol in anii 50 in cantecele sale. E de invatat ceva din aceste meandre ale istoriei romanesti din secolul trecut…

  6. Coneliu Coposu a fost arestat dupa Tamadau, dar nu a fost condamnat in procesul PNT. A stat in arest pana in 1955, cand i s-a inscenat alt proces si a fost condamnat in acelasi lot cu Constantin Hagea si Ion Domocos.

  7. Din pacate, politica nu are de-a face cu legile fizicii. Tovarasa Ana venise sa aduca „lumina”, iar tovarasii neluminati au eliminat-o pentru „deviationism”. Cata nerecunostinta! Insa ca precursoare a tovarasei Elena, tovarasa Ana a scapat ieftin. Iuliu Maniu si Ion Mihalache, da, au fost personalitati, dar Coposu nu a fost decat o persoana (aurea mediocritas), care a dus PNTCD-ul de rapa.

Lasă un răspuns la Vladimir Tismaneanu Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

Antifragil

de

Nassim Nicholas Taleb

recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Refuzat la export. Schimb de scrisori cu un prieten maghiar

Dragă Miklós, îți amintești de expresia „refuzat la export” din comunismul nostru românesc; subliniez „nostru”....

Franța vs. Turcia sau de ce nu încap două săbii strategice în teaca Mării Mediterane

Că nu există deloc simpatie între Paris și Ankara se știe nu de azi de ieri, ci...

Românii de la Tönnies suntem noi toți

Abia s-au uscau amprentele de pe tastele cu care au scris jurnaliștii despre scandalul sezonierilor români și polonezi...

Tăcerea manualului nu înseamnă și tăcerea profesorului. Un răspuns lui Selly

Nu manualul sau catalogul te fac profesor, ci faptul că vezi în cei din...

Când șahul devine rasist…

Credeați că numai statuile sau hărțile (1) pot fi rasiste? Aflați că, pe fondul actualei revoluții BLM (Black Lives Matter), în curs de desfășurare în...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)