joi, martie 28, 2024

Secolul XXI, Uniunea Europeană şi iredentismul maghiar

  • Cum va gestiona Uniunea Europeană iredentismul[1] maghiar în expansiune, fie de tip „soft” (FIDESZ), fie „hard” (JOBBIK)?
  • Sunt suficiente ignorarea continuă a derapajelor iredentiste şi veşnica scuză a campaniilor electorale din Ungaria?
  • Câte voturi mai poate duce astăzi, partidelor de la Budapesta, discursul obraznic al politicienilor maghiari veniţi periodic „la pescuit” electoral în Transilvania?
  • De ce nu s-a cerut încheierea imediată a misiunii diplomatice a ambasadorului Ungariei la Bucureşti, după comentariile impertinente privind necesitatea schimbării ordinii constituţionale[2] a României?

O precizare pentru început: nu m-ar fi interesat subiectul şi n-aş fi scris acest articol dacă aş fi avut cel mai mic indiciu că iredentismul şi revizionismul maghiar se opresc la Jobbik. Aproape că n-ar fi meritat să ne pierdem timpul. Dar nu, să nu-şi facă nimeni iluzii, e mai mult decât atât. Pentru mulţi maghiari care dealtfel nu simpatizează mişcarea Jobbik, Trianonul şi consecinţele tratatului din 1920 nu sunt acceptate nici astăzi ca „subiecte închise”, cu care s-ar putea împăca definitiv: unii o spun explicit (inclusiv preşedintele Ungariei, János Áder[3]), alţii o sugerează în subtext, alţii doar o gândesc. Deci, problema există, este reală, chiar dacă nimeni nu ştie cu precizie cum ar trebui gestionată, corect şi eficace (altfel decât electoral, ceea ce toată lumea ştie să facă), o frustrare istorică de asemenea proporţii.

*

La începutul anilor’ 90, Ungaria părea copilul răsfăţat al Europei Centrale şi de Est, exemplul bun, modelul de urmat la toate capitolele: economie, democraţie, stat de drept, modernizare, occidentalizare, europenism, drepturile omului etc. Astăzi, regimul politic de la Budapesta este criticat sistematic în Europa şi Statele Unite şi este ameninţat tot mai frecvent cu sancţiuni, fie că este vorba de revizuirile constituţionale[4] repetate ale majorităţii parlamentare FIDESZ, care limitează libertatea presei sau independenţa Băncii Centrale, fie de politicile economice propriu-zise care ignoră criteriile UE legate de deficitele acumulate[5], fie de rasism[6], fie de antisemitism[7]. Dar acestea nu sunt, se pare, singurele „schimbări la faţă” ale Ungariei cărora Uniunea Europeană va trebui să le găsească un răspuns în timp util, adecvat secolului XXI.

La începutul tranziţiei postcomuniste, lobby-ul maghiar din Europa de Vest şi America de Nord funcţiona la turaţie maximă. În principal pe baza diasporei foarte active politic, apărute după emigrarea masivă din 1956 (generaţie apusă recent), imaginea poleită a Ungariei a sensibilizat niveluri politice de top, de la cancelarul Helmut Kohl la congresman-ul Tom Lantos sau secretarul de stat Madeleine Albright, reflectând totodată în cancelariile occidentale, prin antiteză, imaginea unor ţări „primitive” din regiune (România, Slovacia, Iugoslavia, deficitare ca forţă a lobby-ului extern), care „asupreau” minorităţile naţionale de pe teritoriul fostului imperiu austro-ungar. Coincidenţa face ca însăşi revolta populaţiei împotriva regimului caduc al lui Nicolae Ceauşescu să fi avut ca punct de pornire ostracizarea unui pastor reformat de etnie maghiară din Timişoara, care ulterior se va dovedi cel mai virulent duşman al ordinii constituţionale postcomuniste a României.

Combinate cu episodul straniu Tg. Mureş – martie 1990 şi apoi cu tragedia destrămării sângeroase a Iugoslaviei, care a coalizat pentru multă vreme Occidentul împotriva Serbiei lui Miloşevici, ingredientele istorice şi etnico-politice ale „afacerii Transilvania” păreau, acum mai bine de două decenii, să fie decisive pentru relaţia viitoare a României cu Europa. Nu e prima dată când românilor le-a trecut glonţul istoriei pe lângă ureche. Dar, din fericire, percepţiile s-au schimbat treptat şi semnificativ în Occident, în special după semnarea Tratatului de bază între România şi Ungaria, în 1996. Desigur, participarea directă sau indirectă a UDMR la aproape toate guvernările din ultimii douăzeci de ani, împreună cu toate partidele politice semnificative din România, a întărit ideea că nu există nicio discriminare etnică împotriva maghiarilor sau a altor minorităţi etnice. O dovedeşte popularitatea primarului din Sibiu, ales de patru ori de marea majoritate a cetăţenilor acestui oraş, evident de altă etnie decât apreciatul edil.

Pe fondul înfiinţării, în 1991, şi apoi al distanţării politice ostentative a Grupului de la Vişegrad de restul ţărilor postcomuniste de pe continent, s-a încercat în sistemul relaţiilor internaţionale o interesantă manevră politico-diplomatică de delimitare, de divizare a fostului bloc socialist în ţări „mai mult” şi, respectiv, „mai puţin” europene, de recreare a „Europei centrale” (vechiul concept german Mitteleuropa), distinctă nu numai ca performanţe dar şi ca identitate culturală de ţări precum România, Bulgaria, Serbia, Albania, ca să nu mai vorbim de republicile post-sovietice. Odată ce valul extinderii NATO şi apoi a Uniunii Europene a trecut, spre est, dincolo de Grupul de la Vişegrad, incluzând România şi Bulgaria (2004, respectiv 2007), importanţa în politica şi simbolistica euro-atlantică a acestui grup (cu vocaţie esenţialmente separatistă, identitară) a scăzut la zero. Mecanismul secesionist nu mai funcţiona şi nu-şi mai dovedea utilitatea în Europa, fapt rămas valabil până astăzi.

După ce a devenit clar că Uniunea Europeană nu are cum să susţină procese politico-administrative iredentiste şi revizioniste, oprind practic discuţia „la nivelul standardelor europene în domeniul minorităţilor etnice” (standarde atinse de toate statele membre ale Uniunii Europene, prin adoptarea acquis-ului comunitar), demersurile maghiare au continuat pe linia conceptului inacceptabil de autonomie etnică. Altfel spus, o formă edulcorată a iredentismului, secesionismului şi enclavizării etnice.

Cine mai poate susţine enclavizarea etnică, în Europa secolului XXI? Cât de retrograd poţi să fii ca să crezi că e mai bine „separat” decât „împreună”, în aceeaşi ţară (cu referire la şcoli, licee, universităţi, administraţie publică etc.)? Trăiesc în Cluj, sunt cadru didactic al Universităţii Babeş-Bolyai şi ştiu foarte bine că maghiarii nu mai au de mulţi ani niciun drept nesatisfăcut, nimic justificat de cerut şi nimic justificat de primit, pe baze etnice. Au, în schimb, ca şi etnicii români, o mulţime de aşteptări legitime legate de nivelul de viaţă, de locurile de muncă, de salarii, de infrastructura publică etc. Ştiu, de asemenea, că o parte a studenţilor de etnie maghiară abia reuşesc să dea răspunsuri inteligibile în limba română, la examene sau alte activităţi didactice (cum au promovat oare bacalaureatul?), ceea ce le diminuează substanţial şansele unei cariere profesionale de top în România, exceptând rutele periferice din judeţele deja enclavizate. Este o autoizolare dezamăgitoare.

La nivelul concitadinilor mei etnici maghiari, oameni obişnuiţi, din interiorul sau din afara comunităţii academice, tema privind „drepturile minorităţilor” nu mai există de mulţi ani. Toată tevatura este pur politică şi este menită să legitimeze partide şi politicieni pe baze etnice, care altminteri ar trebui să dispară dintr-un sistem democratic, adaptându-se la o piaţă globală, competitivă.

Dacă, de exemplu, vrei facultăţi separate în limba maghiară, înseamnă că singurul lucru care te interesează cu adevărat sunt funcţiile de conducere din universităţile sau facultăţile nou create (distribuite unei clientele etnice), fiindcă cine doreşte să înveţe în limba maghiară o poate face demult, fără probleme. Nu e aşadar pentru studenţi, e pentru liderii comunităţii, ceea ce este altceva. În marea majoritate a democraţiilor liberale avansate (Statele Unite, Canada, Franţa etc.), politica pe baze etnice este interzisă explicit, prin lege, naţiunile fiind definite civic, pe bază de cetăţenie.

Pentru exprimarea identităţilor şi nevoilor specifice, culturale şi spirituale, există desigur biserici, teatre şi reviste, dar nu partide şi locuri în Parlament, funcţii şi demnităţi politico-administrative, posturi în ministere sau universităţi separate. Şansele indivizilor de a concura pentru resurse publice sau private trebuie să fie egale, indiferent de etnie (rasă, sex, etc…, ştim formula constituţională consacrată), iar discriminarea pozitivă (cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi) nu este acceptată nicăieri, la fel ca ideea drepturilor colective, respinse de doctrina liberală a lumii moderne.

În mod paradoxal, votul etnic şi partidele etnice îi vulnerabilizează în primul rând pe etnicii minoritari, menţinându-i captivi de-a lungul vieţii în „statutul lor de minoritari”. În absenţa acestui tip de vot şi a acestor partide, respectivii ar putea fi votanţii unor partide cu vocaţie naţională şi, implicit, s-ar putea defini ca parte a unei majorităţi politice a societăţii, constituite pe baze doctrinare: liberali, social-democraţi, creştin-democraţi etc. În felul acesta, minoritarul etnic este privat indirect de dreptul la opţiune politică personală, fiind presat pe toate canalele comunităţii să-şi voteze etnia căreia îi aparţine prin naştere. Singurul rol al votantului etnic este în prezent să legitimeze scaunele de deputaţi, senatori şi miniştri ai partidului etnic, căci problematica etnică este, pe fond, epuizată în Uniunea Europeană.

Închei spunând că admit o înfrângere şi o limitare, prin însăşi scrierea acestui articol: cu cât vorbim mai mult despre obrăzniciile înalţilor sau micilor demnitari ai Ungariei care se perindă în tabere de vară alternative (iredentismul soft alternând cu cel hard, ca în butada cu poliţistul bun şi poliţistul rău) prin ţinuturile pitoreşti ale României, incitând spiritele în căutare de voturi, cu atât le facem un serviciu mai mare. Iar ei ştiu asta: doar obţinând riposta societăţii româneşti îşi ating scopul ultim, să arate în Europa că există o dispută (care, eventual, să fie analizată internaţional şi să se caute o soluţie negociată), când de fapt nu există nicio dispută şi nimic de negociat, ci doar o mare obrăznicie a regimului actual de la Budapesta, care n-ar fi fost tolerată atâta timp de niciun stat cu tradiţii democratice îndelungate. Dar culpele, complicităţile şi ipocriziile sunt, aşa cum bine ştim, intricate, iar jocul a fost şi este electoral, în ambele capitale, după cum a bătut vântul interesului: spre pustă sau dinspre pustă.

UDMR este, la rândul ei, prinsă într-o dilemă morală şi politică fără ieşire rezonabilă: ce să facă acum, să tacă mâlc, să încuviinţeze sau să se dezică de obrăzniciile Budapestei pe teritoriul României? Ce le este mai drag şi mai aproape? Desigur, votul din 2016 şi supravieţuirea în generosul Parlament de la Bucureşti, mai numeros astăzi decât Congresul Statelor Unite ale Americii, eventual o nouă participare la guvernare, după prezidenţialele din 2014, bineînţeles „în folosul comunităţii maghiare din Transilvania”.

__________________________________________________


[1] http://www.princeton.edu/~achaney/tmve/wiki100k/docs/Irredentism.html

[2] http://www.mediafax.ro/politic/ambasadorul-ungariei-asum-integral-declaratia-lui-nemeth-zsolt-constitutia-ar-trebui-modificata-10547740

[3] http://www.politics.hu/20130604/hungarians-cannot-come-to-terms-with-trianon-treaty-says-ader/

[4] http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-327_en.htm

[5] http://www.euractiv.com/euro-finance/eu-readies-economic-sanctions-hu-news-510987

[6] http://www.dw.de/fifa-reaffirms-racism-sanctions-against-hungary-and-bulgaria/a-16576461

[7] http://www.spiegel.de/international/europe/jewish-world-congress-in-budapest-protests-hungarian-anti-semitism-a-897718.html

Distribuie acest articol

63 COMENTARII

  1. Revine in articol cuvantul „obraznicie”, nepotrivit intr-un text scris de un universitar. Calificativul denota o reactie grabita, emotionala care nu poate ajuta in nici un fel, si pe nimeni.

    „senatorul Tom Lantos”. Tom Lantos nu a fost senator, ci membru in Camera Reprezentatilor din Statele Unite.

    „La nivelul concitadinilor mei etnici maghiari, oameni obişnuiţi, din interiorul sau din afara comunităţii academice, tema privind „drepturile minorităţilor” nu mai există de mulţi ani.” e o afirmatie care are valoare numai daca este bazata pe date din investigatii sociologice credibile.

    „Cine mai poate susţine enclavizarea etnică, în Europa secolului XXI? Cât de retrograd poţi să fii ca să crezi că e mai bine „separat” decât „împreună”, în aceeaşi ţară (cu referire la şcoli, licee, universităţi, administraţie publică etc.)? „Marea majoritate a tarilor membre UE au recunoscut autonomia provinciei Kosovo.

    • Alooooo, INDEPENDENTA Kosovei (asa isi zic albanezii – KOSOVA). Numai ca NU E VORBA DE O ENCLAVA, adica de un spatiu inconjurat de ceva total diferit. Kosovo se invecineaza la sud-sud-vest cu ALBANIA.

    • De acord cu Peter Manu.
      Pentru mine aspectul cel mai interesant al articolului d-lui Naumescu este cel al evolutiei discursive. D-l Naumescu in acest articol face o recalibrare a inventiei iliesciene din early ’90: Ion Iliescu a fost cel care a lansat termenul de „enclavizare”. Desigur, ]nvelisul limbii de lemn din jurul acestui termen a fost decopertat si inlocuit cu un strat lexical „mai european”, dar tiparul de gindire iliescian a rămas.
      Este foarte curios că orice „neîmpăcare” a maghiarilor, diagnostizată în acest tip de gîndire, găseşte o singură explicaţie, persistenţa proiectului revizionist. Că în spatele acestei „neîmpăcări” pot fi o sumedenie de alte proiecte, năzuinţe etc., perfect şi lejer discutabile şi de politicieni români, nici nu trece prin mintea d-lui Naumescu, decât într-o formă negaţionistă, adică: prin „standardele europene” atinse s-a închis această discuţie, iar cei care vor să continue, sunt „obraznici”. Categoric că există o traumă maghiară istorică, a Trianonului, dar faptul că orice apariţie discursivă a acestei traume sau, pur şi simplu, a acestei probleme din partea maghiarilor are o singură interpretare în gândirea tip Naumescu, cea a proiectului revizionist, este şi el fixaţie a gândirii.
      Partea cea mai nostimă a articolului este, pentru mine, solicitarea d-lui Naumescu ca maghiarii să renunţe la politica etnică (partide etnice, vot etnic) în virtutea punerii umărului la construcţia, în comun, a unei naţiuni civice. E nostimă această cerere pentru că se face, fără ca d-l Naumescu să-şi dea seama, tocmai în numele naţiunii etnice române. Dacă primul lucru care sare în ochi este, pentru el, că cererile maghiarilor sunt cereri „etnice” şi nu cereri a unor grupuri de cetăţeni români care au şi ei interese specifice, articulabile democratic (chiar şi prin referendumuri locale, regionale), atunci este clar că se neagă ceva din calitatea lor de cetăţeni ai României. De ce este legitimă o temă ca, de exemplu, Dobrodgea să devină o regiune aparte în cadrul reformei administrative, dar o altă temă, cea referitoare la Ţinutul Secuiesc, nu? (Nu vorbesc acum despre fezabilitatea sau justificabilitatea unei soluţii, ci numai legitimitatea punerii în discuţie…)
      Cred deci, că tiparul de gândire care se defineşte prin termeni de tip „enclavizare” sărăceşte conţinutul cetăţeniei române, şi menţine sursele unei inegalităţi.

      • „… a fi ungur este o nevroză colectivă.” (Arthur Koestler)

        Nu că a fi român e foarte diferit, ci doar mult mai puțin structurat.

      • La recensamintul din 2011 s-au declarat ca secui 532 de persoane.
        ” De ce este legitimă o temă ca, de exemplu, Dobrodgea să devină o regiune aparte în cadrul reformei administrative, dar o altă temă, cea referitoare la Ţinutul Secuiesc, nu?”
        Pentru doar 532 de etnici?

      • @ Bakk Miklos.
        – Apreciez mult faptul ca, pentru prima data in ultimii ani, citesc o luare de atitudine civilizata, chiar academica, din partea unui etnic maghiar, pe un forum ca acesta. Sunt de acord cu tot ce spuneti, dar indeosebi cu acest paragraf:
        „Categoric că există o traumă maghiară istorică, a Trianonului, dar faptul că orice apariţie discursivă a acestei traume sau, pur şi simplu, a acestei probleme din partea maghiarilor are o singură interpretare în gândirea tip Naumescu, cea a proiectului revizionist, este şi el fixaţie a gândirii.”
        E normal ca ungurii sa considere Trianonul ca marea tragedie a natiunii lor. Nu e normal ca noi, romanii, sa cerem ungurilor sa accepte Trianonul cu obedienta, ca un act de dreptate istorica. Se considera de noi ca act de drepate istorica, dar pentru noi, nu si pentru dvs. Doar cei care vor sa zgandare prin gard sentimentele ungurilor formuleaza astfel de pretentii.
        E normal ca maghiarii din Transilvania, traitori aici de o mie de ani, sa se simta jigniti atunci cand li se aminteste de situatia etnicilor turci din Germania sau a africanilor din Franta. E normal, deci, ca ei sa doreasca sa se simta aici ACASA, adica in tara lor, nu doar a romanilor.
        Si – ceea ce dvs., maghiarii, va retineti sa o spuneti – e normal sa aveti constiinta ca apartineti unei natiuni de civilizatie occidentala, prin urmare unei civilizatii considerate superioare celei balcanice, la care nu vreti sa fiti asimilati. E dreptul dvs! Eu va inteleg si regret ca noi, romanii, nu am avut aceasta sansa.
        Astept si alte interventii ale dvs. in situatii ca cea creata de zicerile acelui domn Vona in fata unei audiente de cca 100 tineri (ceilalti, am retinut, au preferat sa participe la acea ora la alte actiuni distractive). Ar fi putut ramane un fapt divers, daca ziaristii romani, de dragul scandalului, nu ar fi preluat imediat stirea ca senzationala. Asa s-a ajuns ca un domn cu pregatirea si prestanta d-lui Naumescu sa se inscrie in corul nationalistilor grosieri care au scos capul imediat.

        • Ciobanul Bucur, multumesc frumos pentru cuvintele apreciative. Imi dau seama ca noi doi am putea discuta foarte frumos si chiar prieteneste despre aceste chestiuni ale relatiei romano-maghiare. Linga un pahar de vin sau o sticla de bere. Dar imi dau seama cit de slabi suntem cind dorim sa impunem aceasta tonalitate a discutiei in spatiul public. Desigur, efortul trebuie si merita facut…

          • eu am postat la comentul Ciobanul Bucur,cam asha:domnule dumneata nu te califici ptr titlu de cioban.parese ca umorul meu il simt doar eu,ptr ca cenzura l a taiat;l o fi considerat atac la persoana,ha ha.
            domnule Bakk si io am apreciat comentariul dvs.cum sint un om al shuruburilor nu ma hazardez prea mult in comentarii,dar remarc ca ar exista persoane intelectuali cu adevarat,cu care sa potzi dezvolta un subiect sensibil ca acesta.dar vai ,sint atit de putzini.si atunci marii patriotzi ocupa tot spatiul.daca ei sint care ishi ridica mingea si tot ei lovesc,nu vad prea roza situatzia.tzara asta s a construit si prin intretzinerea urii fatza de cel ce nu i rumin.eu spun ca azi exista mai multa ura(ceea ce citesc din fitzuici online)decit dupa razboi.tineri de o virulentza in limbaj impotriva bozgorilor,care nu poate fi decit inoculata.daca la nivel de sef de stat limbajul e de mahala,ce potzi cere de la plebe.si nu ptr ca e campanie.asta e doar ocazia.
            in 89 situatzia era la fel:comunistii bine organizatzi,schimbau informatzii,celor citziva revoltatzi ushor l i s a inchis gura,unora pe veci.

    • Problemele pornesc de la faptul ca in scoala si la biserica, maghiarilor din anumite zone ale Romaniei, li se inoculeaza o minciuna sfruntata privind istoria.
      De ce permit autoritatile Romane predarea in scolile Romanesti si raspindirea unor minciuni privind istoria Romaniei ?
      Trebuie sa stie toata lumea ca, in trecut, Transilvania a fost un Principat autonom, la fel ca Tara Romaneasca si Moldova, locuit in marea majoritate de Romani.
      Din ultimii cinci sute de ani, trei sute cincizei de ani, Ungaria nici nu a existat ca stat (o suta cincizeci de ani a fost pasalic turcesc, iar doua sute de ani a fost provincie austriaca), cincizeci de ani, a facut parte din Imperiul Austro-ungar, iar in ultimii o suta de ani, a fost asa cum este astazi.
      Maghiarii nu se intreaba de ce oare, atunci cind Ungaria a fost ocupata de turci si a devenit pasalic turcesc (provincie turceasca), Transilvania a ramas un Principat independent ? Pentru ca nu apartinea in niciun fel Ungariei. Maghiarii nu se intreba de ce, in anul 1600, Mihai Viteazul, cind a unit cele trei Principate Romanesti, nu s-a luptat cu Ungaria ? Pentru ca Transilvania nu apartinea in niciun fel Ungariei. In acea perioada, Ungaria, nici macar nu exista ca stat.
      Atunci, cum sa ai tupeul sa ai pretentii teritoriale asupra Transilvaniei ?
      Totul este amplificat acum de o interpretare aberanta a unei prevederi din constitutie. Posibilitatea utilizarii limbii materne in administratia publica si in justitie, nu inseamna ca Romanii trebuie sa fie obligati sa invete limba unei minoritati, pentru a-si gasi un loc de munca in tara lor. Prevederea din constitutie trebuie interpretata ca in toate unitatile administratiei publice si in justitie, in acele zone ale tarii, in care ponderea minoritarilor depaseste o anumita valoare, trebuie sa existe un translator, pentru cei care chiar nu pot invata limba oficiala a statului. Cunoasterea limbii maghiare in Romania trebuie sa fie obligatorie doar pentru profesorii si traducatorii acelei limbi.
      Cit este de greu de inteles acest lucru elementar de catre autoritatile Romane, care se lasa prostite de extremistii maghiari ?
      Ce-ar fi ca astazi Turcia sa aiba pretentii teritoriale asupra Ungariei, pentru ca, in trecut, a fost pasalic turcesc ?

  2. Tarziu, prea tarziu!!
    Nu-i mai opreste nimeni iar in secuime tineretul romanesc nu se mai intoarce, in urmatorii ani autonomia va fi posibila pentru ca vor ajunge sa fie 99% maghiari …..
    In Sfantu Gheorghe a venit anul trecut Autoliv cu o investitie in industria auto… au mari probleme cu resursele umane, nu gasesc oameni sa-i angajeze, tineri romani nu prea sunt iar maghiarii nu stiu limba romana, nu inteleg documentatia si instructiunile de lucru in limba romana… au inceput cursuri de limba romana cu angajatii….
    Ce viitor sa aiba tinutul secuimii in astfel de imprejurari?!
    Nesabuinta politicienilor romani de 20 de ani si mai ales in ultimii 8 ani a dus la excese ale maghiarilor care ma indoiesc eu ca mai pot fi oprite…din pacate….
    Cine traieste aici in secuime stie mai bine cum este realitatea in zona.
    Este asa cum ati prezentat-o Dvs, maghiarii au in cap una si buna: Trianonul trebuie anulat iar Transilvania sa fie libera si autonoma eventual condusa de Budapesta !!!
    Fara romani, fara conducatorii de la Bucuresti, alaturi de patria mama-Ungaria!!

    • @costica! adica Gabi Szabo si cascadorul si Gabi Balint si Boloni cer anularea Trianonului? Ca sunt zurlii la Jobbik nu neaga nimeni, dar pana si ei sunt blanzi fata de ce pretind bascii de la Hari Batasuna sau cei ai lui Le Pen sau unii din UK.
      CERT este ca granite in interiorul UE nu se modifica, iar in SChengen nu conteaza (a se vedea -pt. cei ce stiu sa citeasca si sa inteleaga- Tirolul de Sud sau Alsacia).
      Iar cei ce-l asculta pe Vadim (din UE) ce ar putea sa creada despre TINE, Costica?

        • Iar cei ce-l asculta pe Vadim (din UE) ce ar putea sa creada despre TINE, Costica?
          Si inteleg ca te-a agresat Szobi Cseh sau Gabi Szabo?
          Dar tu ai trait vreo zi la Strehaia (cartierul lui Aripel)?

  3. Citind acest comentariu m-am simtit din nou minru ca sunt roman, nu neaparat patriot in sensul politicienilor, incintat ca am un astfel de concetatean echilibrat, erudit, capabil sa spuna si sa argumenteze ceea ce romanii stiu sau au nevoie sa stie. Sustinerea, nu numai a mea, ar da tarie acestui demers!

  4. Din cate am citit eu in ultimii ani, din cate cunosc eu despre sentimentul nationalist exagerat care poate aparea la orice popor, in cazul de fata legat de Ungaria, eu cred ca de fapt problema Ungariei nu este Ardealul in sine si categoric nici „drepturile minoritatii maghiare” din Romania.
    De fapt problema Ungariei este cu totul alta si este o problema cu adevarat grava. O problema care – daca se dovedeste a fi reala – e de natura sa explodeze, la propriu, nationalismul maghiar.
    Iar acea problema poarta un nume simplu: tiganii.
    Nu vreau sa fie considerat rasist comentariul meu, fiindca nu este. Ma limitez strict la a prezenta niste date, niste informatii.
    Si ma refer strict la tiganii de cetatenie maghiara, nascuta si crescuti in Ungaria. Si in Ungaria, acestia au o natalitate net superioara populatie majoritare. Citeam acum vreo 5 ani, un studiu realizat de Uniunea Europeana privind evolutia demografica a continentului. Ei bine, in acel studiu se spunea ca in anul 2020, 40% din tinerii de 18 ani din Ungaria vor fi tigani. Asta conduce la o conluzie foarte simple: in maxim 20-30 de ani, ungurii din Ungaria vor fi… minoritari in propria tara. NU e de ajuns ca Ardealul nu mai este de mult a Unagriei – si nu va mai fi niciodata – acum se trezesc ca in propria lor tara vor fi minoritari. Tot mai minoritari….
    Reactia din prezent a partidelor extremiste din Ungaria la adresa tiganilor nu este doar rasista, este pur si simplu fascista. Fascista in cel mai pur sens al cuvantului. In unele comunitati de tigani defileaza ungurii costumati in costume de alea de-a lor de razboi, cu zvastica la vedere. E halucinant, parca e un film cu nazisti. Dar nu e film, e realitate. Realitatea Ungariei.
    Ei bine, revenind la tigani, natalitatea lor mare se va tempera la un moment dat, pana cand va ajunge la un nivel de stagnare. Istoria ne spune ca exact asa s-a intamplat cu absolut toate popoarele. E un proces care nu are sens sa-l explic aici.
    Ei bine, care e de fapt politica Ungariei? Politica REALA a Ungariei? Rapsunsul mi l-a dat un politician extremist maghiar acum aproximativ un an, tot la ceva „tabara” de asta de vara de-a lor din Ardeal. Ma rog, nu mi l-a dat mie personal, am citit in presa.
    Si aici intervine politica Ungariei de a acorda cetatenie maghiara etnicilor maghiari din jurul Ungariei. V-ati intrebat vreodata LA CE E BUNA asta? Eu m-am intrebat de multe ori si – dublat de observatia realitatii din jur – am ajuns la concluzia ca DUBLA CETATENIE ESTE IN DEFAVOAREA COMUNITATILOR MAGHIARE DIN AFARA UNAGARIEI!

  5. Continuare la comentariul de mai sus.
    De ce spun ca dubla cetatenie este in defavoarea comunitatilor maghiare din afara Ungariei? Sa ma explic. Incep prin a va intreba cu ce ii ajuta? Faptul ca un cetatean roman de etnie maghiara are si cetatenie maghiara, il face asta sa fie „mai maghiar”? Il face asta mai dornic sa ii interzica fiului sau fiicei sa se casatoreasca cu un ne-maghiar, ca sa dau un exemplu mai extrem. NU! Un om este de etnie maghiara sau nu este! Indiferent de cetatenia lui. Si acum sa va spun la ce NU ajuta. E simplu. Un etnic maghiar din Romania, odata avand cetatenia maghiara, sa zicem ca la un moment dat i se poate parea mult mai firesc (si legal mai indreptatit) sa se mute din Ardeal in Ungaria, definitiv. Pana la urma este si muult mai usor. Chiar daca traim in UE si libertatea de miscare este garantata, a vaea cetatenia unei tari ajuta totusi enorm de mult cand vrei sa te muti acolo!
    Daca ar fi vorba despre comunitatea maghiara din Romania, despre intarirea acestei comunitati, DUBLA CETATENIE FACE RAU COMUNITATII MAGIARE DIN ARDEAL! O subtieaza, ii reduce membrii. Si asa maghiarii au o natalitate negativa…
    Si acum sa revin la declaratia – intr-un cadru restrans – a unui politician maghiar la o „tabara de asta de vara” din Romania, de anul trecut, daca nu ma insel. Ei bine, el vorbea public despre aceasta dubla cetatenie ca despre o REPATRIERE CONTROLATA a etnicilor maghiari din Ardeal in Ungaria. De ce, va veti intreba? Simplu: ca sa contracareze natalitatea mare a tiganilor din Ungaria? Astfel ca pana cand se va ajunge la momentul in care rata de natalitate a tiganilor din Ungaria se va stabiliza, ungurii din Ungaria sa fie tot majoritari, cu ajutorul acestei „repatrieri controlate” a ungurilor din jurul Ungariei.
    Poate ca unii dintre voi imi veti considera comentariul meu exagerat. Cu siguranta mult iti vor considera exagerat de…. lung. Si cam asa si este, e exagerat de lung…. Dar in ultimii ani m-am gandit foarte mult la subiectul asta. Eu sunt cetatean si etnic roman si traiesc de o viata in Ardeal. Desi traiesc in zone in care maghiarii sunt evident minoritari, prin intamplarile vietii cei mai buni prieteni ai mei, priteni de suflet, sunt etnici maghiari. Pana si ultima mea iubire a fost tot o unguroaica. (ma rog, o cetateana romanca de etnie maghiara). Intr-un final mi-a dat papucii, pentru un alt… roman, cu care de altfel s-a si casatorit. (dar asta e cu totul alta poveste). Spun toate astea ca sa reliefez faptul ca ii cunosc foarte bine, le cunosc… sufletul ca sa zic asa. Si – prin extrapolare – pot spune ca ii inteleg si pe ungurii din Ungaria. Desi – foarte important – ungurii din Ardeal sunt o cu totul alta mancare de peste fata de unugurii din Ungaria. Dar si unii si altii, sunt – in general – niste oameni incantatori, politicosi si de incredere. Dar – ca orice popor – au particularitatile lor.
    Eu cam asta cred ca este politica reala a Ungariei fata de minoritarii unguri din Ardeal. Si – strict parerea mea – e o politica de rahat! (ierati-mi vulgarismul). Ungaria nu da doi bani pe etnicii maghiari din Ardeal, o intereseaza doar interesele ei! Iar etnici maghiari din Ardeal sunt un f bun mijloc pentru interesele ei.
    Iar in ceea ce ma priveste, imi doresc ca fiecare ungur din Ardeal, sa ramana aici, in Romania, in Ardeal. Aici e casa lor, aici e trecutul lor, aici e viitorul lor. In Romania. Si sa ramana ceea ce au fost mereu: etinici maghiari. Stiu cat de important e maghiarismul pentru ei si de asemenea stiu cat de importanti sunt maghiarii din Ardeal pentru Romania.

  6. „Câte voturi mai poate duce astăzi, partidelor de la Budapesta, discursul obraznic al politicienilor maghiari veniţi periodic „la pescuit” electoral în Transilvania?”
    Sunt surprins ca nu va intrebati si cate voturi mai aduce azi lui Traian Basescu discursul sovin… sau discursul rasist in care e semn rau daca o parte din cetatenii basarabeni au ochii oblici.
    Ah, am uitat, Traian Basescu e bun, ceilalti sunt rai.

    • ai dreptate, ma, basescu e rau, iliescu, bombonel, varanul, ponta si cacarau sint buni. Bine ca m-ai luminat, ma, ca altfel zaceam si acum in intunericul ignorantei mele ”basiste”. Iti multumesc, ma, pentru dulcea lumina rosie din vorbele tale.

  7. Textul, din nefericire, revine la o încărcătură flamboiant naţionalistă caracteristică textelor referitoare la relaţia româno-maghiară din anii 90 ai secolului trecut.
    Chiar dacă informaţiile şi faptele prezentate ar fi corecte – nu sunt – tonul contrazice flagrant intenţia declarată – de a nu-i băga în seamă pe cei sofţi şi harzi unguri iredentişti – şi pretenţia unui discurs european sau în ton cu europenismul.
    Mie – ca ungur care vorbeşte binişor româneşte şi îl consideră pe Eminescu ca unul dintre marii poeţi ai lumii iar pe Caragiale ca fiind dramaturgul care a reuşit să exprime cel mai exact cea ce dorea să spună, nemiavorbind că a studiat la Babeş-Bolyai (ungurul de mine, nu Caragiale) – mi se pare aşadar că autorul, din prea mare înverşunare patriotică, o dă cu oiştea în gard, trâgând cu tunul după muşte.
    Adevărul e că mă interesează prea puţin tâmpeniile politicienilor din Ungaria sau mai precis spus orice tâmpenie, indiferent de limba în care vorbeşte.
    Am însă o mare aversiune faţă de tâmpenia care se maschează în discurs academic rafinat.
    Cu alte cuvinte, nu Gigi este cel care mă scoate din sărite ci fostul rector de la Babeş-Bolyai atunci când face şi spune tâmpenii având pe faţă un zâmbet autosuficient al aceluia care crede că numai el ştie…
    Şţiu ce vorbesc. L-am avut profesor.

  8. Articol bun, scris de cineva care traieste in Ardeal si „simte” bine lucrurile.Necazul este ca dupa declaratiile nete, in stilul care-l caracterizeaza pe Vona, reactia presei romanesti a fost neadecvata; cuvantul CONFLICT a fost interpretat ca o provocare militara si lucrurile au luat-o aiurea. Dusmanii lui Basescu l-au acuzat direct iar acesta s-a vazut obligat sa reactioneze, umoral si oarecum nepotrivit ,, cu temperamentul pe care i-l stim. Pacat, putea avea sfatuitori mai buni. Si uite-asa, cum remarca autorul, ne facem singuri rau, transformand obraznicia lui Vona in disputa politica intre romani..

    P.S.Pentru Dl Profesor Manu, care nu e ardelean si traieste de vre-o 40 de ani in USA : orice analogie intre Ardeal si Kosovo e inadecvata si reflecta o necunoastere a realitatii.

    • ca Ion si Gyuri isi trag pumni in cap (ei stiu pt. ce, dar e o problema personala) e un FAPT. Cei de pe margine care zic ca se bat din cauza etniei diferite sau striga: da-i in cap olahului sau omora-l pe bozgor au EVIDENT o vina mai mare decat cei doi ce se incaiera.
      PS. banc [prescurtat]: Bula vine la tac-su si ii zice ca vrea se insoare cu Gyuri (baiat). Iar tac-su ii zice ca nu se poate! De ce? pai Gyuri e ungur….

  9. „Odată ce valul extinderii NATO şi apoi a Uniunii Europene a trecut, spre est, dincolo de Grupul de la Vişegrad, incluzând România şi Bulgaria (2004, respectiv 2007), importanţa în politica şi simbolistica euro-atlantică a acestui grup (cu vocaţie esenţialmente separatistă, identitară) a scăzut la zero”
    Atunci de ce fac parte toti membrii grupului din Schengen, iar Romania si Bulgaria nu ?

    „demersurile maghiare au continuat pe linia conceptului inacceptabil de autonomie etnică.”
    ” iar discriminarea pozitivă (cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi) nu este acceptată nicăieri, la fel ca ideea drepturilor colective, respinse de doctrina liberală a lumii moderne”.
    De ce ar fi acceptabila existenta unor unitatilor administrativ-teritoriale atonome precum Catalunia, Valencia, Tara Bascilor, Galicia, Tirolul de Sud, Valea d’Aosta, Friuli-Venezia Giulia, Tara Galilor, Scotia, Irlanda de Nord, Insula Man, Insula Guernsey, Insula Jersey, Insulele Aaland, Insulele Feroe, Comunitatea Germana din Belgia, iar a Tinutului Secuiesc nu ?

    „UDMR este, la rândul ei, prinsă într-o dilemă morală şi politică fără ieşire rezonabilă: ce să facă acum, să tacă mâlc, să încuviinţeze sau să se dezică de obrăzniciile Budapestei pe teritoriul României? Ce le este mai drag şi mai aproape? ”
    Iata raspunsul:
    http://www.ziare.com/kelemen-hunor/presedinte-udmr/kelemen-hunor-despre-declaratiile-liderului-jobbik-chiar-si-prostiile-circula-liber-1251066

  10. Dacă, de exemplu, vrei facultăţi separate în limba maghiară, înseamnă că singurul lucru care te interesează cu adevărat sunt funcţiile de conducere din universităţile sau facultăţile nou create (distribuite unei clientele etnice), fiindcă cine doreşte să înveţe în limba maghiară o poate face demult, fără probleme. Nu e aşadar pentru studenţi, e pentru liderii comunităţii, ceea ce este altceva. În marea majoritate a democraţiilor liberale avansate (Statele Unite, Canada, Franţa etc.), politica pe baze etnice este interzisă explicit, prin lege, naţiunile fiind definite civic, pe bază de cetăţenie.

    Excelent punctat!

    Mentionez aici ca reactiile oficialilor de la Bucuresti in legatura cu obrazniciile Jobbik fie au lipsit cu desavarsire (vorba lui nenea Iancu) fie au fost de-a dreptul ridicole (vezi luarea de pozitie a tovarasului Traian Basescu care aparent se vede liderul unei cruciade est-europene pe tema „minoritati maghiare”, cu scopul bine definit de a urechea Budapesta). Ce presedinte de tara asezata declara astfel de lucruri la cald? Cine raspunde atat de butucanos unor provocari primitive si tembele venite din partea unor radicali maghiari? Cat de lipsit de discernamant si tact poti sa fii pentru a declara astfel de lucruri, pentru a pune paie pe foc? Cu astfel de luari de pozitie politicienii de la Bucuresti nu fac altceva decat sa faca jocul extremismului maghiar, alimentat de frustrarea istorica de la finele primului razboi mondial. Era sa uit…bun venit din vacanta tovarasului Ponta. Acum duo-ul s-a reunit, reincepe stagiunea de scandaluri.

    • salut lup. Ce reactie poate avea UN GUVERN contra unui bezmetic palavragiu din opozitie? sa-i interzica libera exprimare? Franta nu l-a blocat pe Le Pen, Italia pe Almirante. Idem guvernul RO nu l-a blocat pe Vadim si nu-l poate bloca pe Funar. Ergo nu-i poate cere Budapestei sa-i puna calus lui Jobbik.
      Iar daca Jobbik ajunge la 20% la alegeri i se pot aplica alte masuri decat cele aplicate lui Le Pen?
      Restul sunt palavre pe sticla, nu mult diferite de cele care cer plecarea moldovenilor din jud.X.

      • „Ce reactie poate avea UN GUVERN contra unui bezmetic palavragiu din opozitie?”

        Guvernul de la Budapesta s-a delimitat de declaratiile lui Vona Gabor. Eu ma refeream in comentariul initial de reactia oficialitatilor din Romania. Cel putin Guvernul si Administratia Prezidentiala se puteau coordona, pentru a da un raspuns comun, prin care ar fi respins pozitia liderului Jobbik. Pe cale diplomatica un mesaj privat catre Budapesta al carui continut nu trebuie facut public. Punct. Nu tacere, nu amenintari, nu isterie, nu initiative prostute de genul celei prezidentiale, etc. Reactionand la cald si dur intri in jocul Jobbik, generezi „buzz” inutil in jurul unei probleme care de fapt nu exista. In esenta, raspunzi unei provocari tembele.

    • ” În marea majoritate a democraţiilor liberale avansate (Statele Unite, Canada, Franţa etc.), politica pe baze etnice este interzisă explicit, prin lege, naţiunile fiind definite civic, pe bază de cetăţenie.” Numai că d-l Naumescu nu spune aici adevărul: asemenea interdicţii nu există în nici un stat democratic occidental ! Dovada numărul partidelor etnice, etnoregionale din aceste ţări: Partidul Popular din Tirolul de Sud, mai multe partide ale bascilor, catalanilor, partidul suedezilor din Finlanda, partidul quebecois din Canada etc. Mai mult, nici nu exista posibilitatea desfiintarii lor, pentru ca in aceste tari nu exista evidente si statistici despre originea etnica a cetatenilor, deci nu ar exista un criteriu in a stabili cine sunt „etnici” dintre membrii unui partid. Si mai mult, nu poate fi aplicata nici o cenzura politica care sa spuna ca din acest moment (sau punct) programul unui partid este „etnic” si nu unul democratic care inglobeaza si solutii pentru unele grupuri specifice ale societatii. Curios, de ce un universitar spune asemenea neadevaruri… NU cunoaste? Atunci avem o problema… Nu este universitar in ipostaza in care a scris acest articol? Atunci sa semneze ca membru al partidului PNL etc…

      • Partidele etnice intr-un stat democratic, de drept, reprezinta o prosteala de proportii cosmice care se adreseaza in general unui public imatur politic, animat de spectacole de pe marginea drumului (side shows) si de apartenenta la un anumit clan / trib. Se aplica separatistilor din Scotia, celor din Catalunia, Quebec, etc. In aceeasi categorie intra si UDMR, un partid care nu a ratat prea multe guverne in ultimii 23 de ani. Un partid fara ideologie care din cand in cand agita spiritele reincalzind acelasi gulash puturos, cel al segregarii pe criterii etnice si al autodeterminarii/autonomiei unei regiuni, dupa modelul partajului austro-ungar sau cel al Romaniei populare din era stalinista.

  11. Nu stiu de ce e asa de complicat de inteles ca comunitatea maghiara din secuime vrea sa salveze interesele sale locale din Harghita si Covasna. Elitul vrea sa ramana in pozitie. Logic ca vor lupta pana la ultimul suflet impotriva reorganizarea tarii in felul guvernului si pentru o regiune separata unde maghiari vor raman in majoritate. Dar nu nuami elitul vrea asta. Cine are dreptul sa contrazice pentru 1 milion de cetateni, maghiari din zona vor regiunea maghiara. Comunitatea a fost alturi de UDMR la algeri sa lupte pentru autonomie. Nu UDMR-ul a sugerat ci poporul. Dorinta locuitorului din mijlocul tarii vor Tinutul Secuiesc. Asta este. E personal nu sunt secui dar prietenii mei de acolo nu mai au rabdare. Daca guvernele noastre nu intelege din vorba comunitatea vor arata dorinta si altfel. Eu inca cred ca se poate schimba sistemul pasnic si asta sugerez cand ne povestim despre asta intre prieteni. Nu stiu de ce este asa de greu de acceptat un sistem corect pentru toata lumea, de exemplu un stat multicultural (nu stat national cum scrie in constitutie) cu drepturi reale, cu drepturi comune nu numai personale si aplicate corect.
    Altfel, imi pare rau dar nu cunoasteti de loc problemele actuale a maghiarilor din Romania. E foarte simplu sa scrieti ca este vorba numai despre voturi pentru FIDESZ sau pentru JOBBIK. Realitatea e mai complexa. Sute de mii de cetateni romani de etnie maghiara (constitutia actuala cunoaste numai romani) simt dezavantajele de a fi maghiar aici. Din 1989 incoace nu am reusit sa rezolvam folosirea limbii materne in administratie locala nici in procedurile juridiciare. Ziceti ca suntem egali si avem drepturi asemanatoare. In Romania traiesc aproape 1,5 milioane de maghiari care inseamna 6,5% din populatie, dar din bugetul SRTV de exemplu nu ajunge nici 1 % la emisiuni maghiare. Taxe platim la fel bineinteles. Institutiile statului care traiesc din taxele noastre conosc numai limba romana. In secuime sunt orase si zeci de localitati mici unde nu traiesc romani aproape de loc. Dar in scolile noastre limba romana a fost instruit ca limba materna. Profesoara a inceput sa vorbeasca cu noi in limba romana in clasa 1-a si nam inteles absolut nimic. Am fost frustrat de situatie si nici mai tarziu nam reusit sa recuperez in totalitate. Sistemul nostru de invatamant nu diferenteaza intre elev din Odorheiu Secuiesc si intre elev din Fagaras. Atunci cum puteti sa fiti surprins de studenti care nu vorbesc corect romana? Si ce se intampla daca cineva nu vrea sau nu poate sa invete limba oficiala statului din orice motive? Toate lumea are dreptul sa vorbeasca si/sau sa cunoaste orice limba. In tara noastra nu e om numai care vorbesc corect romana? In fine, fiecare maghiar din tara noastra simte zilnic aroganta sistemului. Suntem tratati ca cetateni de randul doi. Constitutia zice ca traim intr-un stat national. Aceasta fraza e total inacceptabil pentru comunitatea maghiara pentru ca noi nu suntem romani in nici un caz, cetateni romani da.

    • In nici o tara din lume nu e o fericire sa fii minoritar ! Este o realitate pe care ar fi bine s-o verifici. Pantru a limita acest desavantaj s-a creat legislatia care asigura minoritarilor niste drepturi. Aceste drepturi le acorda si legile romanesti tuturor minoritarilor. Comparativ cu alte minoritati din Romania, drepturile maghiarilor sunt mai extinse. Pe de o parte datorita numarului, pe de alta datorita unei politici inteligente duse de catre liderii maghiari.
      Maghiarii din Romania trebuie sa inteleaga insa ca exista niste limite pe care nici un roman si nici un guvern din Romania nu le pot depasi. Exista prea multe argumente dar va dau doar unul : experienta istorica. Si nu ma gandesc doar la RAM.
      Despre minoritarul care nu poate, din varii motive, inclusiv incapacitate intelectuala, sa invete limba majoritati dar vrea sa aiba o pozitie inalta in societate, ce sa vorbim …

      • da,acest subiect important este in sfirshit tratat de un -escu,care se declara cunoscator al Ardealului.si comentariile la el ma ajuta sa disting ce itelectualitate are romanica.
        domnule valeriu;comentariul Szekeres,este de bun simtz! dvs ca si majoritatea regatzenilor si a tradatorilor culturii ardelene ii bagatzi pumnul in gura.

    • D-le Szekeres, in Romania sunt 1,2 mil unguri, dar nu sunt toti in Covasna si Harghita. Ungurii sunt imprastiati in toata Romania, un procent mai mare in Transilvania si o majoritate locala in Covasna si Harghita. a pretinde ceeace zici dumneata in aceste doua judete, este un iredentizm, cum sa faci un stat magiar in centrul Romaniei? In aceste judete satele au ramas fara locuitori, se tot insista la o autonomie culturala, dar nu mai aveti acolo locuitorii pe care ii pretindeti, iar autonomiile pe criterii financiare sunt legale. Aceste judete sunt sarace si traiesc din banii ce vin de la Bucuresti. Bucuresti produce aproape jumatate din PIB-ul Romaniei. Si in Bucurest este o mare comunitate maghiara (cca 300 Mii) si acum ce trebuie sa facem o autonomie si in Bucuresti? E o absurditate. Iredentistii fac rau Romaniei dar mai rau fac maghiarilor din Romania. Din cauza acestor discutii investitorii straini nu vin in Covasna si Harghita. Promovati sperante desarte la niste oameni care majoritatea au radacini valahe, facand uz de limba maghiara fiind urmasii deznationalizatilor din secolele trecute. Chiar si acum se practica deznationalizarea romanilor in Covasna si Harghita. Nu veti obtine nimic pentruca nu se poate, sunteti vazuti ca fiind oamenii lui Putin si veti tine in saracie niste oameni care merita alta soarta. Aceste judete traiesc din turism iar majoritatea turistilor acolo vin din toata Romania. Acum scade numarul turistilor romani din cauza manifestarilor sovine incurajate de iredentistii sovini . Si nici din alta parte nu vin, ca vi s-a dus vestea.

  12. Am copilarit in secuime, si nimeni din generatia mea nu s-a intors dupa facultate. Pe masura ce timpul trecea, enclavizarea devenea din ce in ce mai evidenta. Nostalgiile imperiale par singurele care ii mai anima pe acei oameni, majoritatea foarte saraci. Sunt enclavizati social, refuza sa invete limba romana, insa limba maghiara nu ii ajuta sa se realizeze, si sunt enclavizati cultural – nu exista aproape nicio librarie in adevaratul sens al cuvantului in tot HarCov-ul. Nu au acces la nimic, in biserica si in institutii unde toate functiile de conducere apartin UDMR se face propaganda politica. Sunt o masa de manevra si atat. In fiecare vara aceste asa-numite scoli la care participa tot soiul de politicieni din Ungaria care agita spiritele sunt prilej de sarbatoare locala, dupa care se intorc, proaspat reindoctrinati, la traiul cenusiu.

    Problema este ca acest tip de enclavizare si lipsa de informatie combinata cu serioase lacunele culturale pot naste monstri. Si, din pacate, acest lucru nu a interesat niciodata autoritatile romanesti.

    • Am copilarit si eu in secuime si am observat ca „enclavizarea” apare totdeauna cind disonanta cognitiva a romanilor devine manifesta pe marginea unui moment politic. In rest, intr-adevar, este cam saracie pe acolo, dar departe de saracia unor zone din Romania, „neenclavizate” dar foarte sarace. Iar in ce priveste librarile, da nu exista librarii cu carti romanesti, multe, dar exista librarii foarte bine aprovizionate cu carti in limba maghiara. Am putea spune ca, sub aspect cultural, romanii sunt enclavizati in secuime si nu maghiarii secui, precum in Banat maghiarii sunt enclavizati intrucit nu au librarii cu carti in limba maghiara. A, ca pot citi in limba romana si, astfel, scapa de pericolul enclavizarii, poate sa fie un punct de vedere, dar cu urmatoarea presupozitie care trebuie asumata atunci clar, si anume: limba maghiara este o limba enclavizatoare, iar limba romana o limba eliberatoare…

  13. „Cum va gestiona Uniunea Europeană iredentismul maghiar în expansiune”.

    Foarte plastică formularea. Într-adevăr, revizionismul, separatismul şi noua construcţie identitară europeană sunt deja vectori ideologici cu costuri de inoculare suportate [şi] de către Centrala Uniunii Europene. Este de domeniul evidenţei gestiunea europeană a mişcărilor secesioniste din Spania, UK, Belgia, Italia [să nu mai pomenim de tristul episod al defunctei Iugoslavia]. Metoda utilizată este cea a divizării prin regionalizare. Iar fondurile dirijate discreţionar de Comisie sunt motorul scindării şi al fărâmiţării pe fundalul istoric al feudelor resuscitat. Aşadar, putem vorbi de o veritabilă gestiune in cazul antreprizei de deconstrucţie a naţiunilor in laboratoarele inginerilor sociali ai UE.

    Răspunsul la întrebare este simplu: va finanţa, prin intermediari, o pleiadă de oengişti maghiari şi români care să susţină public necesitatea regionalizării pe criterii etnice, va încuraja tribalismul local, va pune presiune pe slabii şi laşii guvernanţi neaoşi pentru a accepta noile „reforme” administrative, va inventa apoi o nouă naţiune -secuii- ca măr al discordiei între români şi maghiari, va cere imperios acordarea autonomiei Ţinutului Secuiesc şi om mai vedea apoi. Planul e pus in mişcare in Catalonia şi Scoţia. Să urmărim evoluţia fenomenului de fractură a statului naţional din lăuntrul unei [pseudo]federaţii, e chiar interesant să aflăm dacă aşa ceva este viabil şi dacă nu cumva va provoca chiar destrămarea organizaţiei supra-naţionale. Chestiunea se pare că frământă şi minţile ‘luminate’ ale Centralei: nanodictatorul Barroso, probabil atins de şovăială sau de panică, a mai tăiat oleacă din elanul catalonezilor avertizîndu-i pe aceşti viteji liber-schimbişti inconştienţi că desprinderea de Spania nu presupune o aderare automată la Uniune, ba chiar o să trebuiască să treacă iarăşi prin aceleaşi proceduri birocratice pre-aderare pe care statele ex-comuniste le-au parcurs cu chiu cu vai. Aşa se amăgeau prin presa lor corifeii tribalismului catalan: că evadează din braţele brutale ale Spaniei imperiale şi catolice [care le finanţează sub şantaj deficitele bugetare nesimţite] şi vor intra direct in sânul primitor al Uniunii, iar „etnia” asta renăscută din spumele albastre ale postmodernismului se pare că iubeşte UE mai mult decât urăşte Madridul…deci independenţa se amână.

  14. diaspora romanesca e esential TEMPORARA si voteaza dreapta. diaspora maghiara este esential STABILA in alte tari. In proportie electorala, diaspora maghira e mult mai importanta si poate schimba soarta guvernarii la Budapesta.
    De aci pornesc -in opinia mea- interesul! partdiul care strange UN MILION de voturi in diaspora conteaza ENORM la Budapesta.
    Ca botezam iredentism -desi modificare de granita in UE e imposibila-, ca botezam sovinism -desi membrii Svhengen nu au aceasta problema- e doar semantica.

  15. Pentru a putea răspunde la întrebarea cu sula şi prefectura ar trebui să ştiu dacă prima parte( oi fi eu…) este o afirmaţie sau tot o întrebare. Nu de alta dar din două întrebări îngemănate nu se naşte o nouă întrebare la care să poţi răspunde…

  16. Probabil, cauza principala a recrudescentei iredentismului Ungariei vs Romania ar trebui cautata in modelele geopolitice ale celor doua tari. De 24 de ani, Romania se afla sub presiunea geopolitica, nestavilita si fara precedent, a vecinului vestic, Ungaria. Caderea frontierelor de lagar si inlocuirea lor cu unele de integrare au avansat vectorul geopolitic occidental spre Est, circumstante care au favorizat expansiunea in acelasi sens si a vectorului geopolitic ungar. Libertatea circulatiei transfrontaliere a minoritatii maghiaro-romane si a cultivarii identitatii etno-culturale, in contextul generalizarii acestor drepturi ale omului, parea sa fi pus punct resentimentelor de vecinatate, care fusesera determinate de ingradirile comuniste. Numai ca patimile si ambitiile extreme niciodata nu dorm. Simultan sau la scurt timp, de noile deschideri democratice a incercat sa profite, in mod paradoxal, si extremismul ungar, sub forma sa iredentista. Si cum daca nu vine muntele la Mahomed se duce Mahomed la munte, au inceput si politicienii extremisti din Ungaria sa vina in Romania, sub forma unor misionari ai iredentismului, cu sloganuri, steaguri, predici si tabere. Cum de a fost posibila transformarea Transilvaniei romanesti dintr-o tinta intr-o baza a iredentismului Ungariei in bazinul carpatic? Este o intrebare care nu cred ca s-a mai pus, dar care nu mai poate fi ocolita dupa declaratiile belicoase ale liderului extremist ungar, Gabor Vona, de asumare a unui conflict cu Romania pentru obtinerea autonomiei minoritatii maghiaro-romane, facute chiar pe teritoriul romanesc. O a doua intrebare, la fel de acuta, ar fi ce fel de instrumente sunt opozabile acestui fenomen periculos, care ameninta sa se transforme intr-o sursa de instabilitate regionala? Un prim indiciu l-am putea gasi in diferentele dintre modelele geopolitice ale Ungariei si Romaniei. La o evaluare globala a celui ungar, acesta ne apare ca un model conflictualist-divergent, care se hraneste dintr-o politica interna unitarist-convergenta, pe care si-a subordonat-o total. Politica interna de centralizare a Ungariei, in special din ultimii ani, de restrangere a dispersiei democratice, pentru care si-a atras si numeroase critici internationale, a intrunit consensul intern. Ciudat sau nu, nationalismul Fideszului lui Viktor Orban a facut ca acest partid sa aiba mai multi simpatizanti si votanti de stanga decat MSZP (social-democrati), ceea ce l-a adus la guvernare si l-a mentinut pe valurile involburate ale crizei. Distantarea Ungariei, adesea conflictuala, de unele obiective de integrare ale UE (pe care a si comparat-o cu URSS) si de finantarile din partea FMI, careia a reusit sa-i ramburseze intreaga datorie (performanta pe care numai Ceausescu o inregistrase!), i-a adus o anumita independenta sau libertate, care i-a permis mobilizarea si directionarea de resurse semnificative pe obiective geopolitice. As spune, folosind un termen din trecutul imperial al Ungariei, ca geopolitica a fost imparateasa, iar politica, un rege vasal. Este acest model unul de succes? Poate suna brutal sau nepotrivit cuvantul „succes”, alaturat unui lucru atat de nedorit pentru stabilitatea si securitatea in regiune (si nu numai), dar tacerea si inactiunea nu fac decat sa incurajeze extremismul geopolitic. Inexplicabil, in Romania nationalismul nu s-a bucurat de audienta comparabila celei ungare, ci dimpotriva (a se vedea esecurile ca prezidentiabil ale lui Vadim si declinul PRM). Sau poate, pentru a fi in treacat un caustic de moda veche, ce-i permis Ungariei nu-i permis, si atunci ipocrizia blamarii dublului standard este dovedita?! Nu, nu am in vedere folosirea acelorasi arme, desi strategia este veche de cand lumea, ci reactia UE, de sustinere a instrumentelor soft, ale statului de drept. Modelul geopolitic romanesc este exact inversul celui ungar, Romania este obedienta fara egal a Vestului, pe care-l urmeaza orbeste pana-n panzele albe, pe fondul unor politici interne conflictualiste si divergente, care ameninta sa scufunde tara in saracie si nesiguranta. Un supranationalism activ in afara si un nationalism inert inauntru fac in mod sigur din Romania un model neprofitabil.

    • pacat ca avetzi in vedere vectorul spre est doar al Ungariei !? romanica are si ea vectorul estic foarte dezvoltat !!ha ha
      si daca politicienii Ungariei misioneaza in Transilvania,apoi nici politicienii regatzeni nu se lasa;da ei sint la ei acasa !nu i asha ?

  17. Dovada ca ati lovit exact la tinta este eruptia de comentarii pe fond iredentiste pe care le-ati provocat, dle Naumescu. Asa s-a intamplat si cu articolul despre Egipt iar chiar acum asistam la macelul declansat la Cairo de catre „antrenatul in USA” Sissi, preludiu neindoielnic al razboiului civil. Si, ca si in cazul obrazniciilor Budapestei, democratiile occidentale „nu vad” pericolul.

  18. @Szekeres
    Domnule,
    Faptul ca invatamantul a fost despartit brutal in 1990 a creat prima prapastie lingvistica intre romani si maghiari.Eu provin dintr-o familie mixta.Am invatat romaneste si ungureste aproape simultan,am crescut impreuna intre blocuri (la Sf.Gheorghe) si maghiari si romani,la gradinita
    parintii romani erau interesati sa-si dea copii la grupa maghiara,pentru a invata o limba deosebita cultural,dar si ca sa poata gasi loc ce munca pe pamantul natal(caci se nasteau in secuime!) Ce-i rau in asta?
    Dar de ce am despartit definitiv copii romani de cei maghiari?Ce s-a urmarit de fapt? De ce nu vin investitii in jud.Covasna?Ca sa nu vina somerii romani sa le ocupe ,scrie presa maghiara locala si cele 4(!) posturi tv.de limba maghiara! Nu exista decat politica separarii,iar ca sa ocupi un post in Covasna ,inclusiv la stat,trebuie sa cunosti maghiara!! cum sa o inveti,daca nu o iei de mic?Daca la scoala ,maghiara,ca materie in scoala nici ,la cerere,nu se preda!! Iar cei discriminati sunt romanii!!

  19. Traiesc si lucrez la Cluj-Napoca.Clujul fiind un oras care a fost recucerit de romani incepand cu anii 50 si cu cartierele muncitoresti.Cucerire care din pacate se vede in toate incepand artihitectonic cu monstruozitatile facute de patronasii romani pana la cultura proletara din cartierele marginase care a invadat centrul cu second-hand-uri, cazinouri si shaormerii.

    Evident ca Dl.Naumescu nu are la Cluj semne de revizionism sau de sange clocotind atat timp cat maghiarii s-au grupat in 2-3 puncte culturale ale Clujului unde daca te duci ai sansa sa auzi „teshik” in loc de „poftim”
    La antiteza ii Secuimea, Szekelyfold unde inca s-au maghiarizat mai tare decat in anii comunismului ca urmare a plecarii romanilor si stim si de ce.
    La mijloc sunt orase ca Targu-Mures unde se respecta reciproc etniile dar, evident, viseaza separat.
    Ca roman ii greu sa ramai obiectiv si sa vezi ca au bagaj genetic mai viabil si ca sunt uniti in limba si obiceiuri si ca sunt mai parolisti in afaceri si mai pragmatici ca dovada marii afaceristi din Cluj, precum si aia de mijloc sunt maghiari.Au si ei cozile lor, nu contesta nimeni.

    Ironia sortii face ca sa lucrez la o firma de maghiari ce functioneaza intr-o cladire a unei fundatii UDMR-iste ce are rol de a prezerva limba si cultura maghiara si ofera locuri de cazare pentru universitarii maghiari clujeni.Culorile cladirii si limba vorbita si originea produselor folosite de ei le ghiciti.

    Bonus: ultima bomba clujeana.Suparati ca se intalnesc maghiarii intre ei aiurea-n tramvai, sau la ghisee si vorbesc romana fara sa se recunoasca etnic si sa o schimbe pe maghiara au propus un sistem cu niste etichete pe care sa scrie „vorbitor de maghiara” si care sa fie amplasate in baruri, firme etc..
    De asta ce ziceti? Nu discut cat ii de european si de secol XXI masura dar nu pot sa nu observ ingeniozitatea lor si dorinta de a se pastra.

    • se pare ca va declaratzi ardelean !? intii v ash aminti ca numele orasului in care traitzi a fost schimbat de Marele Conducator;bine unora le suna patriotic ca nu i asha noi sintem de 2000ani,ungurii au venit dupa !
      daca sintetzi intr adevar clujean si avetzi cel putzin doua generatzii de clujeni in spate atunci am putea conversa pe subiect.cu -escu,chiar ajunshi mari profesori la una dintre cele mai vechi universitatzi din Europa,(care azi e vai de capu ei),imi e dificil.ashtia au sinapsele diferite.
      si ca sa va raspund la coment,incercatzi sa punetzi etnia tziganeasca in locul celei maghiare,poate atunci latura subiectiva este mai atenuata si gindirea poate fi mai aproape de realitate.
      shtitzi cum a provocat securitatea ´´ievenimentele de la Tg Mures´´?

      • Am scris Cluj-Napoca ca asta-i denumirea administrativa corecta.Faptul ca Napoca a fost adaugat ca sa intareasca continuitatea, nu-i asa? o vad foarte neutru, latinescul clus si napoca -urbe pre-romana dar asta-i alta discutie.
        N-am de ce sa ii pun pe tigani in locul lor.Nu au nimic de comun in afara de originea profund estica, ex-europeana, ca sa zic asa.
        Pe mine ma intereseaza cum vedeti comportamentul lor, generic vorbind si cum il vedeti pe al romanilor in aceste subiecte.

        1.
        Ma deranjeaza faptul ca pur emotional va repugna particula „escu” care dincolo de conotatiile ei intelese de ardeleni ca: tigan, sudist, gazer, mitic, etc. nu vad de ce nu l-ar legitima pe Dl.Naumescu sa dezbata subiectul atata timp cat ii calificat si profeseaza de multi ani in domeniul acesta plus nu da dovada de subiectivism(zic eu).
        2.
        Lipsa de gandire structurata, obiectiva si minim emotionala o stim cu totii cat ii de des intalnita.

        La Ip, Traznea is vei auzi o poveste cu romani buni si maghiari rai (corecta).
        Du-te la Siculeni si vei auzi maghiari buni si austrieci rai (corecta).
        Du-te la Targu-Mures si nu vei mai stii ce sa crezi :)).
        Du-te la Turda unde familia Ratiu, ca si familia Maniu (Iuliu Maniu) din Salaj a fost innobilata de austrieci aka element civilizator dar exploatator.aici se blocheaza multi.

        In Bistrita, bistritenii fiind febletea Mariei Tereza( vezi originea numelor comunelor Salva, Nepos, Romuli) tin minte si acuma ca pamantul ii capatat de la regina.Poveste auzita personal din gura lor.
        In Horea, Albac, deci Apuseni nu mai vorbesc.

        Vezi cate evenimente intinse pe sute de ani pot fi diferite si au cauze total diferite.De asta spun ca voi discuta cu cineva care cunoaste segmentul 851(moartea lui Gelu) – 2013 din perspectiva locala, regionala si evident geo-politica in sensul contactelor vlahilor si puterii transilvanene cu principatele vecine sau mai devreme, ca secole, in context european si mai important marile curente de libertate si emancipare ce suflau prin Evropa in sec 18, 19.

        Stramosii mei au venit pe la 1700 din Moldova, au tocmit vatra de sat si au dat numele satului.S-au inarmat pentru 1784 dar nu au apucat sa participe dar au participat cu barbati la WW 1 si 2 plus lagar la sovietici.Aveau rate la banci pentru pamant pe la 1850 plus au contractat topografi din Viena pentru intabulare.Asta inteleg prin ardeleni.Poate suntem poate nu.

        • cit sintem de ardeleni si cit rumini ?grea intrebare ptr unii ! tzara de care vorbim va avea in curind 95ani !dar oare sintem realishti cind socotim 1918 ? eu ash zice 1920 ! dvs ce zicetzi ?
          dar oare oricare din aceste durate sint importante?altzii au doua sute de ani impreuna in aceeashi tzara si nu au fost omogenizatzi intr atit.
          ce s a intimplat aci ? rruminii vor spune;doar in Transilvania traiau rumini si erau majoritari;adevarat (?),dar ce procent erau si ce procent sint azi ?subiectele care nu plac sint ocolite,dar ocolindu le,ele nu dispar.
          nu a fost reprosh cu Napoca,am in vedere ca citesc si altzii pe aci.de aceea mai spun ca comunitatea germana cind regatul a anexat Transilvania avea vreo 800 ani atestatzi aci.in 80, i au terminat.cunoashtetzi ca evreii nu au primit acte ale noului stat aparut,cu miile,de nu puteau nici sa aiba drepturi,dar nici sa emigreze.libertatea religioasa a disparut inca din 1920.
          dar nu potzi judeca fapte din trecut cu criterii de azi;si totushi,natzionalismul asha cum il vede majoritatea de romanica e in regres.etnicismul e vazut in alta parte ca o valoare a unui patrimoniu national.in romanica daca nu eshti rumin eshti inca socotit ´´minoritatzili conlocuitoare´´
          orice nume e frumos atita timp cit persoana e placuta.am folosit -escu ptr ca pina mai ieri nu l intilneai in Ardeal,iar aceshti domni care au venit ca sint fratzii noshtri,ne au saracit si ne au infectat cu cultura lor.acum mai au si pretentzia ca cunosc oamenii din Ardeal.
          ptr mine vecinul ungur e mai aproape decit fratzii de piste muntzi.
          Maniu e un mare patriot ptr ca,parlamentar fiind la Budapesta,i a unit pe rumini!!
          Tokes e un tradator care trebuia omorit cind oltenii din Craiova au intrat in Timisoara in 89 si care cere ca maghiarimea sa nu fie asimilata.
          Romania poate da pashapoarte moldovenilor(care eu ca ardelean nu shtiu cind am fost conatzional cu ei)da Ungaria,nu.
          dar vedetzi, cum spunetzi dvs,depinde din ce parte priveshti.e clar ca acolo in romanica,chiar daca nu place,dar atitudinea e de primitivism.
          si vin si io cu o istorie.bunicul a luptat cu unitatea de la Somesheni.un prieten de al lui a fugit la rumini.el shi a pierdut o mina.pe celalat l au facut ruminii colonel.
          trebuie sa shtii in ce tabara sa sari si patria itzi va fi recunoscatoare,ha ha

  20. @dusu
    Da,eu stiu cum a facut Secu sa „provoace ” evenimentele de la Tg.Mures !
    S-a dus,ea, securitatea,la o cunoscuta farmacie din oras si a schimbat peste noapte firma cu una in in limba maghiara. A fost „scanteia”…Dupa aia a scos un grup de romani sa protesteze!
    Apoi un Trabant condus de un „localnic” sub influenta alcoolului a intrat intr-un grup de protestatari,din greseala ,romani!
    Un reporter irlandez a a venit,cu o zi inainte, la Hotelul Continental si a inchiriat o camera la ultimul etaj,de unde a filmat cum salbaticii de romani l-au calcat in picioare pe sarmanul maghiar Mihaila Cofar!! Firesc pentru un ziarist venit la Pont…
    De mirare insa si nefiresc pentru un reporter , ca in plina zavera civila a parasit imediat orasul de pe Mures si,daca tot a trecut pe la Budapesta sa ia avionul, a dat „caseta” unei persoane interesate, care a plasat-o la o cunoscuta agentie de stiri.Asa a aflat,chiar a doua zi „lumea civilizata”despre barbarii din Carpati,care ii asupresc pe sarmanii maghiari!
    Dupa 20 de ani,respectivul a recunoscut cu fair play „amanuntele”intr-un interviu aparut si in presa romaneasca! Dar raul de-atunci a ramas in istorie.Inclusiv in mintea d-lui Dusu…
    Statistic,numarul ranitilor in „confruntarea” de-atunci a fost cam 3 la 1 din randul romanilor (semn evident ca,luati pe nepregatite, au fost mai putini in Piata!) Curios,cred eu,la Spitalul Judetean,tot atunci si tot statistic au fost si raniti cam multi , dintre turisti veniti din Budapesta sa sarbatoreasca 15 Martie.Sarmanii oameni…
    Or fi fost si cei de la Secu pe-acolo (nefiresc era sa nu fie!) dar macar sefii lor stiau bine ca provocarea unei asemenea scene de razboi civil, putea genera un razboi adevarat!Care insemna ruperea tarii dupa modelul iugoslav!!
    Sa fi fost romanii,fie ei si securisti,atat de naivi,ca sa nu zic idioti? Iar sinecurile,mai devreme sau mai tarziu,stiau ca si le vor recupera!!Ati vazut undeva stat fara ” servicii”?Mai ales la noi…
    La Bucuresti erau acolo sus,tot unul si unul… Iliescu n-o fi fost,dar comunist…era pana-n prasele!Atunci chiar ne-a trecut glontul pe langa ureche! De aceea trebuia ca Traian Basescu sa nu vina abia acum cu tiribombe patriotarde ieftine,dupa ce in ArdealVona Gabor are”trupe”paramilitare de-adevarat.Iar segregarea este uneori inspaimantatoare!

    • Altercatia de acum cateva saptamani dintre un primar maghiar si un ofiter SRI indica ca, intr-adevar, securistii pot sa fie idioti.

    • si io am o istorie din acele timpuri domnule deak:
      o intimplare m a obligat sa ajung intr o dupa masa din vara lui 93 in satul Hoghizi,jud Mures.sat locuit de rumini,in care mai traiau vreo patru familii de unguri ,da si aia vorbesc rumineste,mi a spus gazda.
      gazda mea,un intreprinzator,om mai instarit in sat ma invita sa petrec noaptea la el.cum satul e un capat de lume si greu accesibil, accept.la un pahar de vorba,atingem si subiectul´´ievenimentele de la Tg Mures´´ si omul imi istoriseshte:
      intr o dupa masa un domn ,impreuna cu secretarul de la primarie,bat din poarta in poarta si le cer oamenilor ca dimineatza sa se prezinte in fatza primariei unde ii vor ashtepta autobuzele,ca ungurii ii omoara pe rumini in Mures.le cer oamenilor sa vina cu securi,furci…
      intreb gazda : si atzi mers ? da ce io s bolund domnule ?
      istoria mea domnule nu i atit de completa ca a dumitale si nu cuprinde atitea aspecte,pe care presupun ca dvs le shtitzi sigur si nu le atzi aflat de la vatra rumineasca,dar va asigur ca am auzit o personal

    • Am mai auzit chestia asta cu razboi civil si apoi ruperea Transilvaniei.Nu zic ca nu si-au imaginat asta dar nu cred ca era posibil cu tot contextul est-european asa cum il stim.Plus un razboi civil devine rapid extrem de sangeros asadar nu cred.

      Un alt paradox, da si nu , este ca ardelenii is mai moderati vis-a-vis de ardeleni.Ei le stiu felul, portul, neamul si nu au nicio dilema pe cand bucurestenii se inflameaza imediat cand aud de secui ca si cum ei ar fi vecini cu Szekelyfold :))).

      la Izvoru Muresului, la manastirea de acolo din marginea Secuimii ce arata ca o mica cetate :Đ de le sta pe suflet secuilor (am fost de peste 5 ori acolo) recent Basescu a decis sa dea peste bot maghiarimii budapestene care fac campanie pentru extremistii lor in Ardeal.Corlatean, de la Externe, l-a taxat pe Basescu spunand ca trebuia vorbit strict de acei nerusinati care forteaza nota nu de tot politicul maghiar.

      Amandoi au dreptate ! si Ungaria cu derapajele sale democratice si tensiunile sociale are sansa sa fie pe un drum mai putin european dar mai sanatos economic pentru ea.

      Faptul ca dupa 1918 Ardealul s-a romanizat cultural si cum vreti prin transferuri de mase mari din Moldova si Sud si s-a redobandit regiunea maghiarii cazand mai ales dupa 1944 in partea secunda, scazand vazand cu capete si emigrand alaturi de sasi si lasandu-si meleagurile romanisilor este o durere usor de inteles.

      Pe noi nu ne doare Moldova, evident ca da, este legitim? da.Daca in cazul maghiarilor sangele apa nu se face nu as zice asta in cazul moldovenilor care se pare ca s-au rusificat de bunavoie.
      Am cunoscut multi moldoveni, care-s mai rasariti stiu adevarul si se reromanizeaza care-s mai saraci cu duhul se rusifica si se activeaza nostalgic dupa comunism.

      Maghiarii sunt un neam omogen, tanar in Europa cu o istorie mareata in Evul Mediu si mai tarziu si cu rateuri in ultimii 200 de ani.Au o cultura puternica si-s usor adaptabili si de tehnologizat.In 900 erau nomazi prin definitie si la 1200-1300 deja era un regat puternic in Europa Centrala, pe model vestic.
      Eu ii inteleg, empatizez dar Ardealul trebuia sa ramana asa :D.

      Recent am vazut prin Cluj un grup de programatori IT care la plictis s-au decis sa-si inscrptioneze tricourile de fotbal pentru team-building cu numele lor in scrierea runica :D.
      Care stiu ce ii stiu ce spun!
      Daca sunteti curiosi va mai dau mici interesante facts despre ei si ce nazbatii culturale mai fac :))

      • vai cu cine mi am gasit si io sa intru in dialog !?
        domnule,declarat ardelean,parca spuneatzi mai sus ca sintetzi corcitura;de multe ori am intilnit corcitzi,ha ha,si m am gindit ca aceste persoane intr o societate ca cea din romanica pot avea serioase probleme existentziale:tata si mama sint unici !?
        la dvs nu i cazul

    • m am gindit sa scot in evidentza ceea ce dvs atzi relatat :´´S-a dus,ea, securitatea,la o cunoscuta farmacie din oras si a schimbat peste noapte firma cu una in in limba maghiara. A fost “scanteia”…Dupa aia a scos un grup de romani sa protesteze!´´
      chiar daca dvs,facetzi o prezentare fortzat distractiva a primelor ievenimente,poate nu realizatzi cit de mult adevar spunetzi: deci rruminii de bine s au simtzit lezatzi in sentimentul patriotic care le anima firea ptr ca un patron de farmacie ungur a schimbat numele din rumineste in ungureste. cum a putut sa faca asha ceva ?
      trebuie sa va aparatzi tzara:partidu,ceausescu,romania trebuie sa continue

  21. Domnule Naumescu, ar fi potrivit din partea dvs. sa dati unele raspunsuri la comentariile care v-au retinut interesul, asa cum procedeaza multi dintre autorii articolelor publicate pe acest site.

  22. eu sint postacul de serviciu aci!ha ha
    batrin fiind,am prins inca in scoala profesori din vechea generatzie;unguri,nemtzi si rumini ardeleni,cu studii la Viena si Budapesta.am prins si citziva din cei tineri care veneau tare din urma ajutatzi de partid.ce sa va spun;diferentza ca de la cer la pamint.un profesor nu e de ajuns sa fie bun profesionist,el trebuie sa itzi deschida mintea si sa tzi arate calea.
    nu vreau sa jignesc,dar mai era un autor pe aceasta platforma,tot profesor la UBB,care shi a dat masura cu un articol pe tema de homosexualitate.

  23. Stimate domule Naumescu,respect pentru articolul prezentat,färä insinuäri concis si nu in ultimul timp un prilej de reflctare.
    Pentru mine nu este o surprizä cä,sunt asa de putine vizualizäri si comentarii.
    Foarte simplu; Dacä persoanele alese(indiferent de culoarea lor politicä) de a reprezenta acest Stat,in loc sä aibe o linie clarä si fermä pentru a nu da posibilitatea unor insinuärii s-au interpretäri absurde,din päcate:
    Acesti domii sunt primi care prin comportamentul lor creiazä o stare de neliniste,confuzie se ceartä intre ei,folosind cuvinte inadmisibile,scuzati-mä ca la usa cortului, cu reprosurii,
    fiiecare are punctul lui de vedere,spune ce vrea färä a tine cont cä.el practic exprimä vocea celor care la ales sä ii reprezinte.si nu persoana lui…se poate continua……..
    Presupun cä acest motiv determinä multi oameni cinstiti si linistiti sä se abtinä de mai prezenta opinia lor……dar in acelasi timp sunt si derutati..
    Dacä eu inteleg bine aici nu mai este vorba de acordarea drepturilor minoritätilor?? ci pur si simplu de Autonomie…
    Mä determinä sä afirm acest lucru,fiindcä väd cä:multi cetäteni care träiesc in Ardeal o spun färä ocolisuri cä,practic la ora actualä este aproape prea tirziu.
    Este prea tirziu???? eu sper cä NU.
    cer scuze anticipat pentru greselile de ortografie
    Vä doresc o zi pläcutä,

    .

    .

  24. @Dusu
    Domnule,
    Regret insistenta cu care folosesti expresia „rrumini”!
    Pe stadionul din Budapesta,poate merge chiar „valah imputit” ,dar pe un forum al „Contributors”,aici este jenant !
    Ce am scris eu,sunt lucruri absolut reale! Nereala este relatarea Dumitale de la Hoghiz. Minti! In primul rand aceasta localitate,singura din Romania cu acest nume,se afla in jud.Brasov,la iesirea din Padurea Bogata.De acolo pana la Cluj(si numele Cluj provine tot din latina,ca si Napoca!) sunt peste 200 km.!
    Uite de unde se naste pericolul acestor „jocuri”,cu care se „distreaza” alde Vona,Tokes,Vadim,Funar…De ex. , după declaraţiile controversate ale liderului Jobbik Gabor Vona, care a spus că este gata să-şi asume un conflict cu România (!) pentru apărarea drepturilor minorităţii maghiare, tot un deputat al Jobbik ,dl. Gaudi-Nagy Tamaş, a scris ieri pe site-ul partidului că secuii din Transilvania „trăiesc în frică şi sunt oprimaţi în patria lor”(!) şi cere autonomie.” Ca drepturile secuilor sunt îngrădite arbitrar,ca „ei nu pot trăi liber în propria lor ţară”(!) , spune halucinant parlamentarul maghiar.
    El susţine că singura soluţie este „autodeterminarea până la autonomia teritorială deplină”(!) iar Ungaria trebuie să-şi asume reprezentarea secuilor în forurile internaţionale „chiar cu preţul unui conflict. În caz contrar, se poate ajunge la un conflict sângeros ca în Kosovo, spune Gaudi-Nagy (! !),
    Oamenii astia sunt intregi la minte,dleDusu,caci tot zici ca esti postac de serviciu…
    Din pacate afirmatiile iresponsabile, – si nu cred asta doar eu – ale lui Gaudi-Nagy sunt comentate…ca raspuns , la fel de iresponsabil de un parlamentar român într-un registru demn de Vadim Tudor.
    Asa a fost si cu farmacia din Tg.Mures.Dumneata te-ai oprit la secventa care a urmat,in care un Trabant condus de un maghiar a intrat in plin in grupul de romani (nu…rrumini,dle Dusu!)
    Dar ai uitat de uriasa manipulare a reporterului irlandez,cad bietul Mihaila Cofar a devenit maghiar!!
    Acestea sunt informatii publice ,domnule,eu chiar sunt profesor,Daca as minti,ma fac de ras in fata copiilor Eu chiar am numele de mai sus,nu scriu sub un „nick’!
    Regret doar ca mi-am pus mintea cu unul ca d-ta!

    • acum ce sa fac ? ca n ash dori sa va solicitatzi din nou mintea cu mine ! sa va raspund sau nu ?
      si daca va raspund sint convins c o fac in van;ce i pacat domnule profesor deak,ca dvs avetzi in sarcina formarea tinerilor.si am intilnit tineri din familii mixte,care urasc etnia maghiara ! interesant ! nu vi se pare ?
      rrumin inseamna mare rumin;daca ash folosi roman se poate intzelege locuitor al Romei.
      faptul ca am greshit jud din care face parte Hoghizul este inca o dovada ca cunoshtintzele mele sint foarte limitate.
      sa fitzi convins ca nu mint ! istoria cu Hoghizul e reala !

  25. Domnule Deak, incidentul de la poticăria respectivă (lângă care se întâmplă să locuiesc) este irelevant. Nu a fost nimic „spontan” în toată povestea din martie 1990. La sfârşitul lui decembrie 90 cineva (care m-a luat drept „român verde”) m-a informat pe un ton conspirativ că oamenii şi autobuzele sunt pregătite pe valea Gurghiului ca să meargă la Târgu Mureş „să facă ordine”. Sună cunoscut, şi nu întâmplător…
    Pe atunci oamenii erau naivi şi lipsiţi de informaţie, deci erau foarte uşor de manipulat. Mai ales de profesionişti ai manipulării. De fapt, atunci nici măcar nu a fost un „conflict interetnic” propriu-zis, ci doar o bătaie pusă la cale de securitate între două grupuri care n-aveau nici o legătură cu Târgu Mureşul: românii au fost aduşi (desigur, cu autobuzele) din satele Ibăneşti şi Hodac (la vreo 40 de km de TgM), iar tabăra cealaltă era formată probabil din secui de pe valea Nirajului. Locuitorii din Târgu Mureş n-au fost implicaţi în conflict (exceptând câţiva derbedei) iar faptul că incidentul a fost apoi exploatat mediatic în toate direcţiile este aproape „firesc” pentru acele vremuri. Cert este că după ce s-a spălat sângele de pe caldarâm iar „mitucii” şi secuii s-au întors în satele lor, orăşenii şi-au văzut mai departe de treburile lor, convenind la modul subînţeles că tot ce s-a întâmplat n-a fost treaba lor, dar s-a întâmplat pe seama lor.
    Explicaţia potrivit căreia s-a căutat un pretext pentru reînfiinţarea Securităţii este doar în parte justificată. Mai degrabă s-a mers pe înfricoşarea populaţiei, care era puţintel surescitată şi începuse să-şi imagineze că se poate băga (din stradă) în treburile ţării. Au mai fost şi mineriadele, aşa că oamenii au învăţat lecţia: cel mai sigur e să stai liniştit la tine acasă şi să te uiţi la televizor.

    • si io am invatzat multe in acel sfirsit de 89 si inceput de 90;e drept tinar si invatzat ca poporul face istoria am fost mai ushor de manipulat.
      Transilvania e un tort prea gustos ca sa nu se incrinceneze patrihotzii.
      se intreaba amu unii telectuali unde i societatea civila ? aia care gindesc cu propriu cap shtiu ca n au nici o shansa.
      Suto Andras,scriitor maghiar,era din Tg Mures;i au scos un ochi ! asha i trebe daca o crezut ca poate vorbi in limba lui,in orasul lui acum cind moldovenii si oltenii sint majoritari acolo

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Valentin Naumescu
Valentin Naumescu
VALENTIN NAUMESCU este profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj, președintele think tank-ului Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) și directorul Centrului EUXGLOB. Este abilitat în conducerea de doctorate în domeniul relații internaționale și studii europene și este coordonatorul programului de master de Relații Internaționale, Politică Externă și Managementul Crizelor (în limba engleză) de la UBB Cluj. Între 2005 și 2007 a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, iar între 2008 și 2012 a fost consulul general al României la Toronto. Are gradul diplomatic de ministru-consilier, obținut prin concurs.A publicat 23 cărți, în România și în străinătate (Marea Britanie, Canada, Olanda), ca autor unic, coautor, editor sau coeditor și peste 60 de articole științifice și capitole/studii în reviste de specialitate și volume colective. Printre cărțile publicate în ultimii ani se numără: Politica marilor puteri în Europa Centrală și de Est. 30 de ani de la sfârșitul războiului rece (Humanitas, 2019), The New European Union and Its Global Strategy: From Brexit to PESCO (Cambridge Scholars Publishing, 2020), Războiul pentru supremație SUA-China și cele cinci forțe care schimbă lumea. Consecințe pentru România (Polirom, 2022) și Great Powers’ Foreign Policy: Approaching the Global Competition and the Russian War against the West (Brill, 2023).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro