vineri, martie 29, 2024

Semnal de alarma: Despre de-democratizare si viitorul Romaniei in UE

Iata ca patru ministri de externe ai unor tari din UE cer infiintarea unor mecanisme care sa sanctioneze derapajele anti-democratice din oricare stat al Uniunii. Iata ca un profesor de la Universitatea Princeton, Jan-Werner Muller, scrie despre necesitatea infiintarii unei Comisii speciale care sa se ocupe de cazuri precum Ungaria si Romania. Indicibilul este acum spus. Ceea ce parea de negandit este azi tema de reflectie in cancelariile vestice. Se vorbeste chiar despre posibilitatea ca UE sa considere excluderea unui stat membru. Evident, in situatii exceptionale. De pilda, atunci cand este calcat in picioare statul de drept. Precum in Romania in vara anului 2012.

Cand i-am numit pe duumvirii Ponta si Antonescu aventurieri iresponsabili, am fost acuzat ca sunt portavocea lui Traian Basescu. Cand, ca si Dragos-Paul Aligica, am diagnosticat ce s-a petrecut in vara anului trecut in Romania drept o tentativa avortata de lovitura de stat, ni s-au servit lectii politologice de catre diversi lautari. Mi-ar fi placut sa ma insel. Mi-ar fi placut sa constat ca domnii Ponta, Antonescu si Voiculescu au realizat cat de daunatoare pentru Romania s-au dovedit a fi actiunile lor. Mi-ar fi placut sa-i vad exprimandu-si minime regrete, nu sa creada in continuare in efectele magice ale presiunilor de tip lobby la Washington. In cazul lor, maximum de invataminte se pare ca se reduce la cum sa ducem de de nas, cum sa inselam mai eficient organismele europene.

”Nu pentru prima oara, Orban castiga capital politic sfidand Bruxellesul in ceea ce priveste chiar principiile fondatoare ale statutului de membru al UE. Este momentul ca UE sa-si regandeasca abordarea fata de guvernele statelor membre care submineaza statul de drept”, spune Jan-Werner Mueller, care propune crearea unui mecanism separat de Comisia Europeana si care sa se ocupe de supravegherea respectarii statului de drept in tarile membre. Acesta noteaza ca votul din Parlamentul de la Budapesta poate parea suprinzator, in contextul in care vine dupa o serie de ciocniri cu UE si cu Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, dar si din cauza ca guvernului lui Orban a parut in ultima perioada mai conciliant. “Recent, secretarul general al Consiliului Europei lauda tara pentru faptul ca a schimbat legile initiale si extrem de restrictive prinvind presa. Organismele externe, se pare, acorda doar o atentie intermitenta a ceea ce se intampla cu adevarat in interiorul tarilor Europene. Aici, apare comparatia cu Victor Ponta. “Ele par de asemenea sa nu remarce ca guvernele, cand sunt atacate, incearca sa invete cum sa-si dejoace criticile. Premierului roman Victor Ponta, spre exemplu, i-a fost transmis in termeni fara echivoc de catre Barroso, vara trecuta, sa inceteze sa se joace cu legile care guverneaza demiterea presedintelui tarii, care se intampla sa fie exact principalul oponent politic al lui Ponta. Ponta pare sa fi invatat de la vecinul sau vestic: in loc sa schimbi legi pentru scopuri politice, este mult mai elegant sa adopti o nou constitutie care consacra preferintele partizane, la modul in care Orban a procedat in Ungaria”.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-14396365-trebuie-aiba-dreptul-exclude-stat-care-nu-respecta-statul-drept-afirma-jan-werner-mueller-profesor-universitatea-princeton-care-face-paralela-intre-viktor-orban-victor-ponta.htm

http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2013/mar/11/hungary-power-grab-eu-role

Intrarea in UE este cel mai bun lucru care s-a intamplat cu Europa de Est in ultimii 500 de ani, spunea profesorul Ken Jowitt la o conferinta tinuta la Washington in 2007. Din nefericire, exista politicieni in zona pentru care acest lucru nu pare sa fie atat de evident. Jucandu-se cu focul, acestia pun in pericol nu doar carierele lor, ci destinele a milioane de cetateni din aceste tari.

Marti 12 martie voi vorbi la Universitatea Michigan din Ann Arbor despre de-democratizarea din Romania si lectiile turbulentului an 2012. Miercuri voi prezenta “The Devil in History”:

http://events.umich.edu/group/3096/tags/-russia/type/-5

Distribuie acest articol

27 COMENTARII

  1. Este impropriu sa vorbesti de de-democratizarea Romaniei cata vreme Romania nu a fost niciodata democratica. In toate ipostazele ei istorice democratia romaneasca a fost o forma fara fond. Ceea ce se intampla acum este incercarea de a umple cu substanta aceste forme imprumutate, maimutarite de politica romaneasca. Pentru ca nu numai asa zisa clasa politica nu le intelege sau nu vrea sa le practice cu buna credinta dar nici cetateanul obisnuit nu le intelege sau, mai degraba, nu are incredere in ele. Vorbeste si in unii si in ceilalti o experinta istorica de cateva secole. Daca Romania va deveni democratica asta se va intampla numai daca Occidentul este interesat in acest lucru! Pe gali, britoni, iberi i-a civilizat Roma pentru ca a dorit ea nu pentru ca au vrut galii, britonii, iberii! De unde atata democratie in capul lui Iliescu, Basescu, Antonescu, Ponta?!

  2. 1. Uniunea Europeană NU este un stat de drept.

    2. Uniunea Europeană NU este o democraţie.

    3. Uniunea Europeană NU este o federaţie cu personalitate juridică definitivată.

    4. Uniunea Europeană şi structurile ce gravitează in jurul ei sunt tot mai frecvent implicate in resuscitarea socialismului totalitarist. A se vedea decizia recentă a Comisiei de la Veneţia asupra raportului dintre simbolurile comuniste şi drepturile civile şi politice ale omului ce consacră tratamentul privilegiat al ideologiei roşii in faţa celei brune. A se vedea şi linşajul mediatic şi politic al fostului preşedinte ceh ,linşaj incurajat chiar in aşa-zisul Parlament european, vinovat de săvârşirea delictului de opinie şi de coliziuni politice frecvente cu blocul eurosocialist.

    Aşadar, Uniunea Europeana este o cooperativa supra-statala [„interguvernamentala”], non-federativa, integrist-imperialista la un nivel ideologic, non-democratica. Şi totuşi eurocraţii, organizaţi in acest cartel hibridizat, ies zilnic să dea lecţii de democraţie şi drept constituţional politicienilor şi cetăţenilor europeni. Ziua, gafa şi nuiaua. In fiecare zi europeană minunata Comisie anunţă o nouă gogomănie, taxă sau reglementare, după care serviciul său de salubrizare ideologică iese in piaţă şi mătură eventualii critici ai măsurilor cu o avalanşă de baliverne spumoase cu conţinut ridicat de valori, drepturi şi concepte ‘europene’ exprimate in limba de lemn albastru.

    In acest context, nu trebuie să ne mai mire că politrucii locali din USL sunt toleraţi, bine nutriţi financiar şi menţinuţi la putere in continuare de către eurocraţie. Pur şi simplu sunt pe placul lor, croiţi după chipul şi ideologia stăpânilor eurosocialişti. Iar vremelnica lor schelălăială e şi ea cu voie de la Bruxelles. L-aţi văzut cumva pe Ponta sau pe Zdreanţă mârîind şi scuipînd u-şi fraţii socialişti din Franţa sau din Germania sau din PE? Păi nu, că de muşcat o face doar la comandă şi doar pe duşmanii arătaţi cu deştu de adevăraţii stăpâni din Internaţională. D-aia o înjură pe Merkel, d-aia se răstesc la ‘colonizatorii’ din Olanda sau UK, că-s de prin tabăra dreptei.

    Cum este posibil ca un potenţial infractor [plagiatul este infracţiune, plus primirea de foloase necuvenite din fonduri publice de pe urma obţinerii frauduloase a titlului de doctor] să fie acceptat in fruntea României, stat membru al UE, de către măreaţa şi aleasa adunare din Parlamentul Europei? Cum de tace in această chestiune gravă pentru noi şi Comisia Europeană şi Consiliul şi toate celelalte comisii şi comitete cu nume pompoase? Unde este statul de drept european când voinţa românilor şi suveranitatea cetăţenească sunt încălcate sistematic din 2009 incoa chiar de către Parlamentul României ce funcţionează nelegitim, prin sfidarea rezultatelor referendumului?

    • Prea multe spume la gura si prea putine fapte.

      Uniunea Europeana este o democratie. Parlamentul European este ales democratic din 5 in 5 ani in toate statele Europei. Comisia este validata de catre Parlament, ca orice guvern intr-o tara democratica. La Consiliul Europei participa reprezentanti alesi ai statelor, etc.

      Un referendum nu are efecte imediate. Referendumul din 2009 cere practic modificarea constitutiei. Parlamentul actual este conform constitutiei actuale, deci este legitim. Poporul roman si-a manifest vointa suveran in decembrie 2012, alegand USL ~60%. Nu am vazut contestatii si proteste masive pentru rezultatul votului, dimpotriva. Guvernul actual nu incalca vointa cetatenilor, dimpotriva, o implementeaza. Votantii USL au votat in cunostinta de cauza, stiind care este agenda USL pentru Romania: de-democratizare si nationalism protocronist. Cine nu a votat la alegeri a fost de acord cu orice rezultat, deci implicit si cu politica USL. In rest, numai de bine.

      • Constituţia României din 1965:
        art 42 „Marea Adunare Nationala, organul suprem al puterii de stat, este unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste Romania.”
        art 45 „Marea Adunare Nationala se alege pentru o legislatura de 5 ani.”
        art 46 „Alegerile pentru Marea Adunare Nationala au loc in una din zilele nelucratoare ale lunii martie a anului in care se incheie legislatura precedenta.”

        Constituţia UE, aşa cum arată in virtutea modificărilor aduse de Tratatatul de la Lisabona, in 2007:
        art 14. (1) „Parlamentul European exercita, împreuna cu Consiliul, functiile legislativa si bugetara. Acesta exercita functii de control politic si consultative, în conformitate cu conditiile prevazute în tratate.”
        (3) „Membrii Parlamentului European sunt alesi prin vot universal direct, liber si secret, pentru un mandat de cinci ani.”

        art 16 „(1) Consiliul exercita, împreuna cu Parlamentul European, functiile legislativa si bugetara. Acesta exercita functii de definire a politicilor si de coordonare, în conformitate cu conditiile prevazute în tratate.”

        art 17 (2) „Actele legislative ale Uniunii pot fi adoptate numai la propunerea Comisiei, cu exceptia cazului în care tratatele prevad altfel. Celelalte acte se adopta la propunerea Comisiei, în cazul în care tratatele prevad acest lucru.”

        Aşadar, domnilor cetăţeni europeni, aflaţi că UE NU este o democraţie şi nici un stat de drept, deoarece:
        1. Parlamentul european pe care-l votaţi NU are iniţiativă legislativă. Iniţiativa este deţinută de cele 2 corpuri executive. Deci reprezentanţii noştri nu ne pot reprezenta in niciun fel interesele şi nu pot promova proiecte de legi in virtutea voinţei manifeste exprimate de cetăţeni.

        2. Parlamentul european are o poziţie mult mai slabă in arhitectura politică a uniunii decât o aveau Adunările încropite de regimurile comuniste. In raportul dintre cele 3 puteri, Parlamentul a obţinut cea mai restrănsă sferă de competenţe, fiind practic subordonat celor 2 executive -unul numit şi unul ales.

        3. Comisia Europeană NU are culoare politică, nu reprezintă nici un bloc politic şi nu constituie reprezentarea democratică a curentelor politice predominante in Europa. De aceea, o reformă de dreapta, pro-capitalism, pro-piaţa liberă, este imposibil de adoptat prin intermediul acestui organ ce refuză conceptul de guvernare politică democratică.

        4. Puterea legislativă in UE este in mare parte concentrată in mâinile unui executiv neales, ci numit, compus din 27 de ministere in majoritatea lor inutile şi zeci de agenţii populate de peste 25.000 de funcţionari inamovibili, un organ central ce nu reflectă in niciun fel schimbările de opţiune politică din statele membre.

      • Incepem sa ne apropiem de realitate:

        Petru o mai buna informare, recomand: http://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/index_ro.htm

        De exemplu: „Preşedintele este desemnat de Consiliul European, care îi numeşte şi pe ceilalţi comisari, cu acordul preşedintelui desemnat.
        Numirea comisarilor, inclusiv a preşedintelui, este supusă aprobării Parlamentului. Pe durata mandatului, comisarii răspund pentru acţiunile lor în faţa Parlamentului, singura instituţie abilitată să demită Comisia.”

        sau „Aleşi prin vot direct de cetăţenii europeni, o dată la 5 ani, membrii Parlamentului European sunt reprezentanţii popoarelor Uniunii. Parlamentul este una dintre principalele instituţii europene cu puteri legislative, alături de Consiliul Uniunii Europene („Consiliul”).

        Parlamentul are trei roluri esenţiale:
        – dezbate şi adoptă legislaţia UE, împreună cu Consiliul
        – monitorizează alte instituţii europene, în special Comisia, pentru a se asigura că acestea funcţionează în mod democratic
        – dezbate şi adoptă bugetul UE, alături de Consiliu.”

        In cele mai multe tari democratice, functionarii publici sunt numiti si nu sunt alesi direct. Nu vad ce e diferit fata de functionarii Uniunii Europene.

  3. Mai bine mai târziu decât niciodată! Palida reacţie de până acum a Uniunii Europene a fost exasperantă!! – da, mai spun o dată: palidă; pentru că, de pildă, în ceea ce ne priveşte, am fost trataţi cu paleative, „problema” noastră fiind scoasă din context şi astfel minimalizată, devenind un fel de năzbâtii inacceptabile (care au depăşit un pic limita) ale unor – ca să-l parafrazez pe Pascal de Sutter – iresponsabili care ne guvernează; îi tragem de urechi, îi punem un pic la colţ (da’ nu pe coji de nucă, nu, că nu-i corect politic) şi se fac băieţi buni; deh, miopia-i boală grea şi secolul 20 (dacă nu cumva şi acest început de 21) o cunoaşte prea bine…

    Contextul este nefericit, ba i-aş spune chiar nemernic, dar el a fost identificat şi menţionat expres demult şi de multe ori, chiar dacă Bruxelles-ul tăcea strategic sau chiar nu vedea nimic (de câte ori chiar Dvs. înşivă n-aţi spus, chiar aici, că împăratul e gol?). Ultimul semnal de alarmă mai semnificativ l-a tras însăşi Hillary Clinton, în 6 decembrie anul trecut, şi cât se poate de clar:

    Clinton Criticizes Russia on Europe Policy, Human Rights

    LONDON — U.S. Secretary of State Hillary Clinton sharply criticized Russia Thursday, saying it is trying to “re-Sovietize” Eastern Europe and Central Asia. Clinton spoke in Dublin at an event with civil society activists from the area, and at a meeting of the 57-member Organization for Security and Cooperation in Europe.
    Meeting with the human rights activists, Secretary Clinton criticized Russian efforts to create a Eurasian Union, saying it is really an effort to re-assert Soviet-era controls on the region. She said the United States is working “to slow down or prevent it.”
    (…)
    She said anti-Semitism and discrimination against immigrants, Roma and homosexuals persist in Eastern Europe, and cited what she called “democratic backsliding” in Hungary and “challenges to constitutional processes” in Romania.

    http://www.voanews.com/content/clinton-criticizes-russia-on-europe-policy-human-rights/1559739.html

    Dacă punem în acest context zicerile belicoase ale lui Corlăţean, dacă le punem şi pe cele de dinaintea lui, cele de-o inepţie absolută ale lui Marga, ca să nu mai vorbesc de zicerile agresive şi iritante ale lui Crin Jong Il şi ale lui dottore, ca şi ale altor gonflabili care au sărit şi ei din baie cu declaraţii antieuropene, antioccidentale, dacă ne ducem cu gândul la imunda oficină Vocea Rusiei şi ne-aducem aminte şi de odioasa declaraţie a lui Putin („Dispariţia URSS a fost cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului 20”) – dacă ţinem seama de toate astea, atunci lucrurile încep să capete relief…

    Iată de ce acum, când Uniunea Europeană pune în sfârşit piciorul în prag (şi e clar că e vorba de Europa de Est), putem spera că raţiunea se întoarce acasă – la Bruxelles!

  4. D-ale carnava…. „sistemului politic democratic”, nene Iancule!

    „Mitropolia Moldovei cere iniţierea unor acţiuni de sensibilizare a oficialităţilor, în sensul introducerii sau revizuirii, în viitoarea Constituţie a României, a unor articole care să facă referire la numele lui Dumnezeu sau care să sublinieze rolul familiei în societate, importanţa tradiţiei creştine a poporului român, evidenţierea rolului pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut şi îl are în istoria ţării, a necesităţii predării religiei în şcoală, precum şi importanţa susţinerii românilor aflaţi în afara graniţelor ţării.”

    Spre deosebire de Orban Viktor bacs, ai noştri au câştigat deja capitalul politic. Cam aşa, ca unu’ bărbos, pe numele său Khomeini, cu vreo 30 de ani în urmă.

    ~Nautilus

  5. De ce nu respinge USL eurodiktatul care se vrea adoptat de UE: fiindcă vizează Ungaria, nu România. În Ungaria acum sunt prioritare națiunea și binele ei, nu interesul extern.

    Hai să fim serioși, „apărarea statului de drept”.

    Ba apărarea influenței UE în statele membre, în dauna influenței propriului lor interes.

    Cu PDL sau USL la putere, România nu „riscă să piardă” așa ceva.

  6. Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana a accelerat exodul “creierelor”, cea mai mare tragedie din istoria post-comunista a Romaniei. Cand spun acest lucru ma refer la consecintele de durata, sociale si demografice, pe care plecarea unui grup masiv de persoane din segmentul cu cel mai inalt grad de inteligenta, putere de munca si adaptabilitate din populatia Romaniei, le va avea asupra viitorului tarii. Intr-un domeniu pe care il cumosc bine, dupa cifrele furnizate de Colegiul Medicilor din Romania, din 2007 pana in prezent, sistemul romanesc de sanatate a pierdut nu mai putin de 14.000 de medici cu drept de practica in Romaniai, marea majoritate plecand sa lucreze in Europa de Vest. Balanta negativa nu ia in consideratie numarul, inca neconoscut, de medici care emigreaza imediat dupa absolvirea facultatii sau in timpul rezidentiatului.

    Romania este o tara saraca si prost condusa. Populatia este impartita intr-un segment majoritar care traieste la limita subzistentei, un segment care cuprinde fosti securisti, intelectuali hamesiti si universitari cu reputatie judeteana (fara aptitudini reale, dar care profita de retele de influenta pentru capusarea statului) si o clasa de mijloc care incearca sa adauge, prin munca si talent, valoare reala conditiei sociale si economice a tarii. Medicii, inginerii, arhitectii si familiile lor fac parte, in general, din clasa de mijloc. Emigrarea unui procent semnificativ din acest grup, asa cum se intampla in toate tarile sarace din lume, pune in pericol insasi existenta clasei de mijloc. Fara o clasa de mijloc care creste ca numar si influenta, Romania este condamnata la marginalizare in comunitatea natiunilor, degradarea resurselor umane si accentuarea tendintelor autoritare ale celor care o guverneaza.

    • Nu integrarea in UE a accelerat exodul creierelor. Eu as spune ca integrarea a dat un cadru legal acestui exod, care cu sau fara UE tot s-ar fi produs in acelasi ritm.
      Si ce vreti sa spuneti prin „grup masiv de persoane din segmentul cu cel mai inalt grad de inteligenta” ? Cei care-am ramas suntem chiar prosti ? Cei care-au plecat sunt toti numai destepti ?

  7. Pentru multe profesiuni, aderarea la Uniunea Europeana a dublat sau triplat numarul celor care emigreaza. De exemplu, intre 1990-2006 numarul de medici care a parasit Romania a fost sub 700/an, in timp ce in perioada 2007-2012 a depasit 2000/an.

    In absenta unor studii detailate in Romania, premiza de la care plec este ca, In cadrul aceleiasi profesiuni, cei care pleaca sunt la fel de inteligenti ca cei care raman. Ce ma ingrijoreaza nu este gradul de inteligenta/adaptabilitate al celor care raman, ci numarul lor, care va fi din ce in ce mai mic in ansamblul populatiei. Nu uitati ca un medic care pleaca de la Botosani la Grenoble, sa zicem, nu o face pentru a isi cladi o casa la Botosani, ci pentru a face medicina in conditii bune, pentru a fi platit decent, si pentru a isi creste copiii in Franta. Acesti oameni nu se vor intoarce niciodata in Romania, ci vor face totul sa-si convinga rudele si prietenii sa o paraseasca.

    • Au plecat mai putini medici inainte de 2006 pentru ca tarile occidentale au avut mai putin nevoie de ei deoarece isi aveau proprii medici care intre timp au imbatranit si au iesit la pensie. Tarile occidentale nu au fost prevazut din timp nici o crestere a numarului de studenti la medicina. Iar in plus, speranta de viata creste si cum spuneti dvs. populatia e din ce in ce mai imbatranita in Occident . Nu integrarea in UE a jucat rolul principal aici. Uitati-va si dvs. la ce scrie OCDE despre toate astea. Criza medicilor e mondiala, nu e numai romaneasca. Si ca intotdeauna, cand cererea depaseste oferta, cei care dau salarii mai mari sunt in castig. Pleaca medicii in numar tot mai mare din Germania in Elvetia, de exemplu, pentru salarii mai bune. Unde aveti dreptate e in ce priveste absenta studiilor si statisticilor din Romania. Cat timp nu se stie nimic clar, nici nu se poate planifica in ce directie de indreptam, de cati medici vom avea nevoie peste 10 – 20 de ani. Asta nu se stie si ne va costa foarte scump.
      Ca-si vor indemna rudele sa plece, iar rudele ii vor urma ??? Vreti sa spuneti ca si rudele sunt medici? Oricum, mie mi se pare ca simplificati prea mult motivele care stau la baza deciziei de a pleca definitiv in strainatate. Mai conteaza si unde ajungi in strainatate. In Franta, de exemplu, una e sa ajungi medic la o clinica privata cu vreo 8000-9000 de euro pe luna si cu totul altceva e sa ajungi in sistemul public unde daca poti spera la jumatate din banii acestia in cel mai bun caz. E mai complicat, mai sunt si probleme familiale care apar. Nu e o decizie simpla.

    • Buna seara domnule doctor . Dvs. scrieti : „…un medic care pleaca de la Botosani la Grenoble, ( o face) pentru a fi platit decent …” etcsamd. Dvs. chiar credeti asta ? Pai, domnule doctor, hau sa luam un exemplu on site. La Botosani o doctorita medic legist , de valoare profesionala dubioasa (to say the least) are un salariu de BAZA de 12 000 USD LUNAR (adica douasprezece mii dolari americani PE LUNA) . Daca doriti , urc un snapshot din statele financiare to see with your own eyes. Repet : salariu de BAZA, fara suplimente , si fara a include ciubucurile pt. scutirile si certificatele date pe sest. Dvs. domnule doctor, nu cred ca aveti , in USA 144 000 USD anual (salariu de baza). Daca imi aratati un singur medic legist IN LUME cu salariul asta , eu ma fac vegetarian. Salariul asta nu vine de la Min. Sanatatii , nici de la autoritati locale, ci direct de la Astarastoae . Aren’t you curious why ?

      So, pen’ ce sa mearga la Grenoble ” sa faca medicina in conditii bune” si „sa fie platita decent ” precum scrieti ? Ce , conditiile de la Ciudad de Bot’seni nu sint bune ? Sigur , merge la Grenoble , dar nu la munca , ci la dat in schiuri (adica hutza-hutza , ma-ntelegi ‘neata :wink: )

      Deci , stimate domnule doctor , poate altadata alegeti alte localitati –cu BT ati gresit adinc, ba chiar si profund !

    • Ne-ntoarcem iarăşi la naftalina colectivistă, domnule Manu, la „datoria faţă de ţara care te-a făcut om”?

      Eu am învăţat, domnule Manu, că omul e măsura tuturor lucrurilor. Nu Ţara, nu Neamul, nu Glia, da? Nici măcar judeţul Botoşani…

      Nu datorez nimic nimănui. Doar lui Dumnezeu, să trăiesc aşa cum îmi cere El. Şi pentru asta urmez Decalogul. Restul? Vânare de vânt…

      Dacă mă pot realiza aşa cum îmi este crezul, atunci pot să dau copiilor mei ceea ce doresc cu toată fibra fiinţei mele să le dau; şi pot la sfârşit să închid ochii împăcat că părinţii mei ar fi mulţumiţi, poate chiar mândri de mine. Dacă nu mă pot realiza aici aşa cum îmi este crezul, atunci încerc acolo, dacă nu pot acolo, atunci dincolo, dacă nu dincolo, atunci dincolo ş.a.m.d. Am dreptul să aleg. Dreptul inalienabil. Imuabil, etern. Metafizic – care nu ţine de opinia domniei voastre, domnule Manu. Nu sunt proprietatea nimănui, nici a istoriei, nici a ţării, nici a fuduliei judeţene!

      Dacă izbutesc să fiu un om cum trebuie, atunci binemerită de la mine şi cei în mijlocul cărora trăiesc; comunitatea; poate chiar ţara. Dacă nu, nu. Cine sunt, nu câţi suntem pe-aici. Calitatea contează, nu cantitatea. În niciun caz cantitatea judeţeană!

    • Domnule profesor Manu – argumentul dvs. ca UE va dubla sau tripla numarul plecarilor e adevarat pentru ca diplomele si studiile se echivaleaza insa nu pe baza argumentatiei dvs – daca medicii au plecat mai multi dupa 1997 e din cauza scaderii nivelului de trai si lipsei conditiilor de minima decenta; inginerii (platiti mai prost adica fara spaga medicilor) plecau in valuri dupa 20 Mai.

      Dupa 13-15 Iunie 1990 au plecat 1 milion de romani si de atunci tot pleaca, mult mai mult decit s-a plecat intre 1945-1989. Culmea, de fapt alegerile din 1992 au fost pierdute pentru ca milioane de romani aflati afara n-au mai votat – lipsa unei constiinte civice.

  8. Nu zic că nu se va întâmpla ceva dar, deocamdată, mi se pare cam nelalocul ei lamentarea dată de presupua dorință a USL de modificare nedemocratică a Constituției.

  9. @ Eugen Chirovici

    Omul este, intr-adevar, masura tuturor lucrurilor. La fel de adevarat este ca aveti dreptul sa va cautati libertatea si fericirea oriunde. Articolul se refera insa la democratia din Romania. Nu exista nici o indoiala ca gradul de democratizare al unei tari depinde de prezenta unei clase de mijloc numeroase si relativ prospere.

    @ Cristi

    Motivele plecarii medicilor (si a tuturor celorlalti) din Romania sunt clare: sa muncesti in conditii bune; sa fii platit decent; sa obtii un standard de viata adecvat asteptarilor; sa te bucuri de stabilitate politica si de o justitie impartiala.

    • @P.Manu
      Cu problema integrarii in UE cred ca v-ati lamurit, daca nu ati mai spus nimic. In ce priveste motivele plecarii in strainatate, descrieti un paradis care nu exista nicaieri. Dar sa zicem ca astea or fi motivele stabilirii in alta tara. In Romania e clar ca asemenea criterii nu sunt indeplinite. Atunci de ce mai exista inca medici in Romania ?

    • Cu tot respectul, nu zic altceva decât aţi spus imediat mai sus (nu înainte!) şi nu vă contrazic, domnule profesor Manu. Precizez, doar, că fiinţa umană, de la suedez la hotentot, nu e proprietatea nimănui, nici a vreunui monarh absolut, nici a vreunui guvern democrat, nici a vreunui mai ştiu eu ce „inginer social”, chiar dacă e animat de „nobilele idealuri [neîntinate] ale nu ştiu ce” (ba cu atât mai mult în cazul ăsta!) şi e angajat cu trup şi suflet şi în cel mai onest mod cu putinţă să creeze clase sociale, armonie, pace şi progres.

      Ca să mă înţelegeţi mai bine, parafrazez un pic: îmi iubesc, platonic, ţara, dar iubesc mai mult Adevărul şi Libertatea. Şi fac distincţie netă între drepturi şi obligaţii, formalizate, codificate juridic, şi sentimente, aspiraţii, opinii, iubiri de-o vară sau de-o viaţă, după cum i se năzare, ca să zic aşa, „minţii, inimii şi literaturii”. Dacă nu distingem net între cele două planuri şi le amestecăm, nu doar că perpetuăm şi, eventual, amplificăm confuzia, dar facem ca un apel „de suflet”, fie el reţinut şi decent, fie patetic, să sune ca o punere la punct moralizatoare, ex cathedra (ori, Doamne fereşte!, să ne trimită cu gândul la „dulcile” vremuri ale lui „să faci bine să…, că de nu…!!”).

  10. Undeva mai sus, dl. Peter Manu leagă aderarea țării la peisajul și legislația Europei unite de „hemoragiaˮ elitelor profesionale, de masivitatea emigrației românești. Un soi de cri de coeur patriotic, axat pe efectele cenușii ale liberei circulații. N-avem burghezie și electorat înțelept fiindcă ne confiscă Apusul oamenii pricepuți și capitalul de inteligență. Rămînînd în logica acestor afirmații, s-ar spune că ieșirea din UE ar echivala cu o regenerare națională de proporții. Tinerii de ispravă ar sta la vatră, chirurgii, arhitecții, finanțiștii, capetele luminate din toate specialitățile ar popula lucrativ România, care în sfîrșit ar avea o clasă de mijloc veritabilă și, în consecință, o democrație virilă.

    Stranie cugetare! Aș începe prin a-i aminti dlui Manu că „apodemiaˮ românească are deja o oarecare tradiție. S-a plecat din România și-n interbelic, și-n comunism (cu riscurile știute), și-n anii ’90, și-n deceniul trecut. Și au existat întotdeauna argumente tari pentru opțiunea plecării: the American Dream, asfixia comunistă, decepțiile post-totalitare, neajunsurile tranziției, calitatea vieții și a semenilor, mlaștina politică. Cu Europa sau fără, se va emigra neezitant și de acum încolo. Apoi, inerțiile noastre și felul în care arată scena publică autohtonă se datorează și unei tenace psihologii a resemnării. Cine mai crede azi, în România, în lozinci despre schimbare, reformă, restructurare isteață, corectitudine, lustrație, relansare? Cine mai speră că vom avea cîndva politicieni de croială europeană, spitale de încredere, agricultură, vespasiene frecventabile, șosele trainice, învățămînt consolidat, poliție incoruptibilă, meritocrație? Nu e lumea românească prizoniera somnolentă a clasei sale politice? Se poate corecta, ameliora, trata, împrospăta ceva sub acest flagel? Se poate vota realmente altceva? Adică – o idee nouă, o echipă convingătoare, un proiect angajant, o biografie care impune? Avem ofertă politică în acest sens? Dar suficienți alegători cu capul pe umeri? Cum facem să scăpăm de Voiculescu, Ponta, Boureanu, Antonescu, Udrea, Videanu, Dragnea, Zgonea și toată șerpăria aferentă? Pe cale democratică? Dar ăștia ies întotdeauna teferi, cînd nu victorioși. O revoluție? Vremea revoluțiilor a trecut… Proteste ample? Nu ține vremea cu noi. (Nici jandarmeria.) Or, pe acest fundal, cum să nu visezi la un trai frumos în Danemarca, Franța sau Anglia? La o slujbă convenabil retribuită, la guvernanți eficace, la un spor de civilizație și omenie? Pentru ce și pentru cine să (mai) ții cu dinții de glie?

    • Excelente logica şi discursul dvs., la obiect, concret, limpede, convingător (iar pentru mine şi reconfortant).

  11. @ Eugen Chirovici si Vali

    Prezenta Romaniei in Uniunea Europeana a facilitat si va continua sa faciliteze scadere proportiei in populatie a celor care ar putea schimba Romania din ce este acum intr-un stat democratic si prosper. Zgomotul din jurul „atacului contra statuluui de drept”, exagerarea importantei mecanismului MCV, amplificarea vocilor care se opun intrarii Romaniei in spatiul Schengen sunt, toate, fara insemnatate reala. Romania nu va deveni un stat democratic atata vreme cat nu va avea o clasa de mijloc influenta si activa politic. Nu sunt impotriva emigratiei (cum as putea fi, de la New York?) si cred ca exodul creierelor si al potentialei clase de mijloc va continua, din motivele atat de bine descrise de dumneavoastra.

    • De la New York fireste ca e greu sa vedeti cu ochi buni integrarea in UE a Romaniei. Doar nu veti sustine interesele europene inaintea celor americane, nu-i asa?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro