marți, noiembrie 30, 2021

Sfârșitul băieților deștepți sau falimentul energiei? De ce nu trebuie modificată legea.

Credeați că elaborarea unei stra­tegii coerente și predictibilitatea legislativă sunt prioritățile tu­tu­ror actorilor din energie, așa cum îi auziți prin con­ferințe?  Ei bine, nu.  În loc de asta, de trei luni se du­ce o luptă pe viață și pe moarte pen­tru un singur lu­cru: dacă mo­di­fi­căm sau nu Legea energiei prin or­donanță de ur­gen­ță, la nici trei luni de la publicare, deoarece sunt do­uă ar­ticole acolo cam incomode.  Absolut toți cei care au vreo le­gătură cu sectorul energiei se află într-una sau alta dintre tabere.  FMIComisia EuropeanăOPCOM și unele grupuri din Ministerul Economiei, din Petrom și din ANRE zic să nu se modifice.  Re­generabilele, plus Remus Cernea, Bursa Română de Mărfuri, băn­cile care vor să finanțeze in­ves­tiții și alte grupuri dinPetrom, din producătorii de energie de stat sau din ANRE, unii mai vo­cali, alții în surdină, zic ba da, să se modifice, că altminteri fali­ment scrie pe noi.  Toată tevatura e în jurul unui singur lucru – în lege scrie că toți participanții la piață trebuie să vândă comp­e­titiv, nediscriminatoriu și cen­tra­lizat (pe OPCOM), adică prin li­citație, nu cu cine vor ei. Mai exact, este vorba de articolul prin care, de acum încolo, se in­terzic contractele cu băieții deș­tepți pentru companiile de stat.

TOŢI JUCĂTORII DEPIND DE STAT
Producția de energie în România constă în: 85% companii de stat, practic monopol; 8% Petrom-Brazi; și 7% regenerabile. Petrom are un regim special de reglementare pentru gaz, iar regenerabilele beneficiază de ajutor de stat. În alte cuvinte, toți jucătorii depind de stat, nu avem o piață liberă și concurențială, actorul dominant fiind Ministerul Economiei, cu 85% din piață (Hidroelectrica, Nuclearelectrica etc.)

Argumente pentru modificarea legii

Cei care vor modificarea (mai ales investitorii în regenerabile) spun așa: E adevărat că pentru com­paniile de stat, ca Hidro­elec­trica, trebuie să existe o obligație să vândă prin licitație, ca să nu mai fie problema cu vânzarea că­tre niște amici la prețuri mult sub piață. Dar noi suntem pri­vați.  De ce să nu încheiem con­tracte cu cine vrem noi?  Pe ur­mă, băncile nu ne împrumută de­­­cât dacă garantăm cu ceva, n-avem cu ce garanta decât cu un con­tract de vânzare de ener­gie (PPA – Power Purchase Agre­e­ment), în­che­iat acum pentru când va fi centrala gata.  Dar nu pu­tem vinde astfel de contracte peOPCOM, pentru că n-avem încă cen­trala; și ANRE licențiază numai producători care au centrale funcționale să tran­zacționeze pe OPCOM.  Bașca e greu să faci contracte de im­port-export de energie, că par­tenerii din străinătate nu pot tranzacționa prinOPCOM.  Apoi, de ce numai OPCOM, hai să vin­dem energie și prin altă bursă, de pildă BRM.  Așa că hai să mo­dificăm legea prin ordonanță de urgență, să scoatem nenorocitul de articol de acolo, ne trebuie o ordonanță mică-mică, de două-trei articole, nici nu-i mult.

Piaţă liberă cu implicarea statului

Argumentele de mai sus sunt ușor demontabile. În primul rând, in­tenția inițială era, într-adevăr, să existe o lege separată de Legea ener­giei, prin care toate com­pa­niile de stat să fie obligate să și vândă competitiv, tot așa cum sunt obligate să cumpere la li­ci­tație prin Legea achizițiilor pu­blice.  Dar n-a vrut nimeni asta – nici „privații“ care țipă acum n-au vrut să susțină așa ceva la mo­mentul potrivit, au lăsat FMI și pe alții să se ocupe, că într-ade­văr se discuta altfel dacă am fi avut o asemenea lege care să se refere nu doar la Hidroelectrica, ci și la CFR Marfă sau Oltchim.  Cum nu s-a putut, s-a rezolvat prin Legea energiei, care însă nu poate să discrimineze între com­panii de stat și private, care con­curează în piața de energie.

Apoi, poate e cazul să nuanțăm puțin chestiunea cu „privații ca­re au voie să încheie contracte cu cine vor ei“.  Poți veni cu ar­gumente de piață liberă când ai realmente o piață în care jucă­to­rii concurează, nu când toți sunt de stat sau susținuți de stat.  E cel puțin distractiv să auzi ar­gu­men­te de piață liberă de la firme ale căror încasări sunt între 2/3 și 6/7 ajutor de stat, pentru că asta sunt certificatele verzi aprobate ca atare de Comisia Europeană.  Vrei ajutor de stat?  Păi atunci te supui acelorași reguli cărora li se supun toți cei care trăiesc din bani publici, deci, dacă statul îți zice să vinzi la licitație, nu vii cu citate din Adam Smith despre libertatea de a face contracte cu cine vrei, când primești sub­ven­ție.  Sigur, acum replica va fi, „cer­tificatele verzi nu-s bani de la buget, ci o sumă colectată di­rect de la consumatorii de ener­gie“.  Exact, e un impozit pe con­sum cu utilizare dedicată, un ear­marked tax, singura diferență e că banii nu circulă și printr-un cont de trezorerie.

Apoi, se zice că banca nu dă bani decât cu garanție PPA, mă întreb de ce. Legea spune că tot ce pro­duce o centrală de energie re­ge­nerabilă e preluat integral în re­țea; păi ai avea nevoie de un PPA drept garanție doar dacă riști să nu-ți vinzi marfa, nu când ai vân­zări garantate până-n 2020.  Baș­ca, faptul că împrumutul nu se dă atât pe prețul energiei, ci toc­mai pe valoarea ajutorului de stat, iar băncile sunt mai în­gri­jo­rate că excesul de certificate verzi va duce la prețuri mici sau la tăierea numărului de certificate, că nu se pune problema ca ener­gia să se ieftinească sau să pri­so­sească în Europa de Sud-Est în anii următori.

E complet fals că pe OPCOM nu se poate face import-export de ener­gie, se face de ani buni.  Dar e o problemă cu regularizarea TVA, care s-ar rezolva dacă i-ar păsa cui­va de la Finanțe, nu legea îi îm­piedică.  E și mai fals că BRM ar fi o alternativă bună la OPCOM.  Pur și simplu, BRM n-are plat­for­mă de tranzacții de energie.  Par­ticipanții la piață nu plătesc pen­tru folosirea OPCOM, deci e ne­clar de ce vrea BRM să con­cu­reze o platformă gratis; tendința în toată Europa e spre burse re­gio­nale, nu spre multe burse na­ționale; iar marii producători – majoritatea de stat – se vor duce pe bursa netransparentă, nu pe cea eficientă economic, că în asta ar consta „concurența între plat­forme“, hai să mergem unde se pot face contracte ca și până acum.  Cert e că OPCOM e un ins­tru­ment anticorupție cu eficacitate dovedită – și cu toții știm ce în­seamnă când cineva vrea să gă­sească „o alternativă mai efici­entă“, când e vorba de instituții anticorupție în țara asta.

CERTIFICATELE VERZI
Regenerabilele beneficiază de o schemă de sprijin prin care își vând toată energia și primesc certificate verzi (eolian 2, solar 6) pe MWh produs. Furnizorii sunt obligați să cumpere energia sau certificatele, adăugându-le în prețul la consumator. Certificatele sunt 55 euro/MWh, cât prețul energiei. Adică, cu certificate, un producător eolian ia de 3 ori prețul, din care 2/3 e subvenție plătită direct de consumator.

Alternative la modificarea legii

Încrâncenarea de a schimba legea e de neînțeles cu atât mai mult, cu cât toate problemele de mai sus sunt ușor rezolvabile fără mo­dificarea legii.  Cea mai simplă era interpretarea legală că investitorii care vor să facă o centrală și să ga­ranteze cu contracte viitoare PPA o pot face cu cine vor ei, obligația de vânzare competitivă fiind pentru „producători“, ceea ce ei nu sunt până la construcția centralei.  ANRE șiOPCOM au ofe­rit și alte soluții, de pildă, licen­țierea investitorilor să tran­zac­ționeze PPA pe bursă și intro­du­cerea altor instrumente de pia­ță (de pildă, pentruPPA), OPCOM fiind flexibil și discutând multe instrumente noi în ultimii ani (da­că n-avem instrumente fi­nan­ciare e vina CNVM; dacă n-avem piață intraday e problema Trans­electricaOPCOM și-a făcut trea­ba).  Sau s-ar putea da un HG dero­gatoriu, prin care să oblige nu­mai producătorii peste o anu­mită capacitate totală instalată (de exemplu, 1.000 MW) să tran­zacționeze pe OPCOM, până la introducerea de noi instrumente de piață.  Mai cu seamă, nu e prea târziu să facem chiar acum acea lege prin care să obligăm com­paniile de stat să vândă com­petitiv, dar iar n-o vrea nimeni, pentru că probabil de-aia ne și încleștăm acum atâta să scoatem prevederea și din legea asta.  În plus, modificarea prin OUG mai înseamnă și că ordonanța ajunge în parlament, dovedit ires­pon­sabil, și care o poate modifica pâ­nă la a rescrie integral Legea ener­giei, mai ales după ce pleacă FMI și nu mai stă nimeni de ve­ghe.

Pericolul pentru regenerabile

Nu în ultimul rând, regenerabilele însele sunt în pericol.  Au făcut un lobby prea agresiv pentru o schemă de sprijin mai generoasă decât în Germania, suportată de consumatori.  Apoi, pentru re­gle­mentări ANRE care le exonerează de responsabilitatea și costurile propriilor dezechilibre, suportate de ceilați producători și Trans­electrica; iar acum avem și scan­dalul modificării Legii energiei cu orice preț, din care riscăm să legalizăm din nou contractele cu băieții deștepți.  Drept urmare, re­generabilele și-au construit o opoziție formidabilă, lucru pe ca­re îl ignoră complet.  Nemul­țu­mi­rile tuturor celorlalți actori pot face ca, de la anul, certificatele verzi să fie reduse drastic sau energia produsă de ei să fie refuzată de Transelectrica.  O re­acție negativă de amploare e exa­gerată și neproductivă, mai ales că acum în România se poate in­vesti numai în regenerabile.  Dar poate asta e singura cale ca toți actorii să înțeleagă că, nu doar la conferințe, chiar e nevoie de strategie și legi predictibile, nu merge doar cu presiuni agresive care mai curând îi antagonizează pe ceilalți.

Policy Brief No. 16

Acest articol a fost publicat și în Revista 22

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Asa cum [bine] zicea Videanu: problema nu e contractul bilateral, care ar trebui incurajat, caci reprezinta un anagajament BANCABIL pe termen lung. Ca sa impiedicam preturi de favoare (a se defini favoarea) interzicem contractele? Visul de aur al unui producator ar fi sa aiba toata capacitatea acoperita cu contracte ferme pe termen lung, EVIDENT bilaterale. Si tocmai asta vrem sa impiedicam? Ca un exemplu: EDF are contract pe 30 de ani cu Pechiney (aluminiu). Si nimeni nu zbiara….

    • Problema este contractarea in mod bilateral netransparent si discriminatoriu si nu contractele care evident sunt bilaterale , intre 2 parti.

      • stii detalii de la contractul EDF cu Pechiney? Contractul cu un privat trebuie sa fie confidential (altfel calci legea concurentei). TU ai alege un contract cu un client mic in dauna unui client mare [fara sa-ti tragi palme in fata oglinzii]? adica alegand discriminezi…. Asa cum Ericsson da de pamant cu cei ce actioneaza contra actionarilor (INDIFERENT cine sunt ei), asa trebuie si la Hidro, etc. Problema e pretul nu discriminarea si transparenta.

  2. „Poți veni cu ar­gumente de piață liberă când ai realmente o piață în care jucă­to­rii concurează, nu când toți sunt de stat sau susținuți de stat.”
    S’atunci de ce mai exista OPCOM? De ce e nevoie de inca un Aprozar comunist care sa fie prezentat cu pompa publicului larg drept o „piata transparenta”? De ce mai exista multiple societati de stat implicate in tranzactionarea energiei, cu costuri administrative aferente, cand era mai simplu sa recunoasca maretul Stat ca nu este capabil sa sparga monopolul comunist si nici sa privatizeze nicio centrala si nicio entitate industriala? De ce nu au pastrat un bloc industrial energetic tipic socialist in loc sa se dedea cu nerusinare la pantomima capitalista? De ce aceasta atomizare a industriei aflata oricum sub bocancul statului? Doar ca sa intretina iluzia unei piete cu polarizare capitalista?

    Asta se intampla intr’un stat socialist -care intretine mecanisme de stat de socializare a riscurilor- pana la urma toti jucatorii si toti cei implicati se molipsesc de morbul totalitarist ce distruge efectiv libertatea contractuala ce sta la baza oricarei economii capitaliste. Sa obligi un producator sa vanda exclusiv in Aprozarul de stat nu poate fi decat o practica totalitara cu efecte catastrofale pe termen lung. Adica falimentul. Iar subventiile de stat planificate in Centrala UE fac parte din acelasi bagaj de manevre subversive fata de economia de piata insusit de toti politrucii socialisti. Sa obligi concurenta si proprii cetateni sa suporte costurile si pierderile unui producator favorizat -corporatie privata verde- este o mostra de fascism ecologic, o politica economica totalitarista ce distruge orice farama de libertate in simulacrul de piata a energiei europeana. Este pur si simplu aberant ca statele au ajuns sa’si saboteze propriile intreprinderi [finantate de la buget, adica din buzunarul cetatenilor] oferind ajutoare unor companii private etatizate. Acelasi fenomen s’a petrecut si pe „piata” transporturilor feroviare: si acolo statul roman saboteaza CFR-ul [oricum falimentar] prin subventionarea unor companii „private” ce opereaza in termenii stabiliti tot de stat.

  3. Sunt rare articolele care mă bucură aşa de mult. Aţi spus lucruri foarte importante cu care sunt de acord şi toacmai de acceea vă scriu ceea ce trebuie nuanţat sau chiar consider că este eronat.
    Susţin că „toți participanții la piață trebuie să vândă competitiv, nediscriminatoriu”, dar completez şi cu „în mod transparent, public” dar consider eronat „centralizat” la actualul OPCOM. Motivul principal este acţionariatul, conducerea, tariful ce nu e legat de volumul tranzacţiilor şi informaţii din interiorul lui. Nu susţin că „BRM ar fi o alternativă bună la OPCOM” ci că existenţa concurenţei va face ca OPCOM să depăşească imaginea de „flexibil și discutând multe instrumente”, şi să prezinte şi realizări, instrumente performante de tranzacţionare. OPCOM e un copil prea mult susţinut de stat şi care în competiţie a acumulat eşecuri.

  4. Daca macar o singura data ati fi fost implicata intr-un proiect de energie, nu ati mai fi scris articolul acesta…
    Eu fac asta de cam 8 ani, acum chiar in afara Romaniei, si pot sa va spun ca un PPA este BAZA oricarui proces de finatare a unui proiect. Fara el nici o banca, nicaieri in lume nu finanteaza pe o structura de Project Finance ci doar eventual pe o structura de Corporate Finance, care nu este insa disponibila decat pentru anumite companii.
    Sa limitezi prin lege un principiu de baza al economiei (cel al libertatii contractuale) este in general o mare greseala iar in particular pe cazul de fata, favorizeaza in mod clar companii precum E.ON, CEZ, Petrom, GdF/EdF care isi permit acum sa cumpere proiecte de energie regenerabila foarte ieftin dintr-o piata blocata de prevederea respectiva, in timp ce orice alti jucatori nu pot intra in piata. Consecinta – o mare limitare a concurentei, cu toate celelalte consecinte de rigoare…

    Sunt de acord cu limitarea pentru companiile de stat (atat producatori cat si consumatori), pentru prevenirea abuzurilor, dar in acelasi timp cred ca sunt si alte modalitati mai eficiente.

  5. De acord ca sistemul de promovare prin certificate verzi este mai generos decat in tarile care practica feed-in tariffs (e.g. Germania), insa sistemul certificatelor verzi este mult mai volatil. Unul din principalele motive pentru care bancile nu finanteaza proiecte in wind sau PV este si riscul de suprasaturare cu certificate verzi (wind cu 2, PV cu 6) pe termen mediu, ori o finantare non-recourse se acorda pe 12+ ani. Nimeni nu garanteaza ca pretul minim al certificatelor va fi mentinut in tranzactii si in caz de suprasaturare.

    Adaugand la aceasta si riscul de piata pentru energie, structura devine greu bancabila, ca sa nu spun ne-bancabila. In conditiile actuale de pe piata de credit, PPA-ul e sfant, iar un long-term agreement pentru certificatele verzi va imbunatati sansele de finantare ale proiectului. Repet, sistemul pare generos dar are parti fundamentale slabe, supape de autoreglare probabil lasate asa cu buna stiinta, intocmai pentru a nu repercuta impotriva statului in cazul in care se aglomereaza investitiile. Ca atare, cei care au investit sau investesc devreme, vor avea randamente ale investitiilor foarte bune. Felia va fi din ce in ce mai mica (si mai riscanta) pentru cei care ajung mai tarziu la cina… Suna familiar ?

  6. observ ca dna amesteca adevarul cu neadevarul , din nestiinta sau reavointa nu stiu.

    sa afirmi ca se face import si export de pe Opcom de ani de zile e halucinant. Cum se face mai eaxct sa ne explice si noua. Un contract de import si export presupune o tranzactie bilaterala intre 2 firme una din tara si una din afara, contracte care sunt interzise de actuala legislatie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Otilia Nutuhttp://expertforum.ro
Ana Otilia Nuţu este analist de politici publice in energie si infrastructura la Expert Forum.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Echipa câştigătoare a Preşedintelui Iohannis

La un an de la alegerile parlamentare, România are, în fine, o echipă câştigătoare : alianţa  social-liberală  şi-a definitivat lista de miniştri...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

De ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat în ultimele luni în România

Cele mai vizibile probleme din ultimele luni în România au ținut de 3 crize – criza în sănătate (Valul 4 de Covid...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro