Adevărul numărul unu este că nu ne place ce se întâmplă în Republica Moldova. Şi nu de ieri, de azi. Liderii, partidele, guvernele succesive, instituţiile statului, administraţia publică, justiţia arată urât. Mica republică postsovietică bălteşte în mediocritate şi corupţie. Statul de peste Prut a eşuat lamentabil în a fructifica fereastra de oportunitate strategică deschisă de competiţia Vest-Rusia pentru Vecinătatea Estică a Uniunii Europene, apoi de anexarea Crimeei şi agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Şansele istorice de acest tip nu durează însă o veşnicie.
Cineva trebuia să le-o spună. Nu din admiraţie sinceră pentru „reformele europene din Republica Moldova” s-au primit laudele şi micile „gratificaţii” din trecut (desfiinţarea vizelor turistice, Acordul de Asociere etc.), progresele interne fiind la urma urmei lente, parţiale şi fără atacarea miezului tare al corupţiei, ci doar pentru a sublinia antiteza opţiunii de politică externă a Chişinăului cu cea a lui Ianukovici şi cu regimurile proruse din Belarus, Armenia şi Azerbaidjan. Dacă dosarul ucrainean se va închide iar Germania şi Franţa îşi vor normaliza relaţiile cu Moscova, interesul occidentalilor pentru Republica Moldova se va stinge de la sine.
Liderii politici proeuropeni de peste Prut aveau obligaţia să înţeleagă rapid acest lucru şi mai ales să asume faptul că nimeni nu are nici nevoie, nici vreun interes, nici răbdare să care la nesfârşit în spate, ca pe un sac de cartofi, un stat artificial creat, neperformant, corupt, incapabil să funcţioneze neasistat dinspre Vest sau dinspre Est, mereu în criză de identitate, mereu şubrezit de clivaje interne ireconciliabile şi mai ales îndărătnic în a face schimbări autentice, doar pe ideea că regimul actual se autointitulează „proeuropean” şi ne sperie cu perspectiva că, dacă nu îl finanţăm, populaţia va trece de partea Rusiei. Aşa nu o să mai meargă şi spuneam, acum câteva luni, că Uniunea Europeană şi România trebuie să înceteze să mai alinte Chişinăul şi să mai laude ceea ce nu este de lăudat. Ideea „sprijinului necondiţionat” a fost şi este greşită, nefăcând bine nici Uniunii Europene, nici României, nici Republicii Moldova.
În ziua vizitei Preşedintelui Iohannis la Chişinău, în februarie a.c., în articolul „O vizită care redefineşte relaţiile pe termen lung. Cum poate deveni Republica Moldova un non-subiect în politica românească”[1], scriam: „Etosul statului român în relaţia cu Republica Moldova se va schimba, devenind mai franc dar mai riguros, mai puţin teatral dar mai credibil, mai european dar mai puţin angajant, şi mai ales cu o doză de interes pe măsura interesului autorităţilor de la Chişinău pentru România”. În termenii limbajului european, asta înseamnă „more for more, less for less”.
În linia celor de mai sus trebuie înţeleasă şi returnarea de către Preşedintele Iohannis, către Parlament, a legii de aprobare a Acordului de împrumut cu 150 de milioane de euro, semnat de foştii premieri Ponta şi Streleţ, în octombrie a.c. Aşa cum am mai spus acum trei săptămâni, nici nu se putea un moment mai prost pentru a finanţa Republica Moldova[2], complet decredibilizată de scandalurile de corupţie politică la vârf.
România, în mod evident, a greşit în ultimii ani în relaţia cu Republica Moldova, ignorând gravele probleme de funcţionare ale sistemului politico-administrativ şi ale justiţiei locale, şi practicând acelaşi vechi discurs de complezenţă faţă de „fraţii de peste Prut”, devenit treptat un clişeu care nu mai produce niciun impact în cele două societăţi. Şi fostul preşedinte, şi fostul premier de la Bucureşti au fost înnebuniţi să obţină un dram de simpatie în Basarabia şi un pumn de voturi, complăcându-se în compromisuri cu marii corupţi locali, în atitudini populiste, demagogice şi, la urma urmei, complet neperformante. Să ne înţelegem, Acordurile de împrumut, susţinerea politică etc. nu se fac la modul general cu „fraţii de peste Prut”, ci cu guvernul unui stat. Susţinând guverne corupte şi ineficiente după alte guverne corupte şi ineficiente, România nu făcea decât să-şi diminueze importanţa gesturilor sale în ochii populaţiei de peste Prut, lăsând impresia că, indiferent cât de prost merg lucrurile în republică, noi tot de bine o să zicem şi vom continua să salvăm aparenţele, să ajutăm corupţii de peste Prut să fure în continuare din bănci, guvernele să nu facă reforme, politicienii să stea în două luntri, oportuniştii să profite de ambiguităţile regiunii şi să sifoneze finanţările primite de la Bruxelles şi de la Bucureşti.
Ne vom schimba atitudinea. Şi Preşedintele Iohannis, şi ministrul de externe, diplomatul profesionist Bogdan Aurescu, au dat semnale că văd lucrurile altfel. Devenind exigenţi şi riguroşi în evaluări, scumpi la vorbă şi la promisiuni, vom creşte greutatea politică şi impactul gesturilor de susţinere. Vom da valoare reală, efectivă, cuvintelor şi sprijinului nostru. Votanţii de peste Prut vor înţelege că susţinerea Uniunii Europene şi a României nu vine de la sine, doar pentru că un guvern sau altul ne spune că este proeuropean. Asta nu mai e demult suficient. Trebuie să vedem faptele.
La rândul lor, rămaşi fără finanţare şi fără „sprijin necondiţionat”, politicienii de la Chişinău vor avea ocazia să ne spună exact ce gândesc despre noi. Poporul are o vorbă: ce e în guşă, şi în căpuşă. Apele se vor limpezi, opţiunile politice de la Chişinău se vor decanta cu adevărat. Intrăm, în sfârşit, în era adevărurilor reciproce. Abia apoi vom şti, şi unii şi alţii, cu cine avem de a face şi cu cine dorim să ne asociem pentru a merge mai departe şi a construi ceva în comun, pe bază de sinceritate şi adevăruri rostite franc. Marşul recent prounionist al tinerilor de la Chişinău ne arată că, indiferent cât de supăraţi pe România se vor arăta liderii proeuropeni veştejiţi şi cu multiple feţe, tot va rămâne cineva cu care să putem discuta şi care să merite susţinerea noastră.
România tocmai a rostit adevărul numărul unu faţă de Republica Moldova. Aşteptăm să rostească şi Republica Moldova adevărul numărul unu faţă de România şi faţă de Uniunea Europeană.
NOTE
[1] https://www.contributors.ro/global-europa/o-vizita-care-redefineste-relatiile-pe-termen-lung-cum-poate-deveni-republica-moldova-un-non-subiect-in-politica-romaneasca/
[2] https://www.contributors.ro/global-europa/scena-finala-din-%E2%80%9Ecasino%E2%80%9D-un-moment-de-reculegere-pentru-optiunea-proeuropeana-a-republicii-moldova/
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
În sfârșit un comentariu pertinent. Felicitări!
As zice ca abordarea ar trebui sa fie creativa. Avand in vedere experienta castigata de Romania (in pozitia de datornic) din relatia cu FMI, cu Banca Mondiala, cu Uniunea Europeana, niste minti luminate ar putea sa conceapa un cadru bine orientat, in interiorul caruia sa se acorde orice imprumut pentru Republica Moldova.
Adica, sa ne asiguram ca banii ce pleaca acolo sunt folositi in directia integrarii in Occident sau in directia apropierii de Romania, nu in directie inversa. Cred ca avem oameni capabili sa gandeasca un asemenea cadru, dar nu sunt convins ca-i intreaba cineva, atunci cand se concepe legea de acordare a imprumutului.
Articolul e bun, analitic, realist, privit printr-o anumită prismă. Trebuie văzut dacă mai există şi o altă prismă. fiindcă un adevăr inoportun poate face mai mult rău decât bine.
Chiar dacă avem dreptate, cred că nu este bine, dacă vrem pe viitor atît binele nostru cît şi al fraţilor vecini.
Felicitari pentru articol si mai ales pentru ca prin el imi confirmati valoarea ridicata a analizelor pe care le-ati produs cel putin de cand va citesc.
Din pacate mingea a fost si este in terenul Moldovei iar „dansii” nu prea stiu ce sa faca cu ea, fiind ocupati sa isi dea cu stangul in dreptul. Epoca romantica s-a incheiat, pragmatismului trebuie sa joace un rol, chiar daca unii ne vor califica dupa aceste spuse drept „romani de mlastina”. Termenul apartine presei moldovenesti si va las sa il descoperiti in toata impertinenta lui.
Surpriza, uite ca Presedintele care tace si nu se tiganeste ca in piata , chiar nu doarme si pesemne se mai si pricepe la ce face – daca cu un singur gest a adus lucrurile acolo unde trebuie.
Poate e loc de sperante.
Stai linistit. A primit pe firul scurt ca ceea ce face nu face bine.
Firul scurt este in RO – asta ca sa fie corecta informarea.
In rest ii doresc vise placute lui JK unde doarme si nu citeste ceea ce oamenii spun despre sistem, se duce nepregatit pentru un dialog real cu Piata U., daca aceasta exista…
Asa ca ii doresc in continuare revenire usoara pe pamantul patriei numite Romania!
Numai de bine sa auzim!
De obicei nu prea apreciez articole domnului Naumescu, dar de acesata data trebuie sa recunosc ca domnia sa area dreptate. Sustinrea neconditionata a unei entitati care nu se poate hotara intre a fi stat european, provincie romaneasca sau gubernie ruseasca trebuie stopata. Asta mai ales in momentul cand Rusia nu poate intrerveni prea usor in Basarabia.
http://www.iri.org/sites/default/files/wysiwyg/2015-11-09_survey_of_moldovan_public_opinion_september_29-october_21_2015.pdf
Sondajul e unul IRI (fondat de republicanii din USA), facut foarte bine si fara banuieli de pro-Rusia sau pro-unionism.
Stare de polarizare ambigua, confuzie mare in randul electorilor, prabusirea partidelor „clasice”, ascensiunea partidelor „de protest”.
Nici un partid sau alianta actuala (inclusiv pro-rusa) nu ar obtine o majoritate de guvernare.
Partidul Nostru 20% (populistul Renato Usatii, a carui sora e casatorita cu un milionar din Romania, etnic german prieten cu presedintele Iohannis).
Partidul Socialistilor 15% (Igor Dodon, pro-rus).
Partidul Popular European 12% (fostul premier pro-occidental Iurie Leanca).
Platforma Civica Dreptate si Adevar 7% (daca ar deveni partid, banuiti a fi organizati de fostul premier Vlad Filat)
Partidul Comunist 7% (suveranistul Voronin)
Partidul Liberal 5% (unionist, in pericol de a nu intra in Parlament)
Partidul Democrat 5% (social-democrat pro-european, acuzat ca e sub controlul oligarhului Plahotnic, in pericol de a rata Parlamentul)
Partidul Liberal Democrat 3% (fostul premier Strelet, nu ar mai intra in parlament).
Indecisi 19%.
Personajele politice preferate? Cum nu se poate mai polarizant, pe primele doua locuri sunt populistul Usatii cu 49% si unionista Maia Sandu cu 47%. Urmati de un Igor Dodon cu 37% si Iurie Leanca cu 35%.
Increderea in institutii? Biserica Ortodoxa din Moldova cu 59%, urmata de Biserica Ortodoxa Romana din Moldova cu 50%, restul sunt majoritar vazute defavorabil.
Cele mai mari probleme in ochii electorilor? Coruptia cu 31%, Salariile/pensiile cu 29% si somajul cu 26%.
La Chisinau, spre deosebire de restul R.Moldova, optiunea pro-europeana e mult mai clara, majoritara, iar podiumul increderii il ocupa Maia Sandu, Iurie Leanca si Dorin Chirtoaca.
Cel mai important partener politic este considerat a fi Romania, cel economic, Rusia.
Cea mai mare amenintare politica e considerata Rusia, cea politica tot Rusia.
45% vor aderarea la Uniunea vamala cu Rusia, 38% vor aderarea la UE.
La Chisinau aderarea la UE obtine 54%, in timp ce Uniunea vamala cu Rusia e agreata de 30%.
Transnistria, 56% o vor in RM fara nici un fel de autonomie, 26% cu autonomie dar in RM, 8% o vad parte a Rusiei, 2% o vad parte a Ucrainei si doar 3% „independenta”.
Trupele ruse de acolo sunt vazute ca o „amenintare” de catre 36%, probabila amenintare (functie de Ucraina) de catre 33%, iar 27% nu vad nici o amenintare.
Perioada dificila pentru R.Moldova, stat partial functional, aparut in urma prabusirii URSS (lucru considerat „rau” de 56% dintre electori !) si al carui viitor de sine statator pare foarte improbabil.
Batalia pentru inclinarea balantei continua si Romania trebuie sa aiba ochii deschisi asupra realitatilor de acolo, mai ales cand sunt neconvenabile.
Ma indoiesc.
Si ma intreb dece nu a procedat tot asa RFG cu DDR, de-alungul timpului.
Ceva nuante parca s-ar impune.
Nu ma asteptam la o asemenea analiza.
Presedintele face jocul Germaniei, Frantei si Rusiei, nu in beneficiul celor doua tari, Romania si Republica Moldova.
Nu e chiar asa domnu victor L.
Situatia din DDR e complet diferita de cea din Rep. Moldova.
Si esenta e data de acest lucru: populatia din DDR a fost covarsitor pentru unirea cu RFG, de fapt, nu doar unire, ci absorbire in aceasta. Isi desfiintase propria organizare administrativa, si crease niste Landuri, pe model vestic, care apoi au fost admise in RFG.
Cetatenii moldoveni doresc acest lucru? Cetatenii est germani au dorit in mod covarsitor si neechivoc acea unire…
Restul sunt povesti care nu tin cont de realitatea curenta. Nu poti sa faci bine unui popor cu forta, impotriva vointei acestuia!
@ Anonim,
nici gemenii nu sint perfect la fel; cica ar exista ceva deosebiri, deosebiri care ii determina sa nu se casatoreasca cu aceiasi femeie :P Glumesc.
Sigur ca intre situatia DDR – RFG si Moldova – Romania de azi exista diferente.
Dar ceva asemanari exista, si trebuie o alta abordare decit pumnul in gura.
Vest germanii au investit in DDR enorm. Fara sa se gindeasca la cei ce sint impotriva unirii. Exista si in fosta DDR ceva asemanator cu „rusii” nostri din Moldova.
Cit despre povesti spuse cu superioritate de @ Anonim, nu sint dipus sa ascult.
A se retine un aspect major: RFG a pompat sume uriase in DDR abia DUPA unificare, si nu inainte. De fapt, inainte DDR nu a pupat nici o marca.
Problema Moldovei nu sunt doar etnicii rusi si ucraineni, ci si etnicii romani. Pentru ca rusii si ucrainienii impreuna formeaza undeva la 20, maxim 25% din populatie (excluzand Transnistria evident), insa comunistii sau formatiunile dubioase rusesti castiga prin alegeri mereu in jur de 50% din voturi.
In mod cert est germanii nu au fost asa confuzi in 1990. Elementul pro rusesc de care mentionezi e complet incomparabil cu cel din Rep. Moldova…
Si da, superioritate sau nu, povestile de adormit copiii trebuie sa inceteze: patriotismele astea complet rupte de realitate.
Romania chiar a incercat sa faca pentru Moldova. Unde e patriotismului de acolo catre Romania?
Si da, sunt povesti de adormit copiii mici toate aceste rabufniri de patriotism gol, in contextual in care mereu primim acelasi santaj: ori ne dati neconditionat, si faceti voi tot, in timp ce noi stam cu fundul in 2 locuri, ori ne dam complet cu rusii si ne pierdeti de tot!
In acest context, stii ce? Lasa-i sa ii pierdem…
Am mai mult respect pentru etnicii romani din Bucovina de Nord si Herta, decat pentru cei din Basarabia…pentru ca desi basarabenii au aceasta sansa (si o au de 25 de ani), tot prefera jocul la 2 capete, pe cand romanii din Bucovina si Herta, daca ar avea aceasta sansa, cred ca ar alege Romania fara prea multe ganduri!
Mai exista o diferenta, pe care vad ca o neglijati: ei sint nemţi, noi sintem români.
Ei au vrut-o, noi strimbam din nas. Atunci dece mama Zmăului ne mai consumam?
(Marturisesc: eu vreau reUnirea, si probabil ca sint subiectiv/partinitor.)
Domnul victor L,
Trebuie sa recunosc. Aici aveti dreptate. Ei sunt nemti, noi suntem romani. Ei au stiut exact ce vor, si cei din vest si cei din est, la noi, cei din est tot cu fundul in 2 parti vor sa fie…
Si da, romanii de dincoace de Prut au vrut unirea, si in anii ’90, si in anii 2000. Din pacate, cei de dincolo s-au sucit si au incercat sa mulga de la doua vaci…
Pana la urma, in 1918, cand s-a vrut si acolo, s-a facut. Dupa 1990, cand s-a vrut numai la noi, nu a mai mers…
Mingea a fost mereu in curtea basarabenilor si acestia n-au stiut ce sa faca decat sa o arunce cu consecventa peste gard.
Si da, acum poporul roman incepe sa strambe din nas, pentru ca pur si simplu s-a saturat de ipocrizia celor de dincolo, si de santajele lor consecvente…
Trenul la un moment dat pleaca din statie, nu poti tot sa urli ca tie trebuie sa ti se inchine mecanicul de locomotive, ca sa te urci in tren…
PS: si eu as vrea reunirea, dar nu in orice conditii, nu cu Romania sa pice de fraiera, si nu cu oameni care ne dispretuiesc si cand li se nazareste lor, sa ne injure in rusa…
Situatia actuala se datoreaza si faptului ca implicarea statului roman a fost pana acum aproape exclusiv politica. Din punct de vedere economic statul roman n-a facut nimic concret. De ce nu exista un departament pentru Republica Moldova in Ministerul Economiei care sa identifice oportunitatile si sa ajute investitorii cu modele de afaceri? Spre exemplu programe comune pentru agricultura, in conditiile in care mare parte din legumele si fructele de pe piata romaneasca sunt din import. S-ar putea intreba si de ce nu exista un ministru pentru republica Moldova, dar asta e deja alta poveste.
Daca Romania ar fi avut si o alta implicare, dincolo de cea politica, formala si plina de clisee cum bine subliniaza articolul, situatia nu ar fi fost atat de dramatica. Prima tentativa de implicare economica vine si tarziu, si intr-o forma prost aleasa, de imprumut. Ar fi trebuit sa fie sub forma de investitie, dar cum noi avem probleme si cu gestionarea propriilor investitii greu de crezut… Din situatia actuala nu poate iesi decat un singur castigator, stim deja care.
Romania mai are o singura carte in mana, faptul ca occidentul isi doreste in mod evident normalizarea relatiei cu Rusia. Cum Rusia nu va accepta niciodata o solutie nefavorabila in problema Crimeei, rezulta ca occidentul va trebui sa faca unele concesii (cu sau fara „precedente”). Ceea ce trebuie sa faca Romania acum, este sa conditioneze orice tentativa de normalizare a relatiei cu Rusia (care este inevitabila, si poate chiar mai aproape decat credem) de retragerea acesteia din Moldova. Dificil pentru o diplomatie atat de marunta, dar trebuie incercat…
Implicate economica a României sau mai bine zis a statului român in Republica Moldova?
Pentru cei care au indoieli existentiale de frate.
Nu e prima data cand guvernul de la Chisinau primeste bani moca.Si rezultatul se vede.
Daca fiul tau cere bani si-i cheltuieste pe droguri ..pana cand ill finatezi?
In 25 de ani Romania a facut enorm de multe lucruri pentru Republica Moldova si nu a primit nimic in schimb.Faptul ca cetatenii modoveni pot pleca liber prin Europa Romaniei i se datoraeza,Faptul ca ceteatenii moldoveni au put sa vina la studii in Romanisa ope cheltuiala contribuabiluluio roman tor Romaniei i se datoreaza.Faptul ca Moldova i s-a oferit o sansa la integrare europeana tot Romaniei i se datoreaza.Banii nerambursabili nu mai spun.Ajutoare materiale,educationale,proiecte,legislatie,logistica,..s.a.m.d.
Ce am primit in schimb?
Dispret.
Nu e frumos sa scoti ochii cuiva sau sa astepti recunostinta,,…..dar parca nici prost sa fii in continuare nu e.
Toata lumea buna problema: ce a facut Romania pentru Rep. Moldova? De bine de rau, Romania a mai facut cate ceva pentru Moldova, a facut niste donatii, a ridicat vizele (cine crede ca UE era interesata de ridicarea vizelor se amageste singur, evident ca RO a militat pentru asta), au deschis piata romaneasca pentru produsele moldovenesti, a deschis universitatile romanesti pentru studentii basarabeni, a creat partea sa din gazoductul de interconectare pentru a reduce dependent energetica de Rusia, etc etc.
Intrebarea se pune: ce a facut Rep. Moldova pentru apropierea de Romania?
Si nu, santajul constant ca daca nu ne ajutati economic si financiar, asa neconditionat, atunci mergem la rusi, nu se poate considera apropiere de Romania nici de catre cel mai slab de inger om…
Si populatia Romaniei s-a saturat de acest santaj constant: ori ne dati, ori ne faceti voi, ori noi ne dam cu rusii, si ne pierdeti…
Moldova trebuie sa faca si ea pasi catre Romania. Deocamdata nu a facut nici un pas concret…doar Romania a facut catre ea. Iar Romania nu poate face la nesfarsit pasi catre Moldova, daca aceasta nu trage si ea catre vest…
Asta de fapt ii si diferentiaza pe moldoveni fata de est germani in 1990. Est germanii stiau exact ce vor, si au facut tot ce e necesar sa se apropie de RFG.
E timpul ca si moldovenii sa faca la fel!
Articolul este realizat de un diplomat de cariera, care isi masoara si alege cu atentie cuvintele. Cand un astfel de diplomat, profesionist recunoscut si apreciat, structureaza un discurs de acest tip, mesajul devine clar: ne-am saturat de fatarnicia moldo-basarabenilor!
Am fost, sunt si voi ramane un sustinator fervent al independentei acestei tari – Rep. Moldova – care apartine, istoric, atat Europei continentale, cat si Rusiei euroasiatice. Aceste teritoriu + populatie au apartinut Rusiei din 1812 si, oarecum fortati de pericolul absorbtiei de catre Ucraina in 1918 (revolutia sovietelor) au optat pentru alipirea la Romania. In intervalul 1920 – 1940, Romania a tratat cu desconsideratie Basarabia, transferand in pozitii administrative functionari incompetenti si abuzivi, care au „maltratat” populatia locala si au profitat, prin imense acte de coruptie, de pozitiile lor privilegiate (apud I Antonescu) . Ca sa nu mai vorbim de ce au facut romanii in razboiul 2 pe teritoriul RSSM si al Transnistriei (Odesa, de ex.).
Concret, populatia Rep. Moldova doreste „unirea” cu Romania exclusiv pentru avantajele rezultand din apartenenta Romaniei la UE. Nimic altceva. De aceea, o Rep. Moldova independenta cu suport atent gestionat din partea Romaniei, este singura solutie viabila pentru echilibrul si stabilitatea regiunii.
Este evident in Moldova (ca si la noi,desi incepe sa dispara) un oportunism tipic al maselor sarace . Si este si normal. Atunci cind gindesti in termeni de supravietuire ,nu incape loc pentru alegeri. Atunci cind gindirea oamenilor este supusa unui tir enorm al propagandei ruse,cind toata istoria vietilor lor insumate este mult mai apropiata de Rusia decit istoria vietilor noastre, este extrem de greu sa le pretinzi nu stiu ce mare lucru. De acest lucru au fost constienti toti guvernantii de pina acum si cred ca tocmai de aceea s-a facut ce se putea face,s-au luat masurile cele mai comode si convenabile. Ca atare, mi se pare naiv sa credem ca aceasta masura ar fi mult mai buna decit cealalta. Ar fi cam acelasi lucru in ce priveste raportul dintre noi si ei. Singura speranta ar putea veni dintr-o mai mare sustinere europeana ,nu una de fatada ca pina acum. Cind spun asta ma refer strict la relatia UE-Rusia,respectiv Germania-Rusia. De aceea cred ca Iohannis temporizeaza cu speranta unui roman guvern bun, cu perspectiva unui nou parlament ,dominat de valori si nu de sacali,demararea unor negocieri serioase in sinul Uniunii Europene si slabirea strinsorii Rusiei. Daca Germania nu va fi atrasa de idei serioase,perspective si proiecte viabile ,ca sa merite sa ne apere pozitiile, atunci asta e. Clasa politica pe care inca o avem ne-a dus la o slabiciune interna si externa ingrozitoare,iar Putin stie asta si nu se impiedica de reziduuri. Vom conta doar daca ne vom stradui sa contam. In rest romanii viseaza.
Cu mare parere de rau, este destul de pretentios sa numim Moldova stat. Este o tara, si ca oameni de la tara ce sunt se bat, se scuipa, se fura intre ei, fara sa tina cont de ce se intampla imprejur si ce primejdii ii pasc. De aceea a fost ata de usor sa fie jefuiti pur si simplu, de un miliard de dolari (probabil ca in realitate sunt mai multi, dar numai asta este masurabil). Nu ca Romania ar fi mult in sus pe scara evolutiei ca stat, dar diferenta este notabila; macar nu ar fi putut fi jefuita asa usor la drumul mare de niste talhari cu tupeu.
Pe de alta parte, când a avut ocazia, dupa marea unire, Romania nu a facut absolut nimic ca sa integreze si sa armonizeze aceasta parte a Natiunii. Moldovenii nu au simtit nici un moment ca apartin Romaniei, dupa 1918. Pana sa se trezeasca Romania si sa-i faca pe moldoveni sa simta ca sunt romani, URSS si-a luat terenul inapoi si, gata! Apartenenta Moldovei la statul roman a fost doar 20 de ani in ultimii 200 de ani. Iar in acest interval, Romania nu a facut NIMIC. Si i s-a luat tot fara sa aiba nicio reactie. Poate ca unii dintre moldoveni nici nu au aflat ca s-a schimbat stapanirea intre 1918 si 1940. De unde sa existe dorinta de unire? Cu ce s-au simtit ei mai bine in 20 de ani de apartenenta la Romania?
Probabil, Moldova va disparea la un moment dat ca un simplu teren agricol impartit intre alte regiuni.
Interesant mi se pare ca in Cadrilater sentimentul national(ist) este ceva mai puternic, desi majoritatea sunt de parere ca regiunea fost mai degraba anexata cu forta (prin razboi) decat prin vointa populara, Dobrogea fiind mai degraba considerata un teritoriu nou, cu mai putine veleitati, fata de provincia istorica Moldova, unde poti gasi peste tot macar urma Marelui Stefan cel (recent) Sfant …
Fratilor, eu nu prea inteleg ce pretentii aveti voi?
Voi nu ati facut nimic atunci cind ne-au ocupat rusii in 1812.
Voi ne-ti anexat cu forta in 1918 cind ne-am declarat suveranitatea.
In 1940 va-ti lepadat de noi fugind fara a trage un foc de arma.
Mai tirziu va-ti mai lepedat o data de noi cind ati recunoscut frontiera cu urss
In 1991 ati pus punctul final recunoscind statul R Moldova. Care e problema? E timpul sa intelegeti ca noi suntem de aceiasi etnie dar nu suntem o natiune. Greutatile noastre in intentia de a ne construi un stat se datoreaza mult si statului vostru care a creat o retea de „romani de profesie” si cu aceasta toarna apa la moara rusului pentru a se mentine aici.
Despre care ajutor din partea voastra merge vorba? I-ati ajutat pe cei ramasi fara adapost in urma viiturei? – va multumim frumos si va suntem recunoscatori, insa ar fi trebuit sa spuneti ca in schimb doriti o plata oarecare. Tinerii nostri invata la voi? – pai pentru voi aceasta este o afacere rentabila, voi pentru aceasta luati bani de la europeni si raspinditi ideologia voastra de stat panromanismul.
Mie imi pare buna ideea de a trece la relatii pragmatice, cel mai mare ajutor ar fi sa nu ne incurcati
-In 1812 nu putea nimeni sa faca nimic contra a doua imperii. Trei daca-i numaram si pe invinsi, care au zis mersi sa dea un teritoriu care nu le apartinea de drept.
-In 1918, nu v-a anexat nimeni cu forta. Despre ce suveranitate vorbesti? Crezi ca scapati din razboiul civil daca nu intervenea armata romana? Pana la urma tot bolsevicii ajungeau la putere. Si oricum unirea s-a facut cu aprobarea parlamntului, ba inca votul a fost departe de unanimitate. Daca era un dictat ar fi fost 99.99%, asa cum se obisnuieste in Rusia.
-In 1940, intradevar a fost o greseala retragerea fara a trage macar o salva de tun, dar asta nu inseamna ca s-a recunoscut drept legitim actul de agresiune. In situatia politica si economica de atunci, Rusia, Ungaria si Bulgaria ar fi spulberat Romania in cateva zile. Daca Romania reactiona altfel, cu totul alta ar fi fost si istoria Europei. Germania ar fi atacat URSS mai devreme, sau poate deloc, iar urmarile sunt greu de imaginat.
-Ce putea face Romania in 91? Nu mare lucru. Rusia avea armata a 14-a in Moldova, Romania avea o armata de bucatari, zero dotare, zero pregatire. In cazul in care s-ar fi ajuns la unire, noul stat s-ar fi prabusit in cativa ani dupa modelul iugoslav.
Unde ne aflam dupa 25 de ani? Pai daca in 90 ambele tari aveau PIB/C in jur de 4000, acum in Romania e de 20.000, in Moldova de 5.000. Adica de patru ori mai mic, realizezi? Romania e membru UE si NATO, Moldova habar n-are ce vrea.
Chiar daca inca exista coruptie in Romania, lucrurile evolueaza vizibil si ireversibil spre normalitate. Crima organizata nici macar nu a existat Romania, cel mult cativa raketi importati din Moldova (iata ca avem si noi un neologism nefercit din „moldoveneasca”). In Moldova, n-avem ce discuta…
Si atunci intrebarea e, cine pe cine incurca? Ce va face sa credeti ca cineva vrea sa va ia cu forta? De parca cineva ar avea nevoie cineva de saracie, armata rusa, raketi, si oligarhi? Ce bogatii nemasurate credeti ca aveti, ca Romania sa-si doreasca atat de mult sa va ia cu de-a sila?
Singurul lucru pentru care multi romani ar fi dispusi sa faca un sacrificiu (semnificativ de altfel) este istoria si limba comuna. Dar nu ar fi dispusi sa faca acest sacrificiu cu orice pret. Daca voi nu va simtiti romani, atunci ce aveti cu Eminescu? S-a nascut, a trait si publicat in Romania, s-a considerat roman, a scris „Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie”, nu Moldova. Sau Creanga, Hasdeu sau altii, ce legatura au cu voi?
Daca intelegeti ca nimeni vrea sa va ocupe minunata tara, e bine. Daca nu, cu sau fara voi, noi avem drumul nostru. De voi depinde daca vreti sa ramaneti agatati de caruta orientului, sau sa intrati in lumea civilizata.
Noi putem avea diferite viziuni fata de un evenimet istoric, insa haideti sa nu falsificam insasi evenimentul. Actul unirii este un document, cine s-a unit? – Romania si Republica Democratica Moldoveneasca. Insasi intocmirea unui asemenea document este recunoasterea RDM. Noi ne-am declarant suverani, voi ati acceptat (citeste recunoscut). Despre aceasta suveranitate vorbesc.
Prezenta in sala in timpul votarii a militarilor inarmati nu are nimic comun cu democratia si cu libera alegere. Imi pare rau, dar am impresia ca voi istoria o stiti numai din discursurile ideologice.
Interesanta logica, adica daca ai violat pe cineva scuza este „tot una aveau sa te violeze altii”
Bine, referitor la trecut e clar ca noi avem viziuni diametral opuse si de discutat se poate si trebuie, insa nu pe pozitii de acuzare. Referitor la viitor, care este motivul, din ce cauza noi trebuie sa ne unim? Suntem o etnie? – da. Avem un trecut comun? – da. Si ce??? Eu si cu parintii si fratii mei am un singe dar nu vad motivul si necesitatea sa traiesc cu ei impreuna.
Nu am iluzii, pe acest siteu nu voi avea adepti si nici nu il voi convinge pe nimeni, insa as dori sa va atrag atentia la o realitate- si in Romania si in R Moldova tema unirii se discuta numai de pe pozitii marginale, insa dupa cum se stie adevarul este undeva pe la mijloc
Imi pare rau sa-ti spun, dar indoctrinarea acolo s-a facut, nu aici. In manualele noastre de istorie nici nu era voie sa se vorbeasca despre Basarabia.Era harta Moldovei lui Stefan, iar apoi dintr-o data s-a redus la jumatate fara nicio explicatie.
La capitolul 1918, in principal se vorbea de Transilvania, dar se mentinau si celelete provincii. Niciun cuvant despre Basarabia. La un moment dat aparea harta Romaniei Mari, fara nicio explicatie. Harta Romaniei postbelice era prezentata ca si cum Basarabia nici n-ar fi existat. Cred ca nu mai e nevoie sa spunem cine a dictat manualele de istorie.
Tot ce stiam despre Moldova era de la refugiatii care au apucat sa fuga din calea rusilor. Iar antipatia noastra fata de rusi, adanc inradacinata, nu e izvorata din proaganda (care era exact opusa, preamarea poporul rus), ci din experienta. In 200 de ani, de fiecare data i-am primit prieteneste, cu bratele deschise, si de fiecare data au jefuit si distrus tot ce au putut.
Deci de unde atata indoctrinare? Daca aici manipularea a fost limitata la tacere absoluta, acolo unde n-a existat (si nu putea exista) vreo opozitie, istoria s-a rescris dupa bunul plac. Vi s-a spus pana si ca vorbiti alta limba, care culmea semana 90% cu romana si doar 10% cu rusa.
Si despre ce viol vorbesti, cand unirea a fost votata cu 70%? Adica la limita majoritatii, iar cei care nu au votat n-au suferit nicio consecinta? Pai in Romania, in 46, rusii au impuscat pe oricine intorcea capul, daramite sa deschida gura.
Repet, nu va ia nimeni cu forta. Normal e ca cei de acelasi neam sa fie alaturi, nu sa se dusmaneasca din cauza unora care au iesit pe usa din dos a istoriei. Vi s-a spus de mii de ori, nu va ocupa nimeni, nu va obliga nimeni sa va uniti, intrati in UE ca stat independent. Realizati si voi ca asta e lumea normala, fara oligarhi, fara raketi, fara spalare pe creier, in care oamenii se gandesc la prosperitate, nu la cum sa-i contrleze pe ceilalti.
Pentru a sustine un dialog si ca el sa fie efectiv haide sa pornim de la faptul ca noi totusi suntem diferiti (in identitate, nivel de dezvoltare,interese etc) si aceasta o demonstreaza insasi neintelegerea in discutia noastra. La prima vedere este un paradox, la noi a fost fix aceias situatie, de Romania nu se vorbea nimic. In scoli la lectiile de istorie accentul era pus pe „regimul burghezo-mosieresc roman” si nimic de natiune, etnie. Atunci de unde se trage neintelegerea intre noi?
Voi lamuriti aceasta cu „spalatul pe creeri” insa aceasta e prea simplu si nu explica realitatea. Propaganda rusa in masele largi moldovenesti sa inceput odata cu aparitia televiziunii, insa antiromanismul a existat tot timpul. Personal pentru mine importanta a avut nu propaganda rusa ci discutiile batrinilor pe timpul cind eu eram copil, iar ei spuneau ca „cel mai bine a fost atunci cind romanii s-au dus iar rusii inca n-au venit”. In toate discutiile hotarele timpului erau anui 1918 si 1940 si toate amintirile incepeau cu „pe timpul cind au venit (s-au dus) romanii” si NICI O DATA eu nu am auzit expresia „cind au venit (s-au dus) AI NOSTRI”
Iata acesta si este paradoxul, de ce fiind indiscutabil ca am fost un tot intreg, un neam, un singe voi nu sunteti ai nostri? Aceasta m-a facut ca fiind deacum la virsta a doua sa rascolesc istoria si sa caut raspuns la intrebarea mea. Am ajuns la concluzia ca pe plan statal aceasta intrebare si la noi si la voi ramine un tabu, nu se doreste, nu este convenabil sa se discute pentru a intelege adevarul, este mai convenabil sa se speculeze in scopuri ideologice.
Pentru mine realitatea este de asa natura: totusi in 1918 a fost o anexare, daca doriti va pot demonstra, insa nu aceasta este cel mai important ci ceia ce a urmat dupa, adica anii 18-40. In plan fizic romania a pierdut moldova de est din cauza rusilor, in plan sufletesc si national romania a pierdut o parte a moldovei din cauza politicii necibzuite.S-ar putea spune ca aceasta este deacum istorie, insa astazi noi vedem aceias politica necibzuita a romaniei care ne indeparteaza mai mult ca propaganda ruseasca.
Unde-i unu nu-i putere la nevoi si la durere Unde-s doi puterea creste si dusmanul nu sporeste!