sâmbătă, decembrie 2, 2023

Sfetnici electorali din presă

Consiliul Național al Audiovizualului a publicat pe site, spre dezbatere, proiectul de decizie privind regulile campaniei electorale pentru alegerile parlamentare prin intermediul serviciilor media audiovizuale. Spre deosebire de print, unde functionează regula semnului de publicitate, radioul și televiziunea au reguli și restricții numeroase prevăzute de Legea Audiovizualului și stabilite practic prin decizii ale CNA, coroborate cu capitolul 7 din Legea electorală nr.35/2008. Luat în sine, documentul corespunde tuturor standardelor din lumea democratică: se vorbește despre campanie echitabilă, despre corectitudine și echilibru, se subliniază repetat că publicul are dreptul la informații lămuritoare pentru a vota în cunoștință de cauză, iar ”competitorii electorali” cum sunt numiți candidații, trebuie să se poată face cunoscuți în deplin fair-play. Se menționează gratuitatea accesului pe televiziunea publică și pe canalele radioului public, după grile precise, pe ore și fracțiuni de minute, în emisiuni de dezbatere sau de promovare electorală. Si canalele private se supun rigorilor timpilor de antenă, dar pe bani, cu tarife declarate.

Foarte bune toate aceste reguli, fiindcă obligă la un strop de echilibru într-un context turbat, unde pare că nicio regulă nu mai contează într-o campanie mediatică perversă, părtinitoare, stridentă desfășurată fără oprire, de luni întregi. Sau de ani întregi? Paradoxal însă, reglementările determină emisiuni plicticoase, mai ales în mediile publice, unde partidele difuzează în colțișorul lor de antenă discursuri neinteresante, fragmente din conferințe de presă, bla-bla-uri la care nu se uită nimeni. Doar dezbaterile electorale dau șansa unei audiențe rezonabile. De știut că moderatorii au dureri de cap la emisiunile electorale, atent monitorizate de CNA, trebuind să asigure minute echitabile participanților. Dar adevărata campanie, cea sângeroasă, cu lovituri de cuțit, nu în aceste emisiuni trebuie căutate. Ea precede cu mult intervalul stabilit prin lege ca fiind perioada de campanie și se sfârșește cu 48 de ore înainte de ziua alegerilor, când nu mai pot fi date nici sondaje, nici opinii, nici analize, așa cum stă scris la lege. Pentru cine are chef să o respecte.

Ce se vede azi pe televiziunile românești, este adevărata bătălie electorală, îmbogățită recent cu un fenomen în curs, încă neanalizat: invazia lui Dan Diaconescu, cu pretextul Olchim, extinsă pe toate televiziunile, devenite OTV-uri de campanie pentru PP-DD. Jurnaliștii au în general tendința de a se transforma în sfătuitori ai politicienilor, dacă nu chiar mai mult, în diriguitori ai acestora, mai ales când se află în slujba politicului ca instrument al acestuia. Avem exemple. Comentatorii RTV de genul Striblea, Dragotescu sau Chireac se pomenesc adesea traversând spre statutul de consilieri electorali, sfătuindu-i prietenește pe politicienii care le plac. Ion Cristoiu uită și el uneori să pună întrebări dorind să dea un sfat gratis și să aibă astfel ”ultimul cuvânt”, cum se și numește emisiunea de pe B1 TV. Din nou, exemplele cele mai tari vin de la Antena 3, unde se fac adevărate ore de dirigenție cu politicienii puterii și asasinări în efigie cu cei ai opoziției. Supărați foc pe premierul Ponta care nu s-a arătat suficient de ațos cu președintele, ba chiar i-a mulțumit pentru buchetul aniversar, Radu Tudor și Dana Grecu au dat cu el de toți pereții: ”Nu ştiu cine l-a sfătuit, nu ştiu dacă vine din propria convingere, dar el încearcă să fie the good guy cu toată lumea. Şi cu trandafirii de la Băsescu şi cu cremele de la Ungureanu”, tuna Radu Tudor, în vreme ce Dana Grecu le trăgea cu tigaia în cap parlamentarilor puterii aduși la ”Ordinea zilei”. Săpuneala a avut efect:  în câteva zile, Ponta a părăsit ședința CSAT trântind ușa, în numele coabitării.

Vin alegerile, ocazie pentru mass-media să se mai întremeze financiar din publicitatea electorală. Recensământul politicienilor arată o inflație: din cei 1,2 milioane de membri înscriși în diverse partide, peste 25 000 au candidat în alegeri generale cel puțin o dată, peste 13 000 au concurat la locale, iar aproape 4 000 sunt traseiști. La așa producție,  jurnaliștii se gândesc și ei la propriul buzunar. Mulți se pun la dispoziția partidelor pentru consiliere, pe bani, cu sau fără contract, rămânând concomitent în jobul de ziarist. Cum în lumea politică nu se simte nimeni vinovat să se afle în incompatibilitate, nici în lumea jurnaliștilor de pe la noi incompatibilitatea morală nu este socotită un păcat capital. În provincie sau la centru, jurnaliști harnici ”bagă” știri electorale pe sub mână, avantajează candidați, fără mustrări de conștiință, profitând că oricât ar fi de vigilent, CNA nu poate detecta chiar toate șmenurile.

Articol apărut și în revista 22

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro