joi, martie 28, 2024

Sfidarea Occidentului: Foaie de parcurs pentru ocuparea paşnică a unui stat

Motto: Singurul lucru sigur în planificarea unui război este primul glonţ.

Timpul iluziilor cu privire la direcţia spre care va fi împinsă România de acum înainte a trecut. Uitaţi scenariile apetisante privind inevitabila rupere a coaliţiei de guvernare şi prognosticurile pentru 2014. Există şanse serioase ca lucrurile să o ia uşor-uşor pe repede înainte oferindu-ne o surpriză mai mare decât blitzkrieg-ului politic declanşat la începtul lui iulie 2012.

Fragilul acord de coabitare chiar a ajuns un simplu petec de hârtie. România a revenit discret la momentul iulie 2012 când se preconiza revocarea judecătorilor incomozi de la Curtea Constituţională. Diferenţa notabilă este că acum ameninţările au fost duse până la capăt, cu rezultatul subordonării efective a Consiliului Superior al Magistraturii de către executiv începând cu data de 26 februarie 2013. Nu vă iluzionaţi că este vorba doar despre o victorie de etapă într-o cursă liniară. Este o victorie strategică executată eficient, în doi timpi, prin ocuparea unui centru nevralgic din sistemul de apărare al adversarului.

Pentru cine nu a înţeles încă: CSM este cheia de boltă în administrarea Justiţiei, fiind actorul principal în articularea politicii de cadre din interiorul Justiţiei. Selecţia şi controlul accesului la resursa umană generează calitatea şi valenţele de performanţă ale oricărui sistem organizaţional. Cadrul de reglementare, matricea organizaţională şi programul general de acţiune au sens şi conţinut atâta vreme cât sunt populate cu profesionişti de bună credinţă. Alterează oricare dintre aceste două elemente, ori ambele simultan, în poziţiile decizionale importante şi masa critică de troglodiţi nu va întârzia să apară, entropia fiind o lege a naturii.

Un adevăr de altfel cunoscut în cultura tradiţională românească, asimilat de înţelepciunea populară în cunoscutul proverb: „peştele de la cap se împute”.

Succesul revocării din CSM al judecătorilor Alina Ghica şi Cristi Dănileţ dă semnalul reînceperii războiului la baionetă declanşat în iulie 2012 pentru ocuparea bucată cu bucată a statului român şi schimbarea direcţiei actuale de dezvoltare a acestuia.

Armistiţiul asumat în decembrie 2012, nu atât faţă de preşedintele României, cât în special faţă de Comisia Europeană, tocmai a fost anulat printr-un act de război prin interpuşi. Această acţiune antamează declanşarea unui război total pentru ocuparea Justiţiei. Primele consecinţe se vor vedea cel mai târziu în următoarele două luni, după previzibila avizare favorabilă de către CSM a viitoarelor propuneri pentru conducerea posturilor cheie din Ministerul Public şi declanşarea de către coaliţia de guvernare a crizei pentru forţarea numirii în funcţie a acestora de către preşedintele României.

Mecanismele puse în mişcare prin ocuparea CSM au prin definiţie o dezvoltare relativ lentă însă durabilă. Cursul de coliziune cu valorile Uniunii Europene a fost deja angajat iar angrenajele de intimidare şi subordonare a Justiţiei au fost puse în marş. Impactul potenţial al acestor acţiuni nu a trecut neobservat, iar viitoarele evoluţii nu vor întârzia să genereze reacţiile corespunzătoare în cancelariile occidentale şi în interiorul Comisiei Europene.

În condiţiile escaladării acestui război de ocupare şi încadrare completă a Justiţiei, în special, şi a statului, în general, anul 2013 riscă să fie, din păcate pentru România, unul mult mai prost decât 2012. Acest lucru a devenit posibil, între altele, şi pentru că cei care tocmai au decis dezgroparea securii războiului cu Comisia Europeană sunt probabil pregătiţi de această dată să îşi asume până la capăt consecinţele boicotului Uniunii Europene şi previzibila dislocare a României din concertul Europei Occidentale.

În fond, nu este un fapt surprinzător, orice echipă antreprenorială performantă care livrează rezultatul promis are şanse crescute să atragă sponsori şi investitori binevoitori. În plus, odată ce s-a tras primul glonţ, drumul înapoi spre blockstart va deveni din ce în ce mai anevoios ori de-a dreptul imposibil fără riscul unui colaps total, şi aceasta datorită costurilor mari aferente pierderii de prestigiu şi dificultăţilor inerente demobilizării sistemelor organizaţionale cu inerţie mare.

Asistăm foarte posibil la debutul în formă de tentativă a unei premiere în politica internaţională şi la un ambiţios moment istoric în curs de afirmare. Miza acestuia este inversarea consecinţelor Revoluţiei din decembrie 1989 asupra României şi implementarea scenariului executat deja cu succes în Ucraina.

Resovietizarea spaţiului est-european semnalată de doamna Hillary Clinton la finalul mandatului domniei sale, cu menţionarea explicită a României, nu este rezultatul vreunei greşeli de exprimare ori al vreunui exces de patos oratoric. Doamna Secretar de Stat Clinton nu s-a preocupat neapărat vreodată de topic-uri lipsite de interes pentru strategia de securitate şi stabilitate internaţională promovată de Statele Unite ale Americii în lume.

Datorită, şi mai cu seamă în dispreţul apartenenţei României la UE şi la NATO, o eventuală dislocare a României din blocul occidental ar reprezenta o lovitură cu consecinţe greu de anticipat dată prestigiului internaţional al acestor două organizaţii, pasibilă de repercusiuni grave (nu există precedent pentru o astfel de situaţie). Putem însă aprecia cu siguranţă că aceste repercusiuni nu fac parte din categoria celor pe care le-am putea califica drept pozitive pentru stabilitatea internaţională, în special în ce priveşte Europa de Est.

Ipotetic vorbind, în cazul în care acest demers ar reuşi, România s-ar transforma rapid într-un vârf de lance al valorilor „răsăritene”. Parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii ar fi repus în cauză în regim de urgenţă iar alegerile prezidenţiale anticipate înainte de sfârşitul lui 2013 ar putea deveni o certitudine.

De altfel, din punct de vedere al statisticii electorale, alegerile prezidenţiale anticipate în cursul anului 2013, ori chiar un referendum de demitere al Preşedintelui României, ar reprezenta soluţia ideală (asigurarea prezenţei şi votului favorabil) pentru validarea prin referendum a unei noi Constituţii şi a unui nou cod electoral. Este rezonabil de presupus că adoptarea acestor două documente prin referendum ar putea îngheţa condiţiile de evoluţie politico-economică ale României pentru o generaţie de aici înainte. Desigur, în afara spaţiului politic şi economic al Europei Occidentale.

În dezvoltarea acestei perspective, se pot identifica patru vectori potenţial relevanţi în delimitarea problematicii escaladării crizei în curs de amorsare: (1) ferestrele de oportunitate şi repoziţionarea contraintuitivă în interiorul coaliţiei aflate la guvernare; (2) capacitatea de intimidare şi multiplicatorul de forţă reprezentat de amplificarea prestigiului intern al coaliţiei de guvernare; (3) sfidarea partenerilor occidentali ai României şi delicatul context internaţional, în limitele în care poate fi acesta anticipat pentru 2013; (4) costurile specifice mobilizării şi demobilizării sistemelor organizaţionale cu inerţie mare. Mai jos sunt dezvoltate câteva clarificări eventual utile celor interesaţi de subiect.

Ferestrele de oportunitate şi repoziţionarea internă contraintuitivă în coaliţia de guvernare

Escaladarea actualei crizei politice din România ar putea fi amplificată în cazul unei utilizări optime a ferestrelor de oportunitate disponibile în prezent pentru actuala coaliţie de guvernare.

În ciuda numeroaselor semnale de suprafaţă din interiorul coaliţiei şi a speculaţiilor din presa independentă privind eventuala dezmembrare a coaliţiei de guvernare, actuala coaliţie de guvernare a asimilat se pare corect riscul semnificativ al disensiunilor interne ce se accentuează ca urmare a acumulării de noi date în ecuaţia puterii interne, acestea având un impact potenţial semnificativ asupra orizonturilor de aşteptare ale partenerilor de coaliţie.

În aceste condiţii, amânarea capitalizării raporturilor de forţă deja existente riscă să deterioreze potenţialul viitor de acţiune al coaliţiei printr-un joc de sumă zero ce se traduce prin anularea reciprocă a capitalurilor de joc reunite în interioriul coaliţiei.

Actuala coaliţie de guvernare este de asemenea, se pare, conştientă de riscul decontării unei deteriorări previzibile a condiţiilor economice într-o fereastră de timp ce se întinde pe un an şi jumătate până la sfârşitul lui 2014, când sunt programate alegerile prezidenţiale la termen, timp suficient pentru o eventuală invalidare de către realitate a politicilor economice ale coaliţiei.

Cel mai semnificativ aspect este însă eliminarea membrilor incomozi din Consiliul Superior al Magistraturii, actuala coaliţie de guvernare arătând că a înţeles foarte corect riscul accentuat presupus de un război de uzură cu o Justiţie ce nu îi este prietenoasă şi care insistă în aplicarea legilor fără a mai tolera excepţii.

Factorul de intimidare intern

O componentă importantă în cazul unei posibile escaladări a crizei politice din România ţine de logica dezvoltării prestigiului coaliţiei de guvernare şi de necesitatea amplificării capacităţii de intimidare a oponenţilor interni din cadrul societăţii româneşti. Acest imperativ vizează în special instituţiile statului de drept nesubordonate de coaliţia de guvernare, dar şi presa independentă ce apără valorile democratice în România.

Actuala coaliţie de guvernare cunoaşte din experienţele anterioare anului 2005 faptul că propriul capital de persuasiune şi influenţare depinde de amploarea rezultatelor acţiunilor de intimidare a opozanţilor săi din cadrul instituţiilor statului neîncadrate cu oameni loiali şi de pachetul legislativ corespunzător pentru neutralizarea activităţii acestor instituţii.

Pentru dezvoltarea unei acţiuni eficiente de influenţare în viitor, este necesară cultivarea de exemple palpabile, cu puternic caracter intimidant. Aceasta presupune eliminarea fără eşec a celor mai importanţi oponenţi cu putere decizională şi vizibilitate publică, urmată de consolidarea acestor acţiuni printr-o atentă politică de cadre şi numiri în funcţii cheie pe criteriul exclusiv al loialităţii faţă de interesele coaliţiei. Logica implicită a răzbunării are de asemenea un puternic rol disuasiv deoarece prin efectul său post-factum contribuie la validarea raportului de forţă faţă de foştii opozanţi, precum şi la reeducarea spectatorilor prin exemplul pedepsei aplicate primilor, încurajând astfel abandonarea unei logici înclinate spre acte de rezistenţă.

Eşecurile eventuale în executarea acestui demers se pot răsfrânge negativ asupra prestigiului coaliţiei şi asupra capacităţii acesteia de a atrage capital de suport extern, încredere şi resurse pentru fidelizarea aderenţilor actuali şi a viitorilor clienţi politici. Relaţia este desigur reciprocă: succesul intimidării descurajează eventuala rezistenţă la subordonarea Justiţiei şi amplifică forţa de atracţie a coaliţiei pentru cei interesaţi la afiliere (a se vedea un recent exemplu de afiliere de importantă notorietate publică).

Trebuie observat că mecanismul descris este reproductibil şi în cazul altor instituţii ale statului român, un interes deosebit fiind acordat relativ recent activităţii serviciilor româneşti de informaţii în mass-media afiliată coaliţiei de guvernare, precum şi în cazul presei independente (este de notat că actuala opoziţie, fosta putere aflată la guvernare plus o serie de alte organizaţii mici, nu prezintă şanse credibile de reabilitare în timpi care să fie utili).

Din această perspectivă, este de aşteptat creşterea presiunii exercitate asupra celor doi magistraţi judecători recent revocaţi din CSM, aceştia contestând hotârarea de revocare la instanţa supremă. Este de asemenea de aşteptat ca şi asupra completelor de judecată respectiv competente se vor exercita presiuni similare căci o eventuală decizie de anulare a hotărârii de revocare va repune în discuţie actuala influenţa exercitată asupra CSM dinspre Ministerul Justiţiei.

În cazul în care revocarea judecătorilor Alina Ghica şi Cristi Dănileţ din CSM va fi validată de către instanţele de judecată, mesajul transmis eventualilor oponenţi din instituţiile statului va fi unul foarte clar: cine nu intră în sistem va fi eliminat şi nu va mai avea niciun viitor în România.

În condiţiile actuale din România, este de presupus că un astfel de mesaj agresiv va reprezenta o ofertă greu de refuzat pentru mulţi dintre cei care poate încă mai ezită asupra unei afilieri la cercurile de socializare apropiate coaliţiei de guvernare (trebuie precizat că în România sectorul privat cu capital străin nu are anvergura necesară pentru un lobby eficient la guvernare, iar cel autohton este ori puternic dependent de stat ori sufocat de acesta prin excesul de reglementare).

Este de presupus că eventuala validare a revocării celor doi judecători, Alina Ghica şi Cristi Dănileţ, va crea un factor de presiune indirectă asupra procurorilor cu responsabilităţi în domeniul luptei anticorupţie şi anti-crimă organizată, precum şi asupra judecătorilor care au aplicat legea în cazuri de corupţie la nivel înalt sau cu conexiuni ce se ridică la acest nivel. În timpul guvernării omului politic Adrian Năstase, a existat cazul tandem al procurorilor Alexandru Lele şi Cristian Panait văzut încă de mulţi în România ca un exemplu edificator asupra consecinţelor ce pot afecta cariera unui magistrat în cazul sfidării intereselor factorului politic decident într-un sistem judiciar corupt (procurorul Cristian Panait a fost supus unor numeroase presiuni venind din interiorul Ministerului Justiţiei; nu se cunoaşte exact dacă aceste presiuni au contribuit direct ori indirect la sinuciderea acestuia).

Referitor la contextul în care au fost revocaţi din CSM cei doi magistraţi judecători, trebuie clarificat faptul că neîndeplinirea cerinţelor de verificare a respectarii legalităţii condiţiilor de formă şi de fond impuse pentru revocarea membrilor CSM reprezintă în sine o încălcare a legii într-un domeniu sensibil ce controlează organizarea puterii judiciare în stat. O hotărare a CSM ce a fost adoptată fără exercitarea acestui control de legalitate, fiind trecută doar prin simpla contabilizare a votului din plen, nu prezintă garanţiile constituţionale necesare pentru aplicarea acesteia. În lipsa acestui control la nivelul CSM-ului, această garanţie ar trebui probabil restabilită în faţa instanţelor judecătoreşti competente în speţă.

Cât priveşte fondul şi contextul acţiunii de revocare, este de notat că mandatul membrilor CSM are un conţinut definit prin lege şi nu prin voinţa adunărilor de magistraţi. Membrii CSM exercită funcţii cu finalitate constituţională, în vreme ce membrii adunărilor de magistraţi exercită exclusiv o funcţie pur electivă, de selecţie a candidaţilor potenţiali pentru un mandat cu termen fix ce este revocabil doar în mod excepţional. Adunările elective nu au stabilite prin lege funcţii executive sau de control şi nici nu au autoritatea de a decide asupra politicii administrative a CSM, aceasta fiind conform legii exclusiv atribuţia Consiliului.

Prestigiul coaliţiei ca multiplicator de forţă

În ce priveşte rolul prestigiului ca multiplicator de forţă, este simptomatică şi îngrijorătoare acţiunea magistraţilor judecători de la o serie de judecătorii de a întrerupe activitatea normală a şedinţelor de judecată în data de 26 februarie în semn de protest faţă de faptul că acţiunile lor de revendicare nu sunt luate în considerare de CSM aşa cum îşi doreau aceştia. Un astfel de gest poziţionează România foarte aproape de categoria statelor aflate la limita guvernabilităţii precum Pakistanul, unde judecătorii fac grevă politică, organizează proteste de stradă şi se implică direct în viaţa politică a ţării.

Întrucât România nu se află în situaţia Pakistanului este surprinzător faptul că s-a ajuns la astfel de gesturi de presiune extreme sub influenţa asociaţiilor profesionale cu caracter cvasi-sindical şi conexiuni la vârful actualei conduceri a Ministerului Justiţiei. Este de presupus că această reacţie exagerată să fie justificată de seriozitatea potenţialelor angajamente aflate în joc pentru cei care şi-au adus contribuţia la această acţiune de presiune. Cel mai îngrijorător este însă faptul că precedentul a fost creat iar posibilitatea utilizării acestei pârghii în viitor este cât se poate de reală. Într-o astfel de ipoteză este greu de anticipat asupra eventualelor soluţii de dezamorsare a unei crize politice potenţate de o generalizare a acestui fenomen în rândul magistraţilor.

Dacă la modul absolut se pot găsi argumente legitime pentru exercitarea unui drept la grevă în revendicări ce ţin de politica salarială a magistraţilor, este greu de justificat acceptarea unei greve politice a magistraţilor în legătură cu interese ce ţin de funcţionarea internă a unei autorităţi constituţionale. În Franţa, spre exemplu, acţiuni similare cu o motivaţie infinit mai benignă sunt pasibile de sancţiuni disciplinare ce pot merge până la revocarea din funcţie, indiferent de motivele invocate (au existat în timpul mandatului preşedintelui Sarkozy numeroase sensibilităţi lezate de ieşirile incriminatoare ale acestuia din urmă în legătură cu clemenţa exagerată a unor judecători în faţa criminalităţii violente).

Trebuie precizat că realizarea actului de justiţie în regim de cvasi-permanenţă reprezintă o misiune fundamentală a unui stat şi reprezintă o problemă non-negociabilă prin grevă. Regimul vacanţei judecătoreşti şi suspendarea şedinţelor de judecată sunt încadrate la nivel de lege, nefiind supuse exercţiului discreţionar al judecătorilor. Executarea unor acţiuni de filiaţie anarho-sindicalistă în legătură cu revocarea membrilor CSM reprezintă un chestionabil act cu caracter cvasi-subversiv faţă de stabilitatea Justiţiei în general, şi a CSM, în particular, acesta fiind definit în actuala Constituţie a României ca principalul garant al unei Justiţii independente.

*          *          *

Post scriptum: (despre reflexe condiţionate)

Este semnificativ cum un parlamentar al coaliţiei de guvernare, partizan al desfiinţării CSM-ului până la revocarea celor doi magistraţi judecători, a transmis în data de 27 februarie, la o zi de la consumarea şedinţei de revocare a celor doi magistraţi, un comunicat referitor la necesara relaxare a subiectului CSM motivând că justiţia este oricum într-o stare jalnică şi, pe cale de consecinţă, trebuie adoptat un armistiţiu în lupta politică pentru justiţie, permiţând astfel magistraţilor să îşi rezolve singuri problemele interne.

Acest tip de intervenţie este o acţiune de acoperire. Obiectivul a fost infiltrat la nivelul dorit, urmează replierea şi securizarea rezultatului prin camuflarea subiectului. Dosar închis. Simpla desistare ar fi fost suficientă şi lipsită de amprentă.

Distribuie acest articol

161 COMENTARII

  1. Excelenta analiza !!! O fotografie complexa si de rezolutie maxima a…..momentului !!! Marturisesc ac am salvat-o pt mine….asa , s-o citesc in liniste….si mai ales , mai incolo, in timp……sa pot s-o arat copiilor , ca sa judece si ei cu mintea lor……Superb, felicitari….!!!

  2. Europa unita nu convine multora, atat din afara cat si dinlauntrul ei.
    Arhitectii acestei construcctii sunt sigur ca au prevazut multe dar si mai multe sunt cele care
    nu se pot prevedea.
    Cu perceptia Romaniei (a romanilor in general) s-au cam fript si desi am votat cu convingere
    intrarea in Europa ma intrebam cum de sunt ei asa de chiori de ne primesc.
    Pe termen imediat si mediu am inteles de pana sa bag votul in urna ca, fugit eu de pe glie cu
    dorinta de a recupera un pic din handicap, votul meu dat pentru intrarea in Europa este la
    fel ca atunci cand cel din groapa ajuta celui de pe mal sau cand un sarac lipit il ii da unui
    miliardar painea din mana induiosat ca acestuia ii e foame.
    Dar, am votat pentru beneficiul cel pe termen lung si poate mai sunt ca mine si poate ca tinand
    fiecare de cate un firicel, firicelul lui personal cu particica lui de Tara, si adaugandu-se la asta
    vointa (si buna-vointa) acelei parti de Europa care chiar e Europa, nu vom lasa pontii cei care
    dau cu piciorul spunand: „Na, daca va convine, luati Romanie”, pontii cei pentru care violarea
    drepturilor confratilor lor le-ar fi floare la ureche dincolo de usa inchisa.
    Din pacate Europa va avea mult de suferit pana la a ne creste oameni de omenie.
    Pontii se comporta ca un copil bezmetic (al tau insuti) care nici nu vrea sa mearga pe jos dar
    si-n brate daca-l tii tot tu trebuie sa-i fii recunoscator ca-ti sta cuminte, tot tu trebuie sa-i
    platesti ca sa te calareasca pentru ca altfel face tot posibilul sa n-ajungi nicaieri.
    Admir pokerul, il cunosc, ii stiu regulile dar nu-l joc (pe bani) tocmai pentru ca-i cunosc forta.
    Cacealmaua face parte din joc si nu este cu nimic condamnabila fiind egala cu orice alta
    „carte” (grupare de carti).
    Dar pontii nu sunt cacealmisti ci … trisori, oameni care si-au facut din a trisa o meserie,
    care au crescut trisand si care nu vor fi in veci, jucatori.
    Ei (trisorii) nu sunt fraieri. Sunt insa fraieri cei ce s-au lasat fraieriti de niste bieti trisori, niste
    oameni care, jucand corect, nu fac nici cat o ceapa degerata.
    Ei stiu asta. De-aia a si zis exponentul pontilor ca „urasc ceea ce reprezinta omul Basescu”.
    Europa are mult de suferit ca are multi copii lla fel de bezmetici (sau si mai si) decat grecii.
    „Aripii” latine ii cam place sa-si dea in stamba.

    • d’na vida, sau clara, care va e preferat.. ei nu s-au amagit, au stiut exact, dar au primit niste ‘favoruri’ (intre tari nu exista mita, exista favoruri) de ne-au sustinut cu entuziasm..

      cat despre ce scrieti in rest, de la ideatica concisa a inceputului pana la alegoria pokerului, m-ati pierdut pe drum. marturisesc ca-mi lipseste nivelul.

      cu salutari.

      • @crap
        Singurul entuziasm care s-a putut masura a fost cel exprimat prin vot si … ne apartine.
        Am manifestat (noi romanii), adica ne-am aratat dorinta, cu un procentaj care a lasat
        in urma orice alta manifestare de aderare.
        Interes (in spaniola spunand „interes” te referi la „dobanda”) nu se poate sa nu aiba,
        oricine intra in relatie cu tine. Nu este normal.
        Problema este, daca se respecta regula jocului pe care stabilim sa-l jucam.
        Stii cum era cu zmeul si cu Fat-Frumos; stabileau mai intai in ce vor sa se bata iar
        mai apoi se luau la paruiala.
        Dar daca lasau la o parte optiunea cu sabia, pe cea cu sisul si decideau sa se bata
        cu muschii (animaliceste, adica, precum cerbii, berbecii, boii sau orice fel de alte animale)
        apoi se chema ca incalca regula cel care punea mana pe sis sau pe sabie desi admisese
        ca nu le foloseste cu nici un chip (nici macar cu cel al pierderii capului).
        Intotdeauna in chestii din astea preocuparea ta (ca actor in cauza) nu trebuie sa fie daca
        celalalt isi respecta sau nu cuvantul ci daca tu ti-l respecti pe al tau.
        Asta pentru ca in timp ce la gandurile celuilalt nu poti ajunge ci decat banui (imaginandu-ti
        tu tot soiul de scenarii) la ale tale poti ajunge in modul cel mai concret.
        Iar omul, in traiul lui isi este dator in primul rand lui sa-si sprijine picioarele numai pe
        suport concret pentru ca, calcand pe langa pateste ca personajele din desene animate
        cand li se termina „pamantul” de sub picioare, mai bat aerul de cateva ori pana isi dau
        seama ca sunt „in aer” si apoi iau sfanta tranta.
        Din fericire, in desene animate e frumos, razi poti da si „replay” dar in viata desi nu se vad
        toate „calcarile pe langa” ele se acumuleaza si nu pacalim pe nimeni altcineva (in
        adevarata realitate) decat … fiecare pe el insusi.

        PS. Nu crede niciodata in nici un fel de institutie „non-profit” (si „dragostea” spre ex. este
        o institutie). Ceva „non-profit” este (prin analogie) egalul lui „a nu respira”.
        Cat timp crezi tu ca poti rezista fara sa respiri ? Concluzia este ca trebuie (este normal)
        ca tarile care intra in relatie cu noi sa aiba interes, problema este sa putem noi diferentia
        intre cei care au interes murdar si cei au interes normal.
        Salve.

  3. Din astea se tot scrie despre România de la ’90 încoace; atunci când încă nu era în UE și NATO ba că rămâne în conul de umbră al Europei, ba că este lăsată din nou la cheremul Rusiei și câte și mai câte aberații alarmist-isterice de acest gen! Acum că este în structurile euro-atlantice se aberează de „inversarea alianțelor” ale României! De ca și cum nu s-ar opune nimeni, de ca și cum miza reală nu ar fi „doar” dorința unor corupți de a scăpa de închisoare, și de ca și cum, așa cum a descris acest lucru Cristian Turturică într-un articol din „România Liberă”, nu ar exista la noi deja oameni din justiție care nu doar că rezistă dar și trec la contraatac! Marea problemă a jurnalismului de la noi(laudă excepțiilor!) este lipsa crasă de compentență profesională(orișicine care știe să pună două fraze pe hârtie crede că poate să publice un articol în ziar!), combinată cu stilul enervant la culme isterico-alarmist, hipernegativist și pesimist. Autorul articolului nici nu se ostenește să spună cititorilor săi de unde are el asemenea informații: principalul e că a scris și el ceva senzaționalist care mai este în spiritul climatului de pesimism și negativism de la noi. Atât doar și nimic mai mult!

    • Subscriu, mult mai pertinent si de bun simt comentariul tau decat articolul in sine. Romania n-o sa se resovietizeze, occidentalii nu-si permit sa piarda „teritorii” castigate. Au un interes strategic si economic in zona. Contrar aparentelor, nici romanii nu mai sunt asa naivi ca in anii ’90.
      Cel mult ne vom intoarce cu cativa ani in urma, si ne vom pierde din credibilitate (cat mai aveam din ea). In goana lor dupa putere, actualii guvernanti vor marginaliza Romania in Europa, si ne va cimenta imaginea de tara de categoria a doua, un partener instabil pe care nu se poate baza. Economic, o sa ne arda rau imaginea asta.

    • d-lor praporgescu,turmentescu,ex,gogu etc :) ))
      depinde ce se intelege prin resovietizare,inversarea aliantelor scl
      ar fi o eroare cred eu ca sintagma sa fie inteleasa ca-n anii 50 de ex.
      daca se face referire insa la un model macinat de o coruptie endemica,un liber arbitru alterat,o justitie la comanda politica etc etc atunci articolul se poate constitui intr-o baza serioasa de meditatie personala.

    • Nu botul pricinuieste magarului coada, D-le Praporgescu. Nu comentariul determina faptele, si nu le precede Cred ca habar nu aveti cum se numeste acest site (surpriza, este „contributors”!). Cu ce contribuiti dvs. aici ?
      Mi se pare – poate doar mie, scuzati – ca asta este o radiografie, o analiza, si il felicit pe autor, haideti sa-l numim cum doreste , Adalbert Klein, cu toata stima.
      Dumneavoastra doriti profetii, previziuni, sau ce ? Daca asta vreti, mergeti la mama omida, dar pina atunci , va rog, dati-va seama de ce se intimpla, si cit de grav e ceea ce s-a intimplat deja. Mai cititi inca o data postarea de fata, sau cititi-o complet pentru prima data daca n-ati facut-o decit superficial, cum cred eu ca ati facut, si nu ratati ocazia inteleapta de a tace ! Pe mine, care am aceeasi opinie ca dl. Klein, ma ingrozeste chiar si posibilitatea ca 50% din ce presupune d-lui sa fie , justificat, adevarat; dar, din pacate, nu-l pot contrazice.

      • Stelian D: va multumesc pentru interventie si clarificari. Ma scuteste de efortul oricaror adaugiri suplimentare fata de initiatorul thread-ului.
        Cele bune.

  4. Da, bună analiză.
    Sper să nu se întîmple cele semnalate cu severitate de către autor.
    După părerea mea, va fi decisivă evoluția economică a României. În condiții economice dificile – creșterea inflației, stagnare sau chiar regres a ecoonomiei naționale, pierderea investitorilor străini etc. – condiții care se anunță, o bună parte din cei 4,5 milioane de indivizi care au votat USL se poate întoarce cu mare viteză împotriva USL, cum a facut deja contra PDL.
    Adică, scenariul ucrainean se va duce naibii!

    • Excalibur, problema foarte delicata este cui vor da votul acesti electori dezamagiti de USL. Din spectrul actual de optiuni, ei se indreapta mai degraba spre PPDD. Iar din acel moment lucrurile se pot precipita dramatic in sensul aventurismului iresponsabil urmat de colaps si restabilirea „ordinii” printr-un „inspirat” program de mana forte. Al cui, nu stiu, sunt insa multi chibiti pe tusa in acest moment ce asteapta sa intre in arena.

    • @ex. Nu se poate concepe dezvoltare economica CONTRA UE sau indiferenta la UE, mai ales daca exporti 75% catre UE. Vrem sa acceptam ideea ca, inainte de ’89, noi nu am VANDUT nimic in China/RUsia ci am facut barter [intre saraci]??? acesti saraci au acum bani si cumpara de la cei ce le vand PE BANI. Ca sa intri pe aceste piete trebuie sa ai un raport pret/calitate superior nemtilor, francezilor, italienilor, etc. Cand zbiara un politician pe sticla este evident ca habar n-are de aceste concepte.

  5. Sunt de acord cu multe din cele expuse, iar cinismul afisat fara rezerve de cei care incearca jocul asta ma face sa cred ca nu sunteti departe de planurile lor. Mai departe insa, asa cum spuneti ca un plan e bun doar pana incepe aplicarea lui, mai am inca sperante, iar prima este ICCJ care trebuie sa ia in discutie contestatia depusa de cei doi. Dupa aceea insa raman putine puncte de rezistenta (unul ar fi numirile la CCR anul asta) iar despre crearea altelor noi nu prea vad cine ar avea interesul si mijloacele considerabile necesare, UE si SUA par a nu fi sigure daca mai meritam efortul, cu tot riscul la adresa prestigiului. Ba mai mult am putea servi de exemplu celor care se mai arata sceptici: iesiti de aici sa vedeti ce va asteapta!

    • Ursu, modelul „partii nevazute a iceberg-ului” se aplica in orice, inclusiv asupra presiunilor care pot fi exercitate asupra ICCJ. Prin comparatie cu acestea, linsajul mediatic poate fi uneori doar una dintre cele mai inofensive forme de presiune. In ce priveste contextul extern, doar un exemplu: anul acesta cancelarul german Angela Merkel intra in campanie electorala interna. Foarte multe lucruri in Europa depind de rezultatul acestor alegeri din Germania.

  6. In primul rand doua observatii : 1. corect este repercusiuni nu repercuRsiuni.. Scris de doua ori denota necunoasterea termenului. 2. Consiliul Superior al Magistraturii si nu Suprem.
    Analiza se bazeaza pe informatiile de care beneficiaza un om care nu traieste in Romania si la care ajung opinii privite numai dintr-un anumit unghi. Articolul este o expunere teoretica cu putine corespondente in realitate.
    Daca revocarea celor doi membri ai CSM era decisa doar de plenul CSM atunci se poate presupune ca acestia au fost influientati, manipulati, santajati etc, pentru ca sunt putini, dar cand magistratii de la majoritatea judecatoriilor si a curtilor de apel iau astfel de decizii eu n-as mai fi asa de sigur ca este o actiune politica. Nu pot sa cred ca majoritatea magistratilor judecatori din Romania se pot incadra in categoria de „4pezi” asa cum i-a numit procuroarea Haineala si cum pare ca sunteti de acord.

    • Eu cred ca tu …..nu numai ca esti un judecator cu …..musca pe caciula, dar esti si putin ……..USL-ist ….de un rosu strident !! Tu te auzi cum …..gandesti ???

    • Pare ca functionarea CSM este reglementata prin Legea 317/2004 ; poate ca ar fi util sa vedem ce scrie in lege despre rolul CSM si despre motivele pentru care pot fi revocati membrii CSM .
      Parerea curenta este ca CSM ar fi un fel de organizatie sindicala care reprezinta interesele judecatorilor din Romania ; pare ca este vorba de o perceptie eronata , care ignora existenta AMR si UNJR , organizatii sindicale declarate .
      Cred ca eroarea vine din faptul ca membrii CSM ( majoritatea ) sunt alesi prin votul magistratilor ; oamenii suprainterpreteaza , crezand ca CSM reprezinta / se ocupa de interesele judecatorilor / magistratilor .
      In realitate , CSM se ocupa de interesele cetatenilor , care au nevoie de un arbitru corect ( Justitia ) in raporturile interumane / cu statul ; prin Lege , CSM este o organizatie profesionala care reglementeaza si supraveagheza functionarea sistemului juridic din Romania .
      Eu zic ca este relevant faptul ca , in contextul Legii 317/2004 , intre 75 – 90 % din judecatorii de la Judecatorii / CA au votat pentru revocare ; ma refer la aspectul tehnic ( juridic ) al votului si la faptul ca profesionistii din justitie au considerat ca nu au obligatia sa ofere o motivatie pentru votul dat .
      Eu zic ca aceste fapte ne ofera o imagine exacta asupra calitatii profesionale / umane a celor care infaptuiesc Justitia in Romania si a modului in care percep domniile lor pozitia pe care o au fata de societate ( pe care se presupune ca ar trebui sa o slujeasca ) si fata de cetatenii care ii platesc .
      Am aflat cu aceasta ocazie cum este in REALITATE sistemul juridic ; hotararea ICCJ asupra contestatiei inaintate de Ghica si Danilet ne va spune – destul de precis – in ce directie ne indreptam .

    • ai si o sursa independenta pt. afirmatiile referitoare la dna Haineala? vreo sursa mai credibila decat A3 care l-a facut pedofil pe Danilet (care, de fapt, se plimba de mana cu propria fiica) sau l-a facut pe Funeriu picat la bac (prezentand un fals evident)???? vreo sursa care sa nu porneasca de la dl.Neacsu -anchetat pt. deconturi FALSE la DNA- si de la soferul sau care ZICE ca …. A facut careva vreo expertiza a telefonului despre care vorbim? [PS. pariem ca sunt capabil sa trimit in numele tau 100 de SMS care sa zica…..].

  7. Deci Romania va iesi din UE si va reintra in sfera ruseasca de influenta ziceti?

    Si milioanele plecati la munca in Vest?

    Si cu justitia….ne reintoarcem la statul pur mafiot al lui Nastase?

    E adevarat ca Antonescu e rus lipovean si membru in loja masonica Petru cel Mare, ca si Putin ?

    Si ca Ponta e ofiter SIE? Asa am auzit.

    Ca sa stiu….sa plec la timp din tara asta nefericita.

    • Putem sa ne indepartam de drumul nostru spre civilizatie (refuzand sa luptam pentru Schengen). Celor ce au votat pentru USL, putin le pasa de justitie.
      Dar votantilor USL le pasa de stomacul lor, si eu sunt sigura ca creditele in euro tot le vom plati. Daca nu suntem credibili le vom plati mai scump. Cam asta ni se spune cand nu suntem lasati in Schengen, ca nu suntem de incredere.
      Si aici lucrurile incep sa se lege. Am suspendat a doua oara un presedinte ca sa-i schimbam pe Morar si pe Kovesi. Din cate vad eu miscarea asta a esuat.
      Avem si exemplul Ungariei care a incercat sa faca smecherii, sa nu mai plateasca creditele in euro. Cand esti indatorat in moneda straina nu mai esti independent.
      Eu sunt optimista ca justita nu va face regrese prea mari sub USL. Ca a iesit Corlatean la rampa sa dea putin din aripi mi se pare tot o dovada de slabiciune. Poate il schimba Ponta, mai stii ?

    • Nu zice nimeni ca maine de inscriem in CSI. Caci lucrurile nu evolueaza asa repede. Dar anumit pasi incep sa se vada: presati de UE in privinta problemelor de justitie, USL-ul incepe sa dea inapoi: sictir cu MCV-ul vostru, nici Schengen nu ne mai intereseaza. In acest ritm o sa renuntam si la obiectivul euro (nu merita sa mai rezolvam problemele structurale ale economiei, mai bine devalorizam moneda si gata), iar rata de absortie o sa fie tot mizerabila, pana la renuntarea in a mai accesa fonduri. Nu o sa fie un divort brutal si brusc, ci un trai comun la rece inca cativa ani. Dupa aia poate sa urmeze si un divort pe motivul „mai, noi de cativa ani nu mai avem nimic in comun”. Iar de aici calea spre zona de influenta ruseasca e batatorita, caci rusii nu au renuntat nicicand la gandul de a isi recastiga zonele de influenta.

      Si de ce toate astea? Doar pentru ca anumiti oameni politic majori au bagat mana pana la cot in banul public si acum nu vor sa plateasca. Nu, nu imi spuneti ca Voiculescu sau Fenechiu au dosare politice, studiati doar acele dosare si o sa vedeti ca au furat milioane de la stat in cel mai grosier mod.

      Da, pana la un punct mai toata clasa politica vroia in Europa: sa fin integrati acolo, sa avem drepturi de calatorie, munca, studii, sa primim fonduri, etc. Dar daca integrarea asta vine cu cativa ani de puscarie la pachet, mai bine nu. Da-l in ma-sa de popor cu ce i-ar fi lui bine, eu ma ocup de libertatea mea. Mai bine un regim a la maica Rusia, in care de la un anumit nivel incolo nu se atinge de tine niciun ziarist, procuror sau judecator, ca dispare. La modul fizic.

      Ei, la un moment dat trebuie sa alegi. Pentru unii politicieni e clar. Iar poporul a trecut la fragezit: suntem colonie, ne-au cumparat pe doi bani, ne exploateaza occidentul, ne trateaza cu dispret Merkel etc etc etc

      Da, relatia cu UE e ca orice relatie politica, trebuie sa fim pragmatici si noi si sa ne vedem interesul in multe privinte. Dar sa sugerezi asa cum sugereaza Antena 3 ca ne-ar fi mai bine in afara UE, e o mare nemernicie. Cine nu crede sa faca o excursie mica in Moldova, Ucraina sau Belarus. Sau se se uite pe investitiile directe in tara din 2002 incoace (inainte de criza ajunsesem la 9 miliarde de euro anual). Sau se se uite pe banii trimisi de cei care lucreaza in UE (pana la 5 miliarde anual). Sau se se uite la ce fonduri ne-a pus la dispozitie uniunea ca fonduri nerambursabile (aproape 75 de miliarde euro din 2007 pana in 2020). Sau ce s-a realizat in justitie la presiunea UE. Si dupa aia sa zica „hai scitir UE cu MCV-ul si cu Schengenul tau. Noi suntem un popor mandru, nu suntem colonia nicicui”. De fapt, ne e frica de puscarie, dar suna mai frumos sa o bagam pe asta cu „colonia”

      • silicon_v: Intr-adevar, in linii mari, cam despre asta este vorba. Sa remarcam, de asemenea, si coincidentele fericite in sincronizarea succesiunii de evenimente.

  8. Articolul face parte din schema inceputa de Aligica. Mesajul este: grupati-va in jurul serviciilor de informatii, singurele institutii ramase sa lupte impotriva Cartelului rusofil (citat).

    Cand l-am intrebat care e cartelul rusofil, n-a avut amabilitatea sa-mi raspunda.

    E aceeasi schema clasica cu dusmanul extern (folosita si de Ceausescu) de care ne poate apara numai cineva anume.

    Sigur ca exista interese ostile Romaniei, dar de unde reiese ca doar Danilet, Morar si Basescu ne pot apara de ele?

    Spuneti-mi si mie un om sau o actiune rusofila, prosovietica a cuiva din Romania, ca daca pericolul asta e atat de mare, cum se face ca nu prea se vede cu ochiul liber?

    In 2009 veneau minerii daca nu il alegeam pe BAsescu. Acum mineri nu prea mai sint, trebuie sa vina cineva, asa ca rusii sint de serviciu. Si se pare ca amenintarea creste cu cat noi intram in NATO si UE.

    • Om sau actiune rusofila: ieri la Birlad? Ministrul de externe care hotaraste ca nu ne mai trebuie Schengen? Asta pentru ca am memoria scurta si nu-mi aduc aminte ce a fost alaltaieri.

      • @Andrei, n-as vrea sa polemizam prea mult pe tema asta, pentru ca e oarecum off-topic, dar exemplul manifestatiei de la Barlad ca actiune rusofila nu rezista nici macar la o analiza superficiala.
        De remarcat ca, desi Gazprom e un beneficiar indirect, demonstratia a fost orientata mai degraba impotriva guvernului. Guvern rusofil, din cate inteleg din articol si comentarii, care guvern rusofil sprijina investitia unei mari companii americane, pana la urma in detrimentul Gazprom.
        Iar televiziunile rusofile tip Antena si cele controlate de guvernul rusofil au ocolit cu mare grija subiectul demonstratiei.
        @Stefan Michiu. Nu inteleg exemplul Mechel. Dezvaluirea consta in faptul ca firma ruseasca Mechel e rusofila, sau in ce anume?
        Altfel, daca va referiti la „vanzarea” acelor combinate siderurgice (mai degraba o vanzare formala, interna, catre alta ramurica a Mechel), e o practica destul de banala in lumea afacerilor, atunci cand se incearca separarea activelor bune de cele proaste, „curatarea” bilantului, bad bank vs. good bank etc.

  9. Sunt intristat si ingrijorarea mea e mai profunda dupa citirea acestei remarcabile analize;Ce e de neinteles, absurd, este cum de majoritatea judecatorilor nu a apreciat si s-a napustit asupra campionilor independentei Justitiei, cum de in fata incercarilor evidente ale politicului de subordonare, de umilire si desconsiderare a Justitiei au tacut malc, n-au reactionat in nici un fel. Pare o actiune suicidara;sa fie majoritatea judecatorilor contrara reformei propriilor institutii, contrara propriei demnitati profesionale?Sa fie o majoritate-comparabila cu cea care a votat USL in decembrie-careia i-a placut si doreste continuarea dulcei colaborari cu infractorii si supusenie politicului?Sa fie pentru ea modele Costiniu, Pivniceru (amintiti-va de plimbarea in masina detinutului Nastase, de propunerile facute, etc)?Se pare ca da! Asta vor, fratie si suava indulgenta cu Camatari, exceptie de la Lege -nu asa, dovada de respect! pentru politicieni.E groaznic, daca dreptate nu e, nimic nu e!

  10. Stimate domnule Klein,

    Haideți să fim serioși. Din textul dvs. rezultă pentru cel neavizat că tocmai a fost încălcat vreun armistițiu făcut într-un război civil, Doamne Ferește. Ori nici vorbă de așa ceva ci doar de un truc jalnic la care s-a pretat dl.președinte încă – Băsescu ca să mai rămână 2 ani la Cotroceni. Ar fi fost util să precizați că și fără dl.președinte încă și fără cei 2 jenanți de la CSM România funcționează, investițiile se fac și în general suferă doar prăpăstioșii care nu pricep că nimeni nu e de neînlocuit. Fraze de genul ”Referitor la contextul în care au fost revocaţi din CSM cei doi magistraţi judecători, trebuie clarificat faptul că neîndeplinirea cerinţelor de verificare a respectarii legalităţii condiţiilor de formă şi de fond impuse pentru revocarea membrilor CSM reprezintă în sine o încălcare a legii într-un domeniu sensibil ce controlează organizarea puterii judiciare în stat.” sunt comice și jenante pentru cel care le formulează. Dacă onor exclușii ar fi promovat pe competențe mai aveam de discutat. Ori ei au fost puși acolo- pe o totalîă incompetență pentru că n-avem de unde să presupunem că ar fi cei mai buni până nu dau examen- de dl. președinte Băsescu- deci și numirea lor este în disprețul oricărei societăți civilizate. Mutatis mutandis și datul lor afară e la fel de normal ca și numirea, nu încalcă decât legile strâmbe băsiste și nu merită comentat.
    Revenind la oile noastre, justiția ca atare, cu CSM, CCR și alte aiureli este doar un atribut secundar și neimportant al ROmâniei la ora actuală. Ea trebuie să-și reia acest loc, nu să se facă din țânțar armăsar. Nu e nici o nenorocire că Dănileț a fost dat afară. Nenorocire e faptul că actul de justiție n-are trasabilitate, că judecătorii au fost investiți din prostie cu puteri de semizei când în realitate sunt doar niște oameni . Nenorocire e judecătorul care i-a dat drumul asasinului studentei japoneze, judecătoarea care i-a dat drumul lui SIle CĂmătaru, etc. Atâta vreme cât ne vom ascunde gunoiul sub preș și vom proclama că de justiție nu trebuie să se lege nimeni vom fi în continuare stupizii Europei.

    • Amesteci neadevaruri flagrante – au fost pusi acolo de Basescu – cu idiotenii incalificabile – ca nu s-ar incalca decat legile basiste. Prin urmare trebuie sa iti dau dreptate, desi partial, in ceea ce priveste concluzia: ramai in continuare stupid, ramane de vazut daca al Europei.

      • Prietene, înainte de a ne lansa într-un concurs de înjurături- unde ai pierde cu siguranță, vreau să îți precizez- și sper ca moderatorul să lase această precizare- CĂ PESTE TOT ÎN EUROPA CIVILIZATĂ OAMENII SUNT SELECTAȚI PE BAZĂ DE COMPETENȚĂ. Nici Hollande, Merkel și nici Cameron nu vor numi ei judecători, procurori, etc.- din simplul motiv că nu există personaj politic- aici sau aiurea- care să fie Dumnezeu și să facă alegerea perfectă. Chiar dacă nu discutam de măgăriile băsesciene pe față- tot exista o urmă de îndoială că X l-a numit pe Y. Faza cu ”numitul la o cafeluță” e tipic băsist-dâmbovițeană.

        • Amice, departe de mine sa-ti provoc capacitatea in asemenea intreceri, domeniu in care ma recunosc invins apriori. De altfel, nu am facut decat sa preiau, partial e adevarat, afirmatia ta cum ca am fi stupizii Europei. Cum nu stiu sa se aplice in prea multe cazuri nu decat pot sa-i acord veridicitate in cazul tau, mai ales ca aduci argumente. Cei doi au fost alesi legal, prin votul colegilor lor, de la Curtile de Apel si respectiv de la Judecatorii, fara vreo procedura care sa-l implice fie si formal pe Basescu. Mai departe aprecierea ta cum ca s-ar incalca doar „legi Basiste” este, pentru mine cel putin, incalificabila pentru ca nu am suficiente date pentru a hotara: esti cinic precum cei mai din spatele celor doi gaunosi USL sau esti doar un idiot util care il vede pe Basescu oriunde nu-i convine ceva. Inclin spre a doua varianta, mai ales ca observ pasiunea cu care ne predici.

        • Cred ca nu intelegeti: judecatorii de la CSM AU FOST ALESI de adunarile judecatorilor. Toti. Nici poveste de numirea lor de catre Basescu.

          Sunt doar cateva numiri directe in CSM, de exemplu Corina Dumitrescu „Standford” din partea „societatii civile”, trimisa acolo de catre senat. Ca e sotia unui senator PSD si nu prea aduce a societate civila (a fost si propunerea min. educatie in guvernul Ponta I) nici nu mai conteaza, domnia sa este extrem de competenta sa ocupe un post in CSM, o arata si CV-ul

          Un sfat sincer: aplicati metoda lui Caragiale, care iubea adevarul si stia cum sa il caute :) Cautati informatii in mai multe parti.

    • Dle , nu mai minimaliza. TOTUL porneste de la justitie. Ceea ce face dl Corlatean si compania e un santaj ordinar .Problema lor e ca nu cunosc mentalitatea ocidentului. Care e clara. Nu tolereaza santajul. Asa ca si-au facut gresit calculul. Nu vor avea Schengen si in plus vor fi penalizati la bani. Pina la urma e o alegere constienta in loc sa sacrifice pe Fenechiu aleg sa sacrifice interesele economice ale tarii.

      • Stimate domnule, mă pot lăuda că eu cunosc mentalitatea Occidentului și că pe Occident îl doare-n cursul săptămânii de cine face justiție în România. Nu justiția e importantă- reiau. Dovadă că Occidentul face afaceri extraordinare cu țări aflate la marginea unei justiții obiective- vezi Georgia și Rusia. Propun un exercițiu mental simplu- dacă taxele pentru investitorii străini ar scădea mult sub cele practicate în UE chiar crezi că Mechel sau Nokia vor fi interesate că Dănileț nu mai e la CSM ?

        • Stimabile. Nimeni nu vine intr-o tara unde regulile sunt arbitrare si se schimba peste noapte.Si unde corupti majori sunt la Guvernare. E in interesul romanilor sa se debaraseze singuri de false valori -plagiatori, corupti, mincinosi.

        • Daca dv „va laudati” ca sunteti intim cu „mentalitatea” occidentului, apai, noi care traim si lucram de 20 de ani in occident ce sa mai zicem? Ca si in alte ocazii, argumente subtiri domnule George, de aia am si incetat sa mai intru in polemica cu dv. Sunteti mult prea patimas (intr-o singura directie desigur), si mult prea orbit de ura fata de Basescu, ca sa mai fiti si lucid…din pacate (v-am citit si posturi pertinente deci se poate, da’ mult prea putine)…

        • Da, chiar sunt interesati. Pentru ca in cazul unor litigii de orice natura oamenii aia vor sa se poate baza pe justitie. Nu isi permit sa piarda procese aiurea, doar ca se judeca cu firma unui barosan de partid. E mult mai simplu sa faci afaceri cand lucrurile sunt clare. Si sunt N cazuri de firme care care au „explodat” in ambasade, ca erau jupuite si excrocate la greu de factorul politic, iar mesajul s-a dus spre presedinte sau premier. Iar astea sunt firmele mari, care isi permit. Cele mai mici strang din dinti sau se cara.

          Chiar eu cunosc o firma romaneasca care s-a judecat pe la inceput anilor 2000 cu firma unui mare senator, decedat saracul intre timp. Firma senatorului refiza sa plareasca 50.000 de euro, desi primise produsele si factura. Si firma senatorului a castigat, crederi sau nu. Cu mare greutate firma care facuse livrarea a scapat de faliment.

          In plus, nu stiu ce e cu atitudinea asta. Ca sa o lasam mai moale cu justitie, ca nici pe aia nu ii intereseaza. Pe mine CHIAR MA INTERESEAZA CA JUSTITIEA SA MEARGA BINE. Asta e tara in care traiesc si aici sper sa traiasca si copiii mei.

    • Spui ca: „datul lor afara e la fel de normal ca si numirea, nu incalca decat legile strambe basiste si nu merita comentat”.
      Asta este o manipulare josnica a cititorilor „neatenti”. In primul, numirea a fost facuta conform legilor existente spre deosebire de „datul lor afara”, care a fost facut fara respectarea lor. In al doilea rand, intr-un stat de drept legile trebuie respectate, indiferent daca ne plac sau nu. Daca nu sunt bune, legile trebuie shimbate, nu incalcate!

  11. Modelul din SUA

    Justitia este principala vinovata pentru intarzierea economica a Romaniei si pentru prabusirea standardelor morale a societatii. A acceptat sa fie controlata politic si astfel a „luptat” pentru perpetuarea coruptiei.
    Solutia este una singura: alegerea de catre cetateni a magistratilor cu functii de conducere, la fel ca in SUA.

    • Da cetățene, justiția e vinovată și de faptul că marea mea dragoste nu s-a căsătorit cu mine, că afară e cam mohorât și evident de faptul că n-am un SUV performant. Poate ne vei explica și nouă legătura între justiție și economie- și dacă e să fim foarte foarte democrați eu n-aș ridica în slăvi justiția din SUA și nici modalitatea de alegere în posturi TEHNICE totuși a unor demagogi care dau foarte bine din gură. Ce-i drept, la Curtea SUpremă- slava Domnului, nu sunt aleși de cetățeni dar, atenție iubitori de justiție băsistă- judecătorii trebuie confirmați de Senat !!!

      • Iti place sa manipulezi cititorii „neatenti”! Totusi, aici nu esti la Antena 3 asa ca nu vei avea succes cu afirmatii de genul „justitia e vinovata si de faptul ca marea mea dragoste nu s-a casatorit cu mine”. Tin sa iti reamintesc ca in comentariul meu era vorba despre rolul negativ al justitiei in evolutia societatii romanesti dupa Revolutie, asa ca „argumentul” tau este pe langa subiect.
        In rest, nu contea ca populatia mai greseste si alege niste „demagogi care dau foarte bine din gura”. Din doua motive. Primul este acela ca „demagogii” se vor demasca prin discursul lor, asa ca, cel putin vom sti de la inceput cu cine avem de-a face. Al doilea motiv este acela ca populatia se mai si „trezeste”din cand in cand si astfel isi poate corecta erorile, pe cand o dictatura instalata cu ajutorul unor magistrati corupti este mult mai greu de inlaturat dupa ce a acaparat puterea.

        • Cetățene, iar o tragi pe Academiei…ceea ce nu e frumos dat fiind faptul că , crima s-a ântâmplat pe Edgar Quinet. Eu n-am avut treabă cu justiția română 50 de ani și într-o lume normală marea majoritate a cetățenilor ar urma același model. Nu vreau să comentez tâmpenia făcută după revoluție când li s-a dat nas avocățeilor și celorlalți funcționari (judecători, procurori) pe ideea că nu economia dezvoltă țara ci scârța-scârța care dau din gură. Rezultatul- avem mai mult de 3 milioane !!! de procese pe rol întro țară care nu e totuși Vestul Sălbatic, cereri absolut nerușinate de retrocedare și resurse pierdute pe un domeniu strict secundar.
          Populația nu greșește. Ea refuză ceea ce îi face rău, oricât de mult ar da din clănțău alde… și alde… cum ne-au salvat ei din recesiune. În realitate alde…n-ar câștiga nici măcar 10 lei din munca proprie dar le combate bine…cea mai elocventă dovadă că n-avem nevoie de justiție e imaginea justiției în România- dl.Dănileț și dna. Paula Iacob. Tusea și junghiul. Cine are nevoie de dl.Dănileț ? Și de ce ? Ce mari fapte de arme a făcut domnia sa- în afară de insistența totalmente stupidă să nu fie comentați judecătorii de presă ??? Chestia cu independența justiției e cea mai mare tâmpenie scornită vreodată de niște trepăduși jalnici- câtă vreme un judecător nu poate asigura trasabilitatea sentințelor sale și nu poate demonstra în fața unui public neutru- că a avut dreptate și că a urmat niște proceduri. De la dl.Stoica citire- judecătorul e singurul stăpân- și de aceea sunt și sentințe de râsul curcilor- vezi cazul Năstase.

          • Tot e bine ca nu „o trag” pe „Revolutiei” (din Octombrie 1917), cum le-ar place unora!
            Repet ce am mai spus: „populatia nu greseste” atata timp cat respecta legea. Daca legea nu este buna, ea trebuie schimbata, nu incalcata. Sunt convins ca magistratii stiu foarte bine acest lucru insa se fac ca il uita (unii dintre ei).
            In rest, incerci sa ne manipulezi din nou. Ar fi mult mai neplacut pentru tine daca afirmatia: „chestia cu independenta justitiei e cea mai mare tampenie scornita vreodata de niste trepadusi jalnici” a fost facuta pentru ca nu te duce capul mai mult.

          • Recunosc, chiar ma amuzau ideile tale populiste – nu prin continut ci prin felul in care le exprimai… Asta pana ai comis gogomania cu „cereri absolut nerușinate de retrocedare”, care m-a lamurit ca esti un tavarisci de nadejde, care doarme cu secera si ciocanul sub perna!

            Draga tovarase, lupt de vreo 15 ani cu justitia autohtona „iezact” pe motive de retrocedare… Si stii ce? Am intalnit destui judecacatori care au dat sentinte dupa ureche, find ei inamovibili (deci cu dureri exclusiv la basca)!

            Bine, ca am castigat ulterior toate apelurile la CEDO (care judeca, tin sa-ti reamintesc, pe baza acelorasi legi) e alta poveste, dar in unele cazuri nu s-a putut schimba schimbarea: stii tu, chestia aia cu „puterea lucrului judecat” deci am primit despagubiri financiare. Si pe alea le-a platit „statul”, adicatelea tot poporul (inclusiv ‘mneatale). Deci eu m-am ales cu nervii, cu cheltuiala si cu alergatura, restul populatiei s-a ales cu ceva pagube prin buzunare (sau cu mai putine medicamente in spitale, mai putina caldura in scoli si mai putini litri de benzina in rezervoare). In schimb, caricaturile „in-robite” dorm ca pruncii, cu derriere-ul pe pensia cat casa popo(r)ului, ca doar lucrara in conditii de stres.

            Halal!

            • Prietene, ministerul a pierdut o casă care a fost dată de către proprietar- prințul Cantacuzino- la Creditul ROmân în 1946 în contul datoriilor princiare. Prințul s-a cărat după aceea și casa- care n-a fost naționalizată de comuniști pentru că era pur și simplu la Credit ca ipotecă- a fost dată ministerului. După 1990 ne-am trezit cu o firmă de avocăței cică româno-americană – care a venit la conducere și a zis că ei vor câștiga din cauză că au relații în America. Nu mai exista cel care a dat casa și nici rudele lui directe. Niște moștenitori de spița a 7-a au profitat de legile strâmbe date de neica nimeni- și ne-au lăsat fără casă. Ți se pare că e normal, e logic, e corect ? Motivația a fost fabuloasă ”dacă nu veneau comuniștii, prințul nu pleca din țară și își lua casa înapoi…”. Păi să nu execuți judecătorii României la marginea șanțului ?

            • Draga tovarase Andrei George! Vad ca ai multi „prieteni” printre comantatorii acestui articol. Dupa modelul statelor „prietene” din fostul bloc comunist.
              Lupul isi schimba parul, dar naravul ba!

      • @AG.. Esti chiar naiv sau ura orbeste? cine transeaza conflictele ECONOMICE? ministrul, primarul sau justitia? cand statul nu-si indeplineste partea sa de contract nu justitia transeaza? nu in justitie rezolvi o taxare incorecta? cand timp de trei ani statul nu plateste furnizorul si acesta falimenteaza nu e legatura intre justitie si economie? PE CE LUME TRAIESTI?????? PS. stii de ce contractul Bechtel e DINAMITA? pt. ca rezolvarile in justitie nu se fac la Bucuresti ci la PAris (asa e contractul). Consecinta? Sova va hamai la TV si nu va face nimic! caci justitia nu se ia dupa lozinci.

    • Asa este, cetatene, principala problema pe care investitorii o reclama este increderea in justitie. De ce ? Simplu! Orice contract este – doar teoretic la noi , inatacabil la altii – un act juridic, si cind nu exista justitie confiabila, nu exista garantie pentru executia contractului si a responsabilitatilor derivate.
      Inutil sa-i explicati d-lui Andrei G., sint basisme pure, se aplica peste tot, dar la noi nu, pentru ca nu vrea „majoritatea”. Dixit!

  12. poate ca n-ar fi rau sa analizati cauzele care au dus la situatia de acum.
    Cu toate ca Ro este la granita UE si NATO si ar fi necesitat o atentie deosebita, atat UE cat si SUA, desi spuneau ca au proiecte fantastice pentru Ro, in fapt au sustinut regimuri clientelare si corupte ( ca cele anterioare sau ca cel de acum ) care corespundeau intereselor pe care le aveau ( economice, militare, financiare, etc ) / cele mai scumpe medicamente, cel mai scump km de autostrada, cele mai proaste servicii publice, etc.
    A mers mai putin decat s-au asteptat, se vor reorienta curand. O sa trecem si prin asta; sanatate!
    PS Oare la ce se astepta Martin Schulz cand mergea cu Victor Ponta in campanie electorala in Gorj ?

    • fara sa te contrazic prea tare, noi avem cele mai ieftine medicamente!! de aceea dispar, caci se pot REVINDE mai scump in HU, etc. Avem cel mai scump km de autostrada, caci constructorul -nedecontat ani de zile- plateste dobanzi mari pe creditele luate. DObanzile astea se regasesc in costuri. Avem servicii publice proaste pt. ca cei ce le ofera sunt rudele politicienilor. Pleaca dl.X pleaca si 100 protejati.

  13. @Ioan Praporgescu

    1.Dv. ati scris ceva opimist si nesenzational care eludeaza adevarul.
    Cei doi judecatotri au fost revocati in dispretul legii si mai notati ca regulile nu se schimba in timpul jocului asa cum face usl-lamul de un an incoace.
    Au fost alesi pentru un mandat de 6 ani, va rog sa-i respectam chiar daca nu ne plac.

    2.Va rog sa mai notati ca usl-amul a ajuns la guvernare prin tradarea interesului public in favoarea celui personal a unor indivizi mizerabili ca; frunzaverde, petru filip, placinta, gabriel mutu si altii

    3.Cred ca cele prezentate in articol se vor adeveri daca analizam istoria guvernarii din ultimul
    an al usl-amului culminand cu tentativa de lovitura de stat din iulie anul trecut.

    @ex
    Este de presupus ca ati votat usl-amul si ca ii sunteti clientelar

    @nae
    Revocare celor doi nu s-a facut conform legii.
    Cand au gresit magistratii judecatoriilor si curtilor de apel, atunci cand i-au ales sau cand
    i-au revocat ?
    De ce nu cititi lege si faceti asfel de afirmatii ?
    Suntem intrun stat de drept si aplicam lege
    Sunteti cumva postac pcr in favoarea usl sau va lipseste logica elementara ?
    Va reamintesc ca dlui crin antonescu ii era frica de Departamentul de Stat, va mai intreb inca odata cu ganditi ? sau aveti memoria scurta ?

    Altfel, tot respectul.

    • Stimate domnule,

      Faceți declarații de B1- și nu cred că suntem la B1. Aș fi foarte bucuros dacă declarațiile dvs. nu s-ar baza pe ”toată lumea știe” ci pe aspecte reale. Dacă sunteți amabil, vă rog să motivați următoarele:

      1. ”Cei doi judecatotri au fost revocati in dispretul legii si mai notati ca regulile nu se schimba in timpul jocului asa cum face usl-lamul de un an incoace.
      Au fost alesi pentru un mandat de 6 ani, va rog sa-i respectam chiar daca nu ne plac.”. Eu i-am ales ? I-ați ales dvs. ? De ce aș respecta ceva care nu-mi place, nu este în spiritul democratic și nici european ? Așa-zisele alegeri influențate decisiv de dl.Băsescu sunt în realitate niște ”să ne facem că…”. Dacă sunt la putere e normal să schimb ce vreau, cum vreau iar dacă aplic și principiul competenței- nimeni nu îmi poate reproșa nimic.

      2.”.Va rog sa mai notati ca usl-amul a ajuns la guvernare prin tradarea interesului public in favoarea celui personal a unor indivizi mizerabili ca; frunzaverde, petru filip, placinta, gabriel mutu si altii”. Neplăcut pentru dvs. este că vreo 7 milioane de cetățeni i-au votat- de aceea au ajuns la guvernare. Dacă i-au votat pe ei și nu pe ceilalți e o dovadă că cei 7 milioane- sau mai mult- știu ei ce fac. Sunteți dvs. mai deștept decât ei ? Mai bun ?

      3. ”De ce nu cititi lege si faceti asfel de afirmatii ?
      Suntem intrun stat de drept si aplicam lege
      Sunteti cumva postac pcr in favoarea usl sau va lipseste logica elementara ?
      Va reamintesc ca dlui crin antonescu ii era frica de Departamentul de Stat, va mai intreb inca odata cu ganditi ? sau aveti memoria scurta ” Gramatica dvs. cam scapătă- sau tastatura cam scapă. Legea și nu lege, cum și nu cu, etc. Mă bucură că sunteți un postac pdl și considerați că marea majoritate- adică toți cei care sunt împotriva pdl- sunt pcr-iști. Fie și așa…

      • Intr-un stat de drept, majoritatea poate decide atata timp cat nu incalca legea.
        Pentru ca sa fie mai clar cum interpretezi tu democratia (si statul de drept), voi da un aforism al lui Benjamin Franklin: „Democratia inseamna doi lupi si un miel care voteaza meniul pe care il vor servi la masa”.
        Daca in lege scrie ca „este interzis canibalismul” si legea se aplica, atunci cetatenii nu vor putea sa isi manance semenii doar pentru ca au majoritatea sau pentru ca detin puterea.

        • Prietene, legea e făcută tot de oameni și legea e- în principiu- reflectarea unei realități de la un moment dat. Respectiv de pe vremea când dl.Stoica dădea apă la moară unor nulități făcute prin diverse particulare- pe post de inamovibili. Dacă matale ești convins că LEGEA- cum o consideri- e perfectă, nu trebuie schimbată și o idealizezi- înseamnă că trăiești în cea mai bună dintre lumi, precum celebrul Candide. Numai că dl.Candide- fiind convins că trăiește în cea mai bună dintre lumi- precum matale- a avut tot felul de întâmplări neplăcute. Pe care le-a acceptat cu stoicism, pentru că , nu-i așa, ”asta e legea”. Conform gândirii matale dacă ar exista o lege să-i ducă la Auschwitz pe toți cei care au anumite caracteristici- n-ai încerca să te ascunzi ci ai merge cu un zâmbet senin pe față mulțumit că respecți legea, nu-i așa ?

          • Tu ori te faci ca nu intelegi ori … te faci ca nu intelegi! Eu ma voi preface ca cred ca tu nu intelegi, asa ca voi repeta: o lege care „nu reflecta realitatea la un moment dat” trebuie schimbata, nu incalcata!
            O lege care „sa-i duca la Auschwitz pe toti cei care au anumite caracteristici” nu este posibila decat intr-o dictatura. Tocmai nerespectarea legilor (intr-o democratie) poate avea ca si consecinta aparitia unei dictaturi care sa permita existenta unor astfel de legi. Asa ca trebuie sa luptam pentru respectarea legilor (intr-o democratie) tocmai pentru a nu fi obligati sa le incalcam (intr-o dictatura).

          • @andrei george
            Cand vorbim de fotbal mai toti stim ce inseamna „regula jocului” dar cand e vorba sa
            schimbam „subiectul” si sa inlocuim subiectul „fotbal” cu un oricare alt subiect (inclusiv
            cu subiectul „politica”) dovedim ca nu intelegem nici ce este acela „principiu” si nici ca
            „principiul” nu se schimba indiferent ce anume masori cu el (fiind un „etalon”).
            Precum vedem (si stim) si in fotbal legile sunt facute tot de oameni dar nu se modifica
            in asa fel incat sa convina Rusiei sau SUA ca sa castige si ele „Mondialul” ci raman asa
            neutre.
            Asta nu inseamna ca e o „regula a jocului” perfecta ci ca este asumata de toti cei care
            se implica in jocul respectiv, si cand „pierd” (meci pierdut) si cand castiga (meci castigat).
            Vorbind despre un sport, vorbim despre o ramura a acestui copac numit „Viata” la a
            carei umbra daca vrei te asezi iara daca nu, nu.
            Dar vorbind despre Viata insasi (iar Viata fara Politica, nu exista deci putem sa punem
            linistiti semnul „egal” intre ele) aceasta este o coroana la umbra careia nu te bagi prin
            alegere (optiune) ci … acolo te afli, iar acestui joc ori 1) ii repecti regulile majoritar
            convenite ori 2) nu-i respecti regulile majoritar convenite (cu alte cuvinte ori esti
            „conventional” ori esti „non-conventional” (adica nu esti interesat de adevar ci incerci
            sa confectionezi un „adevar” care sa-ti fie convenabil, functie de variabilitatea
            circumstantelor. A fi „conventional” sau a fi „non-conventional” ramane asta la
            latituudinea fiecaruia in parte si cel mai bine o stie doar propria-i constiinta.
            „Conventional” nu poate fi decat „omul”. „Non-conventional” poate fi orice alt fel de
            fiinta vie.

      • Va asigur ca eu sint mai destept decit oricare dintre cele 7 milioane. Si mai destept decit dumneavoastra. Argumentatia dumneavoastra este la nivelul unei invatatoare agramate.
        Acesta este un fapt. Puteti sa ma contraziceti?

        • Ha, ha, ha, dragă prietene. Caută pe Internet ceva care se numește ”legea numerelor mari” și o să vezi că, din păcate, chiar dacă ești mai deștept – sau mai bine zis dacă te crezi așa- democrația nu se face cu cei ca tine- decât pe post de excepții. Neplăcut, nu ? (…)

          • Domnule, legea numerelor mari se refera la cu totul altceva.
            Si daca tot discutam de teoria probabilitatilor, ultima oara cand usl (sub diversele forme) a avut o majoritate atat de clara n-a fost bine pentru democratia din romania : mineriade fara niciun vinovat, constitutie cu dedicatie, jurnalisti batuti, procurori „sinucisi”. Probabilistic, conform teoriei numerelor mari (de dragul argumentatiei, chiar daca nu au fost suficiente evenimente), nu are cum sa ne fie bine nici in asemenea situatie.
            Concluzia trista e ca esti un biet postac cu pretentii de universitar.

      • Citandu-va intai, „Neplăcut pentru dvs. este că vreo 7 milioane de cetățeni i-au votat- de aceea au ajuns la guvernare. Dacă i-au votat pe ei și nu pe ceilalți e o dovadă că cei 7 milioane- sau mai mult- știu ei ce fac. Sunteți dvs. mai deștept decât ei ? Mai bun ?” nu ma pot abtine sa nu va contrazic. Sa procedam deci cu pasi mici. Din 18 milioane de electori pe liste, rotund vorbind, s-au prezentat la vot, conform BEC, 41.72%, adica, tot rotund vorbind, 7.68 milioane de electori. Din cei 7.68 milioane, 270 mii de voturi au fost fie albe fie au fost anulate, ramanad deci 7.41milioane de voturi valide. Din aceste voturi valide, USL a adunat, ca medie la Camera Deputatilor si Senat, 59.3%, insemnand, in final, 4.3 milioane de voturi. Asta cu 7.5 milioane de romani, este propaganda USL, care uita ca nu toti cei „7.5 milioane de romani” la care face referire ( de la lovitura de stat din vara trecuta) au votat cu ei….Intrucat cifrele se cam potrivesc in ambele cazuri, referendum si alegeri parlamentare, inclin sa cred ca aceleasi persoane care au spus DA au votat si acum pentru USL….As indrazni deci sa spun in consecinta ca vointa a 4.3 milioane de romani, nu poate fi public numita vointa romanilor….

  14. Ok, sunt complet impotriva USL dar acest articol este o mizerie in mare parte fara nici o legatura cu realitatea.

    Ca USListii vor sa-si puna oamenii in posturi cheie era de asteptat. In schimb restul este fabulatie pura. Vreau si eu nume de conspiratori, barfe ale unor discutii purtate …. macar atat. Oracaiala asta despre baubauri imaginare discrediteaza opozitia.

    • Argumentati, va rog, cum stam la capitolul „legatura cu realitatea”. Promit ca las raspunsul sa treaca daca nu injurati – am in vedere ca ati scris un comentariu de doua linii in care doar ne asigurati ca nu sunteti simpatizant al USL si ne povestiti despre mizerii, baubauri si oracaieli.

  15. Excelenta analiza a relatiei dintre ceea ce numesc de-democratizare, in primul rand anihilarea justitiei independente, subminarea statului de drept, si reorientarea Romaniei intr-o directie anti-occidentala. Cine a crezut ca 2013 va fi un al calmului si „reconcilierii”, s-a inselat. Duumvirii si cei care trag de fapt sforile au inteles anumite lucruri din esecul suferit anul trecut, au adoptat temporar o pozitie aparent rationala, conform principiului reculer pour mieux sauter. Acum au declansat faza a doua a capturarii statului.

    • Exista ca exista o singura voce sincera in afara Romaniei si inca una care intelege exact fenomenul din tara.Poate ca scrie mai mult decit trebuie sa stie profanii din tara si mai mult decit inteleg politicienii din DC.

      Trebuie sa intelegem ca semnalul public l-a dat Ion Iliescu care a subliniat asa zisa gresala prin faptul ca dupa ’89 s-a crezut ca Romania ar avea o sansa.
      Nu cred ca soarta Romaniei este diferita de cea a Ungariei si nu va fi nicidecum mai buna.
      Romania si Ungaria sunt in stadiul de blocaj si prin ele trece falia ruso-atlantica.
      Cei care trasat harta si au desemnat zonele de influienta nu au fost la fel de priceputi precum predecesorii de la Yalta.
      La fel pe plan intern atit in Romania cit si Ungaria s-a simtit o totala lipsa de intelepciune a conducatorilor care nici macar nu au incercat sa sugereze un plan viabil sau alternativa unei finlandizari.
      Daca in momentul de fata vestul pierde in Romania este ceva normal si se datoreaza imposibilitatii sa invete lectia istoriei si sa inteleaga realitatea.
      Cel care persevereaza in greseala si care nu isi intelege greselile va repeta la nesfirsit.
      Se demnonstreaza ca la nivle declaratic cultura si educatia anglo-saxona subliniaza intelegerea realitatii si intelegerea unei lectii dar aceasta se aplica numai celor considerati inferiori, cei destepti si superiori nu gresesc ei sunt sefi si sunt fara de greaseala.
      Pentru romani nu exista a doua dilema care se punea in 1940, cu cine mergem cu germanii sau cu rusii ?
      Daca atunci se punea problema sa mergem cu cei victoriosi acum se observa cu nu sintem in fata unei situiatii victorios-perdant ci dilema este perdant-perdant intrucit si occidentul si rusii vor pierde in fata schimbarilor istoriei.
      Deci protipendada politica din nordul Bucurestilor de la Primaverii la Baneasa si prin padurile din prejur nu trebuie sa isi ivete odraslele nici engleza si nici rusa pentur a merge la studii la Leningrad sau la UCLA ci vor trebui sa ii scoleasca in China si Korea de Nord ceea ce implica adaptarea conducatorilor.Acestia au deja un atu al coloanei vertebrale elastice si a temenelelor peste 90 de grade, iar restul il vor invata de la noii stapini.

    • Nu ca zic, da’ vreau sa spun:

      Lumea evoluiaza din cauza prostilor*!

      Ma explic:
      Pareto 80/20, USL 70/30
      consecinta:
      ministreasa/csm 70/30 cctd
      prosti/destepti 70/30! Provocarea este pentru destepti sa gaseasca argumente, sa coboare la nivelul prostilor – cu toate ca ei sunt DOCTORI in prostie si aparent este o lupta inegala – si sa demonteze argumentele „copy paste”

      * DEX prosti: stiriaci, gadeaci
      zi buna

    • Domnule profesor, va multumesc pentru interventie. As mai adauga doar ca semnalele sunt foarte proaste atunci cand coroboram cele de mai sus cu dosarele sensibile din contextul extern.
      Toate cele bune.

  16. @Andrei George

    Daca sunteti interesat mi-am spus un punct de vedere,si cred ca sint documentat.
    Daca Dv. aveti „educatie” antena 3 dupa cum scrieti nu inseamna ca eu sunt „angajat” B1.

    1.Va rog sa cititi legea sa va documentati, nu conteaza erorile pe care le aveti Dv. in aceasta
    speta.

    2.Cei vreo 7 milioane „educati” antena 3 sunt de fapt vreo 4 si pentru qaceasta dragnea trebuie sa fie deja coleg cu nastase.

    3.OK, tastatura mea mai „uita” cate odata sa-l aplice pe „a”, dar ce face cu „marea majoritate” a Dv. pentru ca ar semana a pleonasm.
    Cred ca majoritatea este una ca notiune si nu poate fi nici mare nici mica; este majoritate
    si atat. Cred ca adaugand un procent majoritatii o puteti defini mai bine.

    Nu sunt PDL-list dar nici nu vreau sa am nevoie de lamaie cand ii vad pe:
    vanghele, codrin stefanescu, catalin ivan, rizea, liviu pop, v v ponta, c. antonescu, d. voiculescu, a. nastase si mai ales pe criminalul si ucigasul de iliescu cu care rezonati
    Dv. !!!!????
    Ca orice om am si eu slabiciuni care nu sunt chiar comode cate odata.

    Altfel, tot respectul.

  17. noua generatie de postaci selectati din categoria celor care pot lega trei propozitii intr-o fraza inteligibila si fac acordul intre subiect si predicat coboara din pacate nivelul general al Contributors. strategia de targetare a postacilor functie de obiectivul atacat pare ca a infrint si aceasta comunitate. pacat.

  18. Cu cît comentariile împotriva ideilor din articol sînt mai elaborate și mai lungi cu atît adevărul revelat de acesta este mai puternic și mai vizibil.

    O analiză foarte bună pe alocuri însă cam prea tehnic exprimată pentru gustul meu (ceea ce nu-i scade valoarea). Mulți oameni își pierd șirul dacă citesc propoziții mai lungi.

    Excelentă!

  19. multi sunt intristati mai ales la modul declarativ pe acest forum din cauza acestei analize; intrebarea de baza e gradul ei de luciditate si realitatea scenariilor. mi se pare un scenariu catastrofal, putin lucid. e drept ca poate se incearca schimbarea orientarii la nivel de csm, dar sa nu-mi spuna nimeni ca csm’ul actual e complet impartial, ca ar fi o ineptie. romanii nu prea au tendinta de a fi impartiali in general. cred ca se interpreteaza mesajul partial belicos al ministrului de externe si sustinerea lui de catre ponta la un nivel prea panicard.. in loc sa se ia peste picior declaratia de prost fudul a unor semi-nationalisti, se cauta dedesubturi, se manipuleaza perceptii, se incearca sa se dea o aura de ‘gata, s’a dus, ajungem pe mana rusilor’.. nimic mai gresit.

    din experienta mea occidentul s-a temut de rusi si ii respecta si in clipa de fata. din tot blocul de est pe ei ii respecta, desi poate declarativ incearca sa construiasca alta imagine. occidentul de asemenea dispretuieste milogii, drept dovada ca sarbii prin pozitiile lor belicoase si-au castigat cat de cat respectul vesticilor. e greu sa intelegi anumite lucruri daca nu esti inclinat spre a le accepta realitatea.

    mai e un aspect: poporul isi va avea conducerea pe care o merita. nimic de adaugat. cu 70% aprobare din partea populatiei, se vede ca nu suntem pregatiti de mai mult. se vede ca romanii au vrut libertatea, dar marea majoritate probabil considera ca cei mult strica. poti sa-i condamni prea tare? multe din investitiile starine aduse cu efort si pompa au fost un dezastru, au ruinat mari unitati, au avut pierderi enorme, au pus orase pe butuci. romanii trebuie incurajati sa inteleaga ca daca vor sa faca ceva trebuie sa se agite, mai nimic bun nu poate veni de la niste investitii dupa ureche de la firme care probabil ne vad cum vedeau britanicii bastinasii din noua zeelanda. cand se vor simti mai stapani pe soarta lor si mai inclinati sa faca ceva in privinta asta, probabil ca vor vota mai in cunostinta de cauza.

    • Desi aveti dreptate nu puteti nega faptul ca acest scenariu, asa apocaliptic incepe sa aiba sanse din ce in ce mai mari de realizare. Exact cum e si motto-ul insa: ce e sigur e ca s-a facut prima miscare. Acuma daca o sa decurga tot procesul ca mai sus inseamna ca domnul „Klein” este adevarata_mama_omida :)
      Insa mai e mult pana departe; credeti ca la inceputul razboiului se gandea cineva in japonia la ce vor ajunge sa „experimenteze”? Sau aici, la noi acasa, s-ar fi gandit careva in 39 ca in 44 vom sari parleazul si ne batem cu ailalti?
      Trecutul e istorie, viitorul depinde de ce facem azi deci prezentul e cel mai important.

      • Nu stiu daca primul glont a fost de-abia tras sau suntem intr-un razboi care’a’nceput mai demult de fapt, un razboi declansat mai demult de basescu prin refuzul sistematic de a colabora cu Tariceanu.. evenimentele de anul asta au aratat cat de mult a gresit, Tariceanu aratand de fapt ca e mai cu capul pe umeri decat majoritatea liberalilor, care recent au votat un labil psihic cu o majoritate covarsitoare, ceausista.

        Sperantele tarii in perioada curenta precum si a cincinalului urmator stau in echilibrul psihic al psd, si in contributia pe care o poate avea johannis (probabil i-am scris numele gresit..) la schimbarea atitudinii in pnl.. Primarul sibiului are sansa extraordinara sa ajunga un pion important in pozitiile coalitiei la putere, si daca va juca inteligent (ca tact pare ca are din belsug) poate intra definitiv in istoria romanilor. Desigur un posibil scenariu. Orice scenariu are o probabilitate nenula de a se realiza.. tot ce poti spera e ca e mai aproape de probabilitatea de a da 6 cu zarul decat de a marului scapat pe jos sa sara inapoi in copac.. (probabilitate nenula conform mecanicii cuantice)

        • Nu vreau sa comentez absolut nimic despre Johannis, oricum asta e parerea mea ca este el.
          De asemenea daca doriti sa duceti discutia in zona exclusiv politica (aliante, combinatii, oportunitati), eu ma opresc aici, nu acesta a fost scopul comentariului. Pe mine ma intereseaza justitia, domnia legii si toate mecanismele care fac un stat sa fie de drept. Deci este normal sa am o reactie in momentul in care sistemul juridic este lovit la temelie pentru acaparare de catre politic; insa ma lasa rece cu cine se impaca/cearta basescu/antonescu/ponta/s.a.m.d.
          Cert e ca nu ma incanta perspectiva Ucraina unde prin vointa populara au ajuns la putere niste indivizi care au acaparat statul de drept (stiu ca se vor gasi unii sa faca paralele intre Timosenko si Nastase insa e cam acelasi lucru cu asocierea lui Nastase cu Maniu, plus-minus).
          Si sa fac o gluma, nici nu trebuie mecanica cuantica: marul cade intr-un sistem gravitational, fara gravitatie intram intr-adevar pe taramul probabilitatilor ;)

    • draga crap,
      esti intr-o mare eroare; 70% dintre romani cu drept de vot nu au votat; cei mai multi pentru ca nu au avut pe cine. Figurile propuse de paridele locale, filiale ale partidelor europene, nu i-au convins.
      70% din cei 30% care au votat au ales USL-ul dar cati au facut-o din convingere?
      Cei care conduc tara nu sunt alesii nostri, sunt alesi de Paris, Bruxelles si Washington. Nimeni nu ajunge ministru, premier sau presedinte in Ro fara aprobarea lor.
      Poporul nu i-a ales pe cei ce i-au fost propusi si asta este intr-adevar o victorie.
      Totusi tactica de a culpabiliza pe cei care sunt doar spectatori se pare ca are succes.

  20. @ ausar
    Eu nu doream sa intru in dialog cu comentatorii articolului, iar dupa citirea celor pe care le-ati postat chiar ca nu vreu sa port o discutie cu dumneavoastra. Dumneavoastra nu aveti puncte de vedere aveti doar „sentinte” pe care le aplicati celor care nu sunt de acord cu credinta dumneavoastra, dar nu pare sa fiti jurist. Daca ati fi magistrat si majoritatea acestora ar gandi ca dumneavoastra atunci chiar ca sistemul juridic nu mai are nicio sansa de functionare normala. Va place un asfel de comentariu ? Nu seamana cu cele pe care le-ati postat mai sus ?
    In general autorii articolelor care au ceva de „impartasit” cititorilor, intra in dialog cu acestia. Domnul A. Klein a avut doar misiunea de a scrie un articol pe tema data si nu il intereseaza ce cred cititorii sai. Mai sunt cativa autori de acest gen.

    • Domnule nae, haideti sa dialogam: care poate fi legatura dintre un sindicat al magistratilor ce a organizat greva acestora pentru revendicari salariale si votul magistratilor care se incoloneaza in spatele opiniilor promovate de liderii acestui „sindicat”? Care poate fi legatura intre reflexul unor magistrati de a face greva cu revendicari ce tin de revocarea unor colegi ce au devenit incomozi pentru aceste sindicate/asociatii profesionale si stabilitatea sistemului judiciar? Ce surprize ne rezerva oare in viitor astfel de manifestari „spontane” fata de predictibilitatea functionarii unui serviciu esential al oricarui stat functional?

  21. Bun. Daca dam jos „camuflajul” de pretinsa analiza „specializata” raman cateva puncte cu adevarat nevralgice:
    1. „rezultatul subordonării efective a Consiliului Superior al Magistraturii de către executiv începând cu data de 26 februarie 2013”
    2. „profesionişti de bună credinţă” vs. „masa critica de trogloditi” in CSM
    3. „declanşarea unui război total pentru ocuparea Justiţiei”
    4. „validarea prin referendum a unei noi Constituţii şi a unui nou cod electoral” vazute in cheie catastrofica
    5.”este simptomatică şi îngrijorătoare acţiunea magistraţilor judecători de la o serie de judecătorii de a întrerupe activitatea normală a şedinţelor de judecată în data de 26 februarie în semn de protest faţă de faptul că acţiunile lor de revendicare nu sunt luate în considerare de CSM aşa cum îşi doreau aceştia”. De asemenea „este surprinzător faptul că s-a ajuns la astfel de gesturi de presiune extreme sub influenţa asociaţiilor profesionale cu caracter cvasi-sindical”

    Desigur, toata analiza a fost scaldata in binecunoscutul sos „rasaritean”.
    In realitate, autorul deplange esecul unei strategii de dislocare clandestina a puterilor statului roman prin utilizarea unei parghii administrative a justitiei, anume CSM. Interpretarea abuziva a legilor si a Constitutiei din ultimii ani nu va mai fi posibila cu asa de mare usurinta de acum inainte.
    Redesenarea raporturilor de putere in societatea romaneasca cu ignorarea vointei electorilor, doar prin plantarea convenabila a catorva „profesionisti de buna-credinta” in sistemul judiciar, cu misiunea clara de a pune talpa peste grumazul „masei critice de trogloditi” nu a reusit.
    Teama de adoptarea unui cod electroal si a unei noi Constitutii, prin referendum, este chiat induiosatoare daca ne amintim de faptul ca dl. Basescu s-a intrebuintat serios pentru a ne convinge sa modificam Constitutia actuala, considerata incompleta, depasita, etc.

    Autorul nu trebuie sa experimenteze fibrilatii majore, singurul lucru semnificativ care se intampla este urmatorul: ingineria statala aplicata Romaniei in ultimii ani a esuat, „trogloditii” bastinasi au recapatat controlul propriei tari. Toate celelalte presupuneri referitoare la reorinetarea spre est, izolarea de proiectul european, s.a.m.d. sunt doar cosmarurile unei fericite persoane care s-a culcat cu stomacul prea plin.

    • (…) Ca tot romanul, am si eu o opinie! Pe mine ma intereseaza mai putin ce vrea acest Rica Venturiano ajuns sef la Senat si amicul sau Goe ajuns Prim Ministru. Pe mine ma intereseaza ce vrea cetateanul Popescu, ce vrea Ionescu, etc. Vreau ca cetatenii sa poata, in baza aceluasi principiu care opereaza in lumea justitiei pentru revocarea lui Danilet si compania sa functioneze si pentru revocarea lepadaturilor din administratie si parlament care sufoca viata cetatii de zeci de ani. Vreau ca cetatenii sa poata alege magistratii. Vreau ca angajarea marilor cheltuieli publice sa se realizeze cu consultarea cetatenilor. Vreau ca sa existe drept de atac impotriva oricaror initiative administrative si politice, pentru a initia o reala dezbatere publica.Etc. Si dupa ce vom fi pus la punct acest mecanism se va vedea automat incotro se indreapta Romania. Adica n-o sa mai discutam pe margine ce a spus Rica, Goe, Varanul, Marinarul, Buldogul, Lenuta,……

    • Citindu-ti comentariul, mi-am reamintit de „basme” ca „Praslea cel voinic si … epoca de aur”.
      Spui ca: „interpretarea abuziva a legilor si a Constitutiei din ultimii ani nu va mai fi posibila cu asa de mare usurinta de acum inainte” Intr-adevar, in cazul revocarii judecatorilor Alina Ghica si Cristi Danilet legea nu a mai fost „interpretata”, a fost ignorata. Este intr-adevar un mare progres care prevesteste o „epoca de aur” in justitia din Romania.
      Mai spui ca „ignorarea vointei electorilor, doar prin plantarea convenabila a catorva «profesionisti de buna-credinta» in sistemul judiciar … nu a reusit”. Eroare! Nu este vorba despre „ignorarea vointei electorilor” ci despre respectarea legilor intr-un stat de drept. Se pare ca aceasta „confuzie” persista, asa ca, pentru ca sa fie mai clar cum interpreteaza „lupii” democratia (si statul de drept), voi repeta aforismul lui Benjamin Franklin: „Democratia inseamna doi lupi si un miel care voteaza meniul pe care il vor servi la masa”. Daca in lege scrie ca „este interzis canibalismul” si legea se aplica, atunci cetatenii nu vor putea sa isi manance semenii doar pentru ca au majoritatea sau pentru ca detin puterea.
      „Teama de adoptarea unui cod electroal si a unei noi Constitutii” este una justificata, avad in vedere modul in care a USL-ul (a demonstrat ca) intelege functionarea unui stat de drept.
      Mai spui ca: „ingineria statala aplicata Romaniei in ultimii ani a esuat”. De fapt era pe cale sa esueze insa a fost salvata de venirea la putere a USL-ului, asa ca jaful national inceput dupa 1989 cu devalizarea bancilor (Bancorex, Bankcoop, Columna Bank, Banca Internațională a Religiilor, Credit Bank etc.), „firmele capusa” ale politicienilor, „afacerile cu statul” obtinute prin „incredintare directa” sau licitatii trucate, etc., poate sa continue. Aceasta „ingineria statala aplicata Romaniei” nu era posibila daca justitia nu era corupta si isi facea datoria. „Trogloditii bastinasi” au cedat din nou „controlul propriei tari” celor care ii manipuleaza cu cinism.
      In final, printr-o ironie „subtila”, incerci sa anesteziezi temerea (celor care le pasa de destinul Romaniei) legata de „reorinetarea spre est, izolarea de proiectul european”. Tin sa te anunt ca „anestezia” a esuat deoarece durerea provocata de comunismul impus cu tancurile de catre vecinii de la est (care au inca dificultati cu intelegerea notiunii de „stat de drept”) este inca prea mare, iar politica Moscovei de a-si recastiga influenta asupra fostelor state „prietene” este din ce in ce mai agresiva. In acelasi timp, politica anti-europeana a USL-ului a fost (este) evidenta, din pacate nu este doar „un cosmar” ci o realitate.

    • Ce demagogie stravezie la aceasta „casandra” !!!! Marca SNSPA, inconfundabila, de genul :

      „idiotu, pana cand sa se asteapte cei care au castigat alegerile sa treaca in fine la parghiile puterii, hei ? idiotu’ ! pana cand ??? Ce este rau ca „trogloditii” bastinasi au recapatat controlul propriei tari ??/

      si altele de genul asta patentate la stilul Vlad Nistor et co….

    • @casandra. Stiti vreo tzara (inclusiv RO) unde interpretarea legii se face de altcineva decat de judecatori? Macar una? nu cumva faceti PERVERSA confuzie intre opinii despre aplicarea legii si interpretarea ei? In orice sentinta perdantul nu striga „abuz”??? Intre judecatorul X si Gadea sau Ciutacu, cine aplica legea? Este alesul intr-un colegiu supus unei legi speciale, daca FURA? Un candidat la bac prins copiind e dat afara, dar daca e „neam de…” legea devine abuziva?

    • Multumiri pentru promovare.

      De asemenea multumesc Revistei 22, echipei de la In linie dreapta, platformei Politeia. Multumesc in egala masura tuturor celor care au recomandat acest articol pe Facebook si Twitter, precum si prin mai clasicul telefon-cu/sau-fara-fir.

      Si, cel mai important, sa ne aducem aminte de toti cei care sunt in prima linie si sustin principiul legalitatii impotriva anarhiei, clientelismului si faradelegii.

      • Stimate domnule Klein,

        Poate vreți totuși să justificați (…) adică avem așa un fel de război apocaliptic în care evident că binele e reprezentat de dvs. și ”cei care sunt în prima linie” (parcă am fi în Afganistan, zău așa) și de asemenea noi în România trăim în anarhie, nu ? Mă bucur sincer să aud asta, având cotizația la FAI plătită la zi- dar eu credeam că trăim într-un stat de drept și nu știam în întunecimea din care ne-ați luminat că în România a fost deja instaurată anarhia, comunismul libertarian sau ce mai inventați dvs. Acuma anarhia nu prea merge cu clientelismul și nici cu fărădelegea- fiind oarecum inventată împotriva acestora, dar n-o să vă țin eu din ROmânia lecții unui om de Paris, nu ?
        În speranța că acest comentariu va rămâne și mai mult că veți da un răspuns logic …

        • Cristi Danilet: „Mi s-a spus ferm de catre mai multi colegi judecatori ca daca voi vota la presedintia CSM altfel decat cum isi doreste Sectia de judecatori [cu judecatorul Mircea Aron] voi fi revocat. Am inteles sa imi asum acest vot si nu regret nicio clipa alegerea pe care am facut-o”

          Alina Ghica: „Curtea de Apel Cluj, initiatoarea perocedurii de revocare, a transmis CSM ca nu a considerat necesar transmiterea motivelor care au stat la baza acestei revocari catre celelalte adunari generale ale instantelor. Intrucat hotararea de revocare supusa la analiza nu prezinta nici un motiv, consider ca aceasta nu poate fi aprobata de CSM”.

          Livia Stanciu, presedinta ICCJ: „Procedura de revocare se declanseaza pentru neindeplinirea sarcinilor, pentru incalcari ale regulilelor. Aici, in cazul de fata, adunarile generale ale instantelor au fost declansate de la votul exprimat de catre unul dintre colegi ca a votat pentru unul dintre colegi spre nemultumirea altora”.

          http://www.hotnews.ro/stiri-esential-14305057-decisiva-csm-alegerea-vicepresedintelui-revocarea-judecatorilor-cristi-danilet-alina-ghica-ordinea-plenului.htm

          Adica i-au revocat pe judecatorii Alina Ghica si Cristi Danilet pentru ca „asa a vrut muschii lor”.

          • Da cetățene, mi s-a spus că umblă Monica Belluci în nudul gol pe șoseaua Colentina, întrebând cine dorește să o ducă acasă. Chiar crezi ?
            În rest, pe bune, dacă erau aleși pe bază de calități și competențe aveam o altă discuție acuma. Dar conform citatului tău ” “Procedura de revocare se declanseaza pentru neindeplinirea sarcinilor, pentru incalcari ale regulilelor. Aici, in cazul de fata, adunarile generale ale instantelor au fost declansate de la votul exprimat de catre unul dintre colegi ca a votat pentru unul dintre colegi spre nemultumirea altora”.”- ca să nu vorbesc de incomprehensibilul abisal al dnei. judecător ”votul exprimat de catre unul dintre colegi ca a votat pentru unul dintre colegi spre nemultumirea altora” (pentru cine era vorba să voteze- pentru un marțian cu burtica verzuie ?) -procedura de revocare nu poate fi declanșată pentru neîndeplinirea sarcinilor atâta vreme cât respectivii N-AU FOST NUMIȚI PENTRU A ÎNDEPLINI NIȘTE SARCINI. Pentru a fi bine înțeles, nu-l numim pe Dănileț pentru că e singurul care poate face ”triungiul morții” ci pentru că reprezintă niște oameni, nu ? În speță, Secția de judecători și culmea, ”daca voi vota la presedintia CSM altfel decat cum isi doreste Sectia de judecatori …”- deci eu sunt numit de către respecitva secție- de ce oare- pentru că sunt prea frumos sau pentru a vota așa cum își dorește respectiva secție ? Și, surprize, surprize- dacă votez altfel poate că sunt dat jos, nu ?

            • Vorbesi serios? „Monica Belluci in nudul gol pe soseaua Colentina”? Spune-mi te rog si data si ora ca sa merg si eu sa o vad. Pe tine te cred pe cuvant.
              In rest, ai dreptate. De ce am crede ce spune Livia Stanciu, presedinta ICCJ?

        • Andrei George, haideti sa le luam pe rand:

          Pentru ca ati amintit de propaganda, trebuie sa recunoastem ca inainte de a putea dialoga eficient ar trebui sa ne punem de acord asupra unui punct fundamental legat de logica discursului onest. Am urmarit interventiile dumneavoastra pe acest forum si ati observat desigur ca am intervenit atunci cand amestecati lucruri ce n-au legatura cu subiectul sau care pur si simplu jignesc alti comentatori.

          Din punctul meu de vedere, pe care nu ma astept sa-l impartasiti, dumneavoastra promovati un demers discursiv desprins din „double speak” si „double think” descrise de George Orwell (numele sau real Eric Arthur Blair) in cartea sa „1984”. Avand ghinionul sa traiasca din plin epoca totalitarismelor extreme, a avut ocazia de a experimenta direct, la sursa, logica si efectul acestor practici de sorginte marxist-leninista in Razboiul civil spaniol, inclusiv utilizarea de catre bolsevici a anarho-sindicalistilor ca instrument de manevra si diversiune.

          Acum, vis-à-vis de maniheismul pe care il acuzati, eu am totusi o nedumerire: in calitatea dumneavoastra de cetatean pasnic si civil multumit de castigarea alegerilor de catre partida politica cu care simpatizati, de ce va ingrijoreaza prostiile pe care le scriu alti cetateni, in mod evident minoritari ca opinie si aparent o specie pe cale de disparitie? E weekend, cum de suntem mai interesanti pentru dumneavoastra decat, spre exemplu, o binemeritata partida de schi la munte?

          Astept, desigur, sa formulati un raspuns civilizat, care salveaza aparentele suficient de bine incat sa inchidem aceasta minora controversa si sa putem sa ne vedem fiecare mai departe de sfera lui de interes specifica.

          O zi buna.

          • Stimate domnule Klein,

            Constat că dvs. plecați cu o idee preconcepută, cea a discursului dublu practicat de mine. Este o variantă posibilă, dar…eu nu plec cu ideea că dvs. ați fi un partizan al unei anumite tabere- oricare, nu contează detaliile pentru logica acestui excurs. Ținând cont de acest aspect, cine pe cine discriminează ? Dvs. considerați că eu aș fi mulțumit de câștigul unei anumite tabere- iarăși o aserțiune falsă. Într-unul din comentariile mele subliniam faptul că mă interesează ce e bun pentru mine. Lucrurile pe ansamblu sunt prea grave- pentru noi toți- pentru a empatiza, ca la fotbal cu victoria lui X sau lui Y. Revenind la chestiune și mai exact la subiectul dvs.:
            1. eu (nu USL-ul, nu Ponta, nu Antonescu) cred că exagerați enorm transformând o problemă strictă de corp profesional- respectiv datul afară a unor persoane lipsite de competențe- într-un capăt de țară și mai mult într-un complot al unei anumite tabere. Eu (nu USL, Ponta sau Antonescu) constat că vorbim despre Secția de judecători- care nu pare un sindicat. Chiar dacă ar fi vorba despre un sindicat -dacă acest sindicat i-a numit pe Dănileț și Ghica are exact aceeași putere de a-i da jos.
            2.eu (idem nu…) consider că este extrem de grav a transforma doi oarecare în episteme ale adevărului absolut. (…) A-i transforma în stindarde din ”prima linie” înseamnă a considera toată lumea groaznic de proastă. De ce să nu-l promovăm atunci și pe dl.Cioacă ca exemplu al luptei cu sistemul (oricare ar fi acesta ) ? Doar pentru că dl.Dănileț este din întâmplare judecător -nu determină asupra acestuia vreun norișor de sfințenie și virtute împinsă la maxim.
            3. eu (idem nu…) îmi dau cu părerea din simplul motiv că acest subiect există aici- și că am un punct de vedere. Așteptam și aștept cu interes contraargumente logice. Din păcate , nu consider contraargumente logice nici cele referitoare la atotputernicia unei legi- care prin esența ei, fiind făcută de oameni la un moment dat- nu este perfectă- și care trebuie încălcată pentru a pune ”statul de drept” (ce o fi ăla) pe o bază de competențe și meritocrație, nu de numiri ”la o cafeluță” și nici jigniri de genul ”noua generatie de postaci ”.
            4. eu (idem) nu consider prostii cele scrise de cei cu alte păreri, atâta timp cât se mențin în limitele decenței și nu jignesc. Iarăși nu consider că cineva ar reprezenta un ”noi”. Nu vorbim despre ”noi” și ”ei” ci vorbim despre ceva căruia i se dă o importanță totalmente nejustificată decât prin acțiuni de propagandă iresponsabilă. Nu cred că corpul judiciar din România ar fi mai bun sau mai prost decât cel din Italia să zicem- pe vremea lui Borsalino și Del Piero. Numai că oamenii respectivi și-au făcut meseria cu un idealism (care l-a aruncat în aer pe primul- la propriu) pe care nu-l regăsim la cei doi despre care discutăm. Care, dacă ar fi lăsați din brațe de aparatul de propagandă băsist ar scheuna precum doi cățeluși proaspăt născuți și n-am mai auzi nimic de ei niciodată. Dar care acuma că au fost făcuți de către propagandă simboluri ale luptei contra ”Clientelismului și fărădelegii” sunt cu nasul pe sus, fără motiv.
            5. eu sunt curios dacă dvs.- de la Paris și evident cu o experiență mult mai mare decât noi cei chichiricioși- puteți motiva procesul dlui. DĂnileț cu părinții săi (care este un fapt- chiar dacă a fost făcut public de Antena 3)- astfel încât moral și legal dl.Dănileț să iasă la față la fel de curat cum dorește să-l scoată propaganda băsistă.
            În speranța că veți publica acest răspuns, aștept cu interes comentariul dvs.

          • Un mic PS. Orwell a luptat în Spania de partea republicanilor- dar la un partid trotschist- POUM- care n-avea absolut nici un fel de legătură cu bolșevicii- ba dimpotrivă. Războiul din cadrul războiului- respectiv epurarea POUM-ului de la Barcelona- a fost motivat de faptul că POUM-ul era mult mai radical decât comuniștii- și neliniștea clasa mijlocie spaniolă- deci Partidul Socialist. Din păcate pentru el Orwell a fost mai comunist decât staliniștii spanioli- cel puțin o perioadă.

            • Andrei George: cititi va rog mai bine „Homage to Catalonia” si reveniti cu niste citate din jurnalul autorului care sa sustina cele de mai sus. In caz contrar, va semnalez ca intrati fie in perimetrul naivitatii fie in cel al „double speak”. In ultimul caz, ar fi bine sa va limitati strict la subiectul articolului, altfel doar poluam forumul.

          • Stimate domnule Klein,

            Pentru că nu sunt un mare admirator a lui Orwell și pentru că n-am ”Omagiu Cataloniei” la îndemână, mă mulțumesc să fac omagiu primei surse de pe Internet, respectiv lui Wikipedia de unde citez ”Războiul din Spania

            Orwell, un socialist convins, a plecat în Spania în decembrie 1936 ca să devină corespondent de război în timpul Războiului Civil Spaniol. S-a alăturat însă ca voluntar Diviziei Lenin din Barcelona, unitate condusă de Partidul Muncitorilor de Unitate Marxistă (Partido Obrero de Unificación Marxista – POUM).
            În ianuarie 1937 Orwell, care avea grad de caporal, a fost trimis să ia parte la ofensiva din Aragon. În luna următoare a fost mutat la Huesca. După 115 zile petrecute în linia întâi a primit permisiunea să plece și s-a întors la Barcelona. Aici a fost martor la Revolta din mai.
            Orwell s-a întors la Huesca pe 12 mai 1937. Avansat la gradul de locotenent secund avea sub comandă un pluton de 30 de oameni. A fost împușcat în gât de un trăgător izolat și a fost temporar paralizat pe partea stângă și și-a pierdut vocea.
            În spital a aflat că POUM, partidul din care făcea parte, a fost considerat ca o facțiunea troțkistă și a fost declarat ilegal. Aflat în pericol de moarte, Orwell a reușit să fugă în Franța cu ajutorul consulului englez din Barcelona.”

            • Andrei George: doua observatii ca sa nu deviem nepermis de la subiect.

              A merge la sursa primara e intotdeauna un lucru util. Aflam lucruri mai interesante decat pe Wikipedia. Orwell era un liberal de stanga, nu un socialist. Plecarea sa si inrolarea in minusculul partid marxist a fost un compromis ocazionat de limitarile conexiunilor sale din Marea Britanie vis-à-vis de inrolarea in brigazile internationale. Merita sa faceti efortul de a citi Homage to Catalonia.

              Indiferent de reprosurile pe care i le pot aduce unii sau altii din confortul timpului prezent, Orwell ramane in istorie cu doua referinte remarcabile vis-à-vis de virusul totalitarismului de stanga: Ferma Animalelor si 1984. Restul e chibitzerie de pe tusa.

              O zi buna.

          • Stimate domnule Klein,

            Perfect de acord cu dvs. apropo de necesitatea lecturii. Am citit cartea lui Orwell despre Catalonia prima dată când am fost acolo, deci cu vreo 15 ani în urmă- mărturisesc că nu mi s-a părut extrem de interesantă așa că n-am citit-o și n-am achiziționat-o pentru colecția personală. Totuși nu cred că Wikipedia minte și , revenind la tematică și la comentariul dvs. sunt sigur că nu practic un discurs dublu. Un astfel de discurs este practicat pe de altă parte de o anumită categorie de politicieni care se declară extrem de europeni dar pe de altă parte bagă strâmbe împotriva aderării României la Schengen. Declarația de ieri a ministrului german este extrem de elocventă- pentru că nu este o declarație guvernamentală- deci guvernul Germaniei nu și-o asumă- din câte știu eu. Pare a fi oglinda declarației dlui. Corlățean- cu deosebirea că acea declarație este asumată de guvern.

  22. sincer, nu apreciez articole care, scrise din linistea Parisului, ne umplu de spaima fara a arata macar o raza slaba de lumina. N-am nevoie.

    • @Grammaticus
      Gramaticule, eu am trait si in tara (cand zic „in tara” ma gandesc la cei 1000 m.p
      cat imi masoara curtea, adica „acasa la mine” si nu suprapun asta cu toata
      Romania pentru simplul motiv ca nu-i a mea), si afara.
      Iar inainte sa se deschida granitele am trait si acasa si prin tara. Sau, cand eram
      si mai mic pendulam intre „si acasa” si „la scoala”.
      Nu mi s-a intamplat niciodata ca atunci cand schimbam locul sa nu mai fiu eu.
      Tu crezi ca esti mai bine informat daca te invarti in jurul casei tale pe o raza mai
      mica decat s-ar invarti altul? Daca tu ai treaba in Honolulu este vecinul tau indreptatit
      sa creada ca nu-ti mai cunosti interesul si ca ar fi bine sa ti-l reprezinte el?
      De unde ai fi asezat interesul tau este interes al tau si … la revedere.
      De unde as fi asezat nu in beneficiul tau ci in al meu actionez asa ca daca as fi mai
      putin, mai rau sau mai echivocat informat, pentru mine sunt si nu pentru tine.
      Tu te reprezinti pe tine cum stii, cum poti, cum vrei iar eu pe mine.
      Facand analogie cu o partida de sah intre mine si tine (pentru ca de fapt Viata este
      un imens „simultan de sah” pe carel disputam fiecare in formula „1 contra oricare
      altul cu care ne intersectam, din toti) ce ma intereseaza pe mine de unde ai
      adunate informatiile in glagoria ta pentru a muta cand iti vine randul?
      Napoleon a scris din insulele Elba. Nu crezi ca dupa ce fusese exilat nu mai avea
      de ce sa scrie (decat cel mult amintiri) pentru ca fusese pus in afara Societatii la
      care se referea?
      Omul e dator sa-si apere propria-i piele si lupta pentru asta din orice pozitie.
      Asa faci … si tu. Nu se poate ca noi astialaltii sa ne aparam pielea doar cand suntem
      in aceeasi situatie cu tine sau cand ne permit cei care ar gandi ca tine (mai ales ca
      cei care gandesc ca mine nici nu te opresc sa pleci de-acasa oriunde ai tu treaba,
      nici nu stau cu ochii sa vada daca pleci ca sa-ti poata cotrobai prin curte.

      • imi atribuiti o atitudine de tipul „n-ati mincat salam cu soia”. Gresit. Nu asta spun. Domnul Adalbert Klein spune, mi se pare, „pe voi aia din Romania v-a cam luat dracu'”. Ei bine, noi aici, unii, ne luptam cu dracu’ dinainte de 1989 si inca n-am terminat.

        • @Grammaticus
          Compatibilizam in destule dar, nu in toate (nu in orice), amice Grammaticus.

          Nu sunt atribuiri ale mele, este ceea ce (imi) rezulta din ceea ce ai spus (si
          iata ca vii si re-confirmi).
          Nici un roman (vorbind noi aici de cazul nostru, ca romani) nu inceteaza lupta
          lui cu acel drac cu care crezi tu ca doar unii se lupta cu el de dinainte de 89.
          Pe mine (de exemplu) nu ma intereseaza „Lumea” din grija pentru o ea care
          sa nu ma contina, ci din grija pentru „cum imi e mie in Lumea care ma
          contine (si trebuie sa o fac sa ma contina) si pe mine” (altfel as cadea sub
          incidenta acelui: „cainele moare de drum lung si prostul, de grija altuia.

          Isus (fac ades referire la el, pentru ca ma oblica chiar filozofia-i exprimata)
          spunea „Lumea este casa mea” vrand si el sa spuna ceea ce si eu, acum
          ma straduiesc:
          Sunt nevoit sa am doua „acasa”.
          Prima dintre cele doua „acasa la mine” este situata la (45°48′00″N, 24°09′00″E)
          iar cealalta la (39°28′11″N, 00°22′39″W). In nici un loc nu stai fara sa platesti
          pentru asta, desi cand esti „acasa la tine” ai impresia ca esti „acasa la tine”
          si gata (asta pana cand, daca nu ai plati, ai fi aruncat in strada.
          In fiecare din aceste doua puncte geografice (nu le lua neaparat de bune)
          am … mai multe camere.
          Conform acelui …”cand te afli intr-un loc te afli doar in acel loc, si nu in altul” si
          in cazul meu se respecta principiul si, cand sunt in bucatarie nu mai ma contine
          sufrageria, iar cand sunt in dormitor nu mai ma contine decat dormitorul.
          Dar, vreo inclinatie spre vreun loc anume o-i fi avand si eu, ca toata lumea.
          Eu nu as iesi din dormitor (locul unde imbin „necesarul” cu „placutul” si cu
          „utilul”, ca sa nu-i zic „birou, atelier”, pentru simplul motiv … nu ca nu ar
          corespunde realitatii) de buna voie, si nu mi-as situa „atelierul” acolo unde
          pot ci acolo unde doresc. De dorit as dori eu la punctul geografic 1, dar
          visele raman vise iar realitatea este … asa cum e ea, adica „cruda” (unde
          crud are sens de „proaspata, recenta, atunci culeasa” si nu neaparat de
          „rea, fara masura” (desi este mai mult asa).
          Daca mi-as dori sa-mi fie cald doar mie iar restul Lumii sa stea dardaind,
          cu genunchii la gura, apoi m-as imbraca intr-un costum facut pe principiul
          pernei electrice, m-as baga la mine in camera (dupa ce mai intai as porni
          frigiderul lasandui usa deschisa, si as lasa usile si geamurile deschise
          ca sa racesc atmosfera. Se poate incadra o asa isprava la orice alt capitol
          si numai la eficienta, nu, iar mie imi place mai mult decat orice altceva
          trairea Vietii in eficienta.
          Asa ca , decat sa-mi fie cald doar mie si imediat ce am nevoie sa scot vreun
          deget afara din habitatul meu sa-mi sufle crivatul in fund, mai eficient este
          sa incalzesc atmosfera si s-o tin asa, la vreo 18 – 21 de grade sa pot umbla
          la pielea goala ori in ce parte as apuca-o.
          Cel mai ieftin cu adevarat ne iese cand le e bine la cat mai multi.
          Stiai si tu astea, Grammaticus, eu vroiam doar sa spun ca, daca vreodata
          am ascultat „Europa libera” tinand strans lipit aparatul de radio la ureche
          si pierzand mereu semnalul, fiind urechile mele receptoare situate la
          punctul geografic 1 ( si ca mine ascultau milioane) la ce ne spunea (sa
          zicem) un domn Hurezeanu, acum lucrurile s-au inversat si … parte buna
          din acele milioane, vorbesc de-a fara iar domnul Hurezeanu ne vorbeste
          de unde visa de fapt sa vorbeasca atunci cand vorbea de afara.
          Se intrebau unii unde este Europa libera si Vocea americii. Pai unde sa
          fie, s-a umplut iata de un numar imens de fosti „ascultatori” care si-au
          castigat astfel dreptul de „a lua cuvantul”. Numai ca, daca un Cristofor
          Columb starnea admiratie acum 5-600 de ani pentru o strabatere de
          drum Europa – America cine mai stimeaza acum pe cei care, pe acelasi
          drum, fac naveta?
          Nici nu mai atrage nimanui atentia ca, cum zicea ponta mai acum vreo
          doua zile la Maruta, Daciana se scoala de la sase, ca pleaca la Bruxelles.
          Iti dai seama? La parlamentari le taie din cazare iar daciana face naveta
          Bucuresti-Bruxelles-Bucuresti? Si eu care credeam ca, socialisti din tata-n
          fiu (cum ii stiu) vin acasa la saptamana.
          Chiar ca se aseamana cu cei pe care-i reprezinta.

  23. Eu am avut doua postari : una la 13:07 si alta la 20:59. In prima imi exprimam indoiala ca cca 2.000 de judecatori care au votat pentru revocarea celor doi ar putea fi manipulati sau influientati de niste lideri, chiar de „sindicat”, de care in mod practic nu depind. Daca n-am dreptate si aceasta operatiune s-a produs atunci afirmatia doamnei Haineala despre colegii sai ca sunt „4pezi” pare a fi adevarata. Eu am urmarit activitatea CSM din 2012 si pot sa spun ca a avut manifestari ce pot fi interpretate ca partizane politic si lipsite de transparenta (exemplele in sprijinul celor afirmate sunt binecunoscute). Daca as fi judecator sau membru CSM si eu as fi votat pentru revocarea lor. La Ghica pentru modul discretionar in care a condus CSM, iar la Danilet pentru modul de manifestare publica.
    In opinia mea varfurile justitiei romanesti nu sunt independente. Raspund la anumite dorinte ale unei tabere politice. Cealalta tabara, ajunsa acum cu majoritate parlamentara si la guvernare, doreste sa aiba o anumita influienta si sa atraga justitia de partea sa si de aici a aparut toata disputa din justitie.
    Despre alinierea procurorilor la chemarea lui Morar n-ati spus nimic. Vi se pare in regula ?
    Oricum sunt multumit ca ati raspuns la unele comentarii, chiar daca in mare parte la cele care va aproba analiza. Este un pas inainte.

    • Domnule nae, dumneavoastra insistati sa demonstrati ca habar nu aveti ce inseamna un stat de drept. Ce spuneti dvs se intampla in regimuri dictatoriale, intr-un stat de drept NU SE VOTEAZA PEDEPSE!!!
      Exista o lege in care se prevad situatiile in care se pot revoca membrii csm care TREBUIE RESPECTATA ca oricare alta lege!
      Daca dumnevoastra vi se pare ca a condus discretionar, mie mi se pare ca nu.
      Danilet s-a manifestat public absolut decent. Este relevant cine are dreptate? NU! Legea spune clar pentru ce pot fi revocati si cum. Problema e ca s-a sarit direct la „cum”, fara „pentru ce”.

      Din cauza majoritatilor care se substituie instantelor de judecata apar tiraniile!

  24. Cateva consideratiuni pe tema:

    1. M-i se pare fascinant cum diversi „experti” afirma sus si tare ca revocarea celor doi din CSM ar fi ilegala. Nu e deloc ilegala. Se bat campii cu gratie pe tema motivarii. Temeinicia motivarii este supusa aprecierii celor care au votat si atat. Restul ne putem da cu parerea dar, cata vreme nu avem drept de vot, legal asta nu conteaza. Si eu si multi altii spre exemplu consideram ca motivarea in cazul sentintei lui Nastase e netemeinica dar asta nu face sentinta nelegala pentru ca legea nu ne intreaba pe noi ci doar completul de judecatori de la ICCJ.

    Domnilor, revocarea e legala, procedura a fost respectata iar cei care sunt abilitati de lege au motivat-o asa cum au considerat dansii ca e temeinic. Putem, unii sau altii, sa nu fim de acord dar legea nu ne acorda un cuvant de spus.

    2. Chestiunea „pericolului rusesc” e o gluma. In primul rand ca pe rusi nu ii intereseaza Romania. Pe bune. Suntem ca sotii Ceausescu in ilegalitate: ne ascundem dar nu ne cauta nimeni (daca mai tineti minte bancul). Rusii au deja capul de care au nevoie in Europa si anume Austria. Apropo OMW e un proxy rusesc. si ce chestie, dela ei lua nevestica lui MRU, marea speranta pro-occidentala, 15k euro/luna ca sa nu faca nimic….

    3. Poate ii spune cineva si lui Blejnar (un exemplu asa, din multe) ca justitia lui Morar. Danilet si Kovesi era independenta nevoie mare si nu ii proteja pe favoritii regimului Basescu. Nu de alta da n-a mai auzit omul un banc bun de ceva vreme….

      • Va decide, va decide desigur!
        Dar mai intai vor fi schimbati juzii de acolo … doar nu pot fi aceeasi care l-au inzarghiat pe Nastase! In Romania lui Basescu institutiile statului de drept depind puternic de potentatii care le conduc. De aici incepe tot.

      • Daca ICCJ va decide astfel, SI DOAR ATUNCI, din punct de vedere juridic revocarea va fi ilegala.

        Din pacate pentru sperantele dvs. contestatia este de competenta sectiei de contencios administrativ si fiscal de la ICCJ si nu sectia penala unde si-a implantat un anume Basescu niscai cozi de topor. Mi-e greu sa cred ca alcineva in afara de trupa de comando basista de la sectia penala va avea tupeul sa isi bata joc de 1600 de colegi anulandu-le votul „ca stiu ei mai bine”. Desi e greu de spus pana nu se judeca.

        Vom vedea.

  25. @ sfinx
    Am spus ca eu nu intru in schimb de opinii cu alti comentatori intrucat imi exprim parerea in legatura cu cele scrise de autorii articolelor si nu incerc sa lamuresc pe nimeni de nimic. Exact despre respectarea legii era vorba, dar despre legea care este cunoscuta in forma in care este ea in mod real si nu inchipuita sau presupusa. Nu stiu ce legatura aveti cu justitia, dar completele cu mai multi judecatori asta fac : voteaza pedepse. Ati auzit de sentinte luate cu vot de x la y ? Pentru informarea dumneavoastra CSM nu judeca revocarea, doar iau act de ceea ce au stabilit adunarile generale de la instante si pentru a nu fi simpli constatatori au supus la vot aceasta revocare, (in urma unor dispute de interpretare a ce trebuie sa faca CSM). Judecarea se face la rezolvarea contestatiei. Nu spun eu asta, prevede legea.
    Discretionar inseamna, in cazul de fata, emiterea de hotarari si decizii in mod unipersonal in numele unui plen care n-a avut loc, amanarea unor decizii din interese politice etc. .
    Postarea unor fotografii nu tocmai decente pe site-ul personal si comentarea aproape zilnica, chiar si in direct, a ce spun tot felul de ziaristi vi se pare o atitudine demna a unui reprezentant de varf al sistemului juridic ? In opinia mea, nu.

    • Domnule, incercati sa duceti discutia inspre majoritatea in cazul unei instante ori nu despre asta a fost vorba (mai ales ca ei nu voteaza arbitrar pedepse ci CONFORM LEGII!) . Insa vom vedea cine a avut dreptate pentru ca masura revocarii a fost contestata. Daca instanta va decide ca revocarea a fost ilegala, este clar ca parerea dumneavoastra e doar o parere. Grestia chiar. Numai bine.

    • Cu tot respectul: cine e dl.Vlaston ? Nu vă obosiți să răspundeți pentru că îl știm pe dl. Vlaston- ceea ce nu știm este competența domniei sale de a-și da cu părerea- nu ca un chibiț cum suntem noi- despre orice altceva decât educația.

  26. Aveti dreptate, frontul de coliziune intre Occident si ambitiile rusesti ale lui Putin se afla pe teritoriul Romaniei. Tinerii USE-listi in frunte cu V Ponta si Crin Antonescu n-au mama n-au tata! Pentru orgoliul lor personal isi vand pielea pe o gasca in piata. „Coalitia USL” nu se poate destrama pentru ca in realitate ea nu exista. Parlamentarii asa zisi pnl de fapt sunt psd-isti mascati. Cu siguranta Romania este in regres politic si economic si o parte din ea se indreapta spre est, cu exceptia Tarii Secuilor care se va alatura Occidentului. Exista o singura sansa: restaurarea Monarhiei Constitutionale.

    • Zau, cu domnul Radu Duda pe post de principe consort (i se potriveste la perfectie „stiff”)? Cu o haita intreaga de mameluci (i-am cunoscut bine in perioada guvernarii CDR) care, exact cum scrie cineva foarte la fix de POnta, n-au mama, n-au tata? Regele Mihai a fost. Un rege mare, un om vertical.

  27. Europa-examinatorul nu a putut fi dus de ponta-plagiatorul.

    Daca si Germania s-ar fi lasat pacalita si ar fi admis coborarea stachetei pana la
    nivelul la care sa poata sari nu jucatori adevarati ci trisori de cea mai amarata
    speta, sperantele pentru cresterea si consolidarea unei Europe cu adevarat
    europene ar fi fost al naibii de periclitate.
    Romanul are prea putin exercitiu democratic pentru a nu fi usor de atras in tot
    soiul de „caritas”-uri, de „bingo”-uri si de jocuri de alba-neagra.
    Era impotriva naturii ca plagiatul sa nu fie pus la locul sau.
    Acum, cand Germania a corectat teza si a vazut ca nu este de trecere ponta si
    corlatean spun ca se multumesc si cu profesionala, ce le trebuie lor sa intre la
    facultate?
    Avem tipografii si in tara putem sa facem, pe comanda, deplome mai frumoase
    ca cele europene si sa dam la tot poporul.
    Cum am spus intr-atatea randuri violatorului de profesie ii convine sa inchida
    usa societatii pentru ca in spatele usii poate sa faca precum hans (austriacul)
    in liniste, copii, si lu ma-sa si lu sor-sa (lucru imposibil de facut in vazul lumii.
    Din pacate omul cel (prea) obisnuit poate distinge lucrurile abia dupa ce trec
    vreo 200 de ani de la faptuirea lor.
    Sta feudalismul pe capul lor dar ei de-abia il vad pe cel pe cel care-l arata
    cartea de istorie ca s-ar fi petrecut pe la inceputul lui 1800.
    Sclavagismul e nelipsit din societatea prezenta dar orbul de-abia il admite
    pe cel de la vremea lui Spartacus (si pe acela nu ca pe o tragedie ci ca
    motivatii pentru filme de capa si spada).
    Domnia si pontia se plateste.

    • (…) În 1993 am câștigat o bursă a Consiliului Europei- pentru 3 luni- în Germania. La vremea respectivă existau încă reprezentanți ai instituției în relația cu ambasada- și pașapoarte de servici. Măgarul ordinar care ne reprezenta instituția- pre numele lui Adrian Florea- a venit cu vestea că nu mi s-a aprobat viza. Am stat de 3 ori la o coadă enormă- la Ambasada Germaniei- pentru viză. De 3 ori am fost refuzat- cu un fluturaș pe care-l mai păstrez și azi, dovadă a marii ”democrații” a statului german – și din care citez ”Din motive de securitate ambasada nu este obligată să-și justifice refuzul…”. Bun, a 4-a oară l-am conactat direct pe consul. Și am obținut viza exact cu 3 zile înainte de expirarea termenului la care trebuia să mă prezint în Germania. Să aflu tot atunci că exista o rețea de trafic- la Ambasada Germană !!! și că reprezentantul instituției- dl.Florea adică- se culca cu una din angajate și trafica fără urmă de rușine vize- furnizând răspunsuri de tot penibilul de genul ”nu ești căsătorit, de aceea n-ai primit viză”. Bun, dacă nu eram un tip sâcâitor stăteam acasă. Cum lucrurile s-au repetat în 2001- același refuz de viză, mers la consul și obținut viza- și în 2002- de data asta doar pe aeroportul Frankfurt , i-am întrebat și eu pe simpaticii polițiști germani de pe aeroport- ca să aflu că, exista un agent KGB cu același nume- dar din Slovacia !!!. Care avea interdicție de a intra în Germania. Și care a fost folosit de către un oficial german CORUPT – pentru a mi se refuza viza- pe motive obiective, cică.
      Revenind la chestiune- corupția este TOTDEAUNA la cel mai puternic, la cel mai bogat, la cel mai bine văzut. Adică la Germania. Nu că am fi niște sfinți- dar fără corupția LOR nu se face nimic aici.

      • @Andrei George
        Daca suntem aici, cei care ne boncaluim pe aici, suntem din cam aceleasi motive
        domnule Andrei (sau George). Iar asta nu e semn rau, este semn bun.
        Dintr-un punct de vedere politica este precum boxul; sport nobil.
        Cata vreme omul se abtine sa loveasca sub centura se numeste ca este „jucator”.
        Cata vreme ne caram pumni aici (mentali) orisicat de putin, ca din orice pumn, tot
        inveti ceva.
        Iti respect durerile A.G, dar … martimetica (a Vietii)-i martimetica, si unde rezultatul
        nu pica pe cheie este ca si cum as admite sa calc unde nu este capacul pus la
        o gura de canalizare ca si cand ar fi la locul lui.
        Ast fel de a te baza pe iluzii sau pe rezultate gresite (alte decat cele probate si
        rasprobate si confirmate da timp ca „firme” se numeste ca omul traieste in
        minciuna (asta nu inseamna ca intentionat minte ci ca este paralel realitatii.
        Dar astea sunt lucruri care nu se vad din exterior. Ca si in alpinism, fiecare
        pentru el stie pe propia-i piele cand a calcat cu adevarat in gol.
        …………
        Tu ai avut probleme cu 35 -40 de germani si ai tras linie dedesubt si ti-a dat:
        Germania? Tu judeci o tara dupa relatia ta directa cu ea?
        Iti da si relatia directa niste indicii dar cum sa judeci o tara dupa problemele
        pe care le ai cu casiera de la alimentara, cu un functionar de la un ghiseu
        sau cu un agent de circulatie?

  28. Din păcate, Germania merkeliană cât și Anglia cameroniană sunt ”penny wise and pound foolish”- într-o traducere liberă se scumpesc la tărâțe. Evident că va fi foarte simplu să dăm acuma vina pe ce a făcut CSM-ul (apropo, dacă numai Dănileț și Ghica sunt verticali și toți ceilalți sunt orizontali avem o imensă problemă- care transcede spațiul politic) sau pe declarațiile dlui. Corlățean- în realitate dna. Merkel este un politician de buzunar, mult mai mică în capabilitățile sale decât USl-iștii noștri. Pentru cine nu crede – a se vedea traseul similar cu cel al dlui.Băsescu- fiecare și-a înjunghiat protectorii, dl.Băsescu pe dl.Roman și infatigabila ANgela pe dl.Kohl. Va fi o mândrie și onoare să se dea inflexibilă și justițiară- și să condamne corupția USL (care nu există)- fără să se uite în curtea proprie, unde corupții mișună mai ceva decât Cămătarii. Reamintesc că avem de-a face cu un cetățean la origini socialist- deci Angela ca și dl.Băsescu au în spate tot memoria fostului partid, fie el PCR sau PDG…interdicția spațiului Schengen de fapt nu lovește cetățeanul care merge individual în Germania (nicăieri pe un aeroport internațional nu întâlnești un ghișeu de Schengen- toată lumea stă frumos la coadă la pașapoarte, fie ei din UE sau din afara UE) ci afacerile, inclusiv afacerile germane, unde prietenii noștri au un excedent cât roata carului de mare- deci până acuma au câștigat. Singurul lucru nesecurizat în frontierele româniei este accesul cetățenilor moldoveni- rackeți, afganți și alte categorii infracționale- permis bine mersi de cine oare- tot de președintele Băsescu. Ipocrizia nemților pute de la 1 km a cal putrezit de mult…

    • @AG. In pofida avertismentului dat de Andrei George, romanii se inghesuie sa se duca spre Anglia si Germania care ….. penny wise…. Seamana a Svejk!!!

      • Avertisment ??? Cred că mi-a scăpat ceva, anul trecut am fost în ambele țări – fără a fi chinuit de nici un fel de avertisment….dar dle. cinic, singurul lucru pe care nu l-ați priceput este faptul că eu m-am referit la conducător și nu la țară. Am fost în Germania sub Kohl- atunci când Der Spiegel arăta că 3 milioane de șomeri (câți erau în 1993) l-au adus la putere pe Hitler- și n-a apărut nici un Hitler…

  29. 30 la CSM si 8000 la Barlad (sau poate e Bar-land?). 30 la CSM si 8000 la Barland? 30 vs 8000? Wow…sau trezit razesii sau e altceva la mijloc? Un mesaj? Un nou mod de a comunica?

    Eu rezum articolul lui Adalbert Klein la urmatoarea intrebarea:a fost/este folosit mecanismul de alegere a membrilor CSM in acord cu intentia originala de a face alegerile independendente de politic in cazul revocarii lui C.Danilet/A.Ghica?
    Raspunsul meu este NU, ca sa nu mai vorbim de tot procesul de revocare si mai ales de (absenta) motivarii pt revocare.

    Avem aici inca exemplu clar cum spirtul unei institutii e pervertit dupa bunul plac si cu argumente de tipul „uite-asa”. DNA si ANI nu pot fi subminate dupa aceiasi strategie pt ca nu merge, sint facute si functioneaza altfel…
    Pariez ca politrucii vor fi obligati sa umble la legislatie cel mai probabil odata cu Constitutia…Cine pariaza ca DNA-ul si ANI nu mai exista in max 2 ani?

    @Casandra…e una sa argumentezi cu „basistii” si alta e sa argumentezi impotriva UE/MCV
    UE/MCV e de parere ca justitia/CSM nu functioneaza in Romania.
    Problema Schengen e felul UE de a transmite un mesaj si bine face.

    • Nu Tio, articolul lui Adalbert Klein se reduce la: ai nostri sunt pro-occidentali deci sunt buni, aialalti sunt rai, pentru ca nu pot fi si ei pro-occidentali. Cu consecinta ca, desi ai nostri au fortat legea cand i-au numit pe Koveszi, pe Morar sau pe Danilet, e acceptabil pentru ca sunt pro-occidentali, in vreme ce ceilalti, daca fac acelasi lucru, e abominabil, pentru ca nu pot fi si ei pro-occidentali. (…)
      Cat despre ce bine face Franta sau Germania (iar nu UE!!!) cu problema Schengen, si in acest caz motivarea este absenta.

      • Hantzy, si cind a venit ceva bun de la cei care nu sint pro-occidentali?
        Si inca mai discutam pro-occidentali vs. anti-occidentali?
        Ar fi bine daca ar putea fi creditati drept anti-occidentali dar e de fapt ceva mult mai reprosabil.

  30. Stimabile.

    Îmi pare că logica ta e pervertită căutând ţapi ispăşitori externi.

    Ca să lămurim.

    Nu germanii, nu francezii şiau devalizat singuri ţara. Românii, mai bine spus o parte din ei care astăzi au sosit în poll-position în topurile politice şi economice.
    Reţelele care au vândut industriile la fier vechi lăsând în urmă comunităţi la limita supravieţuirii, reţelele care au ras pădurile şi trimis lemnul în formă brută la arabi lăsând în urmă inundaţii, secete şi oameni săraci în închisori pe care tot românii le plătesc(amărâţii ăia care pentru o bucată de pâine de la un patron oneros pornesc cu căruţele prin păduri), reţelele de crimă organizată care au corupt poliţişti, politicieni locali şi care au forţat femei să se prostitueze sub amăgirea unei vieţi mai bune în occident, transferând toţi banii murdari în România unde impunitatea celor care au organizat acel fenomen era evidentă, un paşaport confiscat în Occident costa preţul a două ore de umilire a unei persoane strecurat la ghişeul de eliberare de paşapoarte, reţelele de diplome false de la notari la universitari care au creat condiţiile ideale ca tot felul de indivizi dubioşi să aibă paşapoarte şi acte româneşti. Şi nu în ultimul rând reţelele construite în jurul banilor europeeni a căror grijă e construirea de faţadă a unor proiecte pentru câţiva, fraudele şi inaccesibilitatea fondurilor către muritorii de rând potenţial antrepenori e evidente.

    Toate aceste reţele ce au în comun ?

    În primul rând o Componentă politică.

    Oameni marionetă puşi în faţă ca să asigure funcţionarea acelor reţele. Uneori infiltraţi la vârful reţelei, în sensul ierarhic , alteori şantajaţi de acele reţele. De exemplu pe baza ţi-am făcut un serviciu ilegal te am la mână ,pot să denunţ asta când vreau ar fi mai bine să te conformezi, sau uneori cu scene video dintr-o escapadă amoroasă. Gigi Becali şi Gigi Boierică, Cămătaru, Mazăre sunt arhetipurile succesului (falsele valori) în România.

    E inutil să repet nişte faptecare ar trebui să ridice nişte întrebări.

    Victor Ponta primul ministru al României nu are un trecut tocmai clar. Implicarea în cazul Panait(muşamalizarea unei anchete la Oradea, care a condus la sinuciderea unui procuror Panait, muşamalizarea cazului de corupţie a lui Hildegard Puwak, legăturile cu fenomenele de prostituţie a lui Nicoliţă şi Radu Mazăre) legăturile cu mafia doctoratelor politicienilor, cei care emit diplome pe bandă pentru prestigiu uneori, alteori pentru avantaje. Un doctorat nu lasă loc de politică la timp plin pentru un om cu familie. O carieră universitară cu doctorat este deseori o carieră în care succesiunea politică este de ordin cronologic(faci şcoala, doctoratul, lucri şi mai târziu eventual ai timp de politică) şi nu paralelă cu altă carieră. Paralelismul Doctorat-Politică este un semn de neseriozitate. În primul rând, denotă ori nişte criterii foarte joase de a accede la acel titru, sau posibilitatea de fraudă intelectuală.

    În al doilea rând, prima regulă a unei reţele e asigurarea supravieţuirii acelui MiniSistem de Putere.

    Ceea ce generează la nivelul instituţiilor o imensă instabilitate dincolo de logica unor ameliorări a funcţionării acestora. Politizarea funcţiilor manageriale este o consecinţă directă a acestei logici. Este clar pentru orice om, ca să deţii o funcţie administrativă una din competenţele cerute astăzi (nu doar în România) este înregimentarea politică. Alte state însă au Legi ale Funcţionarilor şi departamente de resurse umane care limitează acest fenomen. Odată intraţi pe funcţii, aceşti oameni trebuie să producă în folosul reţelei. Pe verticală se organizează o adevărată reţea de colectare şi deturnare a banului public. Cea mai simplă metodă, alocarea preferenţială a banilor publici. Dacă veţi merge pe site-ul ExpertForum priviţi harta clientelismului, priviţi personajele politice care au alocat fondurile în perioadele respective şi veţi înţelege că strategia de dezvoltare publică nu urmează nici o logică de alocare prioritară a unor fonduri sau investiţii în viitor, urmează o logică preferenţială a încurajării unor reţele mici.

    În al treilea rând, aici rolul Justiţiei funcţionale şi neutre fără ingerinţă politică e evident. Instrumentalizarea ei de o parte şi de alta a politicului denotă în primul rând slăbiciune(absenţa independeţei) . Chestiunea cea mai arzătoare, de ce oameni care au reuşit să producă dosare finalizate cu condamnarea suspecţilor(prezumţia de nevinovăţie funcţionează în instanţe) din interirorul sistemului, oameni independenţi care au dat replica Sistemului Politic atunci când acesta în mod evident politizau mize(Dl Danileţ nu odată a criticat şi pe bună dreptate vocea Primului Ministru atunci când acesta ieşea cu declaraţii care vizau anumite persoane în particular) , deci de ce aceşti oameni au fost revocaţi cu un mecanism mai degrabă opac, curente de opinie pornite din colţuri obscure ale ţării( dacă e să ne referim de exemplu la Râmnicu Vâlcea cunoscut în opinia publică mondială ca şi HackerVille , deci unde piraţii informatici zburdă în voie cu complicitatea justiţiei locale, unde capul unor reţele dispare de la propriul proces aşa…pe uşa din faţă, evident fiind ajutat). Ar fi multe multe exemple de la cele a unor persoane care au accidentat mortal persoane(vorbim de vieti de om) fără a avea o tragere la raspundere.

    V-as sugera un exercitiu simplu. Luati oricare 3 membri ai Guvernului pe un google si dati o cautare pe numele lor. Inevitabil veti cadea pe un articol care asociaza acel nume unui scandal legat de bani.

    In aceste conditii rezervele Germaniei , Frantei sunt legitime.

    • „V-as sugera un exercitiu simplu. Luati oricare 3 membri ai Guvernului pe un google si dati o cautare pe numele lor. Inevitabil veti cadea pe un articol care asociaza acel nume unui scandal legat de bani.”

      Din care guvern?

      • Daca ati incepe cu membrii actualului Executiv ar fi un bun exercitiu de inceput. Pentru ca actiunile lui va influenteaza prezentul si viitorul in modul cel mai direct cu putinta.
        PS. Dar e pacat ca ati retinut doar aceasta nedumerire strategica dupa lectura unui comentariu de cateva zeci de randuri.

        • Sorry, n-am gasit de cuviinta sa reiau teme pe care le pot citi direct de la surse. Chiar si mai tendentios decat le-ai listat dumneata.

          Concludent mi s-a parut paragraful respectiv, spre care „curge” intreaga dumitale compunere.

  31. Pontii afiseaza comportamentul tipic al candidatului la a intra in facultate care
    sustine sus si tare (in fata „profesionistilor” precum el) ca el „a facut bine” la
    examen dar ca profesorii ori .. e prosti ori li s-a pus pata pe el (asa, pentru ca
    ar avea el ceva deosebit).
    Si, desi stie ca nici el nu si-ar da nota de trecere mai tranteste si o contestatie
    (nelasand ne-exersat „dreptul sau”, sperand in sinea lui ca poate, vreo cine stie
    ce minune, ce suflet milos, si-o face mila si de el si … l-o trece.
    Nici eu nu am invatat cat trebuia cand mi-am sustinut (la vremea cuvenita
    pentru asta) ale mele examene. Numai ca mie mi-a parut rau fara sa
    invinovatesc pe altcineva in afara de mine insumi..
    Eu n-am zis precum corlatean, sau precum ponta: „ei, si ce daca nu trecem,
    se poate si fara asta” pentru ca stiam ca-mi va fi greu (si nu m-am inselat
    deloc).
    Am ramas cu profesionala si … n-am murit dar, cine si cum mai poate face
    calculul la „cat am pierdut”?. Nu-i totuna sa intri intr-una din „uzinele” astea
    (Germania, Franta, Anglia,etc) ale „noii patrii”, cu patalamaua de „muncitor
    calificat” ca atunci cand ai intra cu diploma de „inginer”. Oricum nu te
    asteapta vreun caine cu covrigi in coada dar, nu-i totuna.
    Pontii, mai umbla si cu coada ridicata (precum capra raioasa) incercand
    sa se convinga si pe ei insisi ( si pe cine li se uita-n gura) ca: „or sa aiba
    tot ei nevoie de noi”.
    Ca atunci cand nu ai lua carnetul de sofer si ai gandi ca vreodata, cand s-o
    ajunge la vreo cerere mare de astfel de mana de lucru nu or sa stie cum sa
    faca, ce inlezniri sa dea, ca sa ia si corlatean si ponta carnetele.
    Daca ar fi actionat altfel as fi inceput sa intru la pareri ca, mai stii, poate
    m-oi fi inselat eu in ceea ce-i priveste, poate nu mai sunt eu in stare sa
    „citesc” omul, si m-ar fi umplut de remuscari ca i-am numit „trisori” iar ei
    nu erau decat doar niste adevarati „jucatori”.
    Desi nu tin niciodata sa am dreptate doar pentru a demonstra (macar si mie
    insumi) ca am dreptate, imi pare bine ca in evaluarile mele nu m-am inselat.
    Mai avem mult de suferit pana cand buna parte dintre ponti (cei rataciti din
    greseala) isi vor da seama ca „steaua polara” dupa care se tin ei nu e
    „steaua polara” ci un biet bec intr-un stalp. Doar ca, slabi de vedere, au
    nevoie sa se apropie pana ajung sa pipaie stalpul cu mana, spre a
    capata convingerea la care nu-i poate ajuta decat „simtul tactil”.

    • Pentru a nu rămâne cu o impresie greșită o să mai povestesc o istorioară. În 2003 am avut ocaia să petrec o seară cu studenții Universității din Lisabona în universitate- când pregăteau o manifestație dură, dură, dură împotriva propriului guvern și împotriva vizitei lui Dubya Bush. S-a lăsat cu răniți de ambele părți. La vreo 2 zile mai încolo am avut ocazia să iau masa cu Ministrul Muncii în Pavilionul Atlantic- acolo lângă Vasco da Gama. Nici studenții și nici ministrul n-ar fi cerut vreodată ca Portugalia să nu intre în vreun organism European chiar dacă ministrul făcea o paradă evidentă cu gările sale de corp iar studenții s-au ales cu destule capete sparte (spre deosebire de Românika în vest poliția chiar bate). Și studenții și ministrul își iubeau țara cu dragostea descrisă aici http://www.youtube.com/watch?v=zG8f1VWQ99A.

      • Parerea mea este ca cel mai eficient este sa judeci (totusi), un popor, la
        momentul cand il judeci, dupa culoarea fetei pe care i-o indica … votul.
        Metamorfoza duce la o continua „schimbare la fata” (termen caruia religia
        i-a dat o intrebuintare gresita)
        Altfel, judecand pe „bucatele ale intregului” nu ajungi niciodata sa vezi intregul,
        pastrand in picioare acel „nu se poate vedea padurea din cauza copacilor” sau
        ” nu se vede peisajul din cauza muntilor”.

        In fond, fiecare, e corect sa vada, asa cum vede, pentru ca altfel, in traversarea
        asta a prapastiei, pe sarma, care este Viata, se dezechilibreaza si-si face mai
        mult rau, decat bine.

        Nu e de contestat, stimate Andrei George faptul ca indivizii descrisi (studentii
        si ministrul) nu-si iubeau tara, asa cum nu poti contesta la fotbal dorinta
        fiecaruia din cei 11 jucatori de a da gol.
        Dar dincolo de ce isi doreste fiecare (manifestand asta, mai mult sau
        mai putin) conteaza doar ceeea ce, inmanuncheat, devine realitate (in fotbal,
        „golul”).

  32. Sfidarea Occidentului sau pariul cu istoria

    Un articol elegant si o adevarata provocare in sensul bun al termenului ( de altfel, nu este prima data cand domnul Adalbert Klein ne ofera astfel de analize atipice) care spre deosebire de alte articole pe aceeasi tema ale domnului Dragos Paul Aligica (ex: http://www.contributors.ro/fara-categorie/despre-serviciile-de-informatii-si-de-securitate-nationala/) nu mizeaza pe intimidarea vectorilor de opinie, ci pe captare si persuasiune .

    Tonul principal este unul de avertisment iar semnalul principal este unul legat de viitorul contrafactual care intr-o forma sau alta intereseaza practic toti romanii :

    „o eventuală dislocare a României din blocul occidental ar reprezenta o lovitură cu consecinţe greu de anticipat dată prestigiului internaţional al acestor două organizaţii, pasibilă de repercusiuni grave (nu există precedent pentru o astfel de situaţie). ”

    Pe de alta parte, diagnosticul de etapa este unul prezumat , dar nu si demonstrat :

    „ debutul în formă de tentativă a unei premiere în politica internaţională şi la un ambiţios moment istoric în curs de afirmare. Miza acestuia este inversarea consecinţelor Revoluţiei din decembrie 1989 asupra României şi implementarea scenariului executat deja cu succes în Ucraina.”

    In acest context , exista totusi in coasta Europei un precedent extrem de grav , o premiera absoluta in zona politica ( si in ontologia lui Alexius Meinong … ) , cu implicatii in toate domeniile , dar care poate da de gandit tuturor . Este cazul Transnistriei care a sfidat si sfideaza orice logica istorica, politica, democratica, sociala, juridica, psihologica, etc. dar actioneaza certamente in spatiul real.

    Cum Romania nu este nici Transnistria , nici Ucraina , concluzia analizei prezentata anterior in termenii actiunilor de deconspirare specifice limbajului serviciilor de informatii , dar si ai unor parlamentari romani absolventi ai „Universitatii Nationale de Aparare ” :

    „ Acest tip de intervenţie este o acţiune de acoperire. Obiectivul a fost infiltrat la nivelul dorit, urmează replierea şi securizarea rezultatului prin camuflarea subiectului”,

    nu are de fapt obiect deoarece actiunile sunt la vedere ( cu scopurile este o cu totul alta problema ) .

    Obiectia de fond care se poate aduce unei asemenea analize este viziunea rigida de tip militar ( ex: „costurilor mari aferente pierderii de prestigiu şi dificultăţilor inerente demobilizării sistemelor organizaţionale cu inerţie mare” ) asupra mecanismelor , (ne)functionale sau nu, ale unei societati care , oricum ar fi definita, in raport cu armata ramane totusi o entitate civila.

    Diferenta dintre mecanismele militare si civile este una esentiala. Un stat civil nu este construit numai din „ sisteme organizationale cu inertie mare” . Un minister ( sau chiar un guvern ! ) poate fi remaniat complet in 48 de ore , si intr-un timp extrem de scurt , cu toate structurile si obiectivele sale . In schimb , odata declarata declansarea mobilizarii generale pentru razboi a unei intregi armate , aceasta operatiune nu mai poate fi stopata pana cand nu se termina tot „lantul slabiciunilor” , chiar daca in acesta va da un ordin expres de contramandare chiar generalul care a declansat-o !

    Pe de alta parte, acest articol este unul scris „in oglinda” , mai exact este o contrapondere perfecta la un alt articol al domnului Adalbert Klein – Arhipeleagul Romania si razboiul elitelor : reconstructie nationala si regasirea Europei (http://www.contributors.ro/administratie/arhipelagul-romania-si-razboiul-elitelor-reconstructie-nationala-si-regasirea-europei/ ) , publicat in noiembrie 2012 tot pe aceasta platforma , numai ca atunci domnul Adalbert Klein sustinea in mod categoric teze exact opuse celor sustinute astazi :

    „ Condamnarea lui Adrian Năstase a fost avertismentul inconturnabil al apropierii de punctul critic dincolo de care perpetuarea realităţilor unilateral convenabile ale tranziţiei post-comuniste riscă să devină imposibilă. Frontiera psihologică a Rubiconului a fost străpunsă în România în această vară. Schimbarea radicală de ton şi anvergura reacţiei revanşarde declanşate la începtului lui iulie 2012 sunt direct proporţionale cu ameninţarea pe care o reprezintă pentru această elită cripto-comunistă recuperarea de către societatea românească a formelor şi fondului european puse în paranteză de regimul comunist.”

    „ Fiind o contra-reacţie la un fapt deja împlinit în punctele vitale ce protejează vectorii
    schimbării, atât din interior cât şi din exterior, cursa contra-cronometru în care aleargă partizanii trecutului reprezintă expresia unui pariu cu timpul deja pierdut din start. Politicienii care îşi asumă astăzi riscul de alege greşit îşi joacă implicit libertatea şi destinul personal în viitorul cât se poate de apropiat.”

    Desigur, aceste pozitii contradictorii nu anuleaza valoarea fiecarei analize in parte . Ele arata numai o repozitionare a autorului fata de un subiect :)), oferind astfel cititorilor posibilitatea evaluarii unor perspective divergente asupra realitatii politice si sociale fascinate pe care o traim cu totii.

    Pe de alta parte , o comparatie intre cele doua abordari cu stiluri atat de diferite mentionate anterior este binevenita.

    Domnul Adalbert Klein utilizeaza in demonstratie concepte si termeni tipici in cazul analizelor militare ( „blitzkrieg”, „demobilizării sistemelor organizaţionale cu inerţie mare”, „cine nu intră în sistem va fi eliminat şi nu va mai avea niciun viitor în România.” „cultivarea de exemple palpabile, cu puternic caracter intimidant”; „Acest tip de intervenţie este o acţiune de acoperire. Obiectivul a fost infiltrat la nivelul dorit, urmează replierea şi securizarea rezultatului prin camuflarea subiectului”) , inducand un sentiment de insecuritate cetatenilor si sugerand in mod implicit sau prin persusasiune ca acestia ar trebui sa faca front comun in jurul serviciilor de informatii .

    Domnul Dragos Paul Aligica are o abordare total diferita prin care solicita cetatenilor , si in modul cel mai direct, mobilizarea lor in jurul serviciilor de informatii , dar o face prin definirea cititorilor sai drept ”coautori” ai articolelor in cauza deci ii tranforma de fapt in beneficiari directi si calificati ai unor actiuni de dominare verbala , intimidare si/sau racolare . Aceste mecanisme de selectie si triere a cititorilor in raport cu inteligenta lor definita de autor ca aderenta respectiv non-aderenta la tinta propusa , sunt in realitate mecanisme care blocheaza libera exercitare a opiniei , desi sunt prezentate drept strategii necesare in mod obiectiv . In final se spera probabil ( cum ar fi spus Machiavelli ) , ca scopul scuza mijloacele .

    In ambele cazuri prezentate, veriga lipsa este una si aceeasi, respectiv cetateanul care nu exista de fapt in nici o abordare, poate pentru ca nici o instanta sociala responsabila nu a incercat sa gaseasca un raspuns clar la unele intrebari extrem de simple, dar esentiale :

    ” De ce timp de peste doua decenii , tendintele existente in societatea romanesca au fost NUMAI de tip centrifug ?!
    Sunt oare romanii condamnati pe vecie sa nu poata face in tara lor NIMIC impreuna ?!
    Nu mai exista oare NIMIC care sa-i uneasca aici , si in acest spatiu social , desi sunt in stare sa fie apreciati sa faca atata lucruri bune ( nu toti, evident ) atunci cand pleaca in afara ?!”

    Cum spunea domnul Adalbert Klein intr-un articol mai vechi :

    „. Societatea civila si spiritul civic nici nu mai intra in discutie. Au fost deja relegati la categoria de spectatori. Invizibili. ”
    (http://www.contributors.ro/editorial/duios-romania-trecea-in-nefiinta/),

    sau domnul Dragos Paul Aligica care intr-un articol recent are o pozitie nedemocratica si cinica in acelasi timp :

    „Avem deci un numar de cititori care nu stiu despre ce e vorba, imaginatia din dotare nu functioneaza, si daca functioneaza nu li se pare o tema presanta, vor un borderou cu nume date si cifre, altfel fiind in incapacitate de a sesiza minimal miza chestiunii.” ;
    „ Chiar credeti ca mi-am calcat pe inima si am revenit pe Contributors, pe care eram suparat, asa, pentru maruntisuri? Sau ca sa suflu populist in fundul celor 10% cititori care sufera de varii deficiente morale si cognitive si care tin neaparat sa le ilustreze public pe forum? ”
    (http://www.contributors.ro/fara-categorie/nu-e-in-regula-nu-e-de-gluma/)

    In sfarsit , dupa mai mult de doua decenii de tranzitie spre nicaieri , apare o posibila tema de reflectie pentru cititorii Contributors.ro :

    Daca statul , partidele politice , serviciile de informatii ,etc. ,etc., nu au fost in stare , dupa doua decenii de democratie , sa rezolve nici una din problemele atat de dramatice ale societatii romanesti , si nici sa obtina o minima coeziune cetateneasca, aceasta din urma ar putea fi oare obtinuta prin abordari de tip manipulare ( persuasiune si/sau intimidare )?!

    Puţin probabil, cu atat mai mult cu cat nici o abordare de acest tip nu ofera solutii in registrul societatii civile ( nu „in civil” !) cu atat mai mult cu cat tot de peste doua decenii , dublarea , capusarea si parazitarea partidelor politice, a structurilor statului roman si a societatii civile este o realitate recunoscuta oficial sau neoficial .

    Optiunea posibila ramane activismul civic autentic, onest, adevarat ( nu sub scoperire !) si retelele sociale bazate pe scopuri transparente si comune, care daca nici pana in momentul de fata nu sunt active , si dupa atatia ani, inseamna ca pur si simplu inca nu exista acele conditii care sa le permita manifestarea .
    De fapt, si in mod oficial, Internetul este considerat noul camp de lupta al …serviciilor secrete , ceea ce explica multe comportamente din aceasta noua linie de univers : „ formarea unor comunităţi virtuale într-un spaţiu cibernetic fără frontiere, a creat o nouă dimensiune de putere, un nou câmp de luptă” (http://www.evz.ro/detalii/stiri/george-maior-internetul-viitorul-camp-de-lupta-al-serviciilor-secrete-982613.html ) De aici, inca o tema de reflectie pentru cititori…

    Singurul lucru cert care poate fi spus este ca au fost irosite deja mai mult de doua decenii , iar la orizont se pregateste o noua serie. In mod logic , cea cea mai buna solutie ar fi schimbarea strategiei. Cum inteligenta adevarata merge mana in mana cu bunul-simt, educatia, si cultura, propun tinerilor intre 20-30 de ani si care au aceste calitati, o negociere si un pact cu propriul lor viitorul social . Aceasta negociere presupune intelegerea faptului ca acest viitor social din urmatoarele doua decenii depinde in realitate de actiunile sau inactiunile lor , si nu de partide politice, stat, servicii secrete,etc. Respectiv isi pot propune 2 ani ( de efort , implicare si activism social maximum ) pentru inca 20 de ani in care si-ar putea schimba acest viitor social si istoric , pe Internet si in transparenta totala (sigur, nu va fi garantat, dar cel putin au incercat ), cu alte cuvinte ar echivala cu un ultimatum moral dat societatii in care traiesc . Aceasta propunere aparent utopica este prezentata in linii mari aici dar numai ca punct de plecare (http://www.universulromanesc.org/biblio/actualitatea-romaneasca/1-asc-01-actualitatea-romaneasca/220-sergiu-simion-un-ultimatum-moral-adresat-societatii-romanesti.html
    ). Bineinteles, ar putea opta ca si pana acum, pentru detasare si non-combat . Dar si in acest din urma caz exista un scenariu posibil pe care il pot evalua peste doua decenii , sau chiar de pe acum, in ceea ce s-ar putea numi „ Ciclul istoric si timpul individual”(http://sergiusimion.blogspot.ro/2011/08/pariul-cu-istoria.html).

    In ultima instanta, democratia inseamna de fapt si libertatea alegerii, dar si celebra dilema a lui Buridan, pentru ca pana la urma nimic nu este obligatoriu , si nici cert , in viitorul posibil.
    Singura certitudine este aceea ca speranta nu moare niciodata . De aceea la toti ne place sa credem ca pana la urma romanii vor avea si ei un viitor normal si intr-o tara normala .
    Poate chiar peste 20 de ani, dar daca incep sa si-l construiasca singuri , si de pe acum, conform predictiei unui ambasador strain dar care iubeste si aceasta tara , si cetatenii ei :
    „ Romanii vor reusi singuri in democratie , nu cu ajutorul politicienilor” ( !)
    A bon entendeur, salut !

    • Domnule Simion, va multumesc pentru comentariul dumneavoastra. Cateva precizari de context:

      Democratia si libertatea pot fi conditii ale civilizatiei insa nu sunt nici pe departe cauze suficiente ale acesteia. De cele mai multe ori sunt doar un set de consecinte fericite realizabile si posibile doar in conditii optime. Provocarile lumii complexe in care traim astazi nu sunt legate insa doar de libertate, democratie ori autoritarism. Sa deschidem bine ochii:

      Premise fundamentale ale civilizatiei insasi sunt puse in discutie azi de anarhie, barbarie ori fundamentalism religios. Mixul dintre acestea conduce aproape inevitabil la o forma sau alta de autoritarism sau, alternativ, de disolutie a societatii in tribalism. In ciuda globalizarii, libertatea ramane inca un bun de lux al Occidentului fiind relativ rar de procurat in afara acestuia.

      Sa nu uitam ca barbaria este la ea acasa ori de cate ori civilizatia se declara neputincioasa ori se gaseste neinarmata in fata fortei brute. Bosnia, Kosovo, Libia, Siria – doar cateva exemple. Transnistria este un bun exemplu de mini-criza inghetata la periferia NATO si UE. Nu are insa neaparat un impact direct si imediat asupra stabilitatii interne a flancului sud-estic al NATO si UE asa cum este el definit in prezent.

      Capacitatea fiecaruia dintre noi de a ne raporta la realitatea inconjuratoare trece prin filtrul experientei si al accesului la informatie. Din aceasta perspectiva, este util sa ne reamintim ca alegerile pe care le putem face la un moment dat depind esentialmente de aceasta capacitate de filtrare a realitatii si de fundamentele societatii in care traim.

      Luxul de a trai intr-o societate pasnica si aproximativ civilizata nu este neaparat un bun la indemana oricarui locuitor al acestei planete. Cu atat mai putin luxul de a trai intr-o societate libera. Doar bunele intentii nu sunt suficiente pentru schimbarea realitatii in sensul aspiratiilor noastre, oricat de nobile ar fi acestea.

      Revenind insa la actualitatea zilei, sa citim impreuna mai jos despre intoxicare si contra-intoxicare:

      http://www.dw.de/diversiuni-dâmboviţene/a-16647017?maca=rum-CB_rom_evz_new-5743-html-cb

      P.S.: Referitor la ce spuneti mai jos,

      „Diferenta dintre mecanismele militare si civile este una esentiala. Un stat civil nu este construit numai din „sisteme organizationale cu inertie mare”. Un minister (sau chiar un guvern!) poate fi remaniat complet in 48 de ore, si intr-un timp extrem de scurt, cu toate structurile si obiectivele sale.”

      Va rog sincer sa nu mi-o luati in nume de rau insa nu pot califica acest comentariu decat ca unul naiv (nu pun la indoiala bunele intentii si esenta spiritului civic din restul comentariului dumneavoastra, dimpotriva!). Insa, realitatea este exact invers. Toate statele moderne cu cateva exceptii notabile, China si Taiwan, spre exemplu (si nici acolo exceptia nu este deplin aplicabila, functioneaza mai mult sau mai putin in baza unor birocratii copiate dupa modele militare dezvoltate in Europa secolului al XIX-lea (si ulterior evoluate ori diversificate din punct de vedere al complexitatii).

      Mai „grav”, daca doriti, o majoritate covarsitoare a marilor companii transnationale sau de anvergura globala functioneaza exact dupa acelasi principiu. Valabil si in cazul multor alte organizatii mai mici sau mai mari, publice ori private, ce sunt nevoite sa gestioneze in flux continuu procese complexe de o anvergura mai mare decat aceea circumscrisa capacitatilor de actiune ale unei mici intreprinderi sau ale unui comitet de initiativa civica, spre exemplu.

      A „remania” un guvern este probabil posibil si in mai putin de 48 de ore. Deorece „schimbarile” caracteristice se fac exact asa, superficial. A „remania” insa un minister sau o mare agentie publica (ori a reorganiza o mare intreprindere privata), poate fi uneori o sarcina extrem de ambitioasa si pentru 365 de zile dintr-un an, spre exemplu. Si acesta e in general un caz fericit (ani de zile sunt de obicei necesari).

      Inainte de orice, exista o functie de serviciu public care nu poate fi suprimata instantaneu de la o zi la alta, trebuie sa asiguri permanenta si un proces de tranzitie minimal. Apoi, exista o problema, in general majora, legata de insuficienta si formarea unor resurse umane adecvate scopului ambitios definit pentru restructurare. Mai apoi, exista o problema legata de rutina si inertia adaptarii oamenilor la o structura si o activitate noua etc. Lucrurile sunt atat de complicate incat e nevoie de zeci si zeci de carti si exemple de practica cotidiana pentru a explica cat de cat complet toate aceste lucruri. Nu poate fi cazul acestui comentariu, asa ca, va rog sincer sa ma credeti pe cuvant.

      Inca o data, va multumesc pentru interventia dumneavoastra.

      Toate cele bune.

      • Domnule Klein,

        Cu regretul acestei intarzieri neplanificate ,va multumesc pentru raspuns cu atat mai mult cu cat un text atent elaborat , discutia argumentelor( nu a persoanelor ) , respectul opiniei si respectul interlocutorului , sunt elementele care definesc un dialog adevarat si intr-o societate democratica .

        Pe de alta parte , in acest context nu cred ca ne-am propus , nici dvs si nici eu , o discutie despre terorism , anarhie, barbarie ori fundamentalism religios, potentiale „riscuri asimetrice” si problemele globale ale omenirii . Sunt altii platiti (binisor) sa faca acest lucru in mod oficial si in institutii specializate, desi in ultima vreme la noi chiar si universitatile clasice au inceput sa infiinteze departamente care se ocupa de „studii de securitate” ( ?! ) astfel incat pana si Academia Romana a devenit interesata de subiect desi in acest caz face concurenta neloiala Academiei Militare, etc.

        In esenta , desi discutam despre spatiul societatii civile , dvs vreti sa aplicati si aici tot un model militar si de aici toata discutia si divergenta de opinii .
        Mai mult decat atat, continuati sa perseverati in aceasta directie si ( intr-un mod inadmisibil dupa standardele contemporane ) , confundati de fapt societatea moderna cu o cazarma :

        „ Toate statele moderne cu cateva exceptii notabile, China si Taiwan, spre exemplu (si nici acolo exceptia nu este deplin aplicabila, functioneaza mai mult sau mai putin in baza unor birocratii copiate dupa modele militare dezvoltate in Europa secolului al XIX-lea (si ulterior evoluate ori diversificate din punct de vedere al complexitatii).”

        ( N.B. Poate ne impartasiti si noua sursa confidentiala de unde aveti aceste informatii atat de categorice care transforma democratiile occidentale in democratii luminate de tip militar …)

        Ceea ce sustineti dvs aici, nu prea are nici o legatura cu societatea civila, cu prezentul, cu Occidentul in care traiti, nici macar cu birocratia sustinuta altadata de Max Weber , ci cu ( imi pare rau sa spun asta) mentalitatea de buncar specifica fostelor state comuniste.

        In realitate, societatile moderne ( occidentale ) sunt conduse dupa principiul subsidiaritatii ( „autoritatea centrala trebuie sa indeplineasca doar acele sarcini care nu pot fi infaptuite eficient la nivelul imediat, local.” ) iar acest principiu se extinde din ce in ce mai mult in lume (http://www.linkedin.com/today/post/article/20121119193311-16553-linking-mission-to-strategy-and-action?trk=NUS_UNIU_PEOPLE_FOLLOW-img-fllw) .

        Totusi , s-ar parea ca aveti partial dreptate daca ne luam dupa unele cariere fulminante de tip MI care pot fi inca observate in spatiul nostru social chiar si in domeniul psihologic unde in mod absolut democratic militarii pot deveni psihologi ( invers e mult mai greu :)) si pot prelua controlul ca in acest caz : Democratie psihologica prin reprezentare militara (http://sergiusimion.blogspot.ro/2009/06/democratie-psihologica-prin.html ).

        Ca sa eliminam orice dubiu . La nivel general , in orice societate democratica trebuie sa existe o delimitare neta intre societate ca atare ( zona libera, civila ) si armata ( zona strict reglementata , adica aflata „sub arme” ) zone care nu se pot confunda sub nici o forma pentru ca fiecare dintre ele functioneaza dupa un algoritm total diferit iar confundarea lor pe timp poate genera adevarate catastrofe sociale. Pe cale de consecinta trebuie sa facem o distinctie neta intre presupusele intentii ( bune sau rele ! ) foarte greu demonstrabile , si faptele sociale definite in sensul clasic cu precizarea ca o analiza obiectiva porneste de la fapte, nu de la presupusele intentii ( bune sau rele ) foarte greu demonstrabile. .

        In sfarsit, prin pregatirea, competentele si experienta dvs de exceptie („consultant specializat în negocierea contractelor internaţionale în domeniul energiei.” ) prin natura profesiei si pregatirii aveti in mod cert posesia termenilor si cunosteti foarte bine importanta fiecarui cuvant dintr-un text ( intr-un contract, chiar si virgula este uneori esentiala ) ca sa nu mai vorbim de diferenta intre argumentarea unei opinii si „argumentum ad hominem” ( clasicul „atac la persoana” invatat pe vremuri in cursuri speciale pe la Academia Stefan Gheorghiu, etc. ) care descalifica profesional si moral persoana care il practica, si aici sper ca din nou suntem de acord .

        In ceea ce ma priveste , precizez in mod expres ca agreez intodeauna un dialog public si in limitele respectului reciproc, nu recurg niciodata la procedeul numit atribuire, respectiv nu imi permit si nu permit calificarea gratuita a unei persoane prin adjective sau epitete ( fiecare are dreptul sa fie asa cum este ) pentru ca intereseaza opiniile , nu persoana si spatiul ei privat.

        Toate cele bune.

        • Domnule Simion, am publicat comentariul dumneavoastra si datorita respectului pe care cred ca il merita munca de activism civic pe care o desfasurati in spatiul virtual (si excelenta arhiva din Universul Romanesc). Comentariul dumneavoastra depaseste insa deja cu mult subiectul acestui articol. Spatiul public nu este un spatiu neutru, oricat ne-am dori acest lucru. Exista mult prea multi chibitzi-actori pe margine pentru un astfel de dialog. Gandhi a avut un noroc fantastic ca a avut ca oponent Imperiul britanic si nu adversari precum Stalin ori URSS. Altfel, nimeni nu poate garanta ca ar mai fi ajuns vreodata in cartile de istorie. De asemenea, cu tot respectul pentru persoana dumneavoastra, imi mentin comentariul de mai sus legat de naivitatea si superficialitatea afirmatiei dumneavoastra din primul comentariu. Va propun, de altfel, sa ne oprim aici cu acest dialog. Va multumesc pentru intelegere.

          Toate cele bune.

          • Domnule Klein,

            Sunt de acord sa incheiem discutia , dar pentru acest lucru ma vad nevoit sa va citez din nou :

            „ Comentariul dumneavoastra depaseste insa deja cu mult subiectul acestui articol. Spatiul public nu este un spatiu neutru, oricat ne-am dori acest lucru. Exista mult prea multi chibitzi-actori pe margine pentru un astfel de dialog. Gandhi a avut un noroc fantastic ca a avut ca oponent Imperiul britanic si nu adversari precum Stalin ori URSS. Altfel, nimeni nu poate garanta ca ar mai fi ajuns vreodata in cartile de istorie. De asemenea, cu tot respectul pentru persoana dumneavoastra, imi mentin comentariul de mai sus legat de naivitatea si superficialitatea afirmatiei dumneavoastra din primul comentariu.”,

            si sa fac cateva precizari.

            In momentul cand publicati in spatiul public va asumati implicit si riscul de a fi comentat conform acelui principiu al democratiei citat de catre singurul nostru om politic autentic, cu stil britanic , origine romana si cu un papion adevarat : „ Ma voi lupta pentru dreptul dvs de a nu fi de acord cu mine ! ”. Eu cel putin, voi respecta acest principiu.

            In ceea ce priveste spatiul public ( si in mod special spatiul virtual) , poate fi neutru sau nu, pentru ca existenta lui nu are nevoie de aprobare de la vreo instanta si nimeni nu poate pune lacat pe el , cu atat mai mult pe spatiul virtual , chiar daca arunca in aer toate serverele de la Google. Pe de alta parte, si aici trebuie sa va dezamagesc , nu este nici al dvs, nici al meu , nici al statului, armatei, serviciilor secrete, etc. Mai mult decat atat, inventatorul si proprietarul lui de drept , Platon , care l-a denumit in mod inspirat „lumea ideilor”( nu numai platonice:)) ), a murit acum mai bine de 2000 de ani si l-a lasat mostenire intregii umanitati , deci din acest punct de vedere avem toti aceleasi drepturi.

            Problema este ca , de bine de rau, traim totusi intr-o democratie care asa imperfecta , prapadita si schioapa cum o vedem , are totusi un minimum de reguli pe care trebuie sa le respectam toti (…) , nu numai unii. Din acest punct de vedere , dreptul la opinie si exercitarea lui au un caracter universal. (…)

            Toate cele bune.

    • Stimate domnule ,

      Constat (cu oarecare neplăcere) că și dvs. vă baați pe așa numitele ”radicale” (statul n-a făcut, etc.) uitând că există niște oameni în spatele molohului stat și niște responsabilități extrem de precise. Și pentru a le spune foarte cinstit- în afară de idealistul Emil COnstantinescu nici unul din șefii de stat în perioada 1990-2013 nu au avut nici cel mai mic interes să implice cetățeanul .Pentru a implica cu adevărat cetățeanul- ce-i drept, acesta ar trebui să aibă o burtă cât mai plină și să treacă de la ”nemulțumirile pentru nimic, care sunt mici”(apud Dinu Săraru) la o viziune mai generală asupra propriei persoane și a contextului în care aceasta evoluează. Risc să vă spulber idealismul dar nici măcar tânăra generație nu va face voluntariat pe niște morminte cu lauri căzuți și ofiliți- (…).

  33. Îmi pare rău pentru toți acei neîncrezători într-un scenariu propus de acest articol. Dar pot să confirm cu usturime că aceste lucruri sunt reale. Se întâmplă azi și sub ochii mei. Locuiesc în Spania și tot ce este descris în articol s-a desfășurat cu precizie. Și continuă. Mă refer la coruperea justiției de către politic. Reorientarea către Rusia, de moment, rămâne de văzut pentru că există un fel de incompatibilitate geografică și o alta financiară. Dar un anti-americanism, feroce câteodată, există și se manifestă chiar dacă prețul este evident că se va plăti de către o țară întregă. Și mulți spanioli sunt conștienți, dar niciodată nu vor putea face nimic. NICIODATĂ. Știu că unii o priviți ca și o fabulație dar poate că am să reușesc să mă fac înțeles.
    Puțin câte puțin și câteodată cu pași mai repejori, Jose Luis Rodriguez Zapatero fostul prim ministru al Spaniei, a pus pioni sau întregi echipe, judecători absolut politizați, cu care bloca sau strâmba sentințele tribunalelor sau eșalonul imediat următor -provinciale-. Și cînd cauza trecea de acest următor eșalon, ajungea în -Audiencia Nacional- iar de acolo ultima etapă, dar chiar ultima urma să fie –El Supremo- Bine dar până aici masa de oameni de corupt era enormă așa că rezultatele urmau să apară în timpi istorici sau oricum nesatisfăcători. Chiar dacă rezultate, pe ici pe colo se observau, tot procesul cere acei timpi despre care ne vorbește domnul Adalbert Klein, și nu întotdeauna vroiau să aștepte..
    Așa că vine invenția. Sigur înainte l-au luat pe Montesquieu și l-au împușcat de câteva ori ca să fie siguri, evident imediat după ce deja îl spânzuraseră și-l arseseră pe rug pentru vrăjitorii imperialiste. Dar invenția. Se formează un –Tribunal Constitucional- care va asigura constituționalitatea legilor și ––– rezolvă și recursuri, ca o ultimă instanță. Problema este că acest tribunal care se vrea –Constitucional- cică garantul Constituției, de fapt este ales de către politicieni și nu neapărat este compus din judecători de (și cu) carieră, chiar dacă majoritatea sunt. Cu alte cuvinte dacă nu reușește controlul justiției în eșaloanele inferioare, oricare din ele, se crează un Sfat Judecătoresc fără consimțământul judecătorilor ca să corecteze toate sentințele ce nu intră în placul politicului. Poate ia Ponta notițe. Ca și cum și-ar face USL-ul un grupuleț de judecători de, sau fără, carieră, și ar pune acest SFAT JUDECĂTORESC ierarhic deasupra oricărei altei instituții judecătorești. BINGO!
    Totuși sunt câteva diferențe. Jose Luis Rodriguez Zapatero o făcea din pură ideologie comunistă, inginerie socială cu multă ură față de cei ce nu îl înțelegeau și până la urmă din pură foame de putere. I-au luat avântul bursele de valori pentru că nu-i mai dădeau bani fără dobânzi de 7,8 %. Țara deja se oprise din avântul economic. Deficitul a ajuns până la 10,5 %. În 10 mai 2010 a văzut pentru prima dată prăpăstiocul. Era prea târziu își distrusese țara. Cu alte cuvinte, vorba lui Margaret Tatcher ”socialismul durează până durează bani celorlalți” (aprox.) iar Zapatero eșuase din secunda 01 a mandatului pentru că pornise pe drumul unei inginerii sociale, cu înclinații totalitare, și PRIMA PIEDICĂ DE TRECUT ERA JUSTIȚIA. Vînduse tot aurul Spaniei la o treime din preț, consumase absolut toate rezervele financiare inclusiv cele ”sfinte” sub legi și pacte între partidele politice , cum ar fi fondul statal de pensii. Exista o lege a deficitului pe care a ars-o imediat ce a ajuns la putere ș.a.m.d. Mai sunt și exemple care țin de corupție dar acolo pot exista multe cazuri cu foarte mulți bani dar în nici un caz nu o să te poți apropia vreodată de cifrele de ministere întregi. Justiția a fost fulminată, fără dubii. Justiția a fost cea care a căzut PRIMA.
    Dacă vreți dată și nume, să-mi spuneți, fără probleme. Totuși am să amintesc, Endesa 65 miliarde €, CCM (Caja Castilla la Mancha) 9 miliarde €, Grupul Mediapro 5,5 miliarde datorie –neexecutabili-, Grupul Rumasa, MercaSevilla 1,2 miliade € și ca ultimă știre … Chiar mă imaginez ca pe un mucos din anii interbelici strigând în gura mare ”Au dispărut înregistrările din cazul Gurtel! Ultima Oră ! Ultima Oră ! Ieșit din Tipar ! Au dispărut înregistrările din cazul Gurtel! Justiția nu știe nimic !”
    Ce bine-i să întinerești. Chiar și trecător.
    În România necesitățile sunt de altă natură și nu la fel de profunde, dar pericolul este la fel de mare.
    O bandă de hoți, bandiți, asasini, … în fine scursuri ale umanități au fost prinși asupra faptului și au nevoie de legi ca să scoată din sfera punibilului faptele lor. Abia acum vi-ați dat seama că Grupul Antena este o fortificație și că după ea se ascund mulți balauri? Unde ați fost acu` 15 ani? Din prima secundă de emisie sub proprietatea lui FELIX. Îi evident că nu au nici o scăpare cu o justiție funcțională. Nu i-a interesat niciodată o Românie puternică, un stat real. Ar fi însemnat să se autointroducă în celula unei închisori. Alții, să se autoexcludă din parazitismul de stat, adică să moară de foame.
    În fine despre România știm toți destule deși de prea multe ori le privim cu fatalism.
    Și ca să-i mai consolez pe acei muți care vorbesc despre pierderea speranței, uitați-vă la HONDURAS. Acea mulțime electorală care trebuia să dea legimitate a ales, … și vine un altul și îl mătură, cu sentința celui mai înalt tribunal în mână. La început multe țări au ezitat să recunoască noul guvern dar până la urmă au recunoscut că de fapt socialiși erau de fapt un grup care dădea o lovitură de Stat. LEGALĂ!
    Câteodată mă întreb cu nedumerire cum pot alții, cum am văzut aici în mod special pe ”Andrei George” în mod special dar și alții, să asasineze să scuipe să dea cu piciorul, iar atunci când nu poate, să-l azmuțe pe celălalt, oricare ar fi. Mustește de ANTIROMÂNISM.
    Până când vom avea acea atitudine de a încerca să punem rațiune iar ei să vorbească despre morminte cu lauri căzuți și ofiliți … Adică noi să ne iubim dușmanul și să le întoarcem obrazul.
    Moldovenii –infractori- nu dragule, cu ghilimele desigur, moldovenii sunt cum sunt iar noi suntem ei iar ei sunt noi. Frontiera a fost pusă de alții. Dacă ei/noi sunt/em așa, așa suntem. Problema este că scuipi/minți.
    Sunt Orădean, așa că trec câteodată prin Rulicovsky, cimitirul principal din Oradea, și pun, dacă pot o lumânare la un Vultur al Armatei Române. Spun dacă pot pentru că câteodată nu este loc și dacă aș lăsa-o la nu știu ce distanță ar crede lumea că am greșit locul. Alteori trec pe la statuia Soldatului Român, mare cât un bloc, din parcul central și las o floare dar nici acolo nu sunt unicul. Ba chiar aprinde lumea și câte o lumânare.
    Doamne cu câtă ușurare scuipi venin.
    Totuși hai să facem o reflexionare ÎMPREUNĂ, și de ce nu, cu ceilalți afiliați ai ideologiei ”Întru Apărarea Scursurilor”
    OARE A FOST SĂNĂTOASĂ VÂNĂTOAREA DE VRĂJITOARE DIN S.U.A. ? Dă-mi voie să-ți răspund. Urgent avem nevoie.

    Mai zicea cineva: Unde-s pumnalele, Unde-s Pistoalele
    Caii și Flintele Haiducilor ?
    Adus în actualitate de către o formație care zice:
    O parte din presa de azi
    Presează doar Căcat.

    Vouă Celorlalți
    Nu lăsați urma!

    • Nu le zici rau, Ioane, desi ai fost nevoit sa te lungesti … aproape cat mine.
      Cat a stricat ponta asta de zapatero nu or sa repare spaniolii nici in 500 de
      ani, dar vezi tu ca tocmai acei aprozi purice care l-au ajutat mai abitir sa
      scufunde Spania tocmai aceia au uitarea mai scurta.
      Zici tu undeva ca „felix” nu si-a dorit vreodata o Romanie puternica. Pai ar fi
      impotriva propriei sale naturi sa-si doreasca asta.
      Sunt prea multi pe lumea asta care cred ca urcarea peste ceilalti ii apropie
      de iesirea din put desi in realitate, daca nu formezi piramida umana precum
      o formeaza cei de la circ, unde cei mai robusti se aseaza la baza si nu la
      varf (manati fiind si de propriul instinct de conservare) deci daca nu se
      formeaza piramida asa, se intampla (doar) ca la „lapte gros”.

      ¡Ja!¡Ja! Hemos compartido juntos y fracasos y triumfos.

      • Salutări Fratelui de Suferințe !
        Scriu ca un răspuns pentru ”vida clara” dar domnule Adalbert Klein, trebuie să recunoașteți că acest articol este unul pepetuu. Orientarea României este subiect de discuție de acum până departe în timp așa că va trebui să-l ”actualizați” continuu și sub același titlu. Chiar dacă rescrierea ar însemna să nu atingeți nici măcar o virgulă.
        Vida Clara ….. Ce a făcut Zapatero Spaniei este dureros pentu SPANIOL. Sunt lucruri pe care nici măcar Aznar nu a avut curajul să le atingă PER-ul ANDALUZ. Adică cerul era deja întunecos și când se auzeau voci de îndreptare vine Pantofarul. Eu personal sunt prizonier aici în Spania. Ziceai că m-am cam întins. Bine, NU am scris despre atâta și atâta putregai politic … Oricum, chiar dacă unii au să mă ”ștampileze” cum că aș fi absurd … România mergea bine pâna la PONTA. Iar Ponta, și clica, încă nu au avut timp să ”legifereze”. Cine știe poate o să avem noroc și pică tot putregaiul Ponta.
        Nu vreau să mă întind a scrie despre Spania pentru că articolul are alt titlu. Dar ca și argument pentru a certifica ASALTUL la INSTITUȚIILE UNUI STAT, în cazul nostru JUSTIȚIA, Spania este exemplul exemplelor. Prin actualitate, prin apropiere, prin similitudini ș.a.m.d.

        Domnule Klain, dați cu pana.
        Vida Clara, no dejes que te amedrenten.
        Salutări

        • Nu spuneam ca te-ai intins ci ca ai fost necesitat (cum zicem „noi”, spaniolii)
          sa te intinzi. Te obliga textul sa ii creezi al sau context (strain altfel, nu din vreo
          vina ci dintr-o evidenta, celor mai multi din posibilii cititori).
          Si eu am incercat sa-mi schimb situatia, din prizonier al Romaniei in cea de
          „om liber” si am ramas inamolit (deocamdata) in situatia de prizonier al Spaniei.
          Poate ne mai intalnim, ar fi interesanta o colaborare.

          Multumesc domnului Adalbert Klein si cer scuze eu domnului Sergiu Simion,
          adaugand si cateva consideratii personale.
          Limba spaniola este infinit mai putin duala decat limba noastra natala.
          In timp ce la noi romanii diferenta dintre limbajul oficial si cel ne-oficial ar fi
          ceva de genul 90/10 la spanioli daca este un 53/47 (dintr-un 100%).
          In romaneste suna al naibii de urat (desi cateodata tocmai cuvantul cel mai
          urat este si cel mai elocvent) felul in care Ioane Gheghi a facut incheierea
          cea care l-a deranjat pe domnul Simion.
          Din pacate, pentru noi (extranjerii) limba ni se metisizeaza inevitabil si in
          multe randuri te trezesti vorbind romaneste cu spaniolul, spaniola cu
          romanul sau o metisa pe care ori nu o intelege ori niciunul, ori amandoi.
          Cred ca in afara mediului literar, mesajul textului trebuie sa primeze in
          fata gramaticii. Nu poti pretinde unuia care foloseste o cale (una care-i
          devine posibila, eficienta) precum un naufragiat cauta sa semnalizeze
          „morse”, sau unuia care pune un mesaj intr-o sticla sa o faca doar
          dupa ce termina mai intai „literele”.

          In final, revin la tema spunand si aici ca admiterea Romanieiin Schengen
          nu trebuie sa fie inteleasa ca o deschidere a usilor unei case sprea fi
          transformata intr-o gara, ci intr-o „ridicare la acelasi nivel”.
          Asta inseamna ca Romania, la momentul intrarii in Schengen trebuie sa
          reprezinte pentru copiii carora le-a dat nastere ceea ce reprezinta celelalte
          tari carora isi doreste sa le fie egale cetatenii lor.
          Dezbinarea traditionala a neamului nostru aduce dezavantaje chiar si
          acelora care sunt convinsi ca tocmai din dezbinare castiga.

          PS. Si din punctul meu de vedere Ioane, Ponta este tot acelasi aluat ca Zp-ul
          iar europenii i-au citit perfect felul in care se preface ca doreste ca Romania
          sa intre in Schengen (pe principiul „da Doamne sa nu gasesc” care se aplica
          in cazul „cautatorului” de munca).
          sa fie

    • Ultimile 4 propozitii din postarea dlui Ioan Geghi ii anuleaza practic mesajul prin folosirea unui cuvant, desi dupa unii academicieni trebuie sa existe in DEX, pana acum nu fost admis pe acest forum si practic jigneste cititorii articolului , forumul si in primul rand autorul postarii.
      Mai mult , dna Vida Clara accepta acest continut chiar de 8 martie .
      E adevarat, in anumite zone „protejate” ale spatiului social ( mahala, satra, penitenciar ,etc.) se poate folosi orice fel de limbaj , dar aici trebuie sa respectam cu totii anumite restrictii care fac posibil un dialog civilizat pentru ca aici conteaza ideile , nu vulgaritatile. Altfel , urmatorul pas poate fi recursul la obscenitati si/la injuraturi , dar atunci nu mai putem vorbi de un dialog.
      Chiar daca administratorii forumului au momente de oboseala sau neatentie , au si anumite responsabilitati care le revin in calitate de moderatori ai discutiei si pe care trebuie sa le respecte daca vor sa mentina un anumit nivel al discutiilor pe acest forum.

      • Domnule Simion, am publicat comentariul dumneavoastra si nu v-as fi raspuns in mod normal. E punctul dumneavoastra de vedere, pe langa articol, dar, ma rog, daca nu se intampla prea des, e acceptabil. De ce nu prea des, pentru ca polueaza o discutie cu false subiecte dezvoltate in mod artificial din tema originala, acesta fiind unica motivatie imediata a respectivului demers: blocarea discutiei pe tema principala. Cred insa ca se poate oferi un bun exemplu de manipulare daca punem lupa pe aceasta interventie a dumneavoastra, asa ca va raspund:

        Deci, domnule Simion, care este totusi cuvantul romanesc neaos pentru „materii fecale”? Dar verbul adecvat actiunii cu pricina? De unde provine exact vulgaritatea la care faceti referinta? Cand vom ajunge la urmatorul pas, de injuraturi etc., actionam in consecinta. Deocamdata nu suntem acolo. Am filtrat toate aberatiile care depaseau limitele unui dialog util si civilizat. De unde acest exces de zel sanitaro-preventiv? Asta e chiar singura prioritate a zilei si cel mai important drob de sare care trebuie „gadilat” pentru uzul public?

        Restul comentariului dumneavoastra reprezinta doar propria dumneavoastra interpretare pudibonda. Nu extrapolati asupra altor persoane.

        Mai departe, care este totusi mai exact motivatia acestui demers „preventiv”, pana una alta? Am urmarit activitatea dumneavoastra, inclusiv pe site-ul dumneavoastra, si daca doriti cumva doar sa va faceti audienta aici, ati gresit adresa, sincer.

        Eu v-am cerut doar sa ramanem in limitele subiectului acestui articol, dumneavoastra aveti se pare cu totul alte preocupari, iar tiparul modului de actiune este banala provocare, reinterpretata apoi in falsa cheie de victima-agresor cuplata propriei agende de prioritati. In fond, utilizati doar un banal sablon de initiere a unei interactiuni pasiv-agresiva (aparent pasiv in manifestare, insa agresiv in obiective si motivatie).

        Aveti ceva util de spus pe fondul articolului? Aveti vreun punct de vedere vis-à-vis de revocarea celor doi magistrati din CSM? Nu conteaza de care parte, veniti cu o pozitie si cu niste argumente, daca nu injurati pe nimeni, il public.

        De asemenea, nu am observat ca logica ori civismul dumneavoastra sa fie deranjate de sofistica ieftina a unora din troll-ii care comenteaza cu simtul datoriei mai sus si in restul platformei. Si nu e cazul sa va simtiti ofensat de cuvantul „troll”, e doar o terminologie specifica pentru mai neaosul „postac”, adica un omuletz pus sa incurce lumea si sa cerseasca atentie. Nicio filozofie, doar un fapt din viata reala. Nu ne pare rau pentru domniile lor si nu le cerem scuze ca le-am ranit sentimentele „civice”. A se scuti cu ipocrizia. Stiu, eu sunt agresorul. :)

    • Bună Ziua
      Știu că subiectul acestui articol s-ar putea să aibă puține de văzut cu răspunsul meu la IDB dar poate că mai și alți care au rămas fără cuvinte la ușurința asocierilor CURIOASE. Oricum cațavencii sau cațavencu nu enunțuri foarte îndepărtate.
      Am să încerc să aduc câteva clarificări asupra celor spuse de IDB. Mi se pare important pentru că observ un aspect incredibil de nociv și incredibil de răspândit. O spun cu durere. Mă refer la a ne AUTOINCULPA.
      IDB face o trimitere la un articol (http://www.catavencii.ro/Dam-carne-de-cal-bolnav-de-sida-la-toata-europa_0_7434.html) care are aceeași atitudine. AUTOINCULPATORIE. Vă scrie unul din breasla transportatorilor de animale vii. Este mult mai frecvent decât vă puteți imagina să se influențeze artificial în prețul de cumpărare a cailor. Datorită felului organizări gospodăriilor în România există un efectiv impresionant de caii. Iar vânzările din târguri nu pot absorbi toată oferta. De acest lucru se folosesc marile abatoare din Italia și Franța. Dar când cumpără o fac în cantități importante. De multă vreme mă întrebam cine poate să consume acele cantități enorme. Toți ziceau Franța și Italia. Părea credibil. După mai mult timp am văzut carne de cal în magazinele franceze și italiene. Nu prea ieșeau numerele dar până la urmă Franța îi mare și Italia tot pe acolo. Și când se cumpără în sistem industrial consecințele se văd imediat. Urcă prețul la caii. Or fi țărani, țărani, da nu`s proști. Așa că după 3-4 luni de cumpărări continue –––– se ”decretează” interzicera exportului de caii pe motiv de boală. Carantină pe motiv de ANEMIE. O boală destul de gravă în sine dar se abuzează de diagnostic până la a o banaliza. Ca și o paranteză, un grajd atins de ANEMIE trebuie să schimbe la o adâncime de 0,5 metri din podea și să-și rezugrăvească grajdul, ca și măsuri minime pe lângă alte măsuri de dezinfecție. Chiar credeți că o făcea cineva? Treaba cu SIDA din articol, este gazetărie ieftină. Cei care comercializează cu carne de cal sunt puțini, chiar și raportat la toată Europa. Cu alte cuvinte pot apărea monopoluri. Și când cineva este singurul jucător de pe piață poate face și reguli – a se citi nereguli. Faptul că nu se poate exporta face să scadă dinou prețurile. Pe vremea P.S.D. ordinele de carantină erau cam 2 pe an. După carantină aceiași cai puși în vânzare, dar de data asta sănătoși, de parcă ar fi avut ceva vreodată. Și roata se tot învârtea. Ei uite că au trecut anii și numerele aproximative pe care le făceam eu încep să iasă. Nu se cumpărau caii numai pentru comercializare ca și carne de cal, cu un consum relativ mic chiar și în țările unde se consumă. Se cumpăra și pentru amestecul cu alte cărnuri, de vacă sau de porc, datorită prețului bun pe kilogram.
      În ce privește scandalul, practic din toată Europa, abatoarele românești NU au nici o vină. Niciuna. Au vândut carne de cal ca și carne de cal. Punct. Ceilalți au amestecato, absolut conștient, cu carne de vită. În ce privește securitatea sanitar-veterinară, la francezi, lucrurile funcționează militărește. Doamne feri să-ți cadă ăștia pe cap. Printre alți transportam și pentru un francez. Cu toate vâlvătaia nu s-a pomenit nimic despre carne infestată sub nici o formă. Jocul a fost aritmetică pură, dată de amestecul cu carne de vacă. Cică doar PROBLEMĂ de ETICHETARE.
      Până acum am vorbit despre cai dar lucrurile sunt asemănătoare și la vită. Chiar dacă nu cu aceeași amploare pentru că aici firmele care operează sunt exponențial mai multe. Totuși îmi amitesc două momente când francezi, pur și simplu, rămâneu cu vițeii în grajduri pe furaje și nu se vindeau. Situația devenise atât de scandaloasă încât României i sa interzis exportul de vită pe picior. Fără boli care să justifice interdicția, fără nici cel mai mic motiv.
      Și-atunci unde am păcătuit ?

      Zice d-mnul IDB ”Sfidarea Occidentului capata forme grotesti, penale, as spune chiar…IREALE!
      Este mult mai grav decat va imaginati.”

      Adică ei fac măgăriile și noi reprezentăm grotescul. Atitudinea aici trebuia să fie alta. Să plătească ei pentru defăimarea imagini abatoarelor românești implicândule, fără știința lor, într-un trafic absolut ilegal. O să ziceți că am luato pe ”ulei” Bine, nu le cerem nimic francezilor dar ne îndreptăm, urgent, spre Bruxel.
      Un episod asemănător s-a întâmplat în Spania. Episodul cu castraveți ucigași, care până la urmă nu erau castraveți și nici spanioli. Asemănător pentru că din Germania s-a arătat cu degetul exact spre Spania, mai exact Almeria. În primă instanță spanioli au cerut bani de la nemți. Nemți le-au zis, foarte educat, să se ducă dracului. După aceea s-au dus la Ciolăș și i-au cerut 155 milioane €. Cioloș a făcut calcule și îi ieșea doar o treime din care a zis că poate le va da afectaților o treime din treime, adică aproximativ 15 milioane €. Cine vrea numere exacte să sape prin internet că numere sunt.
      Ei, ziariști din România trebuia să fi scris despre pierdera de imagine suferită de abatoarele din România din cauza matrapazlâcurilor din Franța și Luxemburg. Locuri de muncă pierdute, firme închise, investiții în paragină ș.a.m.d. Iar abatoarele din România drept la Bruxel după bani, că de la francezi am fi scos ce au scos și spanioli de la nemți.
      Pe niciunde așa o atitudine … Ne autoinculpăm până la sinucidere. Asta-i grotesc, penal, ireal și mult mai grav decât vă imaginați…

      Această atitudine stă și la baza autoinduceri impotenței.

      O Salutare Tuturor

  34. Bună Ziua

    D-nului Sergiu Simion trebuie să-i spun că versurile sunt dintr-un imn românesc –Poveste cu Haiduci- de Vali Sterian iar a doua parte aparține unei formații cu un trafic de 125.000.000 de reproduceri – cântă doar în limba română – esențial de adăugat pentru că nu au acel public planetar dat de limba engleză. Oricum nu am văzut pe nicăieri trimiteri la esența articolului. Trebuie să-i mulțumesc lui Vida Clara dar D-nul Adalbert Klein a fost absolut genial cu ”pudibondă”

    Am citit articolele din New York Times și The Economist despre România dar și despre Ungaria. Unde se întâmplă ceva care miroase a probleme în viitor pentru România, pe lângă cele deja existente. Aș vrea să evidențiez un aspect anume din manevrele lui Victor Orban. Eu cred că vrea să mute centrul politic mult mai la dreapta pentru a scoate orientările politice de stânga reală afară din joc. Adică orice partid care se va numi de stânga va fi mult mai la dreapta față de ce se înțelege prin o orientare de stânga ”clasică”. Comparând Spania cu Statele Unite, ca să dau un exemplu, Partidul Popular din Spania este aproape de orientarea politică a lui Obama. Forțând un pic comparația dar nu prea mult. Sau PD. L. din România se situează aproape de o ideologie de stânga americană. Mutând spectrul politic mai la dreapta Jobik ies ca partid de dreapta deși de fapt sunt de extremă dreaptă.
    Dar Victor Orban nu s-a oprit doar aici. Vrea puterea juridică și Banca Națională Ungară iar presa cu puține afinități este persecutată.
    Vai!
    În ce ține de România. În Europa se scriu multe despre corupția politică de la noi. Asta se traduce în evitarea întâlnirilor la nivel înalt, adică un fel de boicot tacit. Pe de o parte pentru că în Germania și Anglia o pată cât de minusculă în curriculum, îți poate da dureri de cap sau inabilitări din funcții, face să nu se dorească întâlnirea cu Ponta. Iar pe de altă parte poate fi un bun leit-motiv pentru a argumenta împotriva intereselor României cum ar fi intrarea în SCHENGEN.
    Toată lumea vorbește despre oportunitatea unei relații prietenoase dintre șefi de stat.
    Nu pot să nu-mi amintesc două secvențe. Trece Angela Merkel prin spatele lui Băsescu și îi pune mâna pe umăr. Băsescu se întoarce, o salută schimbă câteva cuvinte și se despart zâmbind. După care Băsescu își continuă discuția în grupul de lângă el. Nu era nici o ședință sau vreo adunare. Angela Merkel era într-o pură trecere. În cealaltă parte, Zapatero. Aici în Spania chiar și azi se vorbește despre întâlnirea de la București unde NIMENI nu vroia să stea de vorbă cu Zapatero. Peste tot grupulețe iar Zapatero singurel la o masă pentru 20 de persoane. Nimeni nu vroia să-l vadă. Nimeni.
    Oare ce atitudine vor avea ceilalți șefi de stat când vor da de Ponta ? Toți știu ce reprezintă Ponta. Și dacă nu va exista acea relație fluidă între Ponta și restul politicienilor, cine va plăti în ultimă instanță ?
    Trezim destule rezerve din varii motive prin Europa, dar când acolo sus nu există empatie-simpatie … Îi mult empatie-simpatie ? Da știu, dar hai să tindem spre.
    Tot noi ceilalți vom plăti oalele sparte, conștient sau inconștient.
    Vorbim despre doi magistrați revocați și am ajuns în Parlamentul Europei.

    Bune Vremuri Tuturor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Adalbert Klein
Adalbert Klein
Consultant specializat în negocierea contractelor internaţionale în domeniul energiei. Locuieşte în Franţa, la Paris. Adalbert Klein este un pseudonim.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro