O veritabilă explozie de bucurie ieri pe rețelele sociale. Românii au uitat dintr-o dată, ca prin minune, de necazuri, de tot ceea ce îi desparte. Și-au regăsit fie și numai pentru o zi solidaritatea și mândria națională. Așa cum nu se mai întâmplă, din păcate, decât cu ocazia marilor bucurii ori, la polul opus, a tragediilor care îndoliază o țară.
A fost nevoie doar de 55 de minute, cât a durat finala feminină de la Wimbledon, finală în care Simona Halep a întâlnit-o pe Serena Williams, pentru ca românii să se bucure la unison. Vrăjiți de demonstrația de totală perfecțiune care nu admitea nici o îndoială, nu sugera nici cea mai mică teamă de eșec, care arunca în derizoriu toate legile biologiei și ale gravitației, legi care pentru Simona Halep au lăsat impresia că nu există. Sau poate că impresionate de talentul ei enorm, de munca și modestia ei imense, de concentrarea psihică excepțională s-au gândit să îi dea româncei o derogare de o oră.
Am parcurs cam tot ceea ce au simțit nevoia să scrie pe facebook o parte din cei 5000 de prieteni virtuali. Mulți dintre cei ce au copii au mărturisit că aceștia și-ar fi exprimat instantaneu dorința de a fi de acum încolo precum Simona Halep. Și uite așa am devenit pe neașteptate nostalgic. În anii 70, atunci când Televiziunea Română transmitea marile meciuri în care evoluau Ilie Năstase și Ion Țiriac, indiferent dacă acestea aveau loc la Arenele Romane (calificările și meciurile în vederea adjudecării Cupei Davis), la Wimbledon sau la Roland Garros, meciuri comentate de Cristian Țopescu, mai toți cei de vârsta mea visau să fie asemenea lor. Puțin conta că nu prea avea nici cum și nici de unde să-și procure rachete, dacă se găseau cele adevărate erau extrem de scumpe, inventivitatea românească s-a manifestat îndată și le-a găsit și acestora înlocuitori. Năstase și Țiriac le restituiseră copiilor, dar nu numai lor, dreptul să viseze, iar visele nu prea țin cont de amănunte. Ceva mai încolo același lucru l-a făcut Nadia Comăneci cu acel 10 care a sfidat la Montreal ordinatoarele, făcând din nou ca imposibilul să devină posibil.
Meciul de ieri al Simonei nu a fost transmis de Televiziunea publică. TVR nu are bani pentru astfel de răsfățuri. Bani nu sunt decât pentru a fi plătite onorarii fabuloase comentatorilor ce le aduc elogii deșănțate celor care au transformat-o în agenție guvernamentală și găunoasă mașinărie de propagandă. Ori pentru întreprinderi păguboase gen Eurovision.
Și fiindcă tot a venit vorba de propagandă nu pot să nu trag nădejde că nici un oficial guvernamental, nici un politician, nici un partid și nici guvernul României nu vor încerca să confiște în folos propriu succesul Simonei Halep. Că nu va fi urmă de picior de politruc la aeroport atunci când Simona va reveni în țară. Și că nimeni, nici un înalt oficial, nici măcar individul cocoțat în funcția de ministru al Tineretului și Sportului, și cu atât mai puțin doamna Firea și doamnă Dăncilă nu îi vor ura Simonei “bine ai venit în țara noastră!”, cu intenția de a se lustrui copios pe sine. Fie și numai fiindcă țara nu a făcut prin oficialitățile ei nimic pentru Simona Halep. Fapt ce nu a împiedicat-o pe sportivă să le dăruiască românilor ceea ce poate aceștia nici măcar nu îndrăzniseră a cuteza a spera vreodată.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro
13 COMENTARII
LĂSAȚI UN MESAJ
Sprijiniți proiectul Contributors.ro
Carti noi
Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici
Carti noi
Carti
- O carte despre regretatul istoric Mihnea Berindei în care veti gasi și inventarul Colecției Berindei. Descarca gratuit volumul.
- Vezi: Dezbaterea „Mihnea Berindei: un luptător pentru drepturile omului și democrație”
După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici
Cumpara cartea
Esential HotNews
contributors.ro
Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Statul, trebuie sa creeze doar conditii: moneda euro, circulatie libera, justitie, armata, politie, restul oamenii isi vor face si singuri.
Ar trebui eliberate teatrele si sportul de stat. In loc sa concureze si sa creasca mai multe echipe sau indivizi, statul ii hraneste (si pe astia prost) pe cativa si omoara concurenta, omoara dorinta de a fi performant.
Entuziasmul doar la sarbatoare e pacatos.
Aleatoriu spicuiesc din articol:
– „Meciul de ieri al Simonei nu a fost transmis de Televiziunea publică. TVR nu are bani pentru astfel de răsfățuri. ”
De ceva ani turneele de tenis de Grand Slam se transmit in Romania doar de canalele Eurosport. Toate cele 4 turnee.
– „Mulți dintre cei ce au copii au mărturisit că aceștia și-ar fi exprimat instantaneu dorința de a fi de acum încolo precum Simona Halep”
Probabil nu ati prins vremurile cind, ca sa exagerez putin, tot romanul voia o racheta de tenis. Erau anii cind Nastase si Tiriac faceau ceva „zgomote” in lumea tenisului.
– ” Românii au uitat dintr-o dată, ca prin minune, de necazuri, de tot ceea ce îi desparte. Și-au regăsit fie și numai pentru o zi solidaritatea și mândria națională.”
Poate cei care urmaresc tenisul doar cind joaca Simona.
Cit despre „solidaritatea și mândria națională.” de care vorbiti, sa stiti ca de cite ori pierde Simona, caci se mai si pierde, haterii se simt jigniti in mindria nationala. Si o bestelesc in toate felurile. Si nu doar anonimii de pe net, ci si ziaristi vestiti.
Chiar a dat uitarea peste noi ca sa nu ne mai amintim cum o bestelea CTP ori Geambasu (de la GSP) cu ceva timp in urma pentru ca nu batea tot-tot si sa stea pe locul unu?
Nu stiu daca ati urmarit fenomenul: la interviurile cu ziaristii straini, Simona e volubila, glumeata, destinsa; cind e cu ziaristii mioritici, rar e Simona destinsa si vesela.
Si inca ceva: in timpul turneului de la Roland Garos Simona a fost intrebata ceva despre piramida de la Luvru; nu a stiut sa raspunda.
Se scutura de ris ziaristul Geambasu cit de habarnista este.
Sa ne bucuram, celor ce ne place, de tenis si sa lasam birfele pe seama multora dintre laudatorii de azi. Nici nu te mai poti bucura de osanalele lor.
Pina la prima infringere. Caci va veni.
Simona Halep ,o zeita a tenisului romanesc si mondial. Un talent de neegalat,talent combinat cu o munca sustinuta ,dar si cu o inteligenta a jocului , poate nativa , sau partial invatata de-a lungul carierei in multiplele ei confruntari . In aceasta faza a intelegerii jocului este aproape imposibil ca Simona Halep sa piarda vreo confruntare. Doar indispozitii de moment pot duce la pierderea vreunui joc . In finala de la Wimbledon, practic Simona nu a avut adversar . Jocul cu mingiile inalte alternativ cu cele foarte joase si loviturile direct pe adversar ,concomitent cu anticiparea directiei loviturii de serviciu , nu au permis Serenei, nici sa loveasca puternic ,nici sa isi foloseasca arma cea mai eficace ,serviciul .Este regretabil ca TVR nu a transmis meciul ,dar de aici si pina la a amesteca politicul in acest minunat eveniment , deja este cale lunga , iar ideea de a asocia un alt eveniment cu participare nationala si internationala ,eveniment numit Eurovision si de al numi -intreprinderi paguboase – este deja prea mult . Sa nu uitam ca la Eurovision participa de ani buni aproape toate natiile Pamintului si binefacerile acestei confruntari ,ce genereaza in fapt atit de multa prietenie intre popoarele lumii ,nu pot fi discreditate sub nici un motiv .Tot atit de adevarat este insa ca marii nostri sportivi ce au reprezentat cu cinste Romania , ca un intreg (nu are rost sa ii enumar pe toti ,toata lumea ii stie ) au adus un beneficiu enorm , asa cum o face si Simona Halep ,iar mii si mii de copii au inceput sa isi doreasca sa fie asemeni lor . Unii chiar au reusit si noi avem datoria sa ii iubim pe toti .
Buna Ziua
Nu vreau sa critic un coleg de platforma, insa lucrurile sunt un pic mai complicate. In perioada de care vorbeste autorul in europa contau televiziunile nationale iar in USA retelele…Odata cu evolutia infotainmentului au inceput sa conteze retelele cam peste tot.
„Eurosport has exclusive rights to Wimbledon in Belgium, Bulgaria, Finland, Hungary, Iceland, Norway, Romania, Russia, Sweden and Ukraine, exclusive rights except for matches involving local players in Estonia, Latvia and Lithuania, and non-exclusive rights in a number of countries, including rights to highlights and key matches in the UK.”
https://www.digitaltveurope.com/2018/06/26/eurosport-unveils-wimbledon-plans/
Asa ca nu cred ca o Televiziune care pierde drepturile de difuzare ale Festivalului George Enescu se putea gandi la o retransmisie one-time a finalei de ieri.
Cu stima
Laurentiu
Arenele Romane si Cupa Davis nu s-au intalnit niciodata!
S-a „intilnit” arena Progresul :D
Poate comentariul meu nu e potrivit acum, la 24 de ore de la cistigarea trofeului de catre Simona Halep. Williams nu a fost insa ea pe parcursul meciului, a fost uriasul cu picioare de lut, in cea mai denotativa acceptiune. Nu numar rateurile sale in fileu, mingile dupa care nu s-a miscat sa le apere. Ce ma surprindea la Serena a fost mai mereu in ultimii 10 ani ca in ciuda unui trup masiv, aparent greoi, era iute ca o pantera, reactiva, eficienta in pararea loviturilor. Ieri nu a fost deloc asa… Sigur, asta nu minimalizeaza triumful Simonei, caci si daca Serena ar fi abandonat jocul in primul set, tot victoria Simonei s-ar fi chemat. Victoria e absolut meritata nu fiindca a invins o Serena non-combativa, ci pentru felul magistral in care a jucat tot turneul de la Londra. Un poporean ar spune `a trecut prin ele ca prin brinza`! Pentru asta merita respectul si bucuria noastra!
Williams nu a fost insa ea pe parcursul meciului, a fost uriasul cu picioare de lut, in cea mai denotativa acceptiune.
Acum vreo 3 ani, un grup de hackers a reusit sa „sparga” unul din serverele WADA (World Anti Doping Agency) si a facut publice, pe internet – sa vada toata lumea, citeva documente SECRETE (!) gasite acolo, din care rezulta ca:
WADA a recunoscut ca documentele facute publice sint autentice.
Consecinta? FBI a confiscat site-ul cu pricina (incercati sa intrati pe fancybear punct net, daca nu credeti), dar documentele respective pot fi usor gasite in arhivele internetului.
Zici ca Williams nu a fost insa ea pe parcursul meciului?
Hmmm… Mda, n-a fost cea care se indopa cu, citez, „oxycodone and hydromorphone (opioids), prednisone, prednisolone, and methylprednisolone”…
.
Victoria este doar a Simonei. Nu a României. Așa cum toate victoriile de vis ale lui Federer sunt ale lui, nu ale Elveției.
Faptul că vorbim o limbă, nu foarte răspândită de fel pe mapamond, nu ne dă dreptul să ne abrogam merite nemeritate.
Vor politicienii să se laude, în special guvernanții, păi atunci să ne arate cum creste România în topul țărilor cu cea mai avansată democrație, așa cum țara în care am emigrat eu a bifat o urcare de pe locul 10 pe locul 8. Sau al indicelui de pace și siguranța vieții. Portugalia este în top 3 mondial…
Aveti dreptate in ceea ce probabil ati vrut sa spuneti, desi altceva apare scris; as zice ca acele merite daca am vrea sa ni le arogam putem apoi sa le „abrogam” imediat, cum spuneti.
Campionatele mondiale de handbal (Moser, Jakob, Redl, Gatu, Gruia, Stânga, Völker, etc) au fost comentate de Cristian Țopescu.
…”… meciuri comentate de Cristian Țopescu, mai toți cei de vârsta mea …”…..
E limba română vorbită de Cristian Țopescu care m-a impresionat.
„Vrăjiți de demonstrația de totală perfecțiune…”
Finala de a doua zi a băieților este o demostrație de „și mai totală” perfecțiune…
Solidaritatea în spirit național prilejuită de arena sportivă amintește de cea evocată de Juvenal prin sintagma „pamen et circenses”, într-un contex dramatic de asemănător.
Mă bucur pentru Simona și pentru faptul că investește înțelept banii câștigați, spre deosebire de fotbaliști, dar n-am alte motive de bucurie legate de succesul său. Nu cred că declanșează vreo emulație, că zecile de mii de copii se vor înghesui la terenurile INEXISTENTE, ca să joace tenis șamd. , ori că guvernul, copleșit de emoție va finanța tenisul, va construi vreo arenă, ori va investi măcar o lețcaie în legarea Gării de Nord de aeroportul Otopeni, pentru deplasarea spectatorilor la manifestările sportive. Parcă dl Gheorghe Popescu, fost condamnat etc. a fost desemnat de guvern să se ocupe de gestionarea acelei legături…