vineri, martie 29, 2024

Simpatiile pro-europene ale moldovenilor și rostul opoziției pro-UE

Alegerile prezidențiale din 2016 s-au soldat cu victoria candidatului pro-rus Igor Dodon, dar și cu avansarea politică substanțială a Maiei Sandu, asociată cu adepții integrării europene. Astfel, ea a reușit să acumuleze un credit enorm de încredere din partea populației, fiind la o distanță de doar 68 mii de voturi de victorie. De atunci, Maia Sandu a încercat să se mențină într-o stare politică activă, în special prin afișările de pe rețelele de socializare. Ca urmare, vizibilitatea acesteia și a partidului său (Partidul Acțiune și Solidaritate) după scrutin a rămas concentrată în continuare pe online și mai puțin să rezulte din activitate masivă în teren. Un comportament similar poate fi observat și la alt partid considerat pro-european – Partidul Politic “Platforma Demnitate și Adevăr”, și la liderul acestuia Andrei Năstase, care s-au limitat la aparițiile pe sursele media apropiate de formațiune (trustul JurnalTV).

La începutul lunii martie, atât Maia Sandu cât și Andrei Năstase au început să arată anumite semne de înviorare politică, în particular prin demersul pro-suveranitate și pro-integritate teritorială comun în contextul comemorării victimelor războiului de pe Nistru din 1992 (PAS, 3 martie). Între timp, Igor Dodon a reușit să devină unul dintre cei mai populari lideri politici, devansând-o puternic pe Maia Sandu, care în noiembrie 2016 avea șanse reale de a câștiga prezidențialele.

În toată această perioadă, așteptările populației față de reforme, asociate cu integrarea europeană a țării, au rămas la fel de ridicate. Sondajele confirmă că forțele pro-UE, în particular PAS, mai dispun de electorat pro-european. Dar acesta este deocamdată insuficient de numeros pentru a înclina balanța de putere în favoarea forțelor pro-UE.

Mișcările opoziției pro-UE

Forțele pro-europene trec printr-un proces de redistribuire și conturare a simpatiilor publicului. Astfel, partidul Maiei Sandu pare să absoarbă votanți din tabăra Platformei DA. O explicație ar putea fi sinergia din jurul PAS și a Maiei Sandu produsă de alegerile prezidențiale și sprijinul oferit acesteia de către Andrei Năstase și alte forțe politice orientate spre UE. Totodată, în lipsa de acțiuni publice cu impact, Platforma DA riscă să se confrunte cu o criză de identitate politică. (Vezi Tabelul nr. 1)

Tabel nr. 1 Opțiunile electorale ale cetățenilor moldoveni în cazul unor eventuale alegeri

PSRM Partidul Democrat PAS Platforma DA
BOP, octombrie 2016 26.1 7.7 9.2 8.5
IDIS Viitorul/CBS-AXA, ianuarie 2017 32.4 2.7 18.1 3.6

Deocamdată Platforma DA întârzie să identifice noi surse de nemulțumire publică ce ar răscoli spiritul protestar din societate, aflat la bazele ADN-ului formațiunii. În paralel, sondajele indică însă avantaje clare pentru PAS și Maia Sandu, care este pe locul doi în topul preferințelor moldovenilor, după președintele Dodon (9.9% și respectiv 26.6%). Aceste rezultate pot fi considerate pozitive, având în vedere lipsa de inițiative de proporții majore din partea Maiei Sandu și concentrarea sa nemijlocită pe folosirea rețelelor de socializare pentru a condamna (in)acțiunile președintelui Dodon sau ale guvernării sub Vladimir Plahotniuc.

Impactul liderului asupra formațiunii este enorm, iar echipa este puternic depășită de ponderea liderului formațiunii. Acest lucru poate fi dedus cu ușurință din prestația Maiei Sandu și a formațiunii sale pe online, unde cea din urmă încă suferă de un handicap de popularitate (profilul Maiei Sandu este de 5 ori mai popular decât cel al PAS). Întrevederile cu cetățenii, chiar dacă au avut loc, nu au beneficiat de rezonanță, accentele fiind puse pe aceleași demersuri ale Maiei Sandu via sursele online sau TV. În pofida acestor neajunsuri, PAS denotă că are o organizare și comunicare mai sustenabilă decât cea a Platformei Da, puternic dependentă de “podul informațional” oferit de JurnalTV.

Contactele cu partidele pan-europene, în particular cu Partidul Popular European (PPE), au fost frecvente la începutul lui 2017. Dar Maia Sandu a intrat în atenția popularilor europeni mai mult decât Andrei Năstase, ea fiind invitată chiar la congresul partidului pan-europene de la finele lunii martie. Oricum, ambele partide au șanse să adere la PPE în calitate de membri observatori, urmând PLDM-ul aflat în PEE din 2011. Prin urmare, cele mai importante partide cu viziuni pro-UE din Moldova s-ar putea regăsi în curând în cea mai influentă formațiune politică la nivel european. Urmează însă de văzut dacă afilierea la nivel european îi va ajuta sau nu să conviețuiască pe un segment electoral practic identic.

Simpatiile pro-europene încă vizibile

Potențialul electoral al partidelor pro-UE este într-o corelație strânsă cu atitudinea moldovenilor față de UE. Așadar, cu cât mai negativă este atitudinea cu atât mai dificil le este formațiunilor să atragă de partea sa eventuali votanți. Această cauzalitate se datorează faptului că, de regulă, sunt proiectate în opoziție față de partidele pro-ruse.

Ultimele sondaje la nivel european arată că moldovenii care simpatizează UE constituie 52%, ceea ce este asemănător cu situația din Georgia și puțin mai bine decât în Ucraina. Totodată, persistă și opinii negative vizavi de UE la circa 17% dintre cetățenii moldoveni. Paradoxal, dar practic a patra parte din cetățeni opinează că Moldova este într-o relație rea cu UE (24%), un procent mai ridicat decât în celelalte două țări semnatare a Acordurilor de Asociere cu UE (Georgia și Ucraina). Chiar dacă moldovenii deja de doi ani beneficiază de liberalizarea vizelor, aceștia încă sunt influențați de scandalurile legate de furtul miliardului, care s-au răsfrâns în mod nemijlocit asupra imaginii UE în Moldova.

Impresionează cel mai mult felul cum cetățenii moldoveni compară asistența oferită de UE cu cea venită din partea Rusiei. Deși cea din urmă nu alocă Moldovei nicio asistență financiară, circa 17% dintre cetățeni cred ca Rusia ar acorda mai mult sprijin financiar, iar 15% – că oferă volum indentic de asistență. Aceasta denotă un decalaj semnificativ de percepție comparativ cu Georgia sau Ucraina (Vezi Tabelul nr. 2).

Tabel nr. 2. Atitudinea moldovenilor față de UE, %

Moldova Georgia Ucraina
Atitudinea față de UE Pozitivă 52 52 49
Neutră 30 31 32
Negativă 17 8 14
Relația cu UE Bună 67 75 60
Rea 24 13 19
Nicio relație 3 3 6
Asistența financiară oferită de Rusia comparație cu cea a UE Mai multă 17 2 2
Identică 15 6 6
Mai puțină 53 55 51
Încrederea în Uniunea Economică Euroasiatică

34

16

18

Sursa: Sondajul anual privind țările Parteneriatului Estic, iulie 2016

Mediul informațional neprietenos, dependența de presa rusească, capacitățile reduse de informare pe tematică europeană în Moldova produce percepții distorsionate despre UE. Toate acestea creează obstacole serioase de comunicare pentru forțele pro-europene. În final, asta le afectează poziționarea politică și respectiv oportunitățile electorale ulterioare.

În loc de concluzie…

Chiar dacă 52% din moldoveni au încă opinie favorabilă despre UE, procentul celor care au încredere în Uniunea Euroasiatică este relativ înalt (34%). Din acest punct de vedere, forțele pro-europene sunt dezavantajate dublu. Pe de o parte, guvernarea aflată în disgrație continuă să se folosească de tematica europeană pentru a-și recupera legitimitatea pierdută. Pe de altă parte, acestea trebuie să facă față unui președinte pro-rus, care recurge la orice pentru a discredita UE, generând percepția falsă că Moldova se dinstanțează de UE și se apropie de Rusia.

De fapt, forțele pro-europene sunt în criză de timp. Până la alegerile parlamentare din 2018 a rămas mai mult de un an. Partidul de la guvernare caută modalități pentru a rămâne în ecuația puterii – prin sistem majoritar și vot uninominal, iar președintele Dodon promovează necontenit ideea unui referendum privind orientarea externă a țării.

Fără o mobilizare a forțelor pro-europene și acțiuni sincronizate conectate la realitățile europene, simpatiile pro-UE riscă să se diminueze. Salvarea imaginii UE în Moldova depinde la fel de mult și de înșiși Uniunea Europeană, care trebuie să devină un actor mai ambițios și mai principial în raport cu vecinii săi. Condiționalitățile și pragmatismul trebuie să domine pe agenda relațiilor moldo-comunitare, indiferent de vocea cu care vorbește Chișinăul – cea a președintelui sau cea guvernării.

Articol aparut pe Ipn.md

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. La prima vedere electoratul pare usor de manipulat din cauza deficitului de dezvoltare individuala in context si chiar unsor RADICALIZAT, in comparatie, cu ajutorul mas-media ruseasca. ca cea europeana si romaneasca sunt ca si inexistente acolo.
    Unde mai pui ca majoritatea moldovenilor apartin de Patriarhia de la Moscova din care face parte falsa Mitropolie a Moldovei – drept urmare in biserici si cu diverse ocazii sunt indrumati corespunzator de catre lucratorii la mantuirea lor.

  2. Miliadrdul nu la- furat UE, dar nici partidele pro-UE din Moldova nu au facut tot ca sa rezolve misterul si sa gasesca cine a fost implicat. Coruptia este problema conducerii nu a populatiei.
    Sunt de acord, Maia Sandu ar trebui sa devina mult mai vizibila nu doar pe mediile de socializare.

  3. Cand puneti PAS si DA la fortele pro UE, trebuie sa spuneti foarte clar ca ei nu si-au asumat faptul ca vor sau sunt pro ue. Nici in campania electorala, nici inainte, nici dupa. Nu exista cuvantul europa sau pro ue sau pro romania in obiectivele lor, statut sau alte documente. Ba as spune ca sunt cam anti UE. Au fost in aceasi echipa cu dodon mult timp, iar daca citim programele electorale, daca ne uitam la discursul in timpul campaniei inainte si dupa, nu se deosebeste cu nimic de ce zice dodon, e pur si simplu un discurs adaptat altui public. Ce isi propun ei este un program socialist de stanga, statalist.

    Nu sunt impotriva lor, am votat cu Maia Sandu. Dar am rezerve mari. Daca vor pune in continuare „batista pe tambal” nici nu ma mai duc la alegeri data viitoare. Nu vad echipa la ei. Nu vad sustinere masiva, ei inca nu stiu ce sa zica, reactiile lor sunt foarte intarziate si fac o gramada de greseli. Sper sa se imbunatateasca situatia.

    Nu cred ca machiajul face bine. Daca ii laudati, si spuneti ce nu este, ei incep sa creada. Trebuie sa le aratati frumos greselile, iar ei trebuie sa le recunoasca si sa spuna clar ce isi propun, ce vor sa faca, altfel ne aducem aminte ca si voronin era pro ue, si a facut chiar primul pas spre ue.

    • Nu faceti greseala sa nu mergeti la vot. Romanii au facut-o (o parte dintre ei) si erau sa plateasca scump. Ca sa reusesti e nevoie de doua lucruri, sa vrei, si sa poti. Daca nu ai vointa, esti blocat intr-un cerc vicios. Daca ai vointa, chiar daca faci greseli, macar ai o sansa.
      Daca societatea este asa cum este, clasa politica nu poate fi altfel (valabil si pentru Romania, si pentru Moldova). Dupa cum e materialul, asa iese si costumul. E nevoie de o reforma profunda a societatii (nu doar a clasei politice), iar asta se realizeaza in cateva generatii. Nu poti sari peste etape, oricat ai vrea. Deci important e ca directia sa fie buna, chiar daca progresul e lent. Solutii magice, nu exista.

  4. Situatia pare de-a dreptul dramatica (evident din perspectiva europeana). Raman la parerea ca problema Moldovei e absenta unui partid de stanga pro-european. O scena politica nu poate exista fara una din componente, stanga sau dreapta. In Moldova stanga e automat asociata cu Rusia. Practic politicile de protectie sociala si cele pro-ruse vin la pachet, daca vrei doar una dintre ele nu ai optiune.
    Un partid social-democrat, cu politica asumata de stanga, dar si pro-europeana, ar ajuta la disocierea optiunii pro-ruse de cea de stanga.
    Intre paranteze, sunt multi care detesta asa zisi „asistati sociali”, dar se uita ca pensionarii nu sunt asistati social. Pensia nu e o pomana, nici macar un drept, ci o obligatie a statului de a returna sub forma de pensie banii incasati sub forma de contributie.
    Se uita ca pensionarii, in majoritate votanti ai socialistilor, acum acuzati de nostalgii sovietice, sunt generatia care a readus limba romana ca limba de stat. Sunt cei care in anii 90 ar fi votat unirea cu Romania fara ezitare. Problema e ca oamenii imbatranesc, iar cand mai ai cativa ani de trait dintr-o pensie mizera, nu-ti mai pasa de patriotism, de proiecte marete. Ziua de maine devine brusc singura prioritate. Orice alta promisiune e mult dincolo de orizontul vietii (fizic vorbind). Ei stiu un lucru, au muncit, au dreptul la pensie. Nimeni nu poate sa-i acuze pentru asta. Daca rusii sunt cei care le promit pensia, voteaza cu rusii. Din acest motiv o decuplare a optiunilor de stanga de cele pro-ruse ar fi esentiala.

    • Citeste atent programele partidelor, de exemplu a lui PAS, DA, si vezi ce au declarat in campania prezidentiala. Ei zic ca sunt de centru dreapta. Programul insa e de stanga si aproape identic cu al socialistilor, mai ales componenta economica. Se declara de dreapta ca sa atraga o parte de electorat mai tanar, in realitate sunt profund de stanga fiindca isi dau seama ca majoritatea sunt pensionari.

      Pensionarii au lucrat toata viata si au dreptul la pensie. Acuma noi traim pe planeta pamant, legile fizicii si matematicii nu le-a anulat nimeni. Ca sa le dai pensie trebuiesc bani acum. Bani acum nu sunt, nu a existat un fond de pensii cand au cotizat ei. Toti banii cotizati de ei atuncea au fost mancati de pensionarii de atuncea, iar dupa valorizati de inflatie, furati, ramasi la urss, care nu este. Acuma ai 3 optiuni, ei bani de la acei care lucreaza acuma, si cum lucreaza foarte putini legal, nu ajung. Sau, tiparesti bani, inflatie. Sau le dai pensii mici, mimezi niste pensii. Problema e mai complicata fiindca multi tineri vazand ce se intampla pleaca, si colectezi bani din ce in ce mai putini.

      Intotdeauna cand zici am dreptul, sa se dea, trebuie sa te gandesti daca e realizabil. Cand votezi la fel trebuie sa te gandesti daca e realizabil. Ca sa dai cuiva trebuie de la cineva sa ei. Lumea daca vede ca mai mult da decat primeste incepe sa fuga, si ramai cu natura care te pune la lucru.

      • Tocmai asta e problema, toti pro-europenii se declara de dreapta, dar de fapt nu stiu nici ei ce sunt. N-ar fi mai simplu sa fie onesti, si sa vina cu o oferta clara? Sa existe partide si de dreapta, si de stanga? Asa e logic, asa e in toata lumea. Daca tu ignori stanga, sau vii cu oferte ambigue, cedezi voturile. Socialistii vin cu idei simple, de-a dreptul comuniste, fara cosmetizari. Si castiga voturi.
        Un om nu va vota niciodata pe cineva care-i spune in fata ca n-are de unde sa-i plateasca pensia. Omul stie ca e dreptul lui legitim. Explica-i acum ca i-ai luat banii cu japca, dar n-ai de unde sa-i dai inapoi. E clar ca va prefera sa voteze pe cineva care ii promite ca o va face si ca va trai „ca pe vremuri”. Chiar daca stiu in sinea lor ca nu e posibil, asa e firea omului, decat un adevar crud, mai bine o minciuna frumoasa. Se multumesc cu faptul ca macar cineva se gandeste la ei.

        • Problema cu pensia nu e asa de simpla. Poti sa-i minti, dar sa nu crezi ca ei nu vad dupa alegeri ca ai mintit si iau pensie mica. Te pacalesti pe tine. Ce nu intelege un politician sau nu vrea sa inteleaga este ca majoritatea tineretului sau a populatiei active pleaca, fiindca se uita la bunicii si parintii lor care au aceasta pensie foarte mica dupa o viata. Se uita cum ii mint politicienii in aceasta problema, si nu vad reforme care sa le asigure o pensie. Asa ca fugi cat mai devreme din moldova in locuri unde ai un viitor si la pensie. Pensie, ajutoare sociale fara economie nu exista! Poti sa tiparesti bani cati vrei, nu mai pacalesti pe nimeni.

    • Inca ceva, culmea este ca rusii nu le promit nici o pensie. Ei la ai lor nu au de unde da.
      Rusii le arata filme din tinerete, unde totul e frumos. Rusii le arata show-uri unde totul e perfect, toti se bucura.

  5. De la UE cred că ar trebui să vă cam luaţi gândul.Fiind în criză,numai la Parteneriatul estic nu le e gândul!Aşa că nu trebuie să neglijaţi cooperarea cu România în TOATE domeniile.Şi nu mă refer aici la „unire” sau altceva,mă refer că dacă vreţi să rămâneţi stat suveran şi independent,atunci tot România(şi nu altcineva…) vă poate ajuta.Numai că Moldova nu vrea decât bani,dar asta s-ar putea să fie o formă proastă de colaborare….

  6. Doar moldovenii adevărați pot să se apere împotriva Rusiei. Dacă intervine România, este acuzată ca vrea unire. Sinistru. E acuzată tocmai de statul care a ocupat jumătate din Moldova și a deportat 20% din moldoveni către moarte.
    Oare când își vor aminti moldovenii de crimele făcute de Rusia împotriva moldovenilor timp de 200 de ani ?
    Când vor da Rusia în judecată și vor cere despăgubiri ?

  7. Cum sa se faca bine moldovenii daca ei vor banii si asistenta rusilor???
    Si … si fara bani, dar fericiti nevoie mare!!!! Nu credeam ca se poate intampla asta dupe 25 ani!

    Partea neplacuta pentru Moldova este ca au sanse reale sa ramana fara bani si doar cu asistenta/ jugul rusesc! Evropenii, cred ei, sunt rai pentru ca cer explicatii pentru modul in care se cheltuie asistenta financiara???

    • Rusii nu au promis ca dau bani. Rusii nu au promis asistenta. Rusii le arata filme unde totul e frumos. Si zic „voi sunteti din lumea aceasta, voi sunteti ai nostri” ii hipnotizeaza.

  8. Plahotniuc si PDLM -ul trebuie sa demontsreze Europei ca lupta anticoruptie functioneaza.
    Pro rusii se folosesc intens de aceasta „pata imensa” pe obrazul guvernantilor ca sa-i submineze. Si opozitia pro europeana face la fel ca de aia e opozitie.

    La nivelul populatiei s-a ajuns sa se echivaleze optiunea pro-europeana cu mafia si coruptia iar cea stanga , pro rusa cu ordinea, justitia si egalitatea sociala.

    Deci, d-lor guvernanti din Moldova concentrati-va pe asta, spalati-va obrazul in fata cetatenilor, identificati si sanctionati vinovatii in procesul miliardului furat ca sa salvati optiunea pro -europeana.
    Altfel orice initiativa, orice progres va fi subminat de acest imens „calcai al lui Ahile”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro