joi, martie 28, 2024

Sindromul steagului. Cat de aproape sunt secuii de autonomia teritoriala

“Sindromul steagului” este o patologie a comunicarii, mentionata in studiile antropologului american Gregory Bateson, caracterizata de disparitia granitelor dintre un obiect real si simbolul acestuia. Practic, orice metafora devine reala si orice soldat e gata sa-si dea viata pentru a cuceri steagul de pe reduta, desi valoarea practica a acesteia nu justifica sacrificiul suprem. “Sindromul steagului” este o maladie prezenta de cativa ani la extremistii secui din Romania, dar patologia comunicarii astfel declansata ne poate afecta pe toti.

Cum vine 15 martie, sarbatoare nationala in Ungaria, apar declaratiile de opereta ale unor politicieni de la Budapesta si bancurile proaste ale extremistilor din secuime. De ani de zile si unii si altii bat saua autonomiei, doar ca in acest caz iapa nu exista. Aparitia pe scena politicii budapestane a nationalist-extremistilor din Jobbik, ca si intentia guvernului Orban de a schimba Constitutia au alimentat in acest an mai abitir ca de obicei o himera periculoasa pentru romani si defavorabila maghiarilor: autonomia teritoriala in Harghita si Covasna.

Noua constitutie a Ungariei, a carei adoptare pare a fi garantata pana in toamna, foloseste termenul “natiune” in detrimentul celui anterior de “stat”. O particularitate care a declansat reactii adverse serioase in unele tari vecine Ungariei si care au o importanta minoritate maghiara. Principala masura a guvernului Orban cu efect imediat asupra comunitatii maghiare din afara Ungariei a oferit posibilitatea obtinerii cetateniei maghiare.

Daca Slovacia, aflata in campanie electorala la vremea anuntului, s-a situat la capatul inflamat al reactiilor, oficialii romani au adoptat o atitudine de-a dreptul flegmatica. De altfel, unul dintre argumentele forte ale guvernului budapestan a fost exemplul Romaniei, care a oferit aceeasi posibilitate etnicilor romani din Basarabia. Insa extremistii din Romania, fie ei secui sau romani, au explodat. Pentru unii mantuire, pentru altii blestem, cetatenia oferita maghiarilor din Ardeal nu lasa in realitate prea multe urme pe apa. Cel mult, dupa cum remarca deputatul UDMR Attila Korodi, „in acele zone unde etnicii maghiari sunt minoritari, diplomatia ungara poate fi de ajutor pentru a obtine mai multa autonomie locala.”

Un ajutor cuantificat in declaratii, precum cea mai recenta in care Laszlo Kover, presedintele Parlamentului Ungariei, afirma ca “nu doar oamenii cer autonomia, ci este si vointa Divinitatii. Ungaria sprijina interesul secuilor pentru autonomie”, fara sa precizeze – o nuanta importanta – despre ce tip de autonomie este vorba. Acest tip de declaratii sunt recurente (anuale am putea spune) dar intensitatea lor difera in functie de personalitatea politicianului-emitator.

Laszlo Kover face parte din aripa mai dura a FIDESZ, partidul condus de Viktor Orban (radical atunci cand e in opozitie, dar moderat cand e la putere), avand probleme in interiorul partidului datorita stilului sau. “Laszlo Kover nu poate fi considerat reprezentativ pentru FIDESZ, desi este presedintele Parlamentului. Viktor Orban si in general liderii FIDESZ par sa recunoasca ca autonomia (teritoriala – n.red.) e doar o utopie”, remarca analistul Kreko Peter de la Institutul Political Capital din Budapesta.

De altfel, principala miza a acordarii cetateniei etnicilor maghiari din afara Ungariei este una electorala. Deocamdata, noua lege nu ofera si drept de vot proaspetilor cetateni, dar nationalistii de la Jobbik (si nu doar ei) fac presiuni in aceasta directie. Abia atunci va incepe balul, intrucat una dintre temele cu vechime si mare potential electoral in secuime este obtinerea autonomiei. Dar ce este aceasta “fata morgana” facuta posta si de unii si de altii inca de la inceputul anilor ’90?

Legal, Constitutia Romaniei nu ofera posibilitatea obtinerii unei autonomii teritoriale, si Romania nu este singurul stat european aflat in aceasta situatie. Mai important este ca legislatia europeana nu vorbeste in nici un fel despre aceasta chestiune, iar standardele europene in materie de protectia minoritatilor nu reglementeaza autonomia teritoriala. Miscarile extremiste din secuime au incercat in numeroase randuri sa atace legal acest subiect, Consiliul National Secuiesc solicitand chiar Natiunilor Unite o pozitie privitoare la autonomia teritoriala. Aceasta a venit in vara anului trecut sub forma unei respingeri din partea ONU. Motivatiile sunt evidente, Romania abordand o politica foarte permisiva vizavi de minoritatea maghiara, reprezentantii acesteia fiind la guvernare aproape neintrerupt in ultimii 20 de ani. Astazi, ministrul Culturii si Patrimoniului National este chiar un membru al UDMR. Dar chiar aceasta hegemonie politica a UDMR este cea care agita din nou subiectul autonomiei.

Se intampla pentru intaia oara in ultimii 20 de ani cand membrii UDMR sunt pusi in fata posibilitatii reale de a nu mai intra in Parlamentul Romaniei. Antipatia dintre actualii lideri ai UDMR si FIDESZ-ul lui Viktor Orban este o istorie veche, cei de la Budapesta sufland in panzele vicepresedintelui Parlamentului European, Laszlo Tokes, mandru si proaspat detinator al cetateniei maghiare. O antipatie alimentata si de legaturile stranse intre premierul Viktor Orban si presedintele Traian Basescu, cel care nu a fost sustinut la ultimele alegeri de actuala echipa de lideri ai UDMR.

De fapt, fragmentarea voturilor secuimii catre mai multe tinte electorale convine de minune politicienilor bucuresteni, care ar scapa astfel de multe dureri de cap. Or, aceasta lupta dusa in premiera pentru voturile maghiarilor ridica miza electorala si impune o radicalizare a discursului. Cu nimic diferiti de etnicii romani, o parte a maghiarilor din secuime rezoneaza puternic la temele nationaliste, frecventa declaratiilor cu aroma radicala a politicienilor maghiari din Romania crescand in ultimele luni. Un comportament politic care nu poate avea decat efecte negative la celalalt capat, aruncand gaz pe focul discursului extremist romanesc. Aceasta desi extremismul nu este preferat de majoritatea maghiarilor din Romania, un semnal transmis in aceasta directie fiind chiar refuzul Bisericii Romano-Catolice (in jurul careia sunt construite influente comunitati maghiare) de a gazdui intalnirile nationalistilor Jobbik cu posibilii votanti.

Dincolo de aceasta batalie pur electorala, obtinerea unei autonomii teritoriale in Harghita si Covasna este indezirabila chiar pentru populatia maghiara din zona. Motivul este simplu si pragmatic: economia. In exemplele europene de autonomie teritoriala, autoritatile locale se ocupa de educatie, sanatate, transporturi, asigurari sociale, uneori au si o politica fiscala proprie. In cele mai multe cazuri, regiunile autonome din Europa o duc mult mai bine economic decat zonele care le inconjoara, aceasta fiind principala motivatie pentru solicitarea autonomiei.

In Romania, Harghita si Covasna sunt mai degraba judete sarace, PIB-ul si salariul mediu fiind sub media nationala. In plus, cele doua judete primesc de la bugetul de stat la fel de mult pe cat le sunt contributiile, fiind din acest punct de vedere cele mai echilibrate regiuni din Romania. O autonomie teritoriala este sustenabila si justificabila economic mai curand in Timis sau Brasov, un astfel de statut in zona secuimii aducand la pachet saracirea populatiei din zona.

Pe de alta parte este condamnabila politica statului roman in ultimii 20 de ani, una care (indiferent de culoarea guvernarii) a ignorat practic caracteristica de stat national a Romaniei. Autostrazile sunt cel mai bun exemplu, mai multe ore fiind necesare pentru un drum Cluj – Bucuresti decat pentru Cluj – Budapesta. Retorica si festivismul nu pot construi identitatea unei natiuni si nici suplini patriotismul autentic.

Legea statutului minoritatilor nationale este astazi pe punctul de a fi aprobata in Parlament. Astfel, autonomia culturala a secuilor va deveni o realitate atat “de facto”, cat si “de jure”. O situatie care convine si Budapestei, caci “FIDESZ nu-si poate imbunatati pozitia in Romania cu declaratii extremiste. Daca politicienii FIDESZ ar imbratisa autonomia, aceasta ar putea deteriora relatiile romano-ungare, care s-au imbunatatit in mod real in ultimii ani, ceea ce nu ar fi in interesul niciunei parti”, spune Kreko Peter de la Political Capital. In plus, politica de descentralizare promovata in Romania ultimilor ani va aduce secuilor si avantajele administrative dorite, fara preluarea unor sarcini mult mai dificil de indeplinit, precum asigurarea transporturilor, spre exemplu.

O potentiala acordare a autonomiei teritoriale in Harghita si Covasna ar complica enorm peisajul politic de la Bucuresti si de la Budapesta, alimentand puternic discursul extremistilor de care niciuna dintre capitale nu duce lipsa. Deocamdata, ce se aude dinspre politicieni este, din fericire, doar sunetul trombonului electoral. Iar jocul cu papusi in piata din Miercurea Ciuc a unui oarecare Csibi Barna indeamna la moarte pentru un steag care nu mai valoreaza mare lucru.

Distribuie acest articol

19 COMENTARII

  1. „Daca politicienii FIDESZ ar imbratisa autonomia, aceasta ar putea deteriora relatiile romano-ungare, care s-au imbunatatit in mod real in ultimii ani, ceea ce nu ar fi in interesul niciunei parti”, spune Kreko Peter de la Political Capital.”

    Esti sigur ca a spus asa ceva? Pentru ca Fidesz chiar imbratiseasa formele de autonomie, vezi o serie de declaratii facute de Orban Semjen, Kover, Schmitt etc etc

  2. Bine scris. Respecte. Apropo de tromboane electorale – e jenibil (nu am găsit al termen) felul cum, în buna tradiţie dihotomică de la noi, opoziţia flutură zilele astea spectrul pericolului maghiar. Da’ nici cu ceilalţi nu mi-e frică. Îmi aduc aminte, ca ieri, cum s-a dus Băsescu acum câţiva ani în secuime (UDMR era la putere şi atunci, dar cu liberalii), s-a îmbrăcat în vestă de gospodar maghiar şi când toată lumea se aştepta la un mesaj de deschidere, el s-a apucat să bage, cum s-ar zice, băţul prin gard şi să zădăre exact genul de sensibilităţi care ar fi trebuit nu menajate, dar acolo, un pic avute în vedere. Cred că nu v-a scăpat mementul…

  3. banii sunt ca si steagul de care amintesti la inceput, simbolul e semnificantul. nu am citit mai departe, bineinteles ca un simbol e important pentru o comunitate, fara partinire

  4. „spectrul pericolului maghiar” chiar exista , nu este chiar un spectru , ci o realitate cu care noi, cei care locuim in zona, ne confruntam cu aceasta zi de zi. Noi ne simtim marginalizati, romanii care locuiesc in zonele respective toti stiu ungureste ptr ca altfel nu se uita nimeni la tine , iar cei mai bogati oameni din zona sunt tot maghiarii. La scoala se preda tot in ungureste, in cancelarie se vorbeste tot in ungureste, autonomia teritoriala exista deja, trebuie doar recunoscuta!

    • Imi pare rau, dar ce scrii tu aici e doar normalitate. Ce naiba, sunt majoritari, au trait acolo de o mie de ani, sunt satele lor, sunt orasele lor, acolo si-au ingropat bunicii, strabunicii, acolo a trait secuiul Ghoorghe Doja. Sunt oamenii locului, e pamantul lor, a zona lor, cum naiba sa nu vorbeasca in limba lor? Daca in cancelarie sunt 9 maghiari si un roman, cum naiba sa aiba cineva pretentia sa vorbeasca toti in romaneste, in loc sa invete el ungureste?

      Acuma, probabil sunt si manifestari sovine, dar nu in cele scrise de tine aici. Astea sunt doar normalitate.

  5. Ar mai fi trebuit completat cu ceva:
    – cati cetateni romani locuiau in Harghita si Covasna si cati mai locuiesc acum
    – cati cetateni romani si-au luat cetatenia maghiara pana in prezent
    – daca au depus juramantul catre Ungaria ce prevede legea romana pt. cei care ocupa functii administrative

  6. O mica observatie: argumentul „obtinerea unei autonomii teritoriale in Harghita si Covasna este indezirabila chiar pentru populatia maghiara din zona”, economia fiind prea slaba pentru a sustine regiunea, e fara sens din doua motive:

    (i) din moment ce spui un paragraf mai jos ca cele doua judete primesc bani de la buget tot atata cat dau, se deduce ca e cam acelasi lucru daca sunt autonome sau nu. Si atunci probabil ca ar prefera sa aiba functionarii alesi de ei decat de la Bucuresti.

    (ii) numai populatia respectiva poate hotari ce este dezirabil sau indezirabil pentru ei; intrebarea e, are cineva curajul sa aprobe un referendum sa vada exact ce isi doresc ei? Ca altfel, asa, probabil si Stalin argumenta ca e mai dezirabil pentru orice tara sa fie in URSS, iar austriacul Fritzl isi spunea probabil si el ca e mai dezirabil pentru fiica-sa sa stea in beci decat sa riste s-o calce masina pe-afara… Ce-ar fi insa sa-i lasam sa decida ei insisi ce e dezirabil pentru ei, si sa nu ne dam noi cu pararea ?

    • Or fi primind bani de la bugetul central cat dau pe contributii, dar nu isi platesc intern toate facturile, asa cum nu o face nici un judet din Romania. Pe langa banii primiti de la judete, Romania continua sa aiba o gramada de servicii scumpe finantate centralizat, direct prin mecanismele interne ale guvernului si ministerelor. Daca ar avea autonomie ar trebui sa se ocupe si de acele segmente si ar ajunge reped la sapa de lemn.

    • De ce n-ai citit cu atenție?
      (i) Primesc bani de la București raportat la cât contribuie, dar în plus li se fac (când se fac) drumuri pe banii statului. Și nu e vorba doar de drumuri.
      (ii) Faptul că ridici această problemă arată că nu pricepi ce e mai bine pentru maghiarii din Romania și că nu le cunoști interesele.

      • (i) „Banii statului” din care se fac drumuri sunt exact banii stransi de la judete, ca doar nu-s picati din luna. Bani de la judete si Bucuresti, care se intorc la judete si Bucuresti. Probabil ca, in medie multianuala, fiecare judet primeste inapoi sub forma de drumuri tot atat cat contribuie. Si nu e vorba doar de drumuri. Orice primesc judetele (si Buc.) de la stat se fac tot din fondurile stranse de stat de la ele.

        (ii) Exact, nu pricep ce-i mai bine pentru maghiari, cred insa ca sunt majori si vaccinati si pot hotari singuri in ceea ce priveste propriile interese, la fel cum, de ex. romanii adunati la Blaj au hotarat si ei ce isi doreau. Exact asta ii reprosam si autorului, si acum si tie, aceasta aroganta tutelara „noi stim ce e mai bine pentru maghiari, chiar mai bine decat ei insisi”. Nu sunt copii handicapati. Daca vor sa se ruineze economic e dreptul lor.

    • Asculta amice in orice tara din lumea asta nu faci ce vrei,referendum cind ti se scoala schimbarea numelor unor strazi etc. pe linga pretentii sovine si separatism etnic mai sint si obligatii sau le-ti uitat?

    • Păi să încercăm un răspuns afirmativ. Obțin autonomie teritorială pentru cele două județe.
      Apoi ? Bani de la statul român nu mai primesc. Crezi că Ungaria va fi fericită să-i „sponsorizeze” fără să fie teritoriile ei ? Sau se vor uni cu Ungaria într-o mare de români ?

      Dacă Ungaria ar fi un fel de Germania sau SUA sau măcar Franța, economic vorbind, ar fi convenabil pentru toți mijlocul Romniei (ipotetic) transformându-se într-o zonă economică foarte dezvoltată – lucru care nu ar fi rău pentru restul României. Dar care-s șansele să investească Ungaria mai mult decât pe actualul ei teritoriu ? Ungurii din vestul României pot veni și acum să investească. Nu văd ce-i oprește. Se întâmplă asta ? Prea puțin.

      Așa că de ce să ne punem (români și maghiari) problema autonomiei teritoriale? E mai funny așa sau cum ? Doar de dragul spectacolului făcut de extremiști ? De dragul discuțiilor inter-etnice cu volum înalt ? Să ne batem joc unii de lații la TV? Sau de ce ?…

      Munca domnilor, munca e cea care aduce respectul și de o parte și de alta.
      Munca, cultura și conviețuirea aduc bunăstare. Nu spectacolul.

      • „Așa că de ce să ne punem (români și maghiari) problema autonomiei teritoriale?” Tocmai, nu e treaba ta, a mea, sau a noastra a pune o astfel de intrebare. Daca acceptam dreptul de autodeterminare a natiunilor (si ar fi culmea sa nu-l acceptam, dupa ce l-am invocat acum mai putin de 100 de ani), atunci e un drept, iar dreptul nu se discuta. Daca e un drept, atunci nimeni sa nu-si bage nasul – dupa cum nimeni nu trebuie sa se opuna cand imi exercit, de exemplu, dreptul de vot sau dreptul de asociere. Daca maghiarii au dreptul la autonomie teritoriala, atunci nu tre’ sa-ti ceara tie sau mie parerea, iar daca n-au acest drept, atunci spune dom’le asa, fara ascunzisuri dupa argumente economice. In plus, cand romanii ardeleni isi doreau unirea cu tara, ca si acum in ciuda factorului economic (Romania statea mai prost decat AustroUngaria economic), trebuiau mai intai sa se consulte cu Kaiserul, ca vai, ca stai, ca o fi un moment oportun sa aducem asta in discutie, ca ne unim doar de funny, ca nu stiu ce? Nu taticu’. Daca oamenii vor, si e dreptul lor, atunci n-ai ce-i face.

        Acum nu ma intelege gresit, nu imi doresc o autonomie a maghiarilor, spun doar ca argumentele ar trebui sa fie ceva mai subtile.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vlad Mixich
Vlad Mixichhttp://www.mixich.ro
Vlad Mixich este jurnalist la Hotnews.ro si corespondent al Deutsche Welle in Romania. Mai scrie pentru Gazeta de Sud si ocazional pentru Esquire si Dilema. Are o licenta in Medicina si una in Psihoterapie Sistemica. A castigat "Premiul Deutsche Welle pentru Tineri Jurnalisti" si Freedom House i-a acordat premiul "Tanarul Jurnalist al Anului". Este Marshall Memorial Fellow si Carter Fellow for Mental Health Journalism.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro