joi, martie 28, 2024

Sistemul Financiar sub presiune, va rezista?

Recent au căzut tei bănci în SUA, Silicon Valley Bank, Silvergate Bank și Signature Bank. Aparent avem o situație de ceea ce se numește în literatură ”Contagiune financiară” sau ”Bank run”, dar lucrurile sunt mult mai complicate decât par. Frica se răspândește pe piețele financiare, bănci cu vechime sunt puse sub presiune și în Europa (de ex. BNP, Credit Suisse).

Descrierea cazului

Primul lucru pe care trebuie să îl remarcăm este că cele trei bănci în discuție NU SUNT LEGATE. Cu alte cuvinte nu avem o contagiune inter-bancară. Avem o situație diferită care trebuie înțeleasă corect. Motivele căderii băncilor sunt diferite, modalitatea de manifestare este similară, mai exact retrageri masive ale clienților de la băncile respective.

Trebuie spus că nici o bancă nu poate rezista la o retragere masivă a depunerilor clienților, oricât de serioasă ar fi banca, oricât de sigură și bine administrată ar fi. Motivul este modul în care funcționează băncile. Banii deponenților pot fi solicitați în orice moment, dar banca are banii plasați în diverse forme care presupun un proces mai lent de încasare a banilor. Echilibrul în vremuri normale este realizat prin echilibrarea depunerilor și încasărilor pe de o parte cu retragerile normale pe de altă parte. În vremuri tulburi, băncile au o parte din active plasate în titluri care se pot lichida rapid pentru a se plăti atunci când retragerile depășesc normalul. Dar, aceste titluri nu sunt foarte rentabile, și din acest motiv băncile plasează banii în cea mai mare parte sub formă de credite acordate, cu un beneficiu mult mai mare decât titlurile. Cedarea către terți a acestor credite este posibilă, dar este întotdeauna un proces costisitor și lent. Simplu spus, banii pot fi ceruți acum de deponenți, dar banca poate cere de la debitori banii doar când le vine scadența.

Silvergate Bank sau Silvergate Group a fost o bancă relativ specializată în crypto. Principalul ei client a fost FTX un jucător masiv pe piața crypto, a cărui cădere a fost un moment de începere a declinului. Probabil nu este o surpriză pentru nimeni că o bancă specializată în operațiuni riscante se prăbușește.

Despre SIgnature Bank datele sunt destul de puține, tot ce știm este că este o bancă cu operațiuni în zona crypto, care avea probleme de lichiditate serioase.

Silicon Vallley Bank a fost o bancă specializată în antreprenoriat și tech. În această bancă majoritatea depunerilor erau conturile firmelor din domeniul tech, banii proveniți de la investitori pentru începerea afacerii. Plasamentele băncii erau în mare parte în titluri ale statului american, care, datorită creșterii dobânzii de către FED au scăzut în valoare masiv. Practic plasamentele băncii au devenit rapid ne-performante. A fost de ajuns ca, dintr-un motiv sau altul, să apară un vârf de plată ca banca să fie silită să vândă titluri în pierdere, ca să devină evident că banca nu este solvabilă. Având un număr relativ mic de clienți cu depozite foarte mari, probabilitatea apariției unui astfel de eveniment era extrem de mare. În acest caz motivul principal al căderii este creșterea ratei dobânzii de către FED, și factorul favorizant este tipul de deponenți cu care opera banca.

De reținut că SVB este un nod central în rețeaua de finanțare a afacerilor Start-Up in SUA, operând până la 50% din capitalul depus de fondatorii și investitorii acestor firme. Efectul de contagiune în zona Tech poate fi foarte periculos, fiind posibilă o cascadă de falimente a firmelor care ar trebui să fie viitorul economiei americane.

Deci, avem două bănci care putem să le considerăm riscante din start, pentru că operau în zona crypto-monedelor, active prin esența lor volatile și riscante și o bancă a investitorilor din zona tech.

Elementul comun al tuturor acestor fenomene este de fapt inflația și măsurile de combatere a acesteia. Aceste bănci s-au ridicat în lumea creditului ieftin și a abundenței de capitaluri ieftine și s-au prăbușit atunci când capitalul ieftin a dispărut. Dincolo de erorile de management care vor apărea mai târziu pe măsură ce investigațiile vor reliefa exact ce erori s-au făcut și cine este responsabil pentru ele, există o cauză sistemică inevitabilă, schimbarea de paradigmă impusă de inflație.

Efecte posibile

Una dintre problemele majore reliefate de falimentul SVB este legată de titlurile de stat din portofoliul băncilor. Practic deținerea de titluri de stat este riscantă pentru capacitatea băncilor de a face față a șocuri, mai ales în condițiile în care creșterea dobânzilor la titluri devalorizează portofoliul de titluri. Orice șoc care duce la necesitatea vânzării din portofoliul de titluri de traduce într-o pierdere imediată.

Sună complicat, dar efectul este simplu, probabil va scădea cererea pentru titluri de stat. Asta va genera o devalorizare a titlurilor și o creștere a dobânzilor la titlurile noi, deci, probabil, vom vedea o reducere dramatică a capacității statelor de a finanța deficitul.

Efectul falimentului SIgnature Bank si Silvergate este diferit. Practic asistăm la ultimele acte ale vechiului balon crypto. Ca idee fundamentală se dovedește din nou, că moda în investiții nu este un indicator bun de viitor, este o nouă iterație a lecției dot.com.

.Pe termen scurt este posibil ca unele bănci aflate deja în dificultate să fie la rândul lor în faliment. Se discută mult de Credit Suisse în acest sens, și tocmai am asistat la o salvare a CS de către Banca Centrală a Elveției, cu un ajutor de 50 miliarde dolari.

De ce se întâmplă totul?

Ca întotdeauna catastrofele sunt rezultatul unei serii de erori succesive și cumulate. Putem vorbi în cazul celor trei bănci din SUA de o de-reglementare a supravegherii bancare de către administrația Trump, dar, chiar dacă poate fi un factor, nu este un factor esențial. Se poate vorbi de structuri ale clientelei sau ale plasamentelor defectuoase, se poate vorbi de un management al riscului deficitar, dar în esență sunt factori care favorizează căderea, nu cauze fundamentale.

Esența problemei este inflația care pune presiune pe lichiditățile deponenților de toate tipurile, generând pe de o parte reducerea economisirii la populație, reducerea lichidităților excedentare la unele companii, și devalorizează o bună parte din portofoliul de titluri de stat ale băncilor, titluri care reprezentau până nu de mult investiții sigure.

Toate băncile au fost expuse inflației, și unor remodelări a randamentelor activelor financiare. Probabil, schimbarea de paradigmă duce la schimbări imprevizibile, și vedem cum se destramă o rețea mai întâi în punctele slabe apoi, progresiv spre punctele centrale. Forța care pune sub presiune această rețea este inflația.

Urmează un colaps al sistemului financiar internațional?

Există voci care spun că întregul sistem financiar ar putea intra în colaps, mai ales dacă șirul falimentelor bancare se continuă și evoluează spre băncile sistemice. Există întotdeauna probabilitatea apariției unui asemenea fenomen, dar eu, cu tot pesimismul meu, nu cred că această probabilitate este ridicată.

În sistemul monetar modern banii circulă între bănci. Nici în cazul băncilor care au căzut, nici în cazul băncilor care vor cădea, retragerile de depozite nu se fac sub formă de cash, ci prin transfer de la o bancă la alta. Ceea ce înseamnă că sistemul nu se comportă ca un domino ci ca un sistem de vase comunicante. Dacă un vas rămâne gol, lichiditatea din el este de fapt transferată în alt vas. Cu fiecare bancă falimentată băncile care rămân acumulează mai multe lichidități și au opțiunea de a cumpăra active cu un discount mai mare devenind mai puternice și mai stabile. Asistăm mai degrabă la un fenomen de concentrare a puterii în sectorul bancar, o eliminare a celor slabi spre beneficiul celor puternici. Pe măsură ce băncile vor deveni mai puternice vor pasa pierderile către deponenții și acționarii băncilor falimentate și le vor cumpăra activele financiare la preț de lichidare cu profituri enorme.

Nevoia de credit este enormă, oferta este diminuată cu fiecare faliment bancar. Asta înseamnă că vom asista probabil la o creștere a dobânzilor, din nou, în favoarea băncilor supraviețuitoare. Practic, sistemul va pasa în jos pierderile și va capitaliza profiturile. O parte din pierderi vor fi acoperite de state, ceea ce va crește nevoia de credit a statelor și va accelera și mai mult cererea de credit.

Eu cred că ceea ce noi percepem ca o criză financiară este un enorm Bingo sau Jackpot, o oportunitate fantastică, pentru care probabil în aceste momente se duce o bătălie acerbă. Desigur vor fi destui care vor pierde, vor fi oameni care vor pierde depozite sau venituri, dar sistemul în sine nu va fi distrus.

Aici pare să devină evident avantajul digitalizării monedei și de-monetizarea aurului. În vechiul sistem, bazat pe aur, băncile ar fi putut să dispară în totalitate, pentru că aurul poate exista independent de bănci, în timp ce moneda actuală nu poate exista realmente în cantități relevante în afara sistemului bancar.

Singurele monede care există în afara sistemului bancar sunt crypto-monedele. Problema lor este că nu pot înlocui sub nici o formă sistemul monetar bancar actual, sunt prea volatile, sunt prea greu de operat, și sunt, pentru marea majoritate a populației un concept străin. Deci, pragmatic vorbind nu sunt deloc o alternativă, dar, ar putea să devină în timp.

Dacă săpăm la rădăcina cauzelor actualei situații trebuie să spunem că experimentul QE și NMT a eșuat lamentabil, exact așa cum s-a prevăzut de către mulți analiști că va eșua, în inflație. Deficitele bugetare trebuie aduse sub control, inflația trebuie îmblânzită, și, poate, a venit vremea unei austerități inteligente.

Distribuie acest articol

144 COMENTARII

  1. Sistemul financiar romanesc va rezista aproape oricarui soc. Leul este intarit fata de dolarul american si euro fata de acum un an.

    • Nu garantez.
      Si nimeni nu garanteaza!
      Remember 2008. Criza L. B.
      Atunci cand Baselu a taiat din salarii.
      A fost o problema de anvergura pe lichidități.
      La fel si in martie, aprilie ,mai 2022 cand zeci de mii de ukrainieni au cumparat de aici cateva miliarde bune de Euro cu care s-au dus in Vest.
      Nu scapi mereu!🤔
      Lebada Neagra poate sa apara oricand si oriunde!
      Si in Romania!
      Mai ales ca politicile economice sunt antieconomice.
      Cresterea consumului prin importuri pe datorie, indatorarea statului cum nu a fost vreodata, producția proprie e sublima dar lipseste cu desavarsire, investitiile se rezuma la 13 km de autostrada pe an, motorul investitiilor prin PNRR s-a gripat, pomenile electorale continue, sand
      Amatorism si Antieconomic acest mod de a conduce pseudoeconomia!
      Sunt racile mari la colectarea veniturilir statului, cheltuielile cresc exponențial, nr de bugetari e un balon ce se umfla mereu, samd.
      Pensii Speciale fara numar, Cumularzi de salar si pensie vor face ca bugetul sa nu țină si sa vedeti ca bula datoriilor pe împrumuturi sa se spargă!
      Vedeti scandalul din asigurări!
      Lebada Neagra poate sa apara oricand si oriunde!
      Asa ca multa prudenta si asteotati sa curga timpul!
      Daca înțelegeți!
      😟

      • Mai adaugati si o scadere abrupta (prapastie), pana la blocare, a vanzarilor de terenuri extravilan (agricole preponderent), ca urmare a unei legi, data de 2 frati PSDisti, rosi de ambitia de a fi cei mai mari latifundiari din tara (intamplator in judetul lor sunt cateva fabrici in faliment sau cu probeleme , cu terenuri in patrimoniu si ceva mii de ha in arenda). La aceasta mai adaugati peste 2,8 mil romani cu conturi in Revolut si bani investiti in criptomonede , la care adaugati si firme ce au conturi in Revolut si tranzactioneaza electronic si neverificabil … .
        Ce sa mai adaug ? Zone intregi necultivate ce ne oblia sa apelam la concurenta ucrainiana (noroc ca e ieftina) .
        Niste proceduri de faliment greoaie, care dureaza cu zecile de ani (sunt o multime dosare de peste 10 ani), in care bancile (care sunt asigurate si si-au incasat asigurarile din falimente, hotarasc prost si neproductiv pentru mediul de afacaeri).
        Sechestre penale infiintate de Org de Urm Pen, peste creditori ipotecari, in care procesele deja s-au epuizat, si nu pot fi vandute imobilele cu sechestrele penale … .
        Procese de partaj interminabile (>10ani)pe imobile vandabile, dar care s-au degradat si uzat.
        Terenuri blocate de Primarii prin HCL, in care au trecut „in urma unui indelungat proces de evaluare”, intre 30 – 80 % in zona verde – neconstruibila, pe motiv ca nu poate orasu’ sa ramana fara procentul de zona verde si, cum primari anteriori au acordat AC nesabuite, cineva trebuie sa suporte consecintele .
        Zone de Dunare nefolosibile in navigatie, lipsind comertul de transport fluvial ieftin . Cursuri de rauri ajisderea … Proceduri de concesiuni greoaie, … etc. Adica, modalitati de a pune banii in miscare, blocate; asa ca, romanii isi duc banii in alte tari si alte zone mai virtuale .

        • Toate acestea sunt slăbiciuni sistemice. Trăim cu ele de ani sau zeci de ani, nu sunt șocuri, dar pot favoriza propagarea șocurilor prin slăbirea economiei.

          • Multumesc. Ma asteptam sa nu raspundeti. Conditia este acea stare, situatie, imprejurare care precede efectul si il determina in mod eminamente necesar . Conditia il precede, nu il determina, dar il influenteaza (negativ sau pozitiv). La un anumit moment dat, si in anumite circumstante (stiinta numeste factori exogeni, sau endogeni), mai mult conditii, pot deveni cauze … a ceva, ori factor de propagare / dezvoltare a acelui ceva .

    • @Onas
      Sistemul economic romanesc este in acest moment pe respirație artificiala. Așa se numește situația in care statul operează cu deficit bugetar peste 2-3%. O buna parte a acestui deficit este finanțat de băncile românești, sau tranzitează băncile românești, cu veniturile de rigoare pentru sistemul bancar. Situația se poate schimba rapid intr-un scenariu probabil de criza a datoriilor suverane. Deja am asistat la câteva evenimente care puteau declanșa o astfel de criza.
      Sunt de acord ca sistemul financiar romanesc are o probabilitate de a rezista ridicata, in ansamblul sau, dar pot exista evenimente periculoase pentru economie care sa fie transmise prin sistemul financiar.
      @Vasile Trandafir
      Eu sper ca din dezastrul austerității brutale, complet lipsita de orice rafinament aplicata romanilor in criza trecuta s-au învățat niște lecții. Eu personal nu am uitat, a trebuit sa muncesc trei ani in străinătate ca sa-mi repar situația financiara.

      • Nu credeti ca este si excesiv, si nejustificat sa fie caracterizata, abrupt, drept „respiratie artificiala” nevoia de a finanta deficite de 2-3% din PIB? Fie si doar pentru ca exista nuante care chiar conteaza: un deficit nominal poate sa fie grefat pe un surplus primar; iar nivelul deficitului nu poate fi evaluat in izolare, fara a lua in considerare faza ciclului economic.
        Marea problema in Romania nu este data de nivelul indicatorilor referitori la finantele publice consacrati de „criteriile de convergenta” pentru intrarea in „Zona Euro”. Acestia sunt inca onorabili, mai ales in comparatie cu destule State Membre care au adoptat demult moneda comuna. Problema o constituie tendinta lor recenta (picaj) si, mai ales, incapacitatea/ignoranta decidentilor de a intelege logica macroeconomica ce a stat la originea stabilirii lor. Asa se explica faptul ca Romania ajunge sa isi majoreze deficitele bugetare tocmai in perioadele cele mai favorabile de conjunctura economica si este obligata (de nevoie!) sa le reduca atunci cand conjunctura se strica. Adica, in Romania, avem de fapt „destabilizatori automati”. Iar cand cutitul ajunge la os, evident ca nu mai poate exista alternativa „rafinata” la „austeritatea brutala”. In consecinta, lectia care ar fi trebuit invatata din episodul din urma cu 13-15 ani nu este despre cum se pot face ajustari „rafinate”, ci despre cum nu trebuie sa „sarjezi” ca bivolul inainte sa te pocnesti de zid.

        • Un deficit de 2-3% este normal. Un deficit de „peste 2-3%”, cum am formulat eu anterior, este deja efort de susținere a economiei. Nici asta nu ar fi o problema daca ar fi un deficit ocazional, dar deja avem câțiva ani buni pe deficit peste 3% pe faza de creștere. Întrebarea este daca am fi avut creștere fără deficit. Eu cred ca nu, si de asta spun ca economia este pe respirație artificiala. Avem creștere economica dependenta de deficitul bugetar.

          • Da, este o intrebare pertinenta. Si nu am raspuns la ea. Am impresia (iar valoarea impresiilor este ceea ce este) ca decidentii nu recurg la „doparea” cresterii prin masuri fiscal-bugetare, ci mai degraba „ii ia apa”. Adica, atunci cand conjunctura este favorabila li se pare ca au „spatiu fiscal” si se apuca de toate bazaconiile care le trec prin cap. Iar aceste bazaconii, in marea lor majoritate, nu servesc cresterea, ci mai degraba o penalizeaza, „ceteribus paribus” (e.g., cresterea „fara numar” a angajarilor in sectorul guvernamental si o majorare a salariului minim in ultimul deceniu cu cel mai mare procent in intreaga UE, si cu o suma absoluta comparabila cu cele din Statele Membre care au cel mai mare salariu minim). Asa ca perceptia mea este ca nu avem crestere economica in Romania gratie decidentilor, ci in pofida lor. Nu am insa explicatii pentru aceasta constatare, in afara de aceea ca Romania este „gradina Maicii Domnului”…

  2. „Plasamentele băncii erau în mare parte în titluri ale statului american, care, datorită creșterii dobânzii de către FED au scăzut în valoare masiv. Practic plasamentele băncii au devenit rapid ne-performante.”

    Serios, dl Bolos, plasamentele bancii au devenit ”ne-performante”?

    Asta e termenul pe care il foloseste un detinator de PhD in economie cand unui titlu de stat ii scade valoarea de piata ca urmare a cresterii dobanzilor? Ca a devenit „neperformant”?

    Ph D-ul ala de cine a fost dat mai precis? Universitatea Bolintin din vale sau din dea?

    • Ați identificat o greșeală. Va mulțumesc. Cu certitudine veți găsi si câteva virgule lipsa, pentru care îmi cer iertare anticipat.

      • @Bradut Bolos:

        Nu e vorba de niste virgule, ar fi vorba de asta de mai jos, dar sa lasam.

        „Deci, avem două bănci care putem să le considerăm riscante din start […]”

    • Ha, ha, ha, Mi-ați luat vorba din gură!

      Tocmai că titlurile de stat sunt la randament maxim din cauza creșterii dobânzilor. Randamentele lor aproape că s-au dubat față de epoca lui Trump. În schimb bursa de valori a căzut ieri la nivelul ultimei zile de președinție a lui Trump (31800). Ceea ce înseamnă că cei ce au plasat în acțiuni au pierdut în medie valoare inflației record din ultimii doi ani, iar cei ce au plasat în titluri de stat au mai câștigat ceva. Asta e! Acum e traversarea deșertului. După cei 4 ani ai lui Trump în care bursa a crescut de la 17000 la 31000 acum au venit anii vacilor slabe. Vai celor ce nu s-au retras de pe piață odată cu plecarea omului portocaliu! 😀

      SVG a pleznit în principal din cauză că era o „bancă progresistă”. Portofoliul său era format din plasamente în energie solară, eolienei, start-up-uri cu parale dela stat, ce sunt exclusiv izvoare de fraudă, și alte chestii din astea faine care se răsuflă tot mai tare. Pe lângă asta era campioană în „promovarea diversității” – ceea ce e de regulă anticamera falimentului.

      Oricum circul pe marginea colapsului e copios mai ales faptul că moflujii SVG sunt cu toții „oameni dă bine”, ca beizadeau Harry sau Oprah. După cum zicea un amic: „E cel mai vesel faliment al ultimelor câteva decenii”. Și mai distractiv e faptul că membrii board-ului și-au vândut acțiunile la banca muribundă în zilele premergătoare colapsului și și-au tras bonus-uri de neam prost cu ore înainte de prăbușirea șandramalei. Cum sunt cu toții donatori puternici ai partidului democrat situația e de-a dreptul tragicomică. Cu adâncă durere în suflet Biden trebuie să-și trimită caralii să-i caute la conturi pe proprii sponsori. Oricum ar fi măcar câțiva din ei tot vor trebui sacrificați…

      • Randamentele sunt la valoare maxima deci valoarea titlurilor este la valoare minima. Practic cine a cumpărat in 2021 sau la începutul lui 2022 titluri US10Y trebuie sa la vândă la concurenta cu titlurile emise recent cu o dobânda mai mare, deci le poate vinde numai la un pret mai mic pentru a găsi cumpărători.

        • Hmmm….

          ///

          Dobânda obligațiunii se compune din dobânda ei fixă (la cele federale e acum de 0.4%) și dobânda variabilă legată de rata inflației. Dobânda compozită finală ajunge azi la 6.89% la cele federale. Vedeți formula de calcul pe sire-ul trezoreriei:

          https://www.treasurydirect.gov/savings-bonds/i-bonds/i-bonds-interest-rates/

          Titlurile se tranzacționează pe piață înainte de maturitatea lor. La vânzarea lor se pierd doar dobânzile pe ultimul trimestru.

          Exact așa funcționează toate obligațiunile de pe piața americană. Sunt bănci sau companii ce oferă dobânda de bază a obligațiunilor lor la peste 2% ceea ce duce la dobânzi compozite undeva spre 10%. Economia lui Trump oferea profituri medii (după ce se scădea rata inflației) de 15%-20%. Economia lui Bush jr. oferea între 10%-15% (exceptând crash-ul din 2008) iar cea a lui Obama oferea profituri de 7%-12% (exceptând vriile din 2009 și 2016) după rata inflației. Inflația era scăzută ceea ce susținea creșterea economică, căci obligațiunile n-au ajuns niciodată să ofere randamente compozite de peste 5%. În schimb economia lui Biden oferă pierderi nete de aproape 15%. 😀

          Aici e cheia crizei economice devastatoare pe cale să se declanșeze și care e cauzată de politicile geniale ale lui Biden și ale nacealnicilor UE: Dacă inflația e prea mare și dacă bugetele publice au deficite (și ele au întotdeauna deficite!) banii fug de pe piață, din economia reală în obligațiuni ce ajung să aibă randamente mai mari ca acțiunile de pe piață. Deci economia devine cronic decapitalizată și intră-n criză.

          Cum în Europa nu există NIMIC care să ofere ceva similar randamentelor de pe piața americană expunerea finanțelor europene la valorile de pe piața americane e gigantică și dincolo de orice imaginație. Mult mai mare ca cea din 2006-2008. Asta cred că dă o imagine cât se poate de plastică a ceea ce urmează: O perioadă de oportunități deosebite cel puțin pentru unii din noi. 😊

          • Banii investiți in orice nu fug afara din bănci. Banii se muta dintr-o banca in alta, dintr-un cont in altul. Când cumperi acțiuni, banii nu ies din sistemul bancar ci facilitează cumpărarea de acțiuni ieșind din contul cumpărătorului si intrând in contul vânzătorului. Ambele conturi sunt in bănci. De asta zic eu de modelul vase comunicante nu modelul domino. Modelul domino se aplica la contagiunile interbancare.

            • Exact asta se pare că nu înțelegeți nicicum: Banii fug de fapt din economie. 😀

              În momentul în care mi-am vândut acțiunile și am cumpărat titluri de stat și metale prețioase banii au fugit din economie. La fel ca mine au procedat mulți alții ca să se protejeze de inflație.

              Am încercat să vă explic fenomenul în comentariul de mai jos:

              „Capitalizarea pieței americane era de $93000 de miliarde în 2020. Indexul bursei a rămas și azi același ca cel din ianuarie 2021, iar inflația cumulată de atunci și până azi e de peste ~ 15% înseamnă că S-AU RETRAS (au dispărut, s-au evaporat, ziceți-i cum vreți) $13950 de miliarde din economie. Cum PIB-ul UE în 2020 era de $15370 de miliarde, înseamnă că politicile lui Biden au dus la retragerea din economia americană a unei sume egală cu a 90% din valoarea produsului intern al UE sau a 66% din PIB-ul SUA. E o sumă colosală ce indică magnitudinea prăpădului ce urmează.

              Sau și mai pe înțelesul dumneavoastră: Un șurub M20X2.5 pentru construcții metalice costa $1 în 2020. Azi el costă $1.16. Aia înseamnă că din $100 de USD ce erau alocați în 2020 pentru o investiție se puteau cumpăra atunci 100 de șuruburi. Cum capitalul a rămas același ca și în 2020 azi se pot cumpăra doar 86.”

            • @Josef Svejk
              Daca cumpărați obligațiuni, banii din contul dvs se muta in contul celui care vinde obligațiunile. Daca cumpărați aur, la fel. Banii nu pleacă nicăieri din economie, excepție daca aveți numerar si il țineți sub saltea. Mă îndoiesc ca sumele despre care vorbiți încap pe sub saltele.
              Capitalizarea bursei nu măsoară valoarea banilor de la bursa, ci valoarea acțiunilor cotate la bursa.

            • @Brăduț Boloș

              Tot n-ați priceput.

              În momentul în care mi-am vândut acțiuni ca să cumpăr titluri de stat banii au plecat din economi și s-au dus în buzunarul statului. La fel atunci când când plasez banii din acțiuni în metale prețioase.

              Indicele bursier e o măsură a valorii acțiunilor de pe piață, respectiv a capitalizării companiilor.. Când el scade în valoare reală, așa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani datorită inflației, capitalizarea economiei scade. E ceea ce învață copii mei mai mici în clasa a 6-a la ora de „macroeconomics” și mai ales par că au și priceput. E o oră opțională, dar zic eu că merită făcută. 😀 Mă bucur c-au ales-o.

          • I-Bonds este un anume fel de bonduri din categoris Savings Bonds. Nu cred ca se tranzactioneaza pe piata financiara, mai exact nu se pot vinde catre terti. Sunt un sistem de economisire a persoanelor private.
            Bancile cumpara ”Treasury Marketable Securities” care NU sunt garantate pentru inflatie. Din informatiile pe care le am (discutabile) in cazul SVB e vorba de US10Y si de o pierdere de 1.8 miliarde de dolari la o tranzacție care a declanșat panica deponenților. Vanzarea portofoliului detinut la pretul pietei ar fi insemnat pierderi masive.

            • Nu credeți bine. 😀

              Obligațiunile protejate la inflație reprezintă probabil peste 90% din piață. Inclusiv banca fermierilor de peste drum de mine emite astfel de obligațiuni cu dobânzi variabile.

              La fel fac marile companii (Ford, GM, Boeing, Apple, etc.), inclusiv cea la care lucrez.

              Cine e căzut în cap să cumpere și să păstreze obligațiuni cu dobânda de fixă de sub 2.5% sub rata inflației când piața e inundată de obligațiuni cu dobânzi între 6% și 10%?!

              Dumneavoastră puteți cumpăra online în următoarele minute, de pe site-ul trezoreriei obligațiuni ale trezoreriei americane de la $25 în sus cu dobânda de 6.89% dacă vă faceți un cont și dacă aveți o carte de credit.

              https://www.treasurydirect.gov/log-in/

      • @Svejk
        Am auzit ca pe vremea lui Trump oamenii nu se imbolnaveau si nici nu mureau. Ba mai mult, nu exista nici saracie, nu doar in America dar niciunde in lume. Iar la robinet, la apa calda curgea lapte iar la rece, miere. Pacat ca Trump nu mai este presedintele Americii, daca era nu aveam nici razboiul din vecinatatea noastra. Sub Trump, Ucraina era impartita inainte de a se trage primul foc de arma iar toti erau liberi si fericiti. Ce vremuri grandioase am fi trait sub clovnul, pardon, zeul de la Washington!

        • Evident! Cum de v-ați prins?! 😂

          Așa în rezumat, în timpul lui Trump erau 200 de milioane de oameni angajați sau având afacerea lor în SUA. Azi cifra a scăzut la cu puțin peste 180 de milioane și e penurie de forță de muncă. Cum e posibil? Foarte simplu: pachetele de asistență socială ale lui Biden fac ca pentru o grămadă de oameni să fie mai rentabil să stea acasă decât să lucreze.

          Inflația în ultimul an al lui Trump (2020 – anul molimii) a fost de 1.7%, foarte mare după standarde americane. Între 2021 și 2023 Biden a reușit s-o urce la vreo 15%. 😀

          Piața de capital de care depind economiile oamenilor și planurile lor de pensii a urcat de la 17000 la 31000 aducând profituri medii de 15%-20%/an în cei 4 ai ai lui Trump. Indicele de vineri al bursei e cam același cu cel cel din ziua inaugurării lui Biden, ceea ce înseamnă că oamenii au pierdut în cei doi ani ai președinției sale valoarea inflației – 15%.

          Trump a terminat ISIS în 6 luni. L-a potolit pe Kim Jong-un ce a renunțat la testele provocatoare cu rachete. Testele au fost reluate la câteva luni după ce Biden a devenit președinte.

          Același Trump a început să furnizeze armament modern Ucrainei în vara lui 2017 și o misiune de instrucție ce i-a permis acestei țări să reziste invaziei din februarie 2022. Între 2014 și 2016 administrația Obama-Biden a furnizat Ucrainei doar gloanțe de cauciuc și căști „ca să nu-i provoace pe ruși”. În prima sa lună de președinție Biden a anulat toate sancțiunile impuse de Trump Rusiei și s-a arătat dispus să semneze tratatul New START pe care Trump tocmai îl respinsese.Asrta l-a încurajat pe piticul de la Kremlin să treacă la invazie…

      • Bravule soldat, am folosit link-ul dat ca sa ajung fix la “I Bonds”, care par sa fie doar (sau “decat”, pt @Marean) un anumit tip de bonduri ce au si componenta de protectie la inflatie. Pentru restul, rata mare impusa de Fed “mananca” din randament. In momentul de fata, in bilantul bancilor romanesti titlurile sunt evaluate la o valoare diminuata fix din acest motiv, si ca urmare a fost necesara refacerea cerintelor de capital. In schimb ai avut dreptate, titlurile se tranzactioneaza doar (decat) inainte de maturitate, din motive pe care ni le poti spune cu ocazia altui articol. Pe final, felicitari pt ca ati gasit cheia crizei economice devastatoare pe cale sa se declanseze. ….scuze, dar nu mi-am putut stapani sarcasmul…dar chiar nu apreciez “eroismul” celor care din transee ii critica pe cei care au curajul de a iesi la lupta, expunandu-se prin intermediul unui articol, fie el si imperfect.
        Multumiri pe aceasta cale dlui. Bolos.

        • Cine e suficient de smintit să cumpere obligațiuni cu dobândă fixă în vremurile unei inflații fără precedent?! Întreb pentru un prieten… 😂

          Cred că peste 90% obligațiunile de pe piața americană (inclusiv cele ale municipalităților, băncilor, firmelor) au randamentul legat de inflație. Exact asta face politicile demențiale ale „progresiștilor” atât de periculoase. Pe de o parte atrag sume imense pentru finanțarea unor datorii nesustenabile, pe de altă parte decapitalizează economia reală. E exact ceea ce autorul și nici dumneavoastră de altfel nu reușiți nicicum să înțelegeți.

          • Aici dumneavoastră nu înțelegeți. Nu s-au atras bani din economie, prin QE s-au tipărit bani cu nemiluita. Este mult mai rău, pentru ca atragerea de bani ar fi presupus calcule de eficienta. MMT Si QE se dovedesc catastrofale pe termen lung si nu exista nici o metoda verificata de combatere a efectelor. Inflatia nu este artificiala, este o consecinta a QE, zic eu inevitabila.
            Macar la noi BNR a avut atâta minte sa fie mai conservatori in privinta asta.

            • Fara suparare , nu incerc nicidecum sa dau lectii, nici n-as avea cum, nu am pregatirea dvs dar preopinentul are dreptate chiar daca foloseste inadecvat termeni ce ar fi preferabil de folosit doar in context tehnic.
              Tiparitul de bani cu nemiluita exact asta face , decapitalizeaza economia prin devalorizare , extrage bani din economie -oricat de aparent paradoxal suna .. Iar massa monetara canalizata spre lucrari cu randament subunitar largeste si adanceste rana.
              Iar inflatia este artificiala tocmai prin definitie , de fapt. Dar asta ramane intre noi.

            • @stelu
              Nu este același lucru. E ca si când ai combate un foc turnând benzina sub presiune, in loc sa scoți benzina din calea focului.

            • D-le Boloș

              /// Hai să vorbim pe cifre:

              Capitalizarea pieței americane era de $93000 de miliarde în 2020. Indexul bursei a rămas și azi același ca cel din ianuarie 2021, iar inflația cumulată de atunci și până azi e de peste ~ 15% înseamnă că S-AU RETRAS (au dispărut, s-au evaporat, ziceți-i cum vreți) $13950 de miliarde din economie. Cum PIB-ul UE în 2020 era de $15370 de miliarde, înseamnă că politicile lui Biden au dus la retragerea din economia americană a unei sume egală cu a 90% din valoarea produsului intern al UE sau a 66% din PIB-ul SUA. E o sumă colosală ce indică magnitudinea prăpădului ce urmează.

              Sau și mai pe înțelesul dumneavoastră: Un șurub M20X2.5 pentru construcții metalice costa $1 în 2020. Azi el costă $1.16. Aia înseamnă că din $100 de USD ce erau alocați în 2020 pentru o investiție se puteau cumpăra atunci 100 de șuruburi. Cum capitalul a rămas același ca și în 2020 azi se pot cumpăra doar 86.

    • @Marean: Va citez: „Serios, dl Bolos, plasamentele bancii au devenit ”ne-performante”? Asta e termenul pe care il foloseste un detinator de PhD in economie cand unui titlu de stat ii scade valoarea de piata ca urmare a cresterii dobanzilor? Ca a devenit „neperformant”?”

      Dl Bolos a indicat foarte clar cauza colapsului bancii SVB si a numit un titlu de stat a carui valoare scade in urma cresterii dobanzilor „neperformant”. Inteleg ca in conceptia Dvs „neperformant” nu e termenul potrivit.
      Dar atunci care este termenul corect in momentul de fata cand dobanda de referinta este 5%, pentru un titlu de stat care a fost emis cu un cupon de 2.5% in 2021 cand dobanda de referinta era 0? Intrebarea este onesta.

      • Dl. Boloș e pe lângă atunci când vine vorba de cauzele prăbușirii SVB.

        Titlurile de stat americane au dobânda revizuită la fiecare 6 luni după cum indică site-ul trezoreriei americane:

        https://www.treasurydirect.gov/savings-bonds/i-bonds/i-bonds-interest-rates/

        Existau și obligațiuni cu dobândă fixă (EE) dar există de asemenea posibilitate vânzării lor fără penalități.

        Problema SVB nu a fost deloc acumularea de obligațiuni, din care avea foarte puține și care erau de fapt cele mai performante plasamante ale sale, ci plasamentele aiurea în energie „regenerabilă” ce sunt tot mai neperformante și de asemenea instatup-uri ce depind de fonduri publice și sunt în 90% din cazuri fraude.

        Administrarea catastrofală a băncii a fost cel mai bine descrisă de faptul că avea un director responsabil cu diversitatea numit în ziua în care cel responsabil cu riscurile de piață plecase fără a mai fi înlocuit până la colaps.

        O altă chestie amuzantă e că exact în ziua în care SVB a dat chix, șefa trezoreriei Janet Yellen, a cărei slujbă e exact aceea de a investiga băncile cu probleme, ținea un discurs în care sublinia că cel mai mare pericol pentru băncile americane îl reprezintă încălzirea globală. 😂 Asta de asemenea la un moment în care cea mai parte a SUA era răvășită de viscole și geruri fără pecedent.

        • O explicatie pertinenta a cauzelor prabusirii SVB o gasiti (si) aici
          https://www.techtarget.com/whatis/feature/Silicon-Valley-Bank-collapse-explained-What-you-need-to-know
          „Bankrunul” a fost cauzat in principal de panica unor companii care nu erau deloc in zona mentionata de dvs. si a fost amplificat de anuntul privind capitalizarea necesara ca urmare a pierderii rezultate prin vanzara de bonduri la un pret diferit de cel inregistrat in contabilitate, tocmai ptr a asigura acea lichiditate etc.
          „Bank run
          When SVB announced their $1.75 billion capital raising on March 6, people became alarmed the bank was short on capital. Word spread, and customers started to withdraw money in waves. SVB’s stock plummeted by 60% on March 7 after its capital raising announcement.”
          „Many startups left money in their SVB primary account instead of using other accounts – such as a money market – to pay expenditures. This means most of their working capital was mainly in their SVB account, and they needed access to their deposits for payroll and bills.”
          „Other issues include a lack of money from deposits for immediate expenses such as payroll. Large tech companies with significant cash in SVB include Etsy, Roblox, Rocket Labs and Roku.”
          Daca ne uitam la companiile enumerate, si care sunt companii mari, cu un necesar de rulaj lunar mare,si care se bazau pe SVB ptr lichiditatea curenta ce vedem?
          -Etsy, Inc. is an American e-commerce company focused on handmade or vintage items and craft supplies.
          -Roblox is an online game platform and game creation system developed by Roblox Corporation that allows users to program games and play games created by other users
          -Rocket Lab USA, Inc. is an American publicly traded aerospace manufacturer and launch service provider, with a New Zealand subsidiary. The company operates lightweight Electron orbital rockets, which provide dedicated launches for small satellites
          -Roku, Inc. is an American publicly traded company based in San Jose, California, that manufactures a variety of digital media players for video streaming.
          Unde-s regenerabilele?
          Dvs ziceti „plasamentele aiurea în energie „regenerabilă” ce sunt tot mai neperformante și de asemenea instatup-uri ce depind de fonduri publice și sunt în 90% din cazuri fraude”…puteti sa ne spuneti dvs care sunt alea?
          Ochelarii de cal nu ajuta niciodata sa vezi bine ci sa vezi doar ceea ce vrei sa vezi …chiar daca nu exista, daca te benoclezi prea mult intr-o directie incepi sa ai vedenii :P

          • După scandalul cu Solyndra din vremea lui Obama a devenit anatema în media de stânga menționarea „regenerabilelor” în legătură cu orice faliment sau fraudă. Sau în termeni Orwell-ieni e un „noneveniment”. 😀

            Nici Rocket lab, nici Roku și nici Etsy nu aveau cum să producă gaura de peste $65 de miliarde făcută de SVB. Mai ales că fiecare din acele companii e OK.

            Afirmațiile din articol nu sunt susținute de niciun fel de numere. Iar gargara cu obligațiunile e de-a dreptul falsă și ușor de demontat. În mare cele spuse în articol sunt la fel de credibile ca pretenția cuiva că a doborât un avion de pasageri cu reacție ce zbura în stratosferă trăgând cu praștia în el. 😂

            Ca temă de reflecție, rămâne să ne explicați cum a reușit SVB să vândă în perdere niște obligațiuni ale căror valori au crescut dincolo de orice imaginate.

            • Nu stiu de unde le scoateti…asa de pe dos interpretari mai rar!
              „obligațiuni ale căror valori au crescut dincolo de orice imaginate.”???
              Asa, scurt, uitati ce spune un bancher de la JP Morgan, ma gandesc ca stie ce spune :P
              „Who killed this bank?
              An irony is that the Fed is solving a problem it created. The Fed increased interest rates — fast — in its purported battle against inflation. There’s a lot of disagreement whether they really needed to do this or to do it this much. But for entities like Silicon Valley [which invested in long-term fixed-rate bonds whose value falls as interest rates rise], higher rates have proved to be an enormous problem.”
              ati retinut? „whose value falls as interest rates rise”..de unde pana unde ati dedus dvs ca valorile au crescut nu-mi dau seama :P a se slabi cu Ibondurile de care pomeneati, nu e cazul aici, v-a explicat dl Bolos ce si cum., piata bondurilor nu e ce va imaginati dvs.
              Marea intrebare este de ce nu au obtinut lichiditati folosind drept colateral acele bonduri, altfel stabile si garantate? care nu se marcau (mtm) ca pierdere, chiar adca valoarea lor de piata a scazut, decat la vanzare? Si ei au vandut…au „marcat”, nu imi explic cum de nu au avut un plan B, sa acopere lipsa de lichiditati cauzata de bank run, in faza de inceput…cand asta se dezvolta nu prea mai poti face mare lucru. asta e intrebarea maxima, nu bazaconiile cu regenerablele care au facut gauri, or fi facut, nu zic nu, dar aici e vorba de altceva, clar, si potential muuult mai grav.

            • @MirceaM

              Domnu’ Mircea

              Gargara cu „au investit în titluri cu dobândă fixă” e la fel de credibilă ca cea că ar fi investit în wong-i nord coreeni, sau în celebra monedă a Botswanei. 😀

              Povestea asta putea fi credibilă dacă se întâmpla acum doi ani atunci când administrația Biden a pus-o de inflația galopantă prin care trece toată lumea și azi. Numai că atunci cam toți cei ce aveau obligațiuni cu dobândă fixă le-au vândut rapid.

              SVB, ca orice bancă, a emis obligațiuni cu dobândă variabilă. Ce sens avea să tezaurizeze obligațiuni cu dobândă fixă, când ea însăși emitea obligațiuni cu dobândă variabilă mult mai mare?! Altfel spus cumpăr acadeaua cu 3 lei o țin la colecție doi ani și apoi o vând pe 1 leu. Hai să fim serioși… Chiar puteți crede așa ceva?!

              Aici aveți cursul de azi a obligațiunilor trezoreriei:

              https://www.treasurydirect.gov/savings-bonds/i-bonds/i-bonds-interest-rates/

              Și aici vedeți de unde le poate cumpăra oricine în câteva minute, atât dumneavoastră cât și o bancă.

              https://www.treasurydirect.gov/log-in/

            • Domnu` (na, aca asa va place) exact asta s-a intamplat, chiar daca nu va vine sa credeti. Au cumparat acadele cu 3 lei care apoi au valorat 1 leu.
              Nu au scapat de ele la timp din tr-un motiv foarte simplu: acadelele se puteau „rascumpara” tot cu 3 lei la maturitate, erau un asset care nu producea gaura,decat daca marcau inainte de termen. In rest ramaneau in conta la pretul de achizitie si produceau un randament modest, da, dar era ceva in pandemie, nu dezechilibra balanta contabila, care ducea automat la o majorare de capital care sa compenseze, in caz de vanzare in pierdere etc.
              Naspa a fost cand au navalit clientii sa retraga bani si au ales (sau obligati?)sa vanda, sa marceze pierdere…aici e buba mare.de ce nu au putut sa imprumute folosind acele bonduri ca si colateral. A se observa ca dupa prabuselnita bancile centrale din zonele importante finaciar au luat masuri tocmai ptr a asigura lichiditate rapid in astfel de cazuri, a fost un faliment extrem de rapid asta. La o banca totusi buna, respectata,
              Nu e chiar asa de simplu sa vinzi bonduri cu dobanda sub ce e pe piata,de miliarde, cant ajung la maturitatea peste 8-9 ani, abia atunci pretul de piata converge cu ala nominal.
              Deci, oricat va pare dvs de ciudat (si mie imi pare, dar inteleg contextul, pandemie, rate mici, dobanzi negative, niste bonduri cu 1,5% dobanda erau „aur’ in acea vreme, de preferat unei dobanzi 0%, sau chiar negative. Apoi s-a intors roata…
              Vreti cifre? OK
              „Flush with cash from high-flying start-ups that had raised a lot of money from venture capitalists, Silicon Valley Bank did what all banks do: It kept a fraction of the deposits on hand and invested the rest with the hope of earning a return. In particular, the bank put a large share of customer deposits into long-dated Treasury bonds and mortgage bonds which promised modest, steady returns when interest rates were low.
              That had worked well for years. The bank’s deposits doubled to $102 billion at the end of 2020 from $49 billion in 2018. One year later, in 2021, it had $189.2 billion in its coffers as start-ups and technology companies enjoyed heady profits during the pandemic.
              But it bought huge amounts of bonds just before the Federal Reserve began to raise interest rates a little more than a year ago, then failed to make provisions for the possibility that interest rates would rise very quickly. As rates rose, those holdings became less attractive because newer government bonds paid more in interest
              .That might not have mattered so long as the bank’s clients didn’t ask for their money back. But because the gusher of start-up funding slowed at the same time as interest rates were rising, the bank’s clients began to withdraw more of their money.
              To pay those redemption requests, Silicon Valley Bank sold off some of its investments. In its surprise disclosure on Wednesday, the bank admitted that it had lost nearly $2 billion when it was all but forced to sell some of its holdings”
              https://www.nytimes.com/2023/03/10/business/silicon-valley-bank-stock.html
              Au avut un aflux imens de bani pe care nu au avut in ce sa-i bage, pandemie, alea, alea, asa ca i-au bagat in treasuries, ca astea-s sigure, rating AAA bla, bla. Nu aveau intentia sa le vanda acum, au fost obligati de o conjunctura care inca nu e foarte clara.
              Tocamai linkurile dvs cu valorile de azi explica de ce alea la dobanzi mici (astazi, atunci cand le-au cumparat erau OK)se vandeau la 30 de centi la dolar :P
              OK, ajunge, sa multumim autorului ptr ca a adus in discutie chestiunea, extrem de interesanta… si sa punem punct.

            • Domnu’ Mircea,

              Chiar ați ajuns s-o mușcați la povești cu cocoșu’ roșu’? Nu mă așteptam tocmai de la dumneavoastră… 😂

              Cu tot respectul, dar duceți absurdul la un nivelul infantil.

              Deci după povestea pe care o regurgitați dumneavoastră din Pravda de NY, SVB cumpără obligațiuni cu dobândă fixă timp de vreo 3 ani fără să se prindă că inflația e la un nivel fără precedent în ultimii 40 de ani.

              În aceleași timp SVB a pus pe piață (până-n ziua prăbușirii!) propriile obligațiuni cu dobânda variabilă cu inflația și mai mare ce cei aproape 7% ai trezoreriei.

              Chiar că așteptați să creadă cineva asemenea gogoși?! Asta e exact la nivelul șuțului prins la buzunărit care pretinde că tocmai voia să restituie proprietarului portmoneul cu care a fost prins în mână.

              Tocmai că încercau cu disperare să acumuleze cât mai mult capital. Și dacă chiar aveau atâtea obligațiuni sub dobânda pieței puteau să scape de ele încă din 2021. Și nu în ultimul rând , dacă problema provenea de la obligațiuni trebuiau să crape cel mai târziu undeva între ultimul trimestru din 2021 și primul trimestru din 2022.

    • @Marean, Dl. Bolos nu a spus ca foloseste termenul „neperformant” strict in sensul regulamentelor BNR. Oricum ar fi, modul de exprimare te descalifica, si prin „contagiune”, si comentariul. Sa ai vreme buna in Bolitin, oriunde s-ar afla el, deal sau vale, sus sau jos.

    • @Marean : prin „plasamentele au devenit brusc neperformate” dl Autor v-a explicat elegant ca i-a luat iarna prin surprindere. Cine s-ar fi asteptat la asemenea chestii din partea fed-ului ?! Cine s-ar fi gandit vreodata ca iarna nu-i ca vara ?! Ghinion…. asta-i termenul corect. Banii si dujmanii. Ochii vad, inima cere.

    • @Bradut Bolos:

      Nu e vorba de niste virgule, ar fi vorba de asta de mai jos, dar sa lasam.

      „Deci, avem două bănci care putem să le considerăm riscante din start […]”

  3. Falimentul face si el parte din ceea ce numim capitalism .In cazurile de fata nu stim cu exactitate nici care este compozitia actionariatului Bancilor expuse si nici care este amprenta acestor banci falimentare in Europa vazind cum doar o singura banca ,neasteptat elevetiana ,are probleme .Lucrurile sunt olecuta complicate nestiind nici care este impactul razboiului din Ucraina asupra actionariatului acestor Banci actionari care din spusele lui J.R.Biden nu vor fi despagubiti .

    • Falimentul este necesar in capitalism. Sunt voci care spun ca intervenția statului spre salvarea de faliment face rău economiei, si sunt multe argumente valide in acest sens. Unul din argumentele la care subscriu si eu este ca nu se poate ca profitul sa fie privat si pierderea publica.
      Despre Credit Suisse se vorbește de foarte multa vreme. Nu este nici o surpriza. Pentru mine surpriza este ca a rezistat atât de multa vreme după șirul interminabil de scandaluri care aveau in centru aceasta banca. Mă așteptam cel puțin la un „rebranding”.

  4. Ciudat, odata cu inasprirea sanctiunilor contra Rusiei au inceput sa cada bancile americane.. si elvetiene…

    vremea unei austerități inteligente. ha, ha, ha… se arunca miliarde de parca ar fi bomboane la carnaval… termenul de INTELIGENT e desuet!

  5. Intr-adevar, este exagerat sa se vada in cele 3 falimente bancare din SUA semne precursoare ale unei noi crize financiare. Nu inseamna ca aceasta este imposibila, dar nu aflam nimic despre probabilitatea ei din episoadele sus-citate. Poate chiar dimpotriva :
    – cauzele dificultatilor celor trei banci sunt, asa cum s-a aratat, foarte diferite; e o diferenta majora fata de 2008-9, cand toate cazurile individuale grave au avut un numitor comun: active de calitate foarte diferita impachetate laolalta in instrumente financiare al caror grad de risc nu mai putea fi determinat in mod corect ;
    – dimensiunea celor 3 banci si gradul de expunere al altor banci fata de ele sunt de asemenea natura incat un risc sistemic direct este cvasi-inexistent ; ceea ce nu inseamna ca nu pot genera indirect un asemenea risc, prin inducerea unor comportamente de panica (in principal, a deponentilor), de unde si interventia prompta, menita sa reinstaureze calmul, a autoritatilor americane (pana la nivelul presedintelui Biden) ;
    – inversarea radicala a curbei dobanzilor determinata de inflatia care a atins niveluri fara precedent in ultimii circa 40 de ani, pe langa fragilizarea situatiei unor debitori, a generat si profituri masive la nivelul bancilor, deci resurse mai mari pentru a confrunta probleme legate de nevoia constituirii de provizioane importante in contraparte a deteriorarii calitatii unor active din propriul portofoliu.
    Am insa mari rezerve fata de asertiunea ca sistemul s-ar comporta nu « ca un domino, ci ca un sistem de vase comunicante » si concluzia oarecum benigna trasa de pe urma ei. De fapt, inclusiv cu contributia majora a masurilor de «lubrefiere » cu bani creati ad hoc in perioada pandemiei, nivelul de indatorare a statelor si gospodariilor a atins un nivel absolut enorm in raport cu indicatori obiectivi precum PIB. Evident ca ruperea egalitatii permanente dintre veniturile si cheltuielile cuiva pe care o permite creditul este necesara pentru a nu fi limitat, mecanic si degeaba, potentialul de dezvoltare (chestie prea complexa pentru Ceausescu si legea interzicerii creditelor externe pe care a scos-o in primavara lui 1989!). Dar raportul (ratio) nu este anodin. Cu cat este mai mare (iar acum se afla la un maxim nu doar istoric, ci si neanticipat), cu atat nervozitatea pietelor este mai mare si, deci, efecte de avalansa pot fi declansate chiar si de stimuli foarte usori.

    • Superb comentariu. Am impresia ca este foarte avizat.
      Cazul SVB este foarte interesant exact pentru ca este o banca foarte profitabila pana nu de mult, cu indicatori destul de pozitivi, care nu prevesteau deloc aceasta situație. In acest caz banca a plasat lichidități masive in US10Y înainte de creșterea ratei dobânzii de către FED. Datorita amendamentului adus la actul Dodd Frank, aceste active erau înregistrate la valoarea lor de intrare nefiind obligatorie reevaluarea lor. Teoretic vorbind SVB putea sa aștepte scadenta si sa încaseze un profit după aceste titluri. Dar, datorita solicitărilor de retragere a trebuit sa vândă un pachet semnificativ din aceste US10Y, cu discount generat de creșterea dobânzii la următoarele ediții de titluri marcând se pare o pierdere de 18 miliarde de dolari.
      In acest context, profiturile din anii precedenți nu sunt suficiente pentru a da stabilitate băncii, pentru ca inflația lovește pe doua direcții, accelerează consumul de depozite in pasiv si devalorizează activele necesare rambursării acestor depozite. Aici intervine slăbiciunea interna a băncii, probabil departamentul de riscuri a dormit pe premisa falsa ca titlurile sunt printre cele mai sigure active, premisa dovedita falsa in Marea Britanie nu de mult.
      Deci, lecția data de SVB este ca profitul din pandemie nu ajuta la mare lucru la o schimbare de mediu economic de natura inflației la valorile pe care le vedem azi. Probabil un manager roman, obișnuit cu șocuri si cu tot felul de schimbări de paradigma mai mult sau mai puțin intempestive ar rade de greșeala SVB, dar privite din mediul american, obișnuit cu probleme de cu totul alta natura, greșelile de acest gen sunt absolut probabile. Un manager roman ar visa la rate de îndatorare de genul uzual in SUA. Dar aceste rate de îndatorare devin un coșmar in situația unui soc inflaționist.
      Despre partea cu domino-ul si vasele comunicante, HSBC tocmai a cumpărat cu o lira sterlina divizia SVB din UK. Eu tind sa cred ca au făcut o super-afacere, si ca alții stau la rând la bufetul cu bunătăți. Nu pot decât sa fiu invidios pe cei care sunt la masa.

      • Daca erau bunatati nu dadeau faliment. HSBC n-a cumparat nimic, cu o lira nu cumperi nici macar un suc cu arome identic naturale , a preluat niste litere, un nume compromis . Daca SVB avea vreun portofoliu care sa valoreze ceva il vindeau macar cu pretul unei piftele. Le dadea cineva macar 2 lire.
        „este o banca foarte profitabila pana nu de mult,”
        Nu este. A fost. A dat faliment. De profitabila ce era.
        Daca de vina a fost actiunea fed-ului atunci ar fi trebuit sa aiba acelas efect asupra tuturor bancilor.
        Realitatea este ca cele trei banci au bagat banii in propaganda woke , in crypto scams si in moristi . Faliment sigur.

        • Tocmai, HSBC a preluat active relativ bune, si pasive. Prin preluare posesorii pasivelor s-au liniștit, deci automat s-a prelungit scadența pasivelor de la imediat la mai târziu, timp in care activele pot produce randamentul altfel bunicel. In plus, prin preluare se face curățenie în echipa care a administrat banca, deci un nou câștig.
          Din acest motiv preluarea unei bănci in dificultate este un procedeu care funcționează. Acționarii însă marchează o pierdere masivă la banca preluată.

    • „– dimensiunea celor 3 banci si gradul de expunere al altor banci fata de ele sunt de asemenea natura incat un risc sistemic direct este cvasi-inexistent ;”

      Dl Biden a anuntat ca autoritatile de reglementare tocmai au inchis alta Banca tocmai ca sa evite efectele sistemice directe si iminente. Deci au vazut risc direct major si iminent. Nu „aproape inexistent”.

      Sistemic este faptul ca prea multi deponenti straini din tari neutre isi retrag capitalul , speriati de faptul ca USA isi permite sa le fure banii: nu vrei sa „sanctionezi” Rusia ? Iti furam banii pe care i-ai depus la noi si ii daruim Ucrainei. Faci afaceri legale si legitime cu India care India face afaceri cu Rusia ? La fel. Ganditi-va cati bani a avut si mai are Arabia Saudita in Bancile americane coroborat cu recenta reconciliere cu Iran. Si la restul de trei sferturi din omenire care are nevoie si vrea sa faca afaceri cu Rusia dar are bani in Bancile USA si UK.

      • Exista mai multe modele de contagiune, modelul pe care l-am exclus eu este cazul in care băncile cad datorita expunerilor pe care le au una fata de cealaltă, sau ceea ce se numește contagiune inter-bancara sau in interiorul sistemului bancar.
        Exista posibilitatea unui fenomen de „hearding” al deponenților, si asta este ceea ce au combatut statul si organismele specializate americane (si elvetiene in cazul CS).
        Cele doua modele de contagiune sunt diferite.

        • Or fi, pe mine ma intereseaza daca Banca prezinta sau nu incredere. Deci ma uit la ce face cu banii deponentilor/investitorilor/creditorilor.
          Si mai ma uit doar la un singur alt lucru:ca sa stiu cata incredere am sau n-am e activitatea Bancii reglementata serios de autoritati sau nu ?
          Prin care si cate modele de sparleala imi fura banii mi-e total perpendicular. Can ma va interesa o sa studiez la ASE. In nici un caz nu o sa iau de bune traducerile din romana in romana si interpretarile altora interesati sa-mi explice prin ce metode si modele 1 + 1 = 3.
          Repet: ma intereseaza doar ce face cu banii mei si cine si cum verifica Banca.
          Pe scurt: de-aia da faliment. Deoarece Bancile ca si mass-media si justitia si economistii si industriasii au devenit o mafie in cardasie cu politicienii.
          Rezultatele se vad. Si probabil ca vor ciocani in curand si la usa celor vinovati. Dvs ce credeti, de ce trei sferturi din omenire doreste sa se decupleaze de dolar si de euro si de lira sterlina cu orice risc ? Nu cumva din cauza ca emitentii acestor monede nu mai prezinta incredere (vezi „inghetarea” banilor afgani si venezuelani etc) iar monedele in sine nu mai sint sustinute nici de putere militara si nici cu valori si bunuri reale , raportat la massa monetara emisa ?

          • Dacă aveți sume relativ mici, nu aveți de ce să vă temeți. Si in EU si in US micii deponenți sunt protejați. Dacă aveți milioane întrebarea dvs este retorică și nu este cazul să răspund, sau nu e retorica și vă răspund cu drag, contra cost.

        • Apropo modele de contagiune. Ma intreb daca defragmentarea pietelor globale pe marginea tensiunilor geopolitice, reducerea apetitului unor investitori institutionali si high net worth din economiile emergenta (China, Rusia, Emirate, Arabia Saudita, India, etc) vizavi de titluri emise de corporatii /banci si guverne occidentale, pot avea un impact negativ asupra pietelor de capital. Pentru moment, nu am gasit statistici, studii, modelari in acest sens. Spre exemplu insa, am citit ca unul din actionarii CS din Arabia Saudita, nu a fost interesat sa participe la subscriptia unor noi obligatiuni. Gazprombank s-ar fi numarat si ea printre clientii CS.

          • @is
            „Apropo modele de contagiune.”
            Pentru ca sunt obisnuit cu comentariile d-voastra.
            Va referiti la:
            1. Sifilis , blenoragie sau paduchi lati, adica boli cu transmitere sexuala?
            2 Covidul chinezesc dezvoltat cu finantare frantuzeasca de la Barnier plus de la alti dubiosi gen Fauci care trebuie anchetati de autoritatile din US?
            3. Disfunctionalitati financiar-erectile

            • @Durak
              Mda, Hillary la puscarie. Sarind peste polemicile politologilor, campanii electorale, bascalie, etc, este evident ca fragmentarea pietelor pe marginea frictiunilor geopolitice (Est-Vest /Nord-Sud), pierderea unor clienti si a unor piete de desfacere, nu pot avea un impact pozitiv asupra mediului de afaceri si implicit nici asupra economiilor. Nici nu s-au deschis bine primele fisuri si iata ca incertitudinea si nervozitatea plutesc din nou in aer.

              P.S. in mod deliberat sau nu, ma confundati cu altcineva (nickul @is nu imi apartine).

      • Am spus „aproape” inexistent dintr-un exces de prudenta nenecesar. De fapt, niciodata pe lumea asta banci cu o pondere CUMULATA de vreo 2% din totalul activelor bancare dintr-o tara, cum e cazul celor 3 luate in considerare, nu pot periclita DIRECT (adica prin ce reprezinta ele insele) sistemul bancar al tarii respective. Iar de la sistemul bancar vine termenul „sistemic”. Restul („deponenti din tari neutre” ingrijorati de ce se poate intampla activelor rusesti plasate in SUA si altele asemenea) este o poveste pe care nu a sustinut-o nimeni pana acum. Poate aveti Dvs informatii privilegiate, dar nu va asteptati sa fiti crezut(a) pe cuvant. Puteti de ex sa oferiti ceva informati despre cat de mari sunt capitalurile care au fugit din SUA, cand si unde s-au dus, care e valoarea activelor rusesti in SUA care sunt „amenintate” etc etc

  6. Toate cele trei Banci au „investit” masiv, la ordin politic, in cripto si in studii despre salvarea planetei . Asta au i comun si nu sint singurele. Aberatia economiei dictata politico-ideologic va fi platita de colonii la fel ca in 2008. Sa ne amintim ca evenimentele din 2008 au fost provocate de politicieni , stiti bine cum. Credite cu buletinul garantate de stat, bula imobiliara dictata de regim , ca sa aiba tot necajitul fara slujba cate o casa de 5 milioane de dolari pe datorie pe care sa o vanda cu 10. Cica. Asa au vazut politicienii fezabila relansarea economiei. Iar colapsul de acum se datoreaza acelorasi politicieni. Adica democrati.

    • Cred că exagerați puterea politicului de a impune politici băncilor. Eu cred că motivul este mai simplu și mai uman. La un moment dat crypto era foarte foarte profitabil, și băncile respective au vrut „a piece of the action”.

      • Serios ? Exagereaza puterea politicului ? Nu suntem in razboi cu Rusia, pe ce temei legal sau contractual o banca privata isi permite sa incalce contractul pe care il are in derulare cu clienti privati sau Banci din Rusia ?
        Pe ce temei legal poate o banca „confisca” banii unui depunator in absenta unei hotarari judecatoresti emisa de o instanta recunoscuta de ambnele parti ?
        Dvs cat timp v-ati mai lasa banii intr-o Banca din aceasta ?

        • Rusia s-a pus ea însăși în afara legii prin invazia Ucrainei. Deci sancțiunile împotriva Rusiei și a cetățenilor ruși sunt firești și de fapt mult mai moderate decât ar trebui să fie. Banii și valorile poprite sunt ai cetățenilor unui stat inamic. Nu e nimic anormal sau imoral în asta.

          Morala poveștii e să nu-ți depui paralele în țările inamice. Dilema poveștii e că depunerea lor în țările frățești precum China e mult mai riscantă.😀

      • Aici greșiți din nou.

        Politicul nu prea poate face bine când vine vorba de economie, dar poate face foarte mult rău. De aici și suspiciunea când vine vorba de orice implicare a politicului în economie și empatia omului cu oarecare bun simț pentru dereglementare.

        O legislație aparent benignă adoptată în 1977 (Community Reinvestment Act) la inițiativa unuia din cei mai catastrofal și președinți americani, Jimmy Carter, și apoi a fost extinsă cataclismic din inițiativa lui Clinton în 1994 (Banking Efficiency Act) a devastat economia planetei în 2008.

        Mecanismul a fost relativ simplu. Legea a permis acordarea de credite ipotecare în aproape orice condiții unor oameni ce nu se calificau nicicum la ele prioritizând acordarea lor către minoritari și alte personale defavorizate. S-au anulat aproapte toate verificările de bonitate și solvabilitate pentru aceștia. Astfel individul ce făcea $5/oră dând cu aspiratorul prin birouri își lua fără probleme o casă $200000-$300000 printr-un credit pe 15-30 pe care nu-l, putea plăti veci, pururi, amin. el făcea poate #1000/lună și rata la casă era de vreo $1500. Șmecheria era că multe din aceste credite veneau cu tot soiul de chestii promoționale de genul „nu plătești nimic în primii 3 ani”. Omul locuia acolo timp de 3 ani și când îi venea prima factură n-o plătea. În state „progresiste” ca și Illinois sau California evacuarea sa putea dura chiar și 2-4 ani. Adică 3-7 ani stătea pe gratis într-o casă nouă și mult peste orice și-a fi visat. După aia o lua de la capăt și obținea alt credit din ăsta pe motiv că e minoritar defavorizat. Cum era scutit de verificare condițiilor de bonitate pentru că era minoritar, treaba mergea gârlă. În același timp oamenii ce chiar se calificau la credite ipotecare le obțineau în condiții mul mai puțin favorabile

        Șmecheria a mers ani buni cât economia a fost în creștere constantă. Casele recuperate în final de bănci se vindeau mai scump pentru că era o cerere puternică de case noi. Apăruseră flipper-ii ce cumpărau case azi ca să le revândă după câteva luni sau chiar ani în câștig.

        Sminteala asta a dus la o creștere accelerată a prețurilor caselor. Problema e că foarte multe din casele evacuate nu se mai puteau vinde. Ele deveniseră excesiv de scumpe și erau construite în general în zone unde locuiau tot soiul de ciudați. Cumpărătorii cu bonitate așteptau spargerea bulei.

        Apăruseră în jur de 400 de bănci ce ofereau exclusiv credite ipotecare celor ce se calificau prin Community Reinvestment Act. Acestea lansaseră pe piațe tot soiul de „produse financiare” ce erau în esență participații la credite ce nu urmau să fie plătite niciodată. 😀 Acumularea acestor gunoaie lucioase a dus practic la prăbușirea din 2008. Care a fost globală pentru că instituții financiare prestigioase și solide din afara Americii (să amintesc doar de Deutsche Bank despre care știu cu certitudine) au investit sume colosale în așa ceva… 😂

        • Am citit pină aici comentariile tuturor. Un chin. 😀
          La acest comentariu mister Svejk va dau dreptate.

          Buboiul a explodat în 2008 tot datorită FED.
          Că a mărit dobânzile.
          Această majorare a crescut automat și dobânzile la împrumuturile acordate cumpărării de case.
          Practic unii au ajuns să plătească enorm mai mult la împrumuturi vechi cu dobândă variabilă. Nu mai convenea, nu mai aveau de unde . ( Subprime) Băncile au cerut banii , John nu avea de unde și repede cu vânzarea locuinței . Doar că erau multe de vânzare și cumpărători putini.
          Clasicul balon imobiliar care se dezumfla forțat.
          Basca cartolarizarea împrumuturilor.
          John din Alabama a descoperit că nu e dator doar băncii locale . A apărut și o bancă din Carolina care cerea achitarea imediata a împrumutului. Că avea bonduri emise de banca din Alabama și unde erau băgate și împrumuturile lui John.
          A fost un măcel. Unele state americane au recunoscut „dreptul” băncilor deținătoare de bond specifice, altele au cerut actul de intabulare a casei ( și aici a fost chiar un dezastru că bond după bond, cartolarizare dupa cartolarizare, nu mai știa nici dracu unde e intabularea . La care banca. )
          Ce a urmat se știe. Criza subprime cu efectele ei în contabilitatea băncii LB.
          Și care la rândul ei a tras la fund AIG, cea mai mare firmă de asigurări din lume care era plină de CDS a LB.
          Primeau bani căcălău cu risc minim ( cum sa dea faliment LB? ). Când a venit falimentul , AIG a fost inundată de cereri de plată a CDS . Și de unde miliardele necesare că doar nu ținem banii in seif sa se mucegăiască tovarăși. 😀
          Și dai cu mega programele de tipărit bani că interacțiunea între bănci, fonduri de investiții era capilara, la toate nivelurile și continente.
          Acum tot cresterea dobanzilor de către FED a creat problema.
          Banii cash in banca sunt putini.( rezerva fracționară minima sau zero barat. Cu legea in mana)
          Și când vin prea multi clienți să retragă depozitele din conturile curente, e jale.
          Banca poate vinde active pentru a găsi banii gheata . Daca găsește cumparatori. 😀
          Daca nu, scade prețul de vânzare a activelor pină reușește să vândă. Cuiva , cândva.
          Doar că a vinde sub prețul de achiziție înseamnă pierdere contabila.
          Adică prima sonerie care suna falimentul.
          FED a intervenit din nou cu ploaia de bani / garanții.

          Pină la 250.000 dolari , clientul american are garanția statului că primește banii.
          FED a trecut peste.
          A garantat TOATE sumele din conturile curente. Fie ele de milioane sau miliarde de dolari.
          Ce ne învață din toate acestea ?
          – Sistemul bancar și financiar nu e pregătit să trăiască cu dobânzi ridicate. Prea multi ani de „fiat money” unde fiecare a tras cat a putut.
          – Deficitele bugetare mari și perene sunt ca câinele care asi musca coada. Doare la un moment dat.
          – Cineva trebuie să plătească proasta politica. Sigur nu va fi Soros, Gates, Rochefeller.
          Va fi John și alte zeci de milioane ca el .

          Dar cel mai important,
          eliminarea legii Glass-Steagall Act in 1999, e baza tuturor crizelor de dupa acel an și pina in prezent.
          Băncile au devenit prea mari, prea universale. Imense sume în joc , enorme interese , imposibilitatea de a mai separa clasica banca de economii de băncile de afaceri, investiții .
          Și cum pofta vine mâncând, așa și băncile devin tot mai mari și mai puține. Cu riscurile aferente care cresc exponențial.
          Cum zic italienii ” după ce caii au fugit din grajd, degeaba pui lacătul pe ușa grajdului”.

          Ne îndreptăm inevitabil către falimente tot mai dese și mai grele.
          „Too big to fail ” a fost o tâmpenie și cine a spus asta , un prostanac ajuns președinte USA.

          PS.
          Capitalismul clasic nu a decretat veci că falimentul e o amenintare. Din contra, e un mecanism automat de reglaj al finanțelor . A firmelor, a statului.

          Comunistul in schimb a văzut în faliment o amenintare. De aia era interzis prin lege in oricare tara socialistă.
          Rezultatul final a fost pe măsură. Catastrofal.

      • Bancile nu au armata , nu au politie , nu au inchisori si judecatori si nu au procurori .
        Politicienii reprezentanti ai statelor au.
        Politicienii reglementeaza Bancile , nu invers. Banca poate fi nationalizata oricand iar bancherul ars pe rug . Statul are puterea de a-si re-exercita atributul suveran al emiterii de moneda oricand. In special daca bancherul isi ia nasul la purtare si din colaborator gras platit devine parazit nesimtit si tupeist si agresiv.
        Aveti sau doar propagati impresia gresita ca Bancile ar fi vreun fel de Stat in Stat . Nu sint. Indiferent de cata coruptie sa straduiesc sa raspandeasca.

  7. Nu spun ca actualul sistem e nesustenabil, dar este foarte instabil. Problema nu e doar la bănci. Mai puneți în ecuație datoriile publice enorme care se acumulează exponențial. Oamenii de rand nu vad o problema cu ele, desi ei sunt cei îndatorați de fapt. Dacă se continua trendul asta, este clar ca băncile vor avea creditori în mare parte statele, tot mai avide dupa bani, nu firme și persoane private. Statele nu vor returna niciodată creditele, ci doar le vor rostogoli. Înseamnă că toți banii, adica toata valoarea adaugata produsa de economie e depusa in banci sub forma de bani fictivi care de fapt sunt consumați instantaneu de abonații la banii statelor, mare parte de firmele căpușe, și o parte prin pensii și asigurări sociale nesustenabile, ca să nu mai vorbim de un aparat bugetar umflat. Deponenții au doar iluzia ca au banii aceia nelimitat în banca. Da, ei produc pâine sa zicem, tot mai multa, iar pâinea trebuie consumata imediat, deci consumul trebuie sa fie mare și instantaneu. Dar pe de alta parte, unii se și imbogatesc. Pai nu prea se poate. Noi, ca societate în ansamblul ei, producem dar și consumam foarte mult, facem un joc cu suma zero. Deci nu ar trebui sa se îmbogățească nimeni. Și asa se și întâmplă. Cresc datoriile publice, dar și averile unora, intr-un ritm amețitor. Dacă le adunam, datorie plus avere, de fapt se anulează. Aici e ingineria financiara mondiala. Iar băncile, au rolul lor, și se vor depozitarii banilor. Pai care bani? Hai sa mergem sa ii scoatem. Presupunând prin absurd ca băncile au banii ăștia sa ni-i dea, hai sa vedem ce putem cumpara cu ei. Dacă toți banii ( 99% din banii lumii deținuți de 1% din populația lumii ) ar fi distribuiți egal populației, eu presupun ca toate preturile ar creste de circa 100 de ori. De ce? Pai nu e marfa ca să satisfacă cererea, tot ce se produce se consuma deja, cu doar 1% din bani care circula, restul stau în conturile celor cu bani mulți, care, și când cumpara o afacere, muta banii virtuali dintr-un „borcan”, cum spuneți dvs, in altul. Deci oricum ai da-o, banii aia nu prea exista. Exista în schimb diverse iluzii în diverse bule, care ne fac sa ne închinăm la averile unora, sa muncim pentru acei oameni, și sa le dam putere, sa facem sa existe, in imagination colectiva, averi care de fapt sunt numere in memoria calculatoatelor bancilor. Retineti, banii aia nu exista decât prin conventie. Tot ce se produce, incluzand resurse naturale neregenerabile, se consuma intr-un ritm feroce. Deși sistemele bancare au sisteme de protectie deloc neglijabile, sistemul nu poate functiona la nesfarsit asa, va deveni tot mai instabil. Când? Pai când, dintr-un motiv sau altul va trebui sa punem frana consumului. Iar acel moment nu poate fi departe. O alta solutie poate fi inflația. Statele pot sa isi scada datoriile prin inflatie. Nu e deloc de neglijat. Abonații statelor, cei care primesc bani proaspăt tipariti, nu o vor simți ca cei de la capatul lantului trofic, care, pana ajung banii la ei, deja vor simti devalorizearea. Vom vedea poveștile cu plati intarziate între firme, și in final, in inflația toți sărăcesc, dar cel mai mult tot săracii…

    • „Exista în schimb diverse iluzii în diverse bule, care ne fac sa ne închinăm la averile unora, sa muncim pentru acei oameni, și sa le dam putere, sa facem sa existe, in imagination colectiva, averi care de fapt sunt numere in memoria calculatoarelor băncilor.”

      Salariul sau pensia dvs. este un număr in memoria calculatoarelor băncilor. Asta este lumea moderna, banii exista din ce in ce mai puțin in forma fizica. Asta este ceva bun, pentru ca viteza tranzacțiilor creste, convenienta creste, evaziunea fiscala este din ce in ce mai greu de mascat (mai e mult pana departe in privința asta, dar se fac progrese). Puteți cumpăra din telefon o marfa din China sau Paraguay sau Daia de lângă Sighisoara, foarte ieftin, pentru ca nu mai trebuie facute schimburi greoaie de numerar pe tot circuitul de care vorbim.

      „Dacă se continua trendul asta, este clar ca băncile vor avea creditori în mare parte statele, tot mai avide după bani, nu firme și persoane private.”

      Probabil vreți sa spuneți debitori. Statele au fost întotdeauna cei mai importanți clienți ai băncilor, si cei mai periculoși.

      „Tot ce se produce, incluzând resurse naturale neregenerabile, se consuma intr-un ritm feroce”

      Daca nu s-ar consuma nu s-ar produce. Ritmul consumului nu cred ca poate fi definit ca feroce. Pământul e mult mai mare decât credeți, oamenii sunt mult mai puțin semnificativi decât credeți.

      „Pai când, dintr-un motiv sau altul va trebui sa punem frâna consumului. Iar acel moment nu poate fi departe.”

      Lipsa consumului înseamnă sărăcie, foamete, frig, întuneric, boala, suferință, moarte; speram sa nu se ajungă acolo. Inflația, prin efectul de devalorizare a veniturilor populației duce exact spre diminuarea consumului, este drumul mai lung sau mai scurt spre sărăcie a populației in primul rând. Dar lipsa consumului înseamnă si sărăcia celor bogați, pentru ca fără consum întreg eșafodajul averii se destramă.

  8. 1.Romania se afla sub efectele dezindustrializarii, consumerismul cu aproape un miliard de euro imprumutati lunar este VADIT nesustenabil!Cind vor fi sistate imprumuturile de catre banci ori dobinzile inacceptabile ca marime, Romania se prabuseste in incapaciate de plata.Cind va adia pe meleagurile dimbovitene vintul acesteia, bancile vor suporta acelasi soc de cadere, datorita retragerilor masive de bani, de catre deponentii disperati de posibilitatea pierderii economiilor.La ce altceva poate conduce consumul fara productie industriala si agricola, care sa compenseze importurile?
    La anul vom vedea cum va reactiona clasa politica conducatoare PSD, cind UE reia in folosinta ,,biciul” contra dezechilibrului bugetar.
    2.Fara un ,,proiect de tara” cu obiectivul reindustrializarii nici politicile UE n-au sens dezvoltator economic, PNRR neconstruind obiective economice productive ci doar ,,consumatoare” de noi resurse materiale si financiare pentru intretinere si functionare!
    Este adevarat, ca nu era de asteptat din partea UE cercetare economica fundamentala si proiecte de dezvoltare industriala, afara de ajutoare financiare care in lipsa proiectelor care sa le ,,transforme” in active economice productive inseamna inca un picior de lemn pentru economia nationala si asa cea mai SCHIOAPA din Est!

    • Suntem de mult de aceeași părere în ceea ce privește dezindustrializarea. Dar, reindustrializarea presupune existența de capital ieftin, și mă refer aici la mai multe forme de capital, pornind de la investment angels, fonduri, credite ieftine si eventual subvenții. Nu întâmplător zic „eventual subvenții”, ar fi mai bine să avem un sector industrial care să nu fie dependent de subvenții.
      Pentru a fi posibil un sector industrial autohton dinamic, competitiv si in mod special antreprenorial este imperativă dezvoltarea ecosistemului financiar comercial capabil să mobilizeze și să aloce judicios capitalurile necesare. Avem nevoie de o bancă cum a fost SVB, dar, mai bine gestionată, fonduri de investiții, lichidatori serioși, case de licitații serioase, recuperatori și executori, și multe multe altele.

    • Domnia voastra,

      Daca ne ajutam ,putin câte putin, poate depășim pragul prostiei.
      Fie-va mila de cei mai putin educați și menționați măcar una dintre acele alternative.
      Multumim anticipat.

      • Am sa mentionez numai una . Cea mai fireasca si care responsabilizeaza pe cel care o pune in practica ; antreprenoriatul .
        Daca va mai fi o alta data cind o sa va adresati subsemnatului va rog sa nu mai folositi ,, Domnia voastra ” . Va multumesc .

      • Riscant este si sa traversez strada . Eu unul nu astept nici un fel de ajutor de la primarie ,guvern sau parlament pentru a trece strada . Riscant este si sa maninc sau sa beau deoarece imi poate ramine in git cite ceva . Dar invat cum ca maninc si sa beau corect , firesc , rabdator . La fel si in cazul trecerii strazii . Si imi asum actiunea . Adica sint responsabil .
        Am pomenit mai sus putin o singura optiune , considerata de mine cea mai fireasca ; antreprenoriatul .
        Lucrarea mea de licenta a fost fix pe Bursa de valori Bucuresti . Cu documentare in institutie si in biblioteca Institutului ,,Victor slavescu ” . Opinia mea legata de Bursa este urmatoarea ; toti cei care vor sa tranzactioneze titluri de valoare la Bursa de valori isi asuma riscuri . Dintre toti cei mai cistigati sint cei care ….administreaza Bursa de valori . Pentru alte metode de a investi economiile va trebui sa va documentati . Exista documentatie din belsug . Eu am invatat ca cea mai utila investitie este in propria educatie . Eu am invatat multe ca autodidact . Mi-a luat ceva timp pina am iesit din lene dar , cu ajutor de la Dumnezeu , am reusit .

  9. Daca e vinovata presiunea inflationista iar cele trei Banci nu au nimic altceva in comun la capitolul „cauze” de ce au avut brusc nevoie de lichiditati numai deponentii de la cele trei Banci ?
    Sau , din alta perspectiva , ce anume a subminat brusc increderea deponentilor in Bancile respective si doar in ele ?
    FTX nu a fost o „cadere” , nu a alunecat pe vreo coaja de banana si nici nu s-a impiedicat de vreo piatra , asta e un cuvant tip mumbo-jumbo menit spre damage-controll al imaginii, FTX a fost o infractiune sadea protejata de guvern si de fed. Iar falimentele s-au datorat nu deponentilor ci investitiilor Bancilor in cai verzi pe pereti evident falimentari. Cum ar fi regenerabilele. Bancile au fost nevoite sa-si vanda asseturile nu din cauza retragerilor de lichiditati , cronologia este exact invers: oamenii si-au cerut banii cand au aflat ca banca e in faliment si vinde active si pasive ca sa poata plati curentul si salariile.

  10. Prezumpțiile autorului sunt doar speranțe deșarte. Cele trei băncice au luat-o pe apa Sâmbeii nu suntdeloc un fenomen izolat ci de începutul unei crize majore. Sunt primele fisuri mărunte înainte de marele crack. Semnele de acum ale crizei sunt aceleași care se vedeau clar și prin 2005-2007: Scăderea transporturilor și construcțiilor. Acum însă va fi mult mai brutal pentru că nivelul de iresponsabilitate e semnificativ mai ridicat ac atunci.

    Motivele crizei sunt în principal legate de risipa disperată de pe ambele maluri ale Atlanticului conjugată cu cu isterie ideologică și cu o incompetență uimitoare. Dacă te gândești la rece vezi că nici Biden și nici căpeteniile UE nu au administrat niciodată nici măcar o covrigărie. Și dintr-o dată oamenii ăștia, care și-au imaginat întotdeauna că banii vin în mod miraculos de la stat ca lumina de la soare, au pe mână mii de miliarde. Și fac cu ele ceea ce știu ei cel mai bine să facă: Le toacă aiurea. Ăsta e motivul inflației izbucnite în Martie-Aprilie 2021 ce e fără precedent în ultimele 4 decenii și care o șine tot așa de atunci încoace. Parcă-s vremurile eroice ale unui alt incompetent ără pereche: Jimmy Carter.

    O singură chestie a nimer-o corect autoru: Și anume că fiecare criză e o oportunitate gigantică. Așa e. ✔️

    • @JS
      Aveti dreptate in ceea ce priveste incompetenta liderilor politici de pe ambele maluri ale baltii.
      La criza din 2008 in UK se dadeau ipoteci cu 100% din valoare (fara depozit) PLUS 25% pentru mobilier nou in casa din care ramaneau si bani pentru o vacanta frumoasa cu familia in Spania.
      Northern Rock in UK este exemplul cel mai graitor.
      Gordon Brown batea campii in Parlament ca Labour a reusit sa anuleze ciclul capitalist de „boom and bust”!
      In Romania Tariceanu spunea ca economia DUDUIE.

    • Nici crizele nu mai sunt au fost ! o oportunitate pt ceva mai bun.
      Crizele actuale se tin lant si cum bine spuneti, incompetentele politice sunt maxime !!! Pe langa probleme economice, care sunt firesti la o adica, acum se suprapun crize sociale care in trecut n-au existat , tot felul de miscari, cea woke fiind cea mai cumplita urmata imidiat de isteria sociala pe tema incalzirii globale.

    • Nu am spus ca sunt un fenomen izolat, am spus ca nu este un caz de contagiune interbancara, sunt doua lucruri diferite. Toate băncile sunt expuse inflației, ca si toți consumatorii, posesorii de capital si toate statele. Unele bănci vor cădea pentru ca sunt prinse in capcana unui model de comportament rămas din perioada anterioara, unor prezumții care se dovedesc false. Per ansamblu sistemul financiar va supraviețui, dar vor fi câteva borcane sparte, si o mulțime de oameni vor fi tăiați de cioburi.

      • Rămâne să definiți supraviețuirea și numărul borcanelor din ambele categorii. 😂

        Primele fisuri prin care țâșnește apa dintr-un baraj nu sunt fenomene izolate și nici contagiune. Ele sunt doar fenomene premergătoare prăbușirii. 🤣

      • Ca Peter Thiel, 50 Milioane de $ ( un mizilic pt un miliardar) Sharon Stone care si-a pierdut jumate din avere, pt cealalta isi poate cumpara chiloti si alte marimi ale showbizzului american carora nu le plang de mila, multi fiind aprigi sustinatori a tot felul de miscari „la moda”
        Multimea „tiata de cioburi” va fi cea care si-a investit banii greu munciti.
        Cine cauta astazi dreptate si adevar este mai aproape de ospiciu decat de realitate.

  11. Cand bancile se ocupa cu cauze progresiste precum discriminări rasiale LGBT…, schimbări climatice, etc ele nu prea au timp sa se mai ocupe de ceea ce este rolul lor principal: de a gestiona banii depunătorilor si a-i mobiliza pentru afaceri profitabile.
    Si când guvernele se hotărăsc sa nu mai arunce banii din elicopter si sa aplice dobânzi reale aceste banci se vad in c.. gol.
    Mi-a placut enorm comparatia lui M Friedman dintre inflație si alcoolism.
    Inflation is just like alcoholism. In both cases when you start drinking or when you start printing too much money, the good effects come first. The bad effects only come later.That’s why in both cases there is a strong temptation to overdo it. To drink too much and to print too much money. When it comes to the cure, it’s the other way around. When you stop drinking or when you stop printing money, the bad effects come first and the good effects only come later.
    Acum descoperim efetele nasoale ale incercarii de reducere a inflatiei. Ca si alcolocii, nu ne putem lasa usor de banii printati, desi ne doare capul, dam cu mana dupa o sticla inexistenta si-i injuram pe cei care ne aplica un tratament dur.

    • Daca structura de personal a băncilor a fost conceputa pe criterii de „diversitate” si „incluziune” si nu pe criterii de competenta, asta ar putea fi o problema majora. Problema este ca mentalitatea WOKE pune accentul pe emoțiile indivizilor, care se vad definiți de gen si sunt focusați pe probleme de gen, nu de rațiune si focusați pe eficienta profesionala. Asta ca sa nu vorbim de timpul pierdut cu multitudinea de apelative preferate de persoanele obsedate de problemele de gen, confuziile, conflictele si tensiunile interne generate de faptul ca in loc de „he” sau „she” se folosește in unele cazuri „they them” de exemplu, dar la 81 de genuri cu apelativele de rigoare comunicarea devine problematica. Nu am suficiente date sa sprijin aceasta idee. Sincer, este o parte a culturii americane contemporane pe care prefer sa o tina numai pentru ei.

      • Mentalitatea woke a devenit un fel de cauza care explica tot raul din societate, conform celor care se autointituleaza conservatori, cultura woke devenind un fel de pacat originar dupa astfel de oameni. Dupa colapsul SVB, au iesit din vizuini genii precum Trump sau DeSantis pentru a ne explica cauzele acestui fapt: cultura woke si politica DEI! Interesant e ca in SVB era atat de woke ca aveau 45% femei, o persoana de culoare si una lgbt in bank’s board. Daca in locul lor ar fi fost barbati albi cu siguranta nu se intamplau toate astea!
        Cauzele concrete si reale ale prăbușirii SVB au fost că banca nu a fost stabila dpdv financiar pe fondul ratelor dobânzilor mai mari și a unei scăderi in industriei tehnologica în care banii erau concentrați. Investitorii s-au speriat și au început să-și scoată banii iar pe măsură ce depozitele s-au dus, banca nu a mai putut rămâne pe linia de plutire. Nu e nicio legatura intre dobanzi, retrageri masive de bani si cultura woke. Dar e mai usor sa vii cu „explicatii” din astea decat sa intelegi cauzele concrete ale prabusirii bancilor. Nu ca s-ar avea mari cerinte de la unii comentatori care cu alte ocazii faceau afirmatii ca daca ar fi fost Trump presedinte nu ar fi fost nimic din toate acestea si nici razboi in Ucraina. Ba mai mult, conform acelorasi vuvuzele, daca Trump era presedinte nu ar fi fost nici cazuri de cancer, nici cutremure in Turcia; ba chiar oamenii nu ar mai fi murit atata timp cat Trump era la carma Americii.

        • Este la fel de idiot sa angajezi albii pentru ca sunt albi, lgbtq+ pentru ca sunt lgbtq+ sau marțienii pentru ca sunt marțieni. Angajații trebuie angajați pentru competenta, in primul rând. Băncile nu trebuie sa fie politizate, ajunge politica in administrație, si poate si acolo e prea multa.

      • Ex-HRE-Chef Axel Wieandt (43) va avea de la virsta de 60, 237 450 Euro pensie- pe an! Das berichtet das Magazin Stern in seiner neuen Ausgabe. Obtine un sfert de milion de euroi pe an deoarece a muncit (vorba vine) 18 luni la banca falimentata München Bank.
        *************
        Seful bancii Sparda-Bank Enrico Kahl a fost concediat. Acesta isi finanta vata de lux cu banii bancii, pagube peste 450000. Se pare ca va pierde pesnia.
        ****************
        Fostul sef al Deutsche Bank, Fitschen precum si Josef Ackermann und Rolf Ernst Breuer sunt acuzati de excrocherii.
        ***********
        In Frankfurt managerii de la banca Maple sunt condamnati la cinci ani inchisoare in procesul Cum-ex.
        *************
        Mai vreti? As putea contnua pe trei pagini doar cu chestii intimplate in Germania, chipurile cea mai cinstita tara din lume. Treaba cu diversitatea, finantarea regenerabilelor e doar praf in ochi, sa nu se vada de afara ce fac baietii si fetele.

  12. Existenta pietei libere este factorul care regleaza indotdeauna crizele economice de acest fel .Falimentul (unor Banci)este obisnuinta si nu exceptia.In ultimii zeci de ani sute de banci au dat faliment in SUA .In cazul de fata ,expunerea ,pe criptomonede si proiectia acestor Banci in strainatate impreuna cu actionariatul lor , reprezinta factorul declansator al falimentului .Loviturile par a fi punctuale si ele pot contine si un substrat politic vizibil prezentat de care J.R.Biden ce ofera ajutor guvernamental doar deponentilor .Razboiul din Ucraina necesita , asa cum s-a vazut in cazul recentei decizii a CPI sau in cazul abordarilor politico-economice pe subiectul aderarii Finlandei si Suediei la NATO, aparitia unor noi forme de lupta.Adevarul nu mai poate fi oprit .In spatele deciziei CPI stau marturii irefutabile .Impactul mediatic si impactul politic fac ca Putin sa isi piarda toti prietenii sau pe cei care inca nu s-au decis ce sa faca atunci cind vorbim de razboiul din Ucraina .A doua oara omenirea este pusa in fata unor alegeri ce trec ca impotanta inaintea razboiului propriuzis din Ucraina .Politicienii, din intrega lume, vor fi acum nevoiti sa asculte glasul popoarelor lor . Il mai vedeti pe Orban de Ungaria sa mai comenteze favorabil persoana Putin ? Se mai poate duce la Moscova YI ? Grea alegere au in fata acesti conducatori ce s-au aratat favorabili Rusiei .Gaselnita CPI are la baza „crima de război a deportării ilegale de populaţie (copii) şi de transfer ilegal de populaţie (copii) din zone ocupte în Ucraina către Rusia”Va imaginati ce se va intimpla in Media Mondiala in momentul in care vreun sef de Stat fie si nealiniat la CPI se va duce la Moscova sau se va intilni cu Putin sau ce vor face cei care doresc sa infieze copii furati din Ucraina stiind foarte bine care este incidenta legii ei nefiind aparati asa cum se intimpla in cazul sefului Rusiei?Aceasta decizie este una de o importanta fara de egal in istoria lumii . Multi isi vor tine gurile inchise dupa aparitia acestei decizii sau vor condamna si Razboiul si Crimele lui . Mai vorbeste oare YI , daca se va mai duce la Moscova , cu Zelenski dupa aparitia mandatului de arestare cu pricina ?Va mai raspunde YI la intrebarile de presa sau la cele ale lui Zelenski ? Eu unul nu cred .Daca Yi merge la Moscova pierde imens din punct de vedere politic in intreaga lume .J.R.Biden chiar stie ce face asa cum vedem ca face si in cazul cu Bancile falimentare sau in cazurile cu confiscarile averilor marilor oligarhi din Rusia .Nu este de gluma .Cei care nu respecta sanctiunile intii vor fi atentionati si abia apoi supususi efectelor legi.

    • Piata, libera sau nu, are legile ei. Piata libera are mai multe falimente, si are mecanisme de a recicla activele si capitalurile. Piata ne-libera are mai putine falimente, dar, are un risc sistemic asociat, colapsul poate fi sistemic. Cel putin asta pare sa fie lectia caderii fostului bloc comunist.

  13. Va lipsec multe date importante, motiv pentru care si concluziile pe care le-ati tras sunt cum sunt.

    “in acest caz motivul principal al căderii este creșterea ratei dobânzii de către FED, și factorul favorizant este tipul de deponenți cu care opera banca.”

    Nu stiu daca e clar pt toti cititorii, dar cel mai important lucru pentru managementul unei banci este sa inteleaga la ce riscuri se expun. Iar treaba autoritatilor de supraveghere e sa verifice independent lucrul asta si sa le suspende licenta de functionaree alora care nu au capital suficient sa acopere riscurile pe care si le asuma.

    Ce vreti sa spuneti, ca vai, saracii manageri de la SVB, n-au stiut ca dobanzile pot si creste? Iar atunci cand cresc, valoarea titlurilot de stat pe termen lung si cu dobanda fixa scade? Pai asta stie si un student la finante anul I. N-au stiut sa faca un scenario analysis sa vada ca au cam mult „duration risk” (asa ii zice) raportat la capital?

    Toate bancile cumpara titluri de stat, dar cu masura si cu ochii in permanenta pe riscul de dobanda raportat la active is la capital. Riscul ala poate si trebuie sa fie gestionat cu instrumente financiare adecvate in asa fel incat banca sa reziste unor situatii dificile de piata. Pentru ca imensa majoritate a bancilor fac chestia asta bine, cresterea dobanzilor e o veste buna pentru ele, nu o veste rea (diferenta intre ce platesc creditorii si ce primesc deponentii creste).

    Cei de la SVB au stiut la ce se expun, dar 1. nu i-a interesat prea tare, ca na, au avut si ei de raportat chestii bune pe termen scurt, ca sa-si pastreze functiile. S-au lacomit ca prostii la dobanda aia fixa de 1.5% a titlurilor de stat de 8 – 10 ani pe care le-au cumparat, sau cat era, pentru ca atunci parea mare, la fel cum au luat unii de la noi credite in franci inainte de criza, pentru ca era dobanda mica in momentul ala. Se pare ca aia prin Silicon Valley au si mentalitatea de mari disruptori de industrii, si nu prea ii intereseaza modelele traditionale. In cazul asta banca nu avea un chief risk officer de aproape un 1. Ghinion.

    Si 2, mai important. Au putut sa faca prostii monumentale de risk management pentru ca, avand un lobby puternic, bancile regionale (cum era SVB) au scapat de prevederile din legislatie care le obligau sa treaca aceleasi teste de capital adequacy ca bancile mari. Prea multa legislatie, prea mari costuri – i-a rezolvat Trump. In Europa nu s-a intamplat asa ceva. Se fac tot felul de extrapolari chinuite de la SVB catre altii, dar sunt doar atat.

    Si concluzia.

    “Sună complicat, dar efectul este simplu, probabil va scădea cererea pentru titluri de stat. Asta va genera o devalorizare a titlurilor și o creștere a dobânzilor la titlurile noi, deci, probabil, vom vedea o reducere dramatică a capacității statelor de a finanța deficitul.”

    Ati vazut, de curiozitate, ce se intampla cu randamentele titlurilor de trezorerie in ultimele zile?

    • 1. Mărturisesc ca n-am priceput niciodată de ce atunci când banca centrala cumpăra obligațiuni de stat valoarea lor scade. Mi se pare containtuitiv. Ba acum câteva luni chiar ma gândeam sa cumpăr ceva obligațiuni. Noroc ca nu se pot tranzacționa usor.
      Dar, asa cum spunea Ben Bernnake, „the problem with QE is it works in practice, but it doesn’t work in theory”.

      2. „In Europa nu s-a intamplat asa ceva.” Numele Credit Suisse va spune ceva? Si cauza situației in care se afla?

    • Tocmai ati acuzat Bancile si autoritatile SUA de trafic de influenta, dare si luare de mita , neglijenta in serviciu cu consecinte deosebit de grave si favorizarea infractorului. Amuzant este ca doar ati descris faptele , vizibile pina si de pe statia aia orbitala chinezeasca. Am putea spune chiar ca da, licuriciul e gol si ca tocmai asta e farmecul lui , ca doar de-aia se bulucesc atatia in genunchi in jurul lui (yet).

      • „Eight years ago, when the bank’s CEO, Greg Becker, personally pressed Congress to exempt SVB from post-2008 financial reform rules, he cited its “low risk profile” and role supporting “job-creating companies in the innovation economy”.

        „Before becoming the second-largest bank to fail in US history, SVB had transformed itself into a formidable influence machine – both in northern California, where it became the go-to lender for startups, and on Capitol Hill, where it spent close to a million dollars in a five-year period lobbying for the deregulatory policies that ultimately created the conditions for its downfall.”

        https://www.theguardian.com/commentisfree/2023/mar/17/silicon-valley-bank-bailout-dodd-frank-regulation-opinion

        • Nu dereglementarea a fost problema ci faptul că organismul de control nu și-a făcut deloc treaba. SVG era banca de casă a stângii americane și era astfel practic intangibilă.

          Acum întreaga mașinărie propagandistică progresistă se zvârcolește să arunce vina colapsului SVG pe relaxarea din 2018 a regulilor Dodd-Frank semnată de Trump. Și în același timp ignoră complet faptul că trezoreria prin OCC (The Office of the Comptroller of the Currency) are datoria să controleze toate băncile ce operează pe piața americană. SVG a încălcat regulile de operare adoptate mult înainte de Dodd-Frank și care sunt în continuare în vigoare. Problema e că agenția de control, OCC, infestată cu tot soiul de marxiști pe stil nou nu a avut îndrăzneala să se atingă nici cu o floare de banca de suflet a partidului democrat.

    • Aveți dreptate, îmi lipsesc multe date. Cauzele si mecanismele prin care s-a ajuns la falimentul băncilor in discuție vor fi determinate probabil de investigațiile care se fac in acest moment. Vor fi procese, vor fi acuzări, vor ieși la iveala fraude si abuzuri. Probabil o întrebare pertinenta ar fi cine a auditat cele trei bănci, sa știm si noi. Probabil una din marile companii de audit, care încasează bani grei din certificarea bilanțurilor, dar, care, se pare ca nu sunt răspunzătoare de nimic.

      SVB nu avea ofițer de riscuri de un an, trebuia sa fie de-listata si pusa sub supraveghere imediat. A primit certificat de audit? A rămas listata? Organismele de supraveghere nu au făcut nimic? Oare pentru ca toți aveau gura plina de bani si nu puteau vorbi?

      • la SVB era nevoie de ceea ce in Basel III se numeste „minimum capital requirements”. parerea mea e ca auditul contabil nu avea ce sa gaseasca, pentru ca nu pare sa fie vorba de fraude in contabilitate, ci de risk management dezastruos.

        • Aveau active care trebuiau reevaluate cu o valoare peste pragul de semnificație? Trebuiau constituite provizioane? Nu mă pricep la contabilitatea bancara, cu atât mai puțin americană, dar principiile ar trebui sa fie cam aceleași sau mult mai dure ca la restul lumii. Poate nu aveau obligația legală sa reevalueze obligațiunile conform Dodd Frank Act, dar conform principiilor contabilității aveau această obligație, respectiv, conformarea la Principiul Prudenței.

  14. ARK-Chefin Cathie Wood zice ca vinovat de falimentul bancii ar fi FED care a saltat dobinzile in scurt timp cu 450 de puncte.

    Parerea mea e ca scaderea-cresterea din pix a dobinzilor de unii care se considera cumva Dumnezeite, precum Christine Madeleine Odette Lagarde, fosta Christine Madeleine Odette Lallouette, masuri care nu au nici cap, nici coada, chiar daca se-ncearca sa se justifice prin, chipurile, legi economice, duce la o aiureala pe care nimeni nu o mai pricepe. Poate ca, intr-adevar, ar fi nevoie mai mult decit oricind de inteligenta artificiala, sa nu credeti cumva ca as acuza-o pe madame Lagarde de inteligenta.

    • Mme Lagarde face ce trebuia sa facă acum 10 ani.
      Problema nu este creșterea dobânzilor de către băncile centrale, ci tinerea lor la cote ridicol de joase. In Anglia după 2008 au fost cele mai mici dobânzi de la înființarea băncii in 1698. In Japonia si unele tari scandinave au existat dobânzi negative. Ceea ce s-a întâmplat din Oct 2021 încoace este încercarea de revenire la normal.
      Numai ca băncile comerciale si companiile s-au obișnuit cu banii ieftini, si-au asumat riscuri foarte mari si acum nu le vine să creadă ca s-a terminat joaca de-a baba oarba.

      • vad ca n-ati citit cu atentie articolul de azi. „Avem o situație diferită care trebuie înțeleasă corect. Motivele căderii băncilor sunt diferite, modalitatea de manifestare este similară, mai exact retrageri masive ale clienților de la băncile respective.”

        daca va intereseaza Credit Suisse, aflati ca sunt un fel de campioni absoluti in domeniu in materie de tepe si autogoluri, cateva foarte mari si foarte recente. sunt un brand distrus care trebuie sa dispara. ce patesc acum nu e pentru ca n-au avut destul capital ca sa acopere cresterea dobanzilor, ca SVB. ci rezultatul unui management al riscului dezastruos de multi ani.

        https://www.theguardian.com/news/2022/feb/21/tax-timeline-credit-suisse-scandals

        • Poate dispare numele de CS, dar mai important e ce se va intampla cu persoanele (foste) angajate ale CS, care sunt inca active si care au contribuit la disparitia CS. Ii recicleaza/spala careva, asa cum a facut si SVB si o iau de la capat cu sociopatia si psihopatia? (sunt destui de astia si fara cei de la CS)

    • Toate puse cap la cap, sistemul financiar de devenit intratat de complex incat nu mai este controlabil decat intr-o anumita masura, S-au creat mii de produse financiare artificiale care nu nici o legatura cu economia reala, exista mii de exceptii si tot felul de artificiii pe langa sistemul fiscal care la randul sau se suprapune celui financiar, statul doreste se incaseze bani de unde si cum poate.
      In aceste conditii nici o data sistemul nu poate fi ferit de crize majore chiar daca dupa cum cred unii ca IA poate fi mantuirea pt ca si dansa opereaza cu acelasi legi, exceptii, artificii create de mintea, de multe ori bolnava, omeneasca.

      • pai ce au facut SVB n-a fost complex deloc. lobby ca sa scape de legislatie si management prost. situatia nu se compara cu 2008.

    • Nu le bănuiește nimeni pe cucoanele astea de nicio umbră de inteligență 😀

      Creșterea dobânzilor de referință in ultimii ani însă e o consecință directă a inflației. Oricât de bătută în cap ar fi Odeta lu’ Lagarde (una Odeta era săraca proasta clasei când eram în școala primară, de aia mă umflă râsul când vine vorba de Odette) a înțeles și ea că atunci când valoarea banului cade de la o zi la alta dobânzile trebuie totuși să crească…

  15. Ba problema este ca autoritatile de reglementare in cardasie mafiota cu Bancile au inchis ochii si le-au permis Bancilor sa faca nefacute. Caritasuri si tot feluri de „bule” pe romaneste excrocherii. E egal cu zero cati transi angajeaza Banca femei de serviciu sau dactilografi sau contabili , ca doar nu se calaresc prin birouri in loc sa calculeze, deciziile macro se iau de patronat . Geme america de contabili , bine-nteles ca oricare Banca poate indeplini simultan si cotele de gen si de culoare si cerinta de competenta. Ce sa zic , de-aia au facut ce-au facut , din cauza ca le-au distras atentia de la socoteli noile pronume….

  16. Articolul este OK dacă:
    1) acceptăm că economia este o știință (vorba bancului);
    2) acceptăm că piața este reglată de forțe obiective (eterice, ca ideile platoniciene);
    Ceea ce constituie subiecte de glume lângă automatul de cafea ale angajaților JP Morgan sau BlackRock (de exemplu). Deși, există foarte mari șanse ca să nu existe automate de cafea în sediile lor, iar cafeaua exclusivistă să fie livrată de firme la fel de exclusiviste.
    Am ascultat un interviu al lui Nouriel Roubini care ne spune că intrăm în marea stagflație. Și dac-ar fi doar stagflație, poate-ar fi suportabil, dureros, dar suportabil. Ne mai așteaptă și alte „bucurii” care nu sunt reglabile prin jocul ratei dobânzilor. Iar Nouriel Roubini nu este nici pe departe cel mai pesimist economist sau specialist în sistemică. Pentru că, vorba altuia, legile fizicii nu pot fi transgresate.

    • Am citit cartea lui Nouriel Roubini. Este o analiza lucida, deși un pic repetitiva, cu multe amenințări mai mult sau mai puțin urgente.
      Are însa multe trimiteri la istorie din care s-ar putea învață ceva (cine vrea să învețe). Una din temele favorite al cărții este ca in ultimii 15 ani băncile centrale au avut ceea ce el numește împrumutând un termen militar, mission creep, fiind însărcinate se vegheze la stabilitatea preturilor, a monedei, reducerea șomajului si la obiective geopolitice, ceea ce in practica atinge independenta lor. El da multiple exemple din care reiese ca in ultimii 15 ani băncile centrale au cumpărat nu numai titluri de stat, dar si private, ceea ce este dincolo de raza lor de activitate.
      O alta tema recurenta in carte este ca îndatorarea excesiva va duce in final la spargerea bulei financiare si/sau la devalorizarea monedelor. Din nou da trimiteri la istorie, Nero a ordinat topirea a 10 dinari si transformarea lor in 11 dinari, Rezultatul: au crescut imediat preturile. In evul mediu regii Franței si Anglie (in special Henry VIII) au redus conținutul in aur pana la 17% din valoarea inițiala. A trebuit sa intervină Isaac Newton, șef la monetărie, a restaureze valoarea sterlingului. Acum spune Roubini, folosim printerele si, as adauga eu, nu-l mai avem pe Newton.
      Deși atinge problema efectelor dezindustrializarii tarilor occidentale si delocalizarea muncii spre Asia, se ferește să atace un subiect sensibil, finacializarea uriasa a economiilor occidentale din ultimii 20 de ani.
      O carte care însa merita citita cu creionul in mana.

    • ”1) acceptăm că economia este o știință (vorba bancului);”
      Economia este o știința, aplicarea ei în practică este politică.

      ”2) acceptăm că piața este reglată de forțe obiective (eterice, ca ideile platoniciene);”

      Există forțe obiective care reglează piața. Chiar și ”piața” planificată din fostele sisteme socialiste a fost în final reglată de astfel de forțe pe care statul atotputernic nu a avut nici o șansă să le țină sub control, de unde și eșecul catastrofic al fostului CAER.

  17. Toate puse cap la cap, sistemul financiar de devenit intratat de complex incat nu mai este controlabil decat intr-o anumita masura, S-au creat mii de produse financiare artificiale care nu nici o legatura cu economia reala, exista mii de exceptii si tot felul de artificiii pe langa sistemul fiscal care la randul sau se suprapune celui financiar, statul doreste se incaseze bani de unde si cum poate.
    In aceste conditii nici o data sistemul nu poate fi ferit de crize majore chiar daca dupa cum cred unii ca IA poate fi mantuirea pt ca si dansa opereaza cu acelasi legi, exceptii, artificii create de mintea, de multe ori bolnava, omeneasca.

  18. @DNV: cate observatii la comentariul Dvs:
    1. cele 3 banci care au intrat acum in insolventa in SUA sunt banci regionale cu o cota de piata doar de 1.5%. Dupa criza din 2008, in SUA Fed-ul a format o categorie de banci speciale, asa numitele „too big to fail” banks (JPMorgan, BoA, Citi etc) care au balance sheet-uri de trilioane USD si care au cota de piata uriasa si care sunt sunt monitorizate mult mai atent si dupa criterii de risk mult mai drastice decat bancile regionale. Deci intr-adevar probabilitatea de a avea un nou episod 2008 este foarte mica.

    2. Ce ne arata in schimb insolventa celor 3 banci este viteza cu care dobanzile ridicate foarte agresiv de la 0 la 5% „usuca” lichiditatea din sistemul finaciar al SUA, si o usuca mult mai rapid decat se astepta FEDul. Efectul asta neasteptat a pus pe jar toti analistii finaciari din SUA, si e asteptat ca FEDul sa creasca dobanda de referinta saptamana viitoare cu .25% in loc de .50% cat intentionau anterior.

    3. Bancile nu au facut „profituri uriase” peste noapte asa cu mentionati Dvs. Daca ar fi facut, aceasta s-ar fi reflectat in earnings, iar asta imediat asta in pretul actiunilor la burse. Ori pretul actiunilor de pe bursa pentru banci nu au performat foarte bine in perioada 2020-2023. Ca bancile sa faca profit, companiile si persoanele fizice trebuie sa se imprumute, iar aceste nu iau credite in canditiile in care in SUA toata lumea se astepta la o recesiune in toamna asta.

    4. Principiul vaselor comunicante chiar este valabil! Pentru ca in ziua de azi poti muta cu un singur click fonduri de la o banca regionala la una mare, too big to fail, cu lichiditate garantata. Asa a fost posibil ca doar intr-o singura zi SVB sa aiba cereri de retragere de 42 de miliarde. O mare parte din aceste retrageri au fost onorate (insider transactions) ceia ce valideaza principiul caselor comunicante.

    5. Cat a mers, SVB a fost o banca foarte faina care a ajutat comunitatea Venture Capital foarte mult. De fapt era preferata start-upurilor VC pentru ca ii ajuta imediat sa isi deschida conturi, linii de credit business etc . Din pacate au facut o greseala fatala in 2021 luand un „duration risk” urias, dar avand active de foarte buna calitate. Cu un pic de noroc ar fi scapat din chestia asta, cum au mai scapat si altii in alte timpuri, dar n-a fost sa fie. RIP!

    • Procedeul care consta in a atribui cuiva o asertiune pe care nu a facut-o si apoi a il contrazice plecand de la ce nu a spus seamana putin cu asezatul mingii cu mana inainte de a suta la poarta de fotbal. Nu am vorbit despre profituri „uriase peste noapte”. Am spus „masive” (ceea ce nu e acelasi lucru, desi admit ca termenul este sub-specificat) si am incercat sa explic contextul, deci exact opusul a ce sugereaza sintagma „peste noapte”. Concluzia nu are de ce sa schimbe insa, devreme ce, in 2022, profitabilitatea bancilor la nivel global a fost cea mai ridicata din ultimii 14 ani (Sursa: https://www.mckinsey.com/industries/financial-services/our-insights/global-banking-annual-review#/). Apoi, marturisesc ca nu prea inteleg rostul de a cauta „proxy-uri” pentru profit (precum cursul actiunilor, care evident ca reflecta si perspectivele de profitabilitate, la care nu m-am referit) cand acesta poate si a fost masurat. Proxy-urile se folosesc pentru ce nu poate fi observat/masurat direct. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca profitul este o marime reala, in vreme ce cotatiile actiunilor sunt marimi virtuale pentru detinatorul lor pana la momentul cand actiunile sunt vandute. In fine, nu am contestat inexistenta „vaselor comunicante”, ci m-am indoit (si continui sa ma indoiesc) ca el poate fi contrapus „principiului dominoului” pentru a justifica o perspectiva mai benigna asupra riscurilor unei crize bancare. Riscuri a caror dimensiune este in mod fundamental legata de gradul de indatorare fara precedent atins la momentul actual.

      • @DVN: Recititi ce am scris, dar cu atentie. In comentariul meu de mai sus am fost de acord cu concluzia Dvs ca probabilitatea de a avea un nou episod 2008 este foarte mica, si cu primele doua argumente pe care le-ati enumerat. Am incercat sa va conving de validitatea principiului vaselor comunicante (se pare ca nu am reusit) si v-am contrazis (cu un argument slab!) la un singur punct legat de profitul bancilor in 2022. Fara suparare, dati-mi voie sa mai incerc odata:))

        Este foarte adevarat ca nu ati spus “peste noapte”. Termenul asta l-am folosit neinspirat, luand ca punct de reper argumentul Dvs legat de US yield curve care a devenit inversata pentru prima data la inceputul lunii august 2022 (https://www.ustreasuryyieldcurve.com/).
        Dar argumentul Dvs ca o curba de dobanzi inversata genereaza profituri massive la nivelul bancilor e slab. Va reaminetesc ca bancile imprumuta cash la capatul de “short term rates” al curbei de dobanzi si si dau credite cu dobanzi de la capatul de “long term rates” al curbei de dobanzi. In mod logic marginile de profit ale bancilor scad nu cresc, atunci cand curba de dobanzi devine inversata, iar bancile fac profit, dar in nici un caz “profituri massive” ca sa va citez cu exactitate.

  19. Nu cred ca sunt presiuni pe sistemul financiar american, altele decat „alea” obisnuite :P
    Ma gandesc ca acolo unde-si vara coada GS (Goldman Sachs)- a se vedea si asta „US lawmakers urge probe of Goldman’s role in Silicon Valley Bank failure”
    https://www.ft.com/content/8941212b-85d6-4bbf-8990-a51e7e4db671
    e vorba si de castig, mai imbarligat, ca asa „joaca” GS
    Dar si de pierdere interesant ar fi de stiut daca a fost vorba de o hedgiuire sau…
    Ca dupa ce au „cumparat” cu discount de 1,8 bln (via diferential dobanda) au pariat (si au pierdut fo 200 meleoane vineri)..pe „interest rate products”
    https://nypost.com/2023/03/17/goldman-sachs-lost-200m-in-recent-us-banking-chaos/
    adica intai au cumparat sub pretul „nominal” ptr ca dobanzile crescusera (si cineva trebuie sa suporte pierderea de castig -deci pretul bondurilor a scazut, ca asta merge „invers”) apoi au pierdut pentru ca dobanzile au scazut si pretul a crescut…ce poti sa spui? :P
    Asta-i jocul, nu e nicio presiune..alta decat aia obisnuita …conteaza cum sta „treaba” cand faci suma pierderilor vs castiguri. Si daca suporti niste pierderi temporare, cat, cum, la ce cost.
    Chesita naspa e cand bancile comerciale se baga pe segmentul bancilor si fondurilor de investiti cu risc ridicat. Si papa banii economisti de clienti, in speranta unor castiguri mai mari (diferentialul de dobanda depozit/credtit e mic la ei, de aia e foame mare pe derivative si crypto, mai nou)
    Daca papa banii riscati in pariuri asumate, acoperite, aia e! e ceva normal
    Cat priveste crypto, aici e vorba exclusiv de pariuri asumate…am traduit o vreme dogecoin si luna, nu va povestesc pentru ca n-o sa ma credeti. E ceva total diferit fata de pietele de actiuni, ba chiar si de forex…desi seamana cumva
    Pot insa sa va spun, din propria experienta, ca daca nu mergi exclusiv pe trend, absolut fara niciun bias (nu e simplu, am pierdut pana am invatat ce si cum), n-ai nicio sansa. Fi-miu a vrut sa invete si el, a experimentat chestia asta (las` ca mai creste, desi ai o rezistenta in care dai cu capu`, cat casa, nu vand acuma, mai stau, ca am de unde) n-a ascultat…castiguri mult mai mici (n-a pierdut ptr ca intrarea s-a nimerit sa fie foarte jos), daca ai SL, trailing SL,TP si alte alea, e OK, inveti pe bani putini…daca nu, e naspa de tot. Un caz particular, evident, dar care a confirmat regula, nu ca o exceptie :P
    Problema la crypto e ca cotatia se misca muuult mai rapid si volatil, nu ai nici contraparte la spreaduri mici, cum e la perechile „majore” pe forex, ai ordine un pic diferite cu protectie mai mica si taxe mai mari (1%-2%), nu prea functioneaza nici arbitrajul…daca treci pragul foarte clar al specularii acoperite,cu asumare de risc controlat la sange, nu ai decat un final stiut, clar..dar uitat mereu si mereu si mereu…chiar si de fonduri si banci specializate in acest tip de specula
    iarasi nu e nicio presiune daca se tine cont de asta…de riscul asumat si acoperit. aici e buba mare, nu la specula,ci la modul in care se reglementeaza acest tip de piete.
    Si, da , aici avem o problema mare! s-a vazut in 2008 ( tot o greseala de management a riscului a fost si atunci)…nu cred ca se va repeta si in 2023, ma rog, poate in alta forma, mai sofisiticata :P

  20. Probabil sistemul se va perpetua. Nu prin asanarea pietii de capital, ci prin rostogolirea bulgarelui. Unele banci vor dispare, altele vor creste. Aparent firesc.
    Dar, daca vom lega de acest sistem de vase comunicante (va preiau definitia) de criza datoriilor suverane, lucrurile se complica. Si avem un semn prevestitor (alaturi de 2008) pentru ce va veni. Si nu uitati ca toate guvernele ( SUA,UK,UE, tari membre UE) maresc continu datoriile publice. Pina la urma, sistemul va claca.
    Desigur, asta se poate pentru ca aurul a fost demonetizat. Si argintul. Dar daca aveam acoperire aur/argint, mai apareau astfel de fenomene? Intreb si eu……
    Cauze pentru fluiditatea situatiei finantei mondiale sunt multe: dorinta de profit a gigantilor, in dauna micilor firme si a cetatenilor, lipsa de control eficient, greseala de a accepta un numar restrins de clienti, cu sume gigantice, crearea de trusturi financiare gigant, ce vor inghitii micile firme etc. Trebuie sa recunoastem faptul ca finantele au devenit o forta oculta ce domina lumea, dincolo de industrie/agricultura/comert/ transporturi si servicii; si mai ales, dincolo de politic; sunt stat in stat si la nivel natioanla si international. Bancile au devenit un element de turbulenta economica. Si se ridica din ce in ce mai mult (pe masura ce puterea virfurilor lor -si a tuturor, in bloc- se mareste), impotriva politicului, pe care si-l subordoneaza. Capitalismul clasic este depasit de mult, pentru o forma noua de capitalism financiar. (Cu o fuziune intre doctrinele liberale si social-democrate in politica.)
    Colaps va fi, dar nu acum si nu asa… Va fi cu chiuituri….. Cred eu… (Dupa ce vor fi depasiti toti adversarii externi -Rusia, China, Ungaria, Turcia, Iran-. Daca vor fi, totusi invinsi. Astia au bomba si nu vor ezita s-o foloseasca.)

  21. Mulțumesc tuturor pentru discuția extrem de interesanta. Câteva comentarii finale:
    1. Vom ști exact ce s-a întâmplat cu cele trei bănci peste luni sau ani de zile când se vor fi terminat investigațiile. Este evident că vor apărea mai multe erori, fraude, influențe și altele, pentru că, un sistem complex ca o bancă nu se prăbușește dintr-o singura eroare sau o singura cauză.
    2. Rămâne de văzut dacă măsurile luate de organismele de supraveghere, garantare și statul american vor stopa un proces mai larg de falimente bancare.
    3. Îmi cer scuze pentru formularea incorecta ”ne-performante”, termenul corect era ”neperformante”.
    4. Cumpărați întăritoare pentru nervi, urmează vremuri… interesante.

    • 1. Investigația trezoreriei și a FBI nu are ca scop să afle ce s-a întâmplat. Asta e ceva bine știut. Scopul investigației e să identifice fraudele de „insider trading”. A folosi informații confidențiale pentru a tranzacționa valori e un o infracțiune foarte gravă în legislația americană. Se pare că exact asta e ceea ce au făcut căpeteniile SVB.

      2. Măsurile organismelor de control nu pot stopa falimentele. Ar fi trebui să știi asta până acum. Ar fi oricum foarte frumos să se poată stopa falimentele prin ukaz. 😂 Am citit un articol fain pe tema asta:

      https://babylonbee.com/news/leadership-biden-calls-on-banks-to-stop-collapsing

      Ele cel mult pot închide băncile pe cale să crape cât mai devreme spre a minimiza pagubele.

      4. Asta-i adevărată

  22. Unul din parintii fondatori ai USA, Thomas Jefferson spunea acum mai bine de 200 ani:

    „And I sincerely believe with you, that banking establishments are more dangerous than standing armies; & that the principle of spending money to be paid by posterity, under the name of funding, is but swindling futurity on a large scale”.

  23. pe linga intaritoare pentru nervi, investiti in chestii sigure: pamint, apartamente, aur/argint; daca aveti ce……..

    • Sigure? Nimic nu e sigur. Aurul si argintul nu sunt investiții ci plasamente speculative. Aurul nu face pui.

      Pe mine mă deranjează confuzia intre plasamente speculative si investiții. Prin definiție o investiție trebuie să producă venit din care să se recupereze în viitor.

      Ca logică, un plasament speculativ e un pariu, investiția este o promisiune de efort. Aurul nu produce progres, investițiile da.

      • Investițiile se fac într-un climat economic cât de cât normal. E ceea ce nu există acum. Guvernele continuă să risipească demențial bani pe care nu-i au. Tipăresc bancnote într-o veselie și amplifică inflația. Acum e vremea protejării acumulărilor din trecut și eventual a speculațiilor când se ivește ocazia.

      • Chestia cu specula, miroase a teorie comunista; de investit singur intr-o afacere trebuie sa ai foarte multi bani; si investesti pentru un profit viitor; tot specula este; poti cumpara actiuni; pentru dividende sau pentru a specula pretul actiunilor, in viitor; (mizezi pe crestere); orice ai face, mizezi pe cresterea valorii bunului in care investesti; adica speculezi…; Noi nu avem o piata de actiiuni asa de dezvoltata si nici legi care sa protejeze investitorul; deci? in plus, cand toate bancile stau sa cada si sa traga si o gramada de firme dupa ele, ce alte posibilitati exista? pamint, (pentru agricultura sau de constructii), aur/argint. apartamente; oricum le numiti;
        Cred ca e bine sa sfatuitii oamenii cum sa-si pastreze valoarea economiilor, eventual s-o sporeasca; aveti alte solutii in perioada de criza? Tinind cont si de legislatia noastra?
        Oricum, e bine ca ati definit termenii… desi nu sunt de acord cu definitia dvs.

        • Investițiile sunt unul din motoarele care redresează economia si asigura viitorul ei. Specula nu are efect macroeconomic pozitiv, creează bule financiare noi.
          Cu bani putini poți planta câțiva pruni in curte, poate un nuc sau doi, poți face o sera. Cu bani putini poți face o foarte mica afacere. Cu bani putini poți cumpăra câteva acțiuni de calitate.
          Eu nu am sa recomand nimănui sa cumpere aur. Au fost destule situații in care aurul a fost pur si simplu confiscat, inclusiv in SUA.

          • Cu bani putini pot face o afacere mica oamenii cu o educatie minimala . Sa nu cerem analfabetilor de tot felul din tara asta sa puna pe picioare o afacere . Maximul la care pot ei gindi este un butic in care sa vinda marfa cumparata de la supermarketuri cu autoturismul propriu .
            Dar aceeasi analfabeti isi vor plasa economiile in aur fara sa respire si fara sa clipeasca . Trebuie sa ne invatam unii pe altii ce inseamna economia si cum ne fura institutiile statului . Caci asa ceva nu va invata nici un copil in sistemul public de invatamint .

          • @Bradut Bolos
            sa zicem ca investesti intr-o mica brutarie;
            vei pierde bani, pentru ca statul creaza artificial oportunitatea de a vinde cozonaci ieftini, de care profita o concurenta neloiala;
            daca investesti in cozonaci, tot vei fi pierzator, pentru ca oportunitatea va fi de scurta durata si doar pentru cei initiati, cam ca un pariu la caritas;
            mai bine nu investesti nimic si incerci sa iti protejezi capitalul

  24. Chiar daca nu avem informatii si nu putem stii cu adevarat care sunt tintele vizate exista, fara doar si poate, o expertiza la nivel bancar si nu numai prin care se cunoaste cu exactitate cine sunt actionarii sau cine se afla in spatele acestor actionari (daca este cazul ) cum dealtfel se stie si care sunt dar si unde se afla depozitate aceste sume de bani .Una peste alta se cam stie totul .Razboiul din Ucraina a facut posibila nu numai confiscarea unor active statale sau private dar el a permis si confiscarea sumelor de bani a entitatilor ,de tot felul, ce nu respecta sanctiunile .Lovitura data acestor entitati este de proportii si ea trece dincolo de sistemul Bancar .Vedem cum pina si Elvetia incepe sa isi doreasca a adera la NATO pe masura ce imensele sume de bani aflate in portofoliul statului Elvetia trebuiesc folosite pentru inarmare .Germania si Japonia vor face si ele front comun (era previzibil) .Cei care nu se aliniaza politicilor Occidentale, indiferent unde s-ar afla , vor fi pedepsiti financiar si acestor asa zisi „ razvratiti” li se va interzice accesul la finatare si la resursele importante de materii prime .Deja cred ca s-a inteles de mai toata suflarea omeneasca ce se intimpla .Ieri am vazut cit de ridicola a fost vizita in Rusia a sefului de stat XI.Noile aliante Occidentale devin un bulgare de zapada ce o data rostogolit ce nu mai poate fi oprit de nimeni .Cine inca mai spera intr-o lume multipolara se inseala amarnic .Japonia merge la Kiev si acum totul ne este foarte clar .Uriasele sume de bani care intra in joc vor face diferenta .Nu stim cu exactitate daca cele doua falimente bancare contin vreuna dintre motivatiile de mai sus .Dar vedem cum nimeni nu prea mai poate„ misca in front” iar cei care incearca pier .Romania a jucat excelent aceasta carte .Tot ceea ce se intimpla este cu mult peste vointa unei singure natiuni indiferent cit de mare si puternica se crede ea .Un rus a pierdut in 1989 URSS si tot un rus va pierde acum Federatia .Inca de la inceputuri si J.R.Biden si doamna von der Leyen ne-au spus asta .Deja si XI a inteles .Iohannis este poate unicul sef de Stat ce anticipativ si-a coroborat toate deciziile in sprijinul a ceea ce acum a devenit realitate .

  25. Sistemul financiar bancar actual este foarte artificial. Sunt multe tari in care valoarea financial assets este mult mai mare decât a GDP, asta in prezenta unei rate de economisire foarte mica. Practic avem o piramida cu vârful in jos.
    In plus rata de creștere a primelor este mai rapida decât a celor din urma. Este un fel de extragere exagerata de valoare din economia reala. In România secolului 21 asta se cheamă capusare.

  26. https://www.g4media.ro/video-proteste-masive-in-franta-impotriva-majorarii-varstei-de-pensionare-ciocniri-cu-politia-in-paris.html

    De la momentul punerii pe tapet a ideii acesteia tilharesti de crestere a virstei de pensionare si pina astazi nu am vazut nici un articol pe contributors.ro pe acesta tema . Tuturor autorilor ce publica articole pe aici le pute un astfel de subiect .
    Guvernele sint in goana dupa bani pentru ca administreaza prost activele publice . Si in loc sa eficientizeze activitatea sa reduca costurile administrative ele cresc virsta de pensionare . Asta se intimpla si in Romania . Dar nici o fata mareata ce publica pe aici articole nu are curaj sa atace subiectul . Iata unul dintre motivele pentru care talpasii tarii privesc asa-zis elitele cu lehamite .

    • Interesanta sugestie de articol. Mie mi s-a părut o necesitate economică inevitabilă. Probabil decizia a fost amânată datorita faptului ca este o sinucidere politica.
      De ce nu? provocare acceptată. Dar o să dureze puțin, dar o să aveți un articol pe această tema.

      • Necesitate economica mie imi pare a fi reducerea cheltuielilor bugetare . Dar cum sint singura oaie neagra in tara asta care doreste asa ceva voi face altfel ; voi consuma atit cit imi este necesar traiului simplu si voi face tot posibilul sa mi se umple ugerul cu cit mai putin lapte . Ca sa nu aiba ce mulge guvernantul tilhar si mincinos .

    • Depinde ce înțelegeți prin „tâlhărie”.

      În ce mă privește, consider tâlhărie faptul că statul român cheltuie aproape 90% din toate veniturile sale pe pensii, ajutoare sociale și lefuri de stat. Ăsta e motivul principal pentru care am plecat din România. Regret și azi enorm cei câțiva ani în care am decartat aiurea taxe oneroase. Iar Franța e și ea tot pe acolo.

      Așa cum România nu-și permite nici pe departe actualul sistem de pensii și lefuri de stat nici Franța nu stă mai bine. De fapt Franța să mult mai prost având o datorie publică ca procent din PIB mult mai mare ca România: Iar creșterea vârstei de pensionare cu 2 ani de fapt nu va rezolva mai nimic. E doar aspirina cu care încearcă să trateze cancerul. 😀

      • Tilharia la care fac referire este jefuirea cu legea in mina a rodului trudei mediului privat pentru a imbuiba o armata de bugetari capuse ordinare . In cuvinte putine spus .

    • @AP
      Pai nu au vrut femeile noastre egalitate++ cu barbatii? ;)
      Ele sunt pe cale sa fie cele mai afectate negativ de nivelarea intre sexe plus marirea varstei de pensionare.

      Toate femeile o sa ia cursuri intensive de feminism, culturism si stahanovism platite de stat! :))
      Si asa o sa fie inlocuite:
      a) de roboti de facut mancare
      b) papusi gonflabile cu AI pentru sex care se vand acum la 15-20k$ dar pretul o sa scada si competitia e acerba.
      c) Barbati care sunt lasati gravizi
      d) Femeile o sa aiba robotii lor personali ieftini si fiabili la care sa urle cat vor. :)). Si noi barbatii la fel. Si o sa aiba robotii astia si software pentru anger-management si mood-management.
      e) dildouri si masini cu dildouri deja au asa ca nici noi barbatii nu le mai suntem necesari
      Sa vina maimutele impreuna cu Charlton Heston! :))

  27. Programul ,,Rabla ” incepe de miine . Program lansat de guvern . In teritoriu exista administratii care nu pot sau nu vor sa aloce partea lor de finantare . Si uite asa cetatenii unor localitati vor putea beneficia iar altii nu . Oare asta nu este discriminare ?! Oare sta nu este ingradire de drepturi ?! Administratii publice locale care vor tace chitic pentru ca nu au bani sa aloce programului dar bani pentru beneficiile or au . Iar cetatenii care locuiesc in localitatile unde nu vor fi alocati bani pentru program nu vor face nimic ; nici actiuni in instanta , nici actiuni de protest la ferestrele primariilor , …. Nimic . Vor tace si vor suporta tilharia si minciuna .

    • Corect!

      Pomenile de stat pentru subzistență sunt mult mai importante ca pomenile de stat ale programului Rabla. Deci majoritatea recipienților o vor pune de un mucles civic.

      Cine consideră asta „discriminare” e liber să acopere pomenile pentru Rabla din propriul buzunar. Ce ar fi să faceți dumneavoastră un act de mare civism și să cotizați împreună cu alți cetățeni indignați la bugetul local al programului Rable? Aaaa, asta vă pute. 😀 Dar când statul jupuie mai ceva ca vodă Caragea oamenii ce mai produc ceva în țara aia ca să plătească pomeni de neam prost la tot soiul de burtă verde atunci vă priește. Nu-i așa? 😊

      • Ma tem ca am fot inteles gresit . Eu sint acela care promoveaza urmatoarele :
        – eliminarea salariului minim pe economie . Salariul trebuie sa ia nastere numai si numai prin negociere .
        – eliminarea obligativitatii contributiei la fondul public de pensie . Suma respectiva sa o incaseze salariatul iar acesta din urma sa dispuna liber catre ce fond de pensie ( si cite fonduri de pensie ) se indreapta .
        – eliminare stabilirii virstei de pensie prin lege . Fiecare cetatean sa aleaga liber cind intrerupe activitatea profesionala . Intrerupere care poate fi si partiala . Momentul respectiv trebuie ales in functie de sumele capitalizate in investitiile facute pe toata perioada de activitate profesionala si in functie de capacitatea si dorinta de a fi activ .
        – guvernul trebuie sa asigure oricarui cetatean care poate dovedi rezidenta 25 de ani o pensie ( poate fi numita si altfel ) de 1000 de lei ( de exemplu ) . Pe principiul ca aceasta persoana a fost consumator in economie ( adica a platit prin , faptul ca a consumat , o imensitate de taxe , impozite , accize , ….. )
        – orice forma de subventie de la bugete publice sa fie eliminata .
        – eliminarea obligativitatii contributiei la FNUASS . Suma respectiva sa o incaseze salariatul iar acesta sa decida liber unde si cite asigurari de sanatate isi face . Guvernul sa asigure numai cheltuiala cu serviciul de urgenta iar pacientul de la urgenta dupa ce va fi stabilizat sa opteze singur ( pe asigurarea / asigurarile sale de sanatate ) catre ce unitate spitaliceasca merge pentru remediere completa .
        – guvernul sa nu se poata imprumuta, sa nu aiba acest drept. Sa se limiteze la cati bani aduna
        Adica responsabilizarea cetateanului .
        Nu mizeriii

        https://cursdeguvernare.ro/gabriel-biris-tichete-mizerii-amnistii.html

  28. Tot ma miram cum de nu au putut sa imprumute bani, folosind drept colateral treasuriesurile din ‘dotare”, ca aici a fost de fapt buba, au trebuit sa le vanda sub pretul de achizitie ptr a face rost de lichiditati, au marcat pierderi, apoi au trebuit sa acopere pierderile cu aport de capital, n-au reusit sa gaseasaca atat de rapid abanii, pac, falimentul!
    .Ceva era putred, cu atatia bani „tipariti’ in ultimii ani sa nu gasesti lichiditate, tu avand „spate” cele mai sigure si garantate hartii din lume? Oare Fed nu are si rolul de a proteja bancile de asa ceva, bank runul este cosmarul oricarei banci… cineva trebuie sa aiba rezerve care sa poata fi utilizate in astfel de cazuri, daca banca e OK ca balanta, evident (Fed este rezerva federala nu? :P) Ba da, are!
    Si Fed a actionat (chit ca ma asteptam sa aiba un astfel de sistem in functiune tot timpul, sa fie activat ‘automat” in cazul unui bank run -care avea acoperire in „chestii” emise de trezorerie SUA- adica daca tu imprumuti statul ieftin, la o adica si statul ar trebui sa te protejeze cumva, ca lui i-ai dat lui banu gros, si acum ai ramas chel, nu? :P)
    https://www.federalreserve.gov/monetarypolicy/bank-term-funding-program.htm
    „The BTFP offers loans of up to one year in length to banks, savings associations, credit unions, and other eligible depository institutions pledging any collateral eligible for purchase by the Federal Reserve Banks in open market operations (see 12 CFR 201.108(b)), such as U.S. Treasuries, U.S. agency securities, and U.S. agency mortgage-backed securities. These assets will be valued at par. The BTFP will be an additional source of liquidity against high-quality securities, eliminating an institution’s need to quickly sell those securities in times of stress.”
    daca intri la intrebari frecvente gasesti asta:
    „13) How is collateral valued?
    The collateral valuation will be par value or equal to the outstanding face amount. Margin will be 100% of par value. There will be no haircuts applied”
    10) What is eligible collateral?
    Eligible collateral includes any collateral that (i) is eligible for purchase by the Federal Reserve Banks in open market operations (see 12 CFR 201.108(b)), and (ii) was owned by the borrower as of March 12, 2023″
    Adica spre deosebire de un imprumut obisnuit cand treasuriesurile sunt evaluate la pretul de piata- market value (care poate fi mult mai mic, depinde de ce dobanzi sunt la zi vs ce ai tu in portofel) acum poti obtine bani imprumut (cu dobanda pietei, dar bani, rapid, pierzi un pic la dobanda pana trece valul, dar nu dai faliment) la pretul nominal -face value, adica cat scrie pe „fata” notei, bondului sau ce-o fi.
    Nu poate fi o regula, OK, distruge piata asa ceva, dar poate fi o chestie care se aplica temporar, in vremuri de criza (a mai fost treaba asta, va aduceti aminte de TARP, ala era si mai naspa, ca erau chestii nasoale acolo, nu treasuries? Tot dupa ce purceaua era moarta-n cotet…na acuma e una mica, lesinata)
    Daca era in vigoare treaba asat si inainte de 8 martie, ca posbilitate de avarie (programul a fost activat in 12 martie, dupa prabuselnita) probabil ca SVB nu ar fi dat faliment, avea o caruta de „note” si putea obtine lichiditatile soicitate imprumutand bani, folosind drept gaj notele alea pardoxal f. sigure, dar potential ghinioniste. pana la maturitate. (alt treaba, asat tine de managementul bancii, de ce dracu nu au cumparat note si la 2 ani? sau diversificate, cu billuri si mai scurte?) dar totusi, nu au investit in ceva riscant, fundamental, derivate, e chestia care-ti sare in ochi…dai faliment pt ca ai investit in treasuries AAA!!!!
    As spune ca cel putin 1 an de acum incolo bancile din SUA au un program eficient de lupta impotriva unor solicitari de retragere peste „normal” si ca aceasta criza o fost stopata(ma rog,nu se face tac-pac, la minut, dar cred ca va functiona).
    Sofisticata piata mai ai au si amuricanii astia, grea viata de investitor la ei! la noi cumperi pamant si case si aia e, oricum cresc …chiar si in vremuri de criza :P

  29. „Sterling Bancorp pleaded guilty to falsifying securities statements prior to and following a 2017 initial public offering and will pay approximately $27.2 million in restitution, the Department of Justice announced.”

    https://www.complianceweek.com/regulatory-enforcement/sterling-bank-spared-fine-to-pay-272m-in-restitution-under-doj-plea-deal/32835.article

    „The bank falsified securities documents prior to and following a 2017 initial public offering (IPO) to make it appear it had strong revenue, according to the DOJ.”

    „Sterling avoided a criminal penalty in the case, as the DOJ opted to focus the payment total on restitution without threatening the viability of the bank’s operations, the agency said in a press release Wednesday.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Bradut Bolos
Bradut Bolos
Economist, Doctor în Finanţe, absolvent al UBB Cluj Napoca, lector la Universitatea Petru Maior din Târgu Mureş vreme de 13 ani, a activat în cadrul AIESEC şi SMUCR a fost Assistant Professor la Universitatea din Buraimi, Oman, în prezent cadru didactic asociat al UMFST Târgu Mureș

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro