sâmbătă, decembrie 14, 2024

Societatea civila si reforma din sanatate

Reforma unui sistem de sanatate este un ”rau necesar” si nimeni nu se mai intreaba ”de ce?”, se intreaba ”cum?”, ”cine?” si „cu ce costuri/beneficii”? O astfel de reforma este gandita si pusa in practica de experti si manageri, atenti la ”vox populi” si in partneriat cu beneficiarii dar si cu profesionistii din sanatate, pe baza de prognoze si de analize de indicatori de sanatate, cost-eficienta, satisfactie, s.a.

Reforma din sistemul de sanatate romanesc ar fi putut de mult timp sa fie inscrisa in cartea recodurilor, din lipsa de leadership, viziune, management, comunicare si implicare civica. In acordarea asistentei medicale diferenta dintre Romania si celelate state membre ale UE este frapanta. Indexul EHCI (Euro Health Consumer Index/Indicele de consum european pentru serviciile de sănătate) din 2013 situeaza prestatia Romaniei pe penultimul loc. La marea majoritate a celor 48 de indicatori scorul a fost nesatisfacator sau, si mai ingrijorator, nu s-a putut calcula din lipsa datelor. Indicatorii monitorizati au fost grupaţi în 6 domenii esenţiale pentru consumatorul de servicii de sănătate: informarea şi drepturile pacientului, accesibilitatea la tratamente (timpul de aşteptare), rezultatele tratamentelor şi îngrijirilor medicale, gama şi tipul de servicii medicale, produsele farmaceutice şi e-health. Începând din acest an s-a luat în calcul şi prevenţia cu opt indicatori.

Printre motivele care au condus la esecul repetat al reformelor din sanatate nu as mentiona in primul rand finantarea – care a fost si este insuficienta iar fondurile se folosesc neadecvat -. Mai definitoriu mi se pare faptul ca pana in prezent nu a fost ales principiul de baza al functionarii sitemului de sanatate: social, economie de piata sau o combinatie si in ce masura ? Sau ca inca nu se stie cui ii revine responsabilitatea pentru starea de sanatate a populatiei, statului si/sau cetateanului si in ce masura si mai ales cine si cat plateste ? Fara un sistem adecvat de culegere a datelor si fara studii de cercetare/screeninguri pe grupe de varsta/boli/factori de risc, nu se pot estima nevoia de preventie si de ingrijire, raspandirea si tipul de servicii medicale, structura, pregatirea si raspandirea personalului medical, costurile. Ca urmare pachetul de asigurari medicale de baza inca nu a fost definit si nu stie inca ce va trebui sa faca medicul de familie, medicii de alte specialitati si paramedicii. Pe lista lunga de nereusite se mai afla neimplemetarea cardului national de asigurat si a dosarului medical electronic, lipsa programelor de preventie, a protocoalelor si standardelor. Personalul medical este insuficient, desi universitatile pregatesc mai multi profesionisti decat ar fi nevoie. Medicii si asistentii emigreaza in numar mare iar cei ramasi sunt comasati in zonele urbane. Pacientii inca nu-si cunosc drepturile si obligatiile sau nu stiu cum sa-si exprime parerea de grup. La toate nivele, lipsa de management, coruptia si platile informale sunt regula si nu exceptia. Institutiile care ar trebui sa se preocupe de mersul reformei ori se afla intr-o reoganizare perpetua, ori detin monopolul, ori exista numai pe hartie, ori nu au reprezentare suficienta, ori se igora, ori se afla in conflicte fara sfarsit si pentru interese marunte, etc….Interesul general nu se afla pe niciuna dintre agende. Putinele initiative de schimbare in bine in sistemul sanitar se pierd in masa de nemultumire si/sau in indiferenta generala. Pe de o parte profesionistii din sanatate solicita salarii ca in vest dar inca nu sunt pregatiti sa presteze servicii de acelasi nivel iar pe de alta parte utilizatorii de servicii medicale pretind servicii de calitate fara sa stie precis ce inseamna, ce rol le revine si mai ales cat costa.

Cu toate bunele intentii reformele introduse din ’89 pana in prezent au distrus in sectorul medical de stat si ceea ce mai era cat de cat functional si au contribuit la dezvoltarea sectorului privat ca alternativa, pentru cei care pot plati. Ultimul ministru al sanatatii (al 24-lea!) pare si mai neajutorat decat predecesorii sai, multi dintre ei interimari. Pana acum fiecare ministru a impus idei de reforma si ”echipa” de functionari proprii fara sa fi continuat ce au inceput ceilalti si probabil ca nici de aceasta data nu se va  intimpla altfel. Sanatatea populatiei si aducerea serviciilor medicale la standarde UE nu a fost si inca nu este o prioritate politica sau un punct important al programelor de guvernare, asa cum se intimpla in alte parti.

In acest context se pune intrebarea cine, pe langa politicienii si porfesionistii din sanatate, ar mai putea contribui la deblocarea reformei din sistemul medical romanesc? Raspunsul pare de la sine inteles: societatea civila prin indivizii si organizatiile independente de guvern si de interesele profesionistilor. Dar punerea lui in practica s-ar putea sa fie dificila deoarece cetatenii ar trebui sa fie constienti ca au un cuvant de spus, sa invete sa se organizeze mai bine si sa-si formuleze puncte de vedere explicite despre cum ar dori sa fie ingrijiti daca au probleme de sanatate si cat ar trebui sa coste, raportat la posibilitatile financiare.

Politicienii si profesionistii din sanatate sunt partenerii principali in functionarea si reforma sistemelor de sanatate dar ei nu ar trebuie lasati singuri in aceste demersuri. Parerea si participarea societatii civile prin implicarea organizatiilor nonguvernamentale/de pacienti si a cetatenilor carora le pasa de ceea ce se intimpla in jur si cu sanatatea lor, este astazi mai necesara ca oricand.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Urmaresc de mai multi ani cu interes inteventiile Dnei Dr. in Viata Medicala; apreciez interesul viu pentru asistenta medicala din Romania si eforturile pe care le face spre a ne impartasi din experienta Dsale in Europa. Dar …
    De acord, finantarea nu e totul dar e un inceput fara de care … Stim cu totii, viata nu are pret dar MS are un buget. Mic. Insuficient la o populatie informata si cu pretentii la o asistenta de calitate … europeana. Intr-o tara cu cele mai mici salarii din UE si, in consecinta, cu cele mai scazute contributii la bugetul sanatatii. In aceste conditii, stabilirea „pachetului” este decisiva. Atata doar ca aceasta masura a devenit mai degraba politica decat sanitar-economica. Si intr-o tara in care populismul, lingusirea electoratului, chemat la urne mai frecvent decat oriunde a devenit principiul care-i conduce po politicieni asistam, de ani, la amanarea stabilirii dreptului minim al romanilor la asistenta medicala.
    Sper ca in priceperea, competenta, capacitatea celui de-al 24-lea ministru nu va faceti nici o iluzie. Sunt pe mesura responsabilitatii celor care l-au desemnat in acest post !

  2. dr, Manuela, chapeau! Fraza cheie -de care guvernantii sunt ingroziti- este cea despre „stat, privat, combinatie”.
    Acea parte a populatie care crede [inca?] ca totul se cuvine GRATIS reprezinta un electorat care poate darama guverne [ianuarie 2012!].
    Iar a decide asupra frazei cheie de mai sus situatia de azi va continua si se va deteriora, caci „tehnologiile medicale” costa mereu mai mult.

  3. Excelenta analiza !!! Prima oara cand aduce cineva in spatiu public problema spinoasa a sanatatzii ca problema a statului sau a cetatzeanului.

    Fondurile sanatatzii au crescut in 10 ani de 10 ori, dar serviciile sunt discret imbunatatite, mai ales la aspectatzie, iar platile informale au crescut cu nivelul inflatiei.

    Statul trebuie da renunte la vrajala cu coasigurarea, pe care o mentine din motive electorale. Astae principalul furnizor de subfinantare.

    • e bine ce spuneti domnule marian baroian, dar as indrazni sa spun ca nu e chiar prima data cand se aduce asa ceva in discutie in spatiul public. in acest sens va pot recomanda cartea scrisa de mine, „sanatatea la romani. sistemul celor III oranduiri”, aparuta anul trecut la editura academia de stiinte medicale, carte documentar si proiect de reforma. amanunte gasiti fie pe facebook la pagina cartii sau 5 minute pe youtube din emisiunea talk soc https://www.youtube.com/watch?v=s-Dh5nQkuWo. va multumesc

  4. Am detaliat despre aspectele ridicate de dumneavoastră in cartea „Sănătatea la români. Sistemul celor III orânduiri”, apărută anul trecut, scrisă pe baza proiectelor mele anterioare, din ultimii 14 ani. O parte din concept îl puteţi afla din videoclipul postat pe youtube la adresa https://www.youtube.com/watch?v=s-Dh5nQkuWo

  5. Ceea ce se uita adesea este faptul ca asigurarile medicale sunt strans legate de statutul „social” al statului. Si nu ma refer aici la efectele directe, de cvasi-obligativitate a asigurarii asistentei medicale „gratuite”, ci la cele indirecte: oricare cetatean care isi pierde capacitatea de munca din cauza problemelor de sanatate va primi asistenta sociala, trecand astfel din categoria contributorilor in cea a utilizatorilor fondurilor bugetare.
    Aceasta explica, intr-o oarecare masura, si masurile opresive instituite de stat pentru a reduce consumul de alcool si tigari (masuri ramas fara efect, dupa cum arata statisticile privind consumul de alcool si contrabanda cu tigarete).

    Solutia? Trecerea asigurarilor medicale in domeniul privat, unde valoarea primei reflecta (aproape) exact riscurile individuale. Desigur, nu ma astept ca o astfel de solutie sa fie adoptata, tinand cont de implicatiile sale electorale… Doar ca atata timp cat X (alcoolic si fumator de doua pachete pe zi si platitor de asigurare „dupa posibilitati”) va beneficia de aceleasi conditii de tratament ca Y (adept activ al unei vieti sanatoase si platitor de CASS aferent salariului de cateva sute de euro), sa nu mai avem mirari ipocrite privind soarta sistemului national al serviciilor de sanatate: singura diferenta reala intre X si Y este data de grosimea plicului „suplimentar”!

  6. Aveti dreptate, ar trebui sa se discute deschis si argumentat despre soarta sistmeului de sanatate. Din pacate, la noi singurul sens al acestei discutii vizeaza privatizarea sistemului.
    S/a avans chiar in urma cu cativa ani modelul olandez. Bineinteles, fara a fi in situatia olandezilor, fara a vea distributia echilibrata a veniturilor din Olanda. Fara a se fi ajuns la nivelul veniturilor olandezilor. Si fara infrastructura medicala nationala construita din bugetul public in deceniile de dupa razboi, cand impozitele ajungeau si la 70% pentru veniturile mari.
    Aspectele financiare actuale si mostenite ale sistemului de sanatate sunt esentiale.

    Afirmatia cheie din textul dumneavoastra, esentiala pentru situatia noastra, este: cetatenii ar trebui sa fie constienti ca au un cuvant de spus, sa invete sa se organizeze mai bine si sa-si formuleze puncte de vedere explicite despre cum ar dori sa fie ingrijiti daca au probleme de sanatate si cat ar trebui sa coste, raportat la posibilitatile financiare.

    Iar posibilitatile financiare ale romanilor sunt corect reflectate in urmatorul text:
    economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-14686986-repartizarea-salariilo…‎

    Cu peste 50% din salariati care au salarii mai mici de 1500 lei lunar, ma tem ca nici vorba nu poate fi de privatizarea sistemului de sanatate. Poate ca cei 10-12 % dintre romanii care isi inchipuie ca pot plati o asigurare privata ar dori o privatizare a sistemului. Dar importanti sunt cei 80% care, in mod cert, nu pot plati asigurari private. *0% din populatie poate face orice daca se vede confruntata cu spectrul bolii netratate si al mortii: revolta, razboi civil, revolutie. Orice!

    • Toate aceste discutii sint, in opinia mea, de o naivitate induiosatoare prin eludarea cauzei fundamentale pentru care sistemul de sanatate nu functioneaza, si anume Casa Nationala de Sanatate. Argumente:
      1. CNAS detine pozitie de monopol : vrei sau nu vrei, atit medicul cit si pacientul sint obligati sa se asigure si sa contracteze servicii de sanatate la o singura institutie; astfel functionarii CNAS au „linistea” si „confortul” faptului ca doar ei au „painea si cutitul”; de aici tratarea cu aroganta si dispret atit a medicilor cit si a pacientilor, aflati in pozitia de „cersetori” sau de „subordonati” fata de aceasta institutie.
      2. Banii colectati merg de fapt la bugetul general, astfel ca „asiguratul” nu are nici o sansa de a afla ce suma s-a strins din contributia lui. Pana si intr-o tara amarata ca Basarabia, asigurarile sint nominale iar beneficiarul poate afla in orice moment suma adunata pe numele sau.
      3. Orice srl medical privat primeste bani de la CNAS, daca indeplineste anumite criterii „la vedere” sau „ascunse”; contractorii privati stiu ce vreau sa spun prin „criterii ascunse”. Astfel, in Bucuresti ploua de sereleuri medicale private care primesc astfel o dubla finantare, atit de la Casa cit si direct din co-platile pacientilor, in timp ce spitalele publice sint sub-finantate in mod cronic.
      4. CNAS are la nivel national zeci de sedii luxoase, populate cu o multime de functionari, totul pe banii asiguratilor; Acelasi lucru se intimpla si cu o alta institutie inutila, inverntata de sovietici: Directiile Sanitare : zeci si zeci de sedii luxoase, pline-ochi de mii de functionari aroganti al caror unic rol este sa plimbe o hirtie intre birouri; Nicolaescu a incercat sa le desfiinteze si sa treaca aceasta activitate la primariile oraselor resedinta de judet, dar a fost impiedicat sa faca acest lucru…
      5. CNAS incheie cu medicii si cu spitalele contracte sezoniere, anuale, in loc ca aceste contracte sa fie pe durata nedeterminata-parca medicii ar fi zilieri; consecinta este ca in fiecare an medicii sau reprezentantii spitalelor fac cozi infernale la ghiseele CNSAS pentru a depune in fiecare an aceleasi si aceleasi hirtii…
      Singura rezolvare a acestei probleme o constituie aparitia unei legi care sa permita functionarea mai multor case Nationale de Asigurari, astfel ca atit pacientul cit si medicul sa poate alege fara a mai fi obligati sa se umileasca la functionarii unei singure Case, putind astfel avea si controlul sumelor vehiculate in sistem. Dar nici un guvern nu pare dispus sa adopte aceasta masura…
      In ceea ce priveste cancerul, CNAS nu ar trebui sa aiba nici un rol; finantarea celor citorva programe nationale pentru Cancer, Diabet, TBC, etc ar trebui sa revina MS, fara nici o discrimunare intre cetateanul asigurat si ne-asigurat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Marinela van den Heuvel-Olaroiu
Marinela van den Heuvel-Olaroiuhttp://www.wimmarinela.com
Marinela van den Heuvel- Olaroiu (nascuta la 18 septembrie 1955 in Filiasi, judetul Dolj), a absolvit Facultatea de Medicina a UMF din Craiova, a fost medic de medicina generala /medicina de familie in Romania pana in in 2000 si in Olanda s-a specializat in geriatrie, gerontologie si nursing-home care. Este Doctor in Stiinte Medicale si intre 1998-2000 fost presedinta a Societatii Nationale de MG/MF si membra in Consiliul de Conducere Wonca (Asociatia Mondiala a Mediclor de Familie). Participa activ la numeroase manifestari stiintifice internationale si nationale pentru promovarea medicinii de familie, a geriatriei si a ingrijirilor de lunga durata, paliative si integrate si in proiecte de cercetare din aceste domenii. A sustinut o intensa activitate publicistica in reviste de profil si in saptamanalul Viata Medicala (unde a detinut rubrica permanenta ''Jurnalul unui medic cosmopolit'', in prezent jurnalul se continua pe www.decitit.ro). Experienta acumulata se regaseste in articole de opinie si stiintifice publicate in ziare si reviste medicale romane, olandeze si de limba engleza. A fondat si este redactorul sef al revistei de ingrijiri paliative online PALIAŢIA (www.paliatia.eu) si sub redactia sa a fost publicat Compendiul si Tratatul de ingrijiri paliaitive la domiciliu. A extins activitatea publicistica si este autorul unui blog premiat la Gala Medica din 2010 pentru cel mai bun blog medical. A realizat un website de Educatie medicala initiala si continua (EMC) online, www.edmed.ro, cu metode noi si moderne de invatare, care se adreseaza viitorilor si actualilor profesionisti din sanatate. In 2018 a infiintat Revista romana de medicina familiei (www.revmedfam.ro). Mai multe despre activitatile si publicatiile sale din ultimii ani se pot gasi pe website-ul personal: www.wimmarinela.com.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro