joi, aprilie 18, 2024

Societatea post-industrială si miturile unei modernităţi deficiente

Acum aproape 40 de ani, Daniel Bell un stimat profesor de la Harvard, publica o carte care va deveni fundamentala in viitoarele decenii. Cartea se numeste “The Coming of Post-Industrial Society”, adica “Realizarea unei societati post-industriale.” Cartea promova ideea ca intr-o societate “evoluata” are loc o tranzitie de la economia bazată pe productie la economia bazată pe servicii, o difuzie a capitalului national si al celui global si privatizare masivă. Teoria care formula existenta unei societati post-industriale sublinia fenomenele urmatoare:

  1. Tranzitia de la productia de bunuri la furnizarea unor servicii sofisticate;
  2. Ideile si metodele de implementare ale acestor idei inovatoare devin metoda principala de crestere economica;
  3. Cunoasterea (knowledge, know-how) devine o noua forma de a genera capital;
  4. Procesul de globalizare si automatizare reduce valoarea muncii manuale si provoaca schimbari sociale care conduc la micsorarea contributiei “clasei muncitoare” (“blue-collar”) si cresterea contributiei  salariatilor cu un nivel educational-profesional ridicat (“white-collar”) care presteaza servicii cu o valoare adaugata sporita cu ajutorul unor tehnologii automate sau semi-automate.

Teorie frumoasa, care a parut si  fezabila de-a lungul catorva decenii, pana cand statul “industrial” occidental si-a transferat forta de productie spre Asia de Est. Ceea ce s-a intamplat si se intampla pana in zilele noastre cunoastem cu totii.  O mare parte din industriile “traditionale,” bazate pe munca manuala sau automatizata, cu un aport manual ridicat, s-au transformat intr-un proces care arata astazi ca fiind un motiv principal in dezechilibrarea economica a marilor economii occidentale. Acest proces este cunoscut pe numele  de-industrializare. Din nefericire, prin acest proces a trecut si Romania, bineinteles din alte motive cu acelasi rezultat insa.

Acum douazeci de ani, la inceputul ultimului deceniu al secolului XX-lea, un alt profesor  american  a declarat ca  am ajuns la sfarsitul istoriei si ca democratia liberala a invins. Francis Fukuyama a scris in 1989 un eseu pe numele “Sfarsitul Istoriei”, transformat cu doi ani mai tarziu intr-o carte de succes “Sfârşitul istoriei şi ultimul om”,  carte care i-a adus notorietate internaţională, faima, glorie, probabil bani si noua o gogoasa de dimensiuni gigantice.

Ambele teorii au costat societatile democratice bazate pe ceea ce cunoastem noi sub denumirea de  “democratie liberala” sute de miliarde de dolari sau euro creand noi vulnerabilitati sau adancind unele existente. Criza actuala a fost stimulata de aceste teorii, care au creat o ideologie problematica si au mascat unele fenomene, care s-au dovedit intr-un timp destul de scurt – daunatoare.

Democratia liberala este o poveste despre oameni, despre felul cum interpreteaza evenimentele, apreciaza timpul lor  si iau hotararile care le vor influenta viata pe perioade mai mult sau mai putin indelungate. Daca oamenii vad problemele adevarate si isi gasesc lideri care sa poata sa-i scoata la liman, atunci democratia liberala va functiona, daca nu –  se va razbuna crunt pe cei care au gresit, adica  pe societatea care a ales ineficient.

Forta democratiei liberale este exact si slabiciunea ei – libertatea optiunilor multiple. Aceasta libertate acorda  posibilitatea de a trisa, de a simula si de a insela vigilenta publica. Inselaciunea secolului al XXI-lea este televiziunea, care printr-o infuzie directa de stiri fabricate, mestecate si semidigerate, transfera mesajul mincinos direct in creierul obosit al omului hartuit de problemele zilnice. De multe ori omul le adopta, devenind astfel parte din vocabularul si  atitudinile lui sociale si pana la urma optiunea lui electorala.

Mass-Media  transforma problemele adevarate si stringente in lipsite de relevanta  in discursul societatii; interesele unor grupuri, de obicei financiare sau economice, se transforma in discursul public pro-contra si manipularea se va dovedi intotdeauna   mai eficienta pentru ca este bazata pe idei care au fost “servite” publicului de-a lungul timpului.

Articolul nu este de nici un fel unul care prezinta o rezolvare ce nu este incadrata in sistemul democratic. Nu putem apela nici la un despot-luminat si nici la alta metoda care ar putea avea (repercursiuni) repercusiuni mult mai grave – simplu, nu exista despoti luminati si nici nu au existat in istoria moderna a omenirii.

Articolul propune insa o atentie sporita la anumite fenomene care prezinta un progres artificial si la o mai buna metodologie prin care se pot atinge tinte sociale avand in vedere ca nu exista nici sabloane si nici formulari savante la realitatile in care traim.

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. Daca am inteles bine argumentatia dumneavoastra, considerati ca problemele economice actuale se datoreaza votului gresit dat de cetatenii occidentali, ca urmare a propagandei facute de mass-media celor doua teorii – cea a economiei post-industriale – Daniel Bell (cunoastere, servicii, globalizare) si cea a sfarsitului istoriei – Francis Fukuyama.

    Consider ideea dumneavoastra hazardata si nesustinuta argumentativ. Impactului lui Fukuyama asupra constiintei publice, mai ales, este mult exagerat.

    In ceea ce priveste ideile lui Daniel Bell, ma indoiesc ca acestea singure au generat procesul de globalizare si acela de dez-industrializare a lumii occidentale. Globalizarea, ca orice proces de asemenea dimensiuni, nu are o singura cauza, si nu este doar rezultatul unei ideologii (desi ideologia a jucat un rol). Schimbarile in tehnologiile de productie si comunicatie au fost la fel de importante ca si deciziile politice ale conducerii chineze sau resurgenta ideilor liberale in economie (fiecare dintre acestea independente de cartea domnului Bell).

    Problema dez-industrializarii este totusi una importanta si ar merita o investigatie mai atenta.

    • Liviu Serbanescu salut,

      am sa incerc sa atrag atentia la punch-lines in acest articol:

      Articolul propune insa o atentie sporita la anumite fenomene care prezinta un progres artificial si la o mai buna metodologie prin care se pot atinge tinte sociale avand in vedere ca nu exista nici sabloane si nici formulari savante la realitatile in care traim.

      ATAT! si nimic mai mult. Va asigur de influenta profesorului Fukuyama, mult mai „densa decat ar fi trebuit sa fie!

    • Nu este atat vorba de dez-industrializare cat d erevenirea la normal… Nu poti trai din servicii (intr-un fel, niste intermediari) atat timp cat substanta (productia) nu creste.
      Pe de alta parte, sunt mai multe concepte care concureaza globalizarea si post-industrializarea. Globalizarea e insotita de localizare, generand ceea ce numim glocalizare. Post-modernismul, un termen mai adecvat cred, arata co-existenta (printre multe altele) a unor sistem paralele.

      Nu trebuie de asemenea sa neglijam ca aceste „paradigme” sunt unidirectionale adica vin toate cam din acelasi loc: America. Si stiti de ce? Pentru calor le foloseste cel mai mult…

        • Cunsoc in mare parte cifrele. Eu spun insa aici ca globalizarea favorizeaza doar pe unii dpdv economic, ca sa nu pun la socoteala genocidul cultural adus de catre aceasta… i dreptate, procesul nu poate inceta rapid. El va inceta atunci cand mintile noastre se vor dumiri. Io zic ca are loc o schimbare de paradigma in gandirea umana, si ea e contra globalizarii. Cum spuneam n-am nimic impotriva liberului-schimb, dar sa fie in favoarea ambelor parti/tari si sa nu atenteze la echilibrul politic/demografic/etnic si cultural al statului natiune.

          • cam acide cuvintele si nu intotdeuna justificate :( „genocid cultural” ! asta nu face parte din vocabularul meu si din nefericire este parte din lozincile nefericite ale tinerilor care devasteaza astazi Parisul, complet aiurea!

  2. Indraznesc sa spun, in contra lui Fukuyama, ca globalizarea a cam luat sfarsit; prin urmare n-are rost sa vorbim de sfarsitul istoriei, ci de sfarsitul globlizarrii…Fortele „localizarii” castiga teren, Germania tocmai a spus ca proiectul multicultural a esuat (multiculturalismul e forma frumoasa a globalizarii car propaga mai degraba omogenizare)

    Huntington a fost mai pe aproape, civilizatiile se vor ciocni in zona de falie…
    Referitor la media care manipuleaza stiintific ai mare dreptate. dar lucrul acesta a fost spus in ca de p inceputul-mijlocu secolului trecut de catre Adorno si scoala de la Frankfurt.
    Problema esentiala cred ca e disjungerea din globalizare a aspectului economic de cel cultural: da liberului schimb (dar controlat) si nu omogenizarii (nu vrem o cultura globala bazata exclusiv pe limba si cultura british, de aia ii si apreciez pe francezi pentru ca sunt printre putinii care ridica vocea culturala impotriva acestui proces insidios de omogenizare)

    • Clovis salut :)
      procese de genul globalizarii / globalitati nu pot lua sfarsit atat de rapid pe cat s-ar dori. In special pentru ca multe interese planeaza asupara acestui proces socio-politico-economic. Inceput cu aproape doua secole in urma va trebuie sa mai treaca niste timp :)

      un singur lucru este insa clar: statul national, traieste si este bine, merci!

  3. cam acide cuvintele si nu intotdeuna justificate “genocid cultural” ! asta nu face parte din vocabularul meu si din nefericire este parte din lozincile nefericite ale tinerilor care devasteaza astazi Parisul, complet aiurea!

    Putin acide, scuze… „Transformare culturala” suna mai bine…:) Dar sunt impotriva uniformizarii si omogenizarii de orice fel.
    Globalizarea are cateva anomalii. Emigratia vine dinspre tarile sarace inspre cele bogate, lucru care cauzeaza dezechilibre demografice si de multe alte feluri… La randul lor, tarile bogate merg in tarile sarace pentru resurse si forta de munca ieftina. Tarile in curs de dezvoltare nu se vor dezvolta niciodata. Nu tine nici planeta (fizic) o asemenea dezvoltare…

  4. Aplauze! Cum ai tras-o pe transcrieri, folosindu-te de Daniel Bell, merită toate laudele Aşa, mama ei de presă! Că ea e lacomă, şi vrea maximizarea profitului, nu capitalistu’! Şi tovarăşul Fukuyama trebuie condamnat pentru plagiat: Lenin a scris despre sfârşitul istoriei înaintea lui. Nu era comunismul ultimul stadiu al socialismului? Ce mi-e comunismul, ce mi-e neo-liberalismul!

    De fapt, ORICE sistem de organizare politică, socială sau economică devine tiranic dacă nu există un alt sistem de contraputeri, care să echilibreze puterea aflată la cârmă la un moment dat. Şi neo-liberalismul, şi globalizarea, şi capitalismul financiar au ajuns procese totalitare. Din păcate nimeni şi nimic nu li se mai opune, pentru că şi politicul, şi elitele intelectuale au fost cumpărate şi nu se mai pun în fruntea rezistenţei în faţa tiraniei. Restul sunt poveşti.

    • Constantine, liberalule de stanga :)
      De la Ilici pana la Ilici nu a fost un geniu ca llici. Am invatat sa transcriem si noi de la maretii maestri ai stangii falimentare care a impartit pana nu a mai ramas nimic de impartit :)

  5. Postez aici cateva evenimente rezultate in urma nesupunerii „civice” in fata globalului si capitalului:

    Rawesome Foods raw milk co-op raid conducted by criminal elements of local, state and federal law enforcement:
    http://www.naturalnews.com/030136_Rawesome_foods_raid.html

    Here’s the first 2 paragraphs of that article:

    „On June 30, 2010, a group of armed government agents from local, state, federal and even the Canadian government illegally trespassed on private property and raided Rawesome Foods, a private food buying club in Venice, California. With guns drawn, these agents tore through the property stealing computers, raw dairy products and honey, all while holding some of the volunteer workers hostage for several hours. When the agents finally left, they took with them thousands of dollars in private property as well as the surveillance footage of their armed rampage.

    Sounds like a scene out of a horror movie, right? Except this actually happened, though unless you’re tuned in to the health freedom movement, you’ve probably heard nothing about it. Most of the mainstream media outlets would never touch a story like this because it exposes just how tyrannical and out of control our government has become on issues like raw milk and food freedom.”

    Our governments are going to extremes to stop us from getting good wholesome foods. In 2005 the FDA wrote a warning letter to Dr. Mercola, as follows:

    „This is to advise you that the Food and Drug Administration (FDA) has reviewed your web site at the Internet address http://www.mercola.com and has determined that the products Living Fuel Rx™, Tropical Traditions Virgin Coconut Oil, and Chlorella are promoted for conditions that cause these products to be drugs under section 201(g)(1) of the Federal Food, Drug, and Cosmetic Act (the Act) [21 USC 321(g)(1)].

    The therapeutic claims on your web site establish that these products are drugs because they are intended for use in the cure, mitigation, treatment, or prevention of diseases. The marketing of these products with these claims violates the Act.”

    I used to have an ad on my website for Wilderness Family Naturals, which is a small family-run business in Minnesota. They were raided by the FDA and were so scared they totally stopped their web affiliate sales program. This not only cut into their own business, but also mine and those of many others on the web.

    Our governments are turning into Gestapos instead of ensuring „We, the people,” are being protected. Now we need protection from our own governments! That isn’t freedom!

  6. concluzia ramane aceeasi.. democratia genereaza haos.. solutia este o societate condusa de elite, dar natura umana face ca aceste ‘elite’ sa nu tina cont uneori de interesele societatii.
    e greu sa impaci progresul social cu umanitatea..

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Theophyle
Theophylehttp://politeia.org.ro/
Teophyle este autorul blogului Politeía (http://politeia.org.ro/).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro