joi, martie 28, 2024

Socoata…

Am si io un bai…nu stiu sa ma socotesc anu aista, si nu vreau sa ma fac da rusine cand o vini perceptoriu`. Zice ca  traba sa platim in plus pra pamant, si daca ai marva traba si pra aia.

Io mi-s taran, paore cum sa zice pe la noi prin Banat. Adica  un fel de gospodar mai cuprins, care are si pamant, si otara marva…ba mai are si fo doi pruni sa faca rachie d-aia moale, cum sa bea pe la noi, ca-i cam rusinos sa meri otova la birt in tata dimineata. Is si d-astia..da-s vinituri. Io beau un stamplu la amiaz, c-asa o zis si dom` doctor, ca-i buna la tenziune, da nu mult..numa un paharut d-ala micutelan.

Am 3 porci s-o vaca, ca mi-s mai batraior, nu ma mai tin puterile ca-n tinereta… cand eram ficior eram fala satului, vorba lu` Petrica Moise „Tata lumea-mi stia frica, Cand puneam de coarne  bica”.  Batranetile, dragii mosului, is haine grele. Penzia cam micutea, baba se misca mai mereut …nu-i vorba, e gingasa ca-n tinereta, da nu mai poate nici ea, sireaca…ba o dor salele, ba-i amurte mana. Copilu` are slujba la oras, e domn …mai vine si el in cat-o sambata, cand nu-i zapada prea mare, sau n-o ploiat..ca altfel nu se poate intra la noi pra socac. Am mai pus noi piatra, daramaturi din ce mai strica vecinii… da nu-i d-ajuns, imala e pan` la osie cand vine ploaia, tine-o Doamne curata.

Io am fo doauj da lanta da pamant, nu-s tate intr-o tabla…am cateva litre ici, cateva colea…cum o putut sa cumpere si tata, pa vremea cand nu era inca ceapeu. Acum le lucru impreuna cu gineri-miu..ca si-o luat tractor, unu d-ala micutel, ca n-o fost asa da scump. Are si plug, grapa, samantoare ..iaca, n-are combaina. ca alea-s scumpe si nici noi n-avem pamant cat traba. Da-s cam vechi, sa rup si sa sparg d-un dragu`…tata ziua traba sa stea pe ele cu sudura. O vrut sireacul sa mai cumpere fo zace lanta, cand era ieftin, (avea salar bun la oras, o fost injinier la o fabrica mare, da  si p-aia o cumparat-o un bogatan d-ai mari, o demolat-o s-o vandut-o pra bucati, de-or facut altii  un peco, o cumparat si statu cateva cladiri….da asta dupa ce s-o privatizat.) Da` n-o putut, nu s-or dat nici acu tate actele da proprietate,. S` or mai vinit si tat felu de pilari prin sat, or cumparat de la tate viniturile care or primit pamant pa daiboj, numa cu adeverinta de la primarie or vandut, c-a fost mare bai si cu-mpartala asta. La-nceput s-or dat numa15 lanta…. primariu,  secretariu si neamurile lor or ales ce-o fost mai bun, pamant sus, aproape de sat, tariga neagra or luat-o prima, dupa aia o vinit un domna mare de la oras, cu bani multi…i-or facut o tabla mare de cateva sute de hectare. Noua ne-o zis ca nu ne mai poate da acolo, chiar daca acolo am avut din mosi stramosi..ca s-o vandut. Da noi n-am vandut nimic. Am primit dara in alta parte,  une o fost mai rau si nu l-o vrut domnii… am primit si pe unde pasteau odata bicii , niste rituri buiegioase unde  creste numa sovar . Statea apa cand eram io tinar…acuma nu mai sta, c-o vinit seceta. Dar tot nimic nu se face.

Noa ca m-am zuitat cere-i baiu..sa vi-l zic. Acuma traba sa-mi fete scroafa..am o scroafa buna, lunga, cu saispe tite, rasa da carne… de mi s-o dus fala-n tat satu. Vin si domni de la oras sa cumpere da la mine. Numa ca se fac cam greu, mi-o zis mie un copil, veterinar bun, (nu ca astia de azi…vin numa cand traba sa le dai bani…si cand se-mbolnaveste vaca dau tratamentu` prin „celular”)..ca trebe sa le pun si soia in mancare, numa ca-i scumpa foc si nu custule porcu` cat dau pa soia. Asa ca le dau numa bucate, otara sare si niste vitamine…mi le-o adus ginerele de la oras. O zis ca vrea sa puna si soia in camp, da traba alta samanatoare, si erbicidele-s mai scumpe,  ca nu-i voie sa pui d-aia americaneasca…cica-i modificata genetic si face rau la oameni. Numa ca aia care-o  cumparam srot, de prin Argentian importata, cica-i tot d-aia. Dumnezeu mai stie cum ii si lumea asta….ba nu-i voie cand e ieftin…ba-i voie cand e scump.

Asa ca, dragii mei, porcii astia-s buni, dar se fac greu si manca mult. Pana la urma ramai numa cu munca. Da nu poti sa stai si sa nu ai otar` de marva-n batatura, alt gust are o zama de gaina de casa sau un sonc de la picioru din spate.

Cum ziceam, traba sa fete scroafa..si in loc de 3 porci o sa am fo 12-13..ca asa fata scroafa asta, numa bine, vreo 10 purcelandrii. O sa vina dom veterinar sa mi-i crotalieze…ca la asta se pricepe si el, in rest traba sa-l chem pe copilu ala, cand e vreo boala. Da io am noroc, mi-o facut ginerele niste cocini tari, din boltari..o madrata nu alta. Si nu se imbolnavesc, ca io si baba mea-i castigam  ca pe copiii nostri.

O sa am dara fo 12 porci..am vazut la televizor ca se plateste impozit daca ai mai mult de 6. Nu inteleg…cand se numara? Cand se crotaliaza? Pai poa` sa mai moara din ei..se mai intampla uneori sa moara jumatate. Zice la televizor ca se trag banii din subventie. Pai io nu capat subventie la porc, n-am capatat niciodata, nci cand aveam 30…nimeni din sat nu capata…ca aia se da numa la porcii care se taie la abator, nu-i ca la oaie..sa se dea dupa numar…ba chiar si la aia care nici nu au oi, dar au pile. Si la noi in judet nu e niciun abator..un` sa-i duc? Si chiar dac-ar fi , m-o zis ginerele ca traba sa fim autorizati, sa avem camera speciala unde sa ne schimbam hainele…apai avem, ca doar nu merem in stalog cu hainele de stat prin casa…da cica traba sa vina comisie. La ce sa mai vina, daca si asa nu-i abator?

Cum om plati? Subventie oricum nu primim….la dom doctor veterinar suntem inregistarti cu toate animalele…da astea nu-s ceva fix intr-un an ..mai mor, mai tai, se mai nasc..cand se numara? Si nici dumnealui nu tine socoata bas cum traba…noi figuram cu 20 oi pe care le -am vandut acum 7 ani, ca baba n-o mai vrut, e treaba multa si cu oi si cu vaca… i-am spus atunci..dar bag sama c-o fi uitat…ei tot crotaliaza, tot aduna..dar nu mai sterg nimic. Si la porci, inainte de craciun, aveam fo 20, in acte..si fo 8 in cocina…daca ma pune dom ministru sa platesc pe ce nu am? Or fi scris domnii aia cum traba in legiuri…sau ne trezim ca platim dupa ce n-avem?

Dac-mi fata si vaca..ce ma fac? Am mai avut 2 ..una a murit si una am vandut-o la abator, ca s-o-mbolnavit, o inghitit o sarma pe camp. Poate ca am 5 vaci, in acte…ce-oi face?

La pamant ce sa zic…merge cumva. Da-i tare scumpa motorina, nu avem peco in sat, trebe  s-o care ginerele cu porbagaju`. Azotu iara-i scump ca dracu`, Doamne iarta-ma…traba sa ai multi bani ca sa poti  sa ari, sa sameni, sa dai cu azot….ar trebui si complexe, dar alea-s si mai scumpe. Dam si noi de cati bani avem…ca la banca nu ne bagam. O vrut ginerele, acum cativa ani..io nu l-am lasat, am zis ca agricultura-i loz in plic..daca da Dumnezeu un an rau? Ce facem… o sa ne rada tot satu`. Ne ia casa…cu asa ceva nu te joci. Dar n-o fost rau, pana anu` trecut, cand o vinit napasta cu seceta. Nu s-a facut mai nimic, stateam  langa holda si mi se punea un junghi la inima…frunzele la cucurudz erau ca burghiele, pamantul crapat de-o plama. Noroc cu depozitu` de unde ia gineri-miu samanta si azotu`..ne-o iertat de datorie pana-n iarna asta, am vandut porcii si am putut sa ne platim. Mai mare rusinea, n-am avut somn toata vara, de grija banilor..tare rau-i cand stii ca esti dator. Ce faceam daca eram datori la banca? Sa ne mai caute p-acasa cu militia ! Doamne, Doamne …baba mea ar fi murit cu zile. S-asa ma tot suduie ca mi-o mai trabuit pamant, ca am mai luat fo zece lanta-n arenda…fara acte, io lucru si proprietaru-si ia subventia. Asa stie si el ca primeste ceva, ca or fost si d-aia care or promis marea si sarea..dar n-or dat nimic. Asa ia el banii direct, stie ca vin la timp…iaca, daca sunt fo 7 milioane asta-i cat 7-8 metari de cucurudz. Mai mult decat dau domnii pe arenda..maxim 5-6 metari de bucate. E mai greu fara subventie, dar poate o da Domnul iar niste ani buni, pote-om reusi sa mai cumparam…dac-om fi sanatosi.

Ca tot o vinit vorba de subventie, traba sa va spun ca o intrat..da nu toata, Si nici banii aia de seceta..or zis ca dau un milion la hectar, ar fi fost bun si ala…iara o vinit vremea sa cumparam azot..banii n-ajung..bine ca macar o arat ginerele az`toamna. Mai incolo treba sa cumparam si samanta…ca nu mai poti sa pui din pod, asa o samanta or inventat domnii de nu poti sa o pui al doilea an. Sau nu rasare..sau productia e mica de nu scoti nici banii bagati in pamant.Ar mai trebui sa continuam si sopronul ala pentru scule, si cotarca pentru porumb..ba mai ploua si prin acoperis la casa, or putrezit cativa corni..da de unde bani? Sa semanam intai  apoi om videa. Cine stie..poate banii de corni traba sa-i dam la toamna inapoi..i-om da, ce sa facem.  Tara-i la greu, traba sa puna tata lumea osu`…iaca, l-om pune si noi.

Dac-om fi sanatosi… sa nu patim si noi ca vecinu. S-o-mbolnavit baba, or dus-o la spitalu` judetan cu salvarea, o zacut fo doaua saptamani, da o murit sireaca. Numa ce-o chinuit p-acolo, ea tot o vrut sa vina acasa, ba or mai trebuit sa cumpera si tate medicamentele, bandaje, halate pentru doctori…tat ce-o fost musai s-o zis dom` doctor, om cu carte, stiut…da spitalu n-avea bani. O zis ca o sa primeasca banii inapoi …n-a mai primit nimic. Doamne feri, mai bine sa n-ajungi la spital.

Asa ca dragii mosului, daca m-ati putea lamuri si pe mine cum sa fac socoata anu aista, sa aiba si baba mea otar de liniste , v-as multami frumos. Sa ne-ajurte Dumnezeu.

P.S. Personajul si socoteala sunt cu totul si cu totul fictive, si nu au nicio legatura cu realitatea. Nu s-au facut „inginerii” le repunerea in posesie, nu s-a tras de timp pana au reusit sa puna gheara pe tot ce se putea pune, acum ,ca nu mai au pamant „liber”, nu se forteaza falimentarea micului producator…nuuuu, sunt fantezii. Ba mai mult, se castiga foarte bine din pamant, dovada „taranul” acela din Otelu Rosu…a pus deoparte  mai bine de 300,000 euro din 0.75 ha…a vandut prune, mere si fan. Iar in timpul liber lucra si la finante, asa ca sa nu stea degeaba.

Cat priveste micimea exploatatiilor agro, marii fermieri au gasit solutia „evidenta”, ea nici nu se mai argumenteaza cu cifre….taranii trebuie sa se asocieze, au productii slabe. La vaca  taranii produc doar 3000 de litri/an, si vand „la cont” litrul de lapte cu 2,5 lei. De ce nu s-ar asocia, sa ia credite de prin banci, sa devina sclavi pe viata, sa cumpere tehnologii, sa faca 8000 de litri , pe care sa-l vanda la automate cu 3,5 lei? Este si „logic”.. aia cu productii slabe isi permit sa vanda cu 2,5 lei…iar performerii, cu productii duble, vand cu 50% mai scump. Orasenii ar fi foarte incantati..si asa li se pare laptele cam ieftin.

Desigur, in Europa media pe exploatatie nu este  de 14 ha, statisticile alea sunt minicnoase…de fapt media este de sute de hectare/ferma. Acesta este si scopul…sa fie doar mari fermieri, cat mai mari, carora nici prin cap ne le va trece sa se carteluiasca…asa cum s-a intamplat la ciment, sau la benzina. Nuuuu, nici vorba de asa ceva. Si daca le va trece avem tot felul de institutii de control si reglementare , asa cum este cea din telecom…iaca facem una si pentru agro, ce mai conteaza cateva sute de gipane in plus?

Si desigur, dupa ce-si vor vinde sau arenda pamantul, cei 3 milioane de tarani se vor face frizeri.

Distribuie acest articol

56 COMENTARII

  1. Un subiect care merită să devină o prioritate națională! Din păcate nimeni nu are interes să pună pe picioare agricultura, este mult mai „rentabil” să importăm tot și să fim doar o piață de desfacere! Pe deoparte se clamează lipsa implicării statului, pe de altă parte orice inițiativă a statului stârnește țipete ultragiate „o nouă colectivizare”. Cred că ar costa mai puțin de un miliard de euro să pui la punct un sistem național de colectare, depozitare și valorificare a produselor prin care țăranii să-și poată vinde recolta la un preț corect și câte să elimine intermediarii. Acum vreo trei ani în Apusenilitrul de lapte se colecta cu 80 de bani, maxim un leu. Lapte bun, gras ca la munte, industrializat și vândut apoi ca „apă chioară de culoarea laptelui” cu 4-5 lei pe litru. De ce nu s-ar face de către stat un sistem de preluare a laptelui la preturi rezonabile? Da, știu, toată lumea o să sară că e o „denaturare a economiei de piață”! Care economie de piață? Avem doar carteluri de fapt: cartelul producătorilor de lactate, cartelul celor din panificație, a importatorilor de legume și fructe s.a.m.d. De ce se permite, ba chiar se încurajează importurile în loc să se stimuleze producția internă? S-au închis marile complexe de porcine și acum importăm carne! Am văzut ouă importate din Polonia! și de fiecare dată se dă scuza că sunt mai ieftine, dar se trece cu vederea faptul că sunt puternic subvenționate!

    • O SINGURĂ PRIORITATE: să ne meargă bine NOUĂ, funcționarilor de stat. Pe restul (2-3-4 milioane de emigrați prin Europa și rudele lor rămase aici) SĂ-I IA DRACU´!

      Precizare: TOȚI miniștrii sînt FOȘTI funcționari de stat. Sau, ca Relu Fenechiu, sugători la țîța statului (ceea ce-i TOT AIA). A bon entendeur, salut !

    • da, sa faca statul un sistem,cine o mai fi si statul ala, alta legiune de functionari corupti si nesatui.
      Dar taranii de ce nu se asociaza si singurei, asa ca in danemarca de exemplu? Nu-i duce capul. atunci e problema lor, pe mine nu ma deranjeaza cu nimic produsele agricole poloneze, daca aia vind inseamna ca stiu si pot. Hai sa mai lasam statul in pace si el pe noi, daca s-ar putea. In piata supravietuieste cine poate, taranii au votat pdsr, acum sa suporte consecintele. Porumboii si
      ioan niculae-i sint ascultatori si finanteaza si partidul, clar ca pdsr-ul asta vrea. Acolo se va ajunge oricum, mai devreme sau mai tirziu.

    • Personal nu cred ca se va ajunge la impozitarea efectiva a micului agricultor, oamenii in Romania sunt obisnuiti sa sunteze fiscul prin orice metode posibile si la asta se mai adauga si extrem de complicata fiscalizare a agriculturii. In schimb marii producatori vor aparea in media si vor anunta scumpiri masive ale alimentelor pe motivul noii impozitari. Prin urmare banii la buget vor veni de la acei foarte putini agricultori care au accesat fonduri UE sau primesc orice fel de subventie si mai ales de la oamenii de la oras care vor plati din greu pe lapte, oua etc.

  2. dle MM salut. Si bine scris. Eu, cu par alb, si trecut prin parsiveniile PCR devenit PC(R) adica partidul conservator din R, vad altfel. Platitori de impozite vor fi cei identificati, adica cei ce primesc azi subventii de la guvern. Asa de fapt se micsoreaza subventiile, ceea ce nu se putea spune public [zona rurala voteaza masiv PSD] . Cei ce azi nu-s pe lista guvernului nu vor ajunge acolo prin actiunile primarilor, caci acestia stiu ca-si risca scaunul la urmatoarele alegeri. Mai departe, concluzionati Dvs.

    • Va salut . Pai chiar asa si e …se reduc subventiile practic. Dar cum sa spui asta la electorii care te-au votat acum o luna? Mai bine o imbarligi de o ia dracu`..(tocmai ce-am citit un articol scris de un psiholog…o zicere memorabila mi-a ramas in minte, ceva de genul „Daca vrei sa ingropi o problema… discut-o tehnic”)

      • dle MM. As putea spera la un viitor articol cu care sa demoleze odata MITUL taranului care vinde -mult si des- la piata? Acest MIT genereaza urmatoarele legende: „samsarul”, „afaceristul”, „speculantul”, „tarabagii” cate toti iau 7 piei de pe pensionar. Activitatea agricola fiind sezoniera, iar prezenta in pietele ORASENESTI fiind perena, nu avem o contradictie din plecare?

        • Nu mă pricep la desfacerea in piețe…eu sunt „specializat” pe cultura mare. Vînzarile aici nu se prea fac la piața…ci direct la crescatorii de animale (firme sau particulari), mori, engrosiști… Ei vând apoi marfa lor la piața sau în magazine…știu ca au închiriate mese tot anul..altfel pierd masa. De regula nevasta sau fata vinde , de cateva ori pe săptămîna, in restul zilelor se ocupă cu pregatirea și prepararea produselor…soțul se ocupa de partea de producție a materiei prime .Nu m-aș băga…nu cunosc foarte bine domeniul și n-aș vrea sa spun prostii.

    • Pai hai sa ne comparam cu americanii..sa zicem la porumb.
      http://www.nass.usda.gov/Newsroom/2012/08_10_2012.asp
      1 ha=2,47 ac..adica 1ac = cca 0.4 Ha.
      5000 busheli=127 to (la porumb)..la grau=132.
      Sau altfel spus 1 bushell=cca 25 kg , la porumb…deci 123 busheli/acru=3075kg/acru sau 7687hg/ha. Sa nu uitam ca la ei motorina este cam la jumtate pret, iar costul creditarii la fo 30%. Aici e „buba” la noi…
      Hai sa zicem ca un 8-10 to s-ar putea realiza (in Insula, nu medi pe Ro), pe medie..si irigat. 15 to niciodata(ca medie…ozolat, pe suprafet mici, cu exces de fertiliare…da, dar nu e tocmai bine pentru pamant). Dealtfel potentialul dat in cataloage rar depaseste 14 to/ha
      (la grau e mai putin….daca faci 8 to esti supermeserias)
      Trebuie calculare si costurile fertilizarea probabil ca va fi de la 5-600 kg in sus la hectar(dublu fata de cat se face uzuala la micii fermieri), apoi costul cu apa…probabil ca se ajunge undeva peste 3000lei /ha. Plus costurile de finatare, amortismentele utilajelor…aici depinde de management.
      Fiecare business are alta marja neta de profit, unii lucreaza doar cu utilaje noi, performante…pe suprafete mari (au costuri din exploatare mai mici dar au costuri financiare mari, daca se finateaza prin credite) Alti, de obocei cei mici, cu utilaje vechi, cumparate la valoarea reziduala (poti sa faci exit fara sa pierzi prea mult daca treaba nu merge) SAu intre…utilaje „medii”..etc Aici se vad diferentele…de ex Musca, la Curtici…se finateaza, din cate stiu, din surse proprii..implicit profitul este mai mare (se reduc costurile financiare)..si poate da1to-1,5 to/ha..extrem de mult. De regula se dau 6-700 de kg la productii de 5-6to/ha..sa zicem…sau 600 lei/ha.

  3. Exceptional articol! Se doreste distrugerea definitiva a taranimii (a micului producator) dupa ce a fost lasata in voia sortii de atata amar de vreme. Daca mai avem un dram de minte si ne pasa mai de tara asta, ar trebui sa existe o reactie publica foarte puternica.

  4. Excelent articol!Este de fapt in esnta un mic studiu al fermelor de familie din Banat al „paorior”,nascuti dintr-un sistem competitional ,pe care regimuri trecute au stiut ,sa-l pastreze,
    sa-l incurajeze..”Paorii „falosi”,cu „marva” multa si de calitate cu paminturi ingrijite,cu rusinea ,sa nu ramana cumva datori la banci ,sau la perceptori,erau benevol robii muncii pana la adanci batranete ai „marvei”,ai pamantului.Niciun „paore” nu se aseza la masa inainta ca animalele ,sa primeasca de mancare.Fermele de familie lasate de Tito ,din Voivodina si Banat au hranit Iugoslavia si tot de acelasi tip fac performanta in multe tari europene.
    Au inceput ,sa apara asemenea fermieri in satele banatene.Se vede ca nu ne prea trebuie,umblam tot dupa ferme mari aidoma celor de la CAP,cautand explicatii aiurea,dar de fapt ,nu dorim competitie nu dorim ca atitudinea fata de munca ,sa fie una sanatoasa benefica tarii.”Paorii” nu a fost distrusi in totalitate de catre „omul de tip nou”de aceea,poate,inversunarea cu care dupa douazeci de ani , incearca acest lucru conducatori ,despre care nu se stie unde au invatat,ca de lucrat…Un asemenea tip de om nou ar fi fost considerat intrun sat banatean o „bitanga”.

  5. Stimate domnule Modan,

    În postarea dvs. anterioară am făcut efortul să vă critic- pe baze exclusiv logice- chestie care a condus la un cor foarte vocal- și total fără argumente- împotriva mea. Așa e când faci efort- acuma mă mulțumesc să vă întreb- bun, și care ar fi soluția ? Dacă dvs. îi tot dați înainte cu țăranul cel oropsit ieri și azi și probabil și mâine cred că aveți și o soluție pentru ca statul să nu mai dea (așa cum dă din 1990) pomană – pentru că ar trebui să recunoașteți că nu este echitabil- atâta vreme cât toți suntem cetățenii aceluiași stat- ca un țăran să tot primească și să primească- în timp ce un intelectual (profesor, medic, inginer, etc. completați dvs.) să nu aibă nici măcar o deducere pentru cărțile cumpărate- și în același timp poate găsiți și o soluție pentru ca un țăran să contribuie la bugetul de stat- prin CAS și CASS și nu prin alte taxe- cel puțin proporțional/venit .Aștept cu extrem interes răspunsul dvs. sperând că nu îmi veți mai șterge comentariile care nu vă convin- ca la materialul anterior.

    • Domnul meu, io nu pot sa sterg nimic…nici macar ce comentez eu… asta e treaba adminului.
      Solutiile le-am explicat in articolul anterior…impozitarea de la praguri mai mari, care sa „puste” cu venitul minim net salarial. In niciun caz de la 2 ha, care produc un venjit anual de 1000 de lei.Acest prag trebuia discutat, argumentat si nu impus dupa ureche. Dealtfel si Ponta a recunoscut ca s-a facut cam in graba (impozitarea agro), si ca se va corecta „din mers”…cam ciudata metoda.
      Cat priveste contributiile la asigurari sociale solutia exista deja, e in codul fiscal..am precizat acest aspect la un comentariu…tot in articolul anterior.
      Astfel al CASS oricine are un venit este obligat prin lege sa contribuie la santate cu 5,5% din venitul net, dar nu mai putin de 5,5% din sal min brut. Iar la agro, daca esti sub acest venit minim, baza este 1/3 din sal minim brut pe economie. E OK…ar trebui extins la toti cei cu venituri sub minim.
      Cei fara venituri se pot asigura de catre soti, sotii…etc
      La CAS , pentru producatorii individulai, nu exista obligativitatea platii a 31,3%…fiecare face cum vrea…(asa e legea)..cea ce iar mi se pare corect. Cine vrea si poate plateste…si primeste pensie, cine nu…pe barba lui. Aici contributia este uriasa..nu se poate impune cu forta.
      Concluzie:
      -CASS obligatoriu conform cu legea in vigoare (am explicat mai sus)
      -impozit pe venit doar de la praguri care sa fie egale cu venitul minim net (sau un procent de 70-80 din venitul minim brut) NU se mai aplica /hectar sau /cap de animal..ci pe venitul calculat conf normelor de venit, ca suma a tuturor proprietatilor unei exploatatii agro.
      Sau daca nu se poate administra acest tip de impozit…pur si simplu reducerea subventiei..asa cum se face in fapt acum, si virarea banilor la sanatate, in aceleasi procente ca si cum ar fi platite ulterior(practica 90% din sistemul propus de guvern este echivalent cu reducerea subventiei, geaba o imbarliga-n fel si chip)…dar tot de la acele praguri mentionatea mai sus
      Altfel spus daca venitul aferent pamantului si animalelor nu depaseste un anumit prag nu se impoziteaza. Iar pragul sa fie sal min brut x 12 luni x 80%..de ex.
      Pot fi si alte variante…dar toate trebuie sa aibe la baza un minim de subzistenta…exprimat in lei, nu in hectare, oi, capre..etc.

      • Sunt de acord cu ce spuneți dvs.- dar nu cred că este o soluție. Ok, fixăm limita de impozitare și nu luăm impozit sub limita respectivă. Dar vom continua să avem n (un număr între câteva sute de mii și câteva milioane) de cetățeni ai României sub pragul decent de viață- pentru că așa e- și un număr m- de hectare – probabil că cam cu un ordin de mărime mai mic- care nu sunt exploatate în mod corespunzător. Tendința naturală- chiar fără să includem aici nu știu ce străini despre care presupunem că vor să ne fure țara- este ca acest pământ să fie vândut sau preluat la moartea proprietarilor (și e suficient să vă uitați pe știri ca să vedeți ȚĂRANI BĂTRÂNI- eu n-am mai văzut un țăran tânăr din epoca filmelor de gen ”O vară cu Mara la Amara”) și tot se vor forma acele aglomerări de teren- numai că nu vor mai fi cooperative- unde fiecare proprietar să primească proporțional cu cât a adus și cu cât lucrează- ci latifundii. Cred că deja astfel de zone există în România- și aici va fi o problemă destul de spinoasă – ce faci cu cineva care are 5000 sau 10.000 de hectare- pe care le și lucrează și scoate un profit bun din ele- îl lauzi sau te raportezi la legile din 1923 încoace ?

      • @ MirceaM:
        Nu reusesc sa-mi dau seama ce e cu pragul de 2 ha teren agricol. Eu am 3 ha teren agricol. Voi plati pentru 3-2=1ha, sau pentru toate 3 ha?

        • http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Cod_fiscal_norme_2013.htm#cap7
          Aici aveti textul din lege care defineste pragurile de impozitare. Depinde ce culturi aveti pe cele 3ha…daca aveti doar grau veti plati pe 3-2=1 ha, conform cu norma de venit, la care se aplica 16% impozit pe venit si 5,5% CASS..total 21,5%.(71,84 lei ca impozit pe venit+ 24,69 la CASS= total 96,535..de aici vine acel 96 de lei /hactar „impozit”…el contine de fapt impozitul+contributia la sanatate) Daca aveti 2 ha grau si 1 ha floare nu veti plati nimic…pentru ca fiecare „felie” este sub prag.
          Extrapoland putem ajunge la urmatoarele situatii:.
          Sa zicem ca aveti 15,5 ha…re[partizate la limita suprafetelor neimpozabile…nu veti plati nimic.
          Sa zicem ca aveti tot 15,5 ha, dar toate cu grau…veti plati impozit pe 13, 5 ha…conform normei de la grau. Depinde de distributia culturilor si nu de venitul realizat…
          Asa am inteles io..dar trebuie sa asteptam normele de aplicare..cine stie ce surprize vom avea.

    • Conform logicii tale, daca un intelectual ar trebui sa aiba deducere pe cartile cumparate ( care il ajuta sa performeze in meserie ) atunci si taranii ar trebui sa primeasca pe sapa, harlet, nici nu mai vorbim de alte utilaje, cu care si ei performeaza.
      Este perfect conform logicii tale.
      Merge?
      Vrei sa fii mai bun in meseria ta ia si invata, cumpara-ti bibliografie, nu sta cu mana intinsa.
      Vrei sa fii mediocru, stai pe coada!
      Daca tu, stat nu mai vrei sa fii furat/inselat, priinde-i pe cei care fac asta, nu da cu barda in toti.
      Asta ca is cum ar fi 10 bolnavi la un picior dintr-o suta, si , ca sa fii sigur ca rezolvi problema le tai cate un picior la toti, fiind sigur ca astfel ai 100 de sanatosi!Exact asa se comporta guvernul ”cinstit si competent”
      De atata cinste si competenta o sa ne ia gaia pe toti, partizani usl, pdl sau alte partide

  6. Va multumesc mult pentru comentarii. Ma bucur chiar si mai mult vazand ca mesajul a fost perfect inteles.
    Am recitit zilele astea codul fiscal modificat (art 71,2,3,4) cu tabelele aferente. Lipsesc cu desavarsire normele metodologice ( care dau de fapt modul concret de impozitare), iar logica de impozitare este total aiurea. de ex…daca ai animale si suprafete la limita de neimpozitare (cumulat poti sa ai 2ha grau+2ha floare +…etc 2 vaci+6 porci+10 oi+…etc) faci 15,5 ha si nu vei plati nimic….iar daca ai , sa zicem 4 hectare de grau vei plati impozit pe 2 ha. Sau daca ai 500 de hectare pe care nu pui nimic, (teoretic te amendeaza ..practic poti sa „scapi”)…iarasi nu platesti…cica nu ai venit pe ele. Astia parca sunt cazuti din Luna…isi imagineaza ce se va intampla la administratiile financiare cand vor trebui sa prelucreze vreo 4 milioane de declaratii…si vor trebui sa trimita decizii de impunere? Abia ase descuraca acum…mi se face groaza cand ma gandesc ce va urma la fisc.
    Evident ca problema impozitarii agro trebuie rezolvata…dar nu asa, la heirup.

  7. Tare frumoasă şi duioasă povestea dumneavoastră, domnule Modan. Da’ ce păcat că nu aţi avut răbdare să-i puneţi şi căciuliţele alea româneşti, ca să bucure ochiul nostru de curgerea lină a graiului de ţăran. Dacă nu v-o fi cu bănat, uite că m-am înhămat io la o parte de sarcină, poate continuă şi alţii, să nu lăsăm bunătate de text in latina asta nudă şi rece:

    „Am şi io un bai…nu ştiu să mă socotesc anu ăista, şi nu vreau să mă fac dă ruşine cînd o vini perceptoriu`. Zice că trabă să plătim în plus pră pământ, şi dacă ai marvă trabă si pră aia.

    Io mi-s ţăran, paore cum să zice pe la noi prin Banat*. Adică un fel de gospodar mai cuprins, care are şi pămînt, si oţâră marvă…ba mai are şi fo doi pruni să facă rachie d-aia moale, cum să bea pe la noi, că-i cam ruşinos să meri otova la birt in tată dimineaţa. Îs si d-ăştia..da-s vinituri. Io beau un ştamplu la amiaz, c-aşa o zis şi dom` doctor, că-i bună la tenziune, da’ nu mult..numa un păhăruţ d-ăla micuţelan.

    Am 3 porci ş-o vacă, că mi-s mai bătrâior, nu mă mai ţin puterile ca-n tinereţă… cand eram ficior eram fala satului, vorba lu` Petrică Moise “Tată lumea-mi ştia frică, Când puneam de coarne bică”. Bătrâneţile, dragii moşului, îs haine grele. Penzia cam micuţea, baba se mişcă mai mereut …nu-i vorbă, e gingaşă ca-n tinereţă, da’ nu mai poate nici ea, sireaca…ba o dor şalele, ba-i amurţe mâna. Copilu` are slujbă la oraş, e domn …mai vine şi el in cât-o sâmbătă, când nu-i zăpada prea mare, sau n-o ploiat..ca altfel nu se poate intra la noi pră socac. Am mai pus noi piatră, dărâmături din ce mai strica vecinii… da’ nu-i d-ajuns, imala e pân` la osie cand vine ploaia, ţine-o Doamne curată.”

    *nota mea: „paore”, regionalism cu sensul de ţăran, lucrător agricol, din germ. „bauer”

  8. fain articolul dar graiul nu e banatean ci un soi de amestec banateano-ardelean. V-o spune unu’ care-i banatzan in tzoalele lui.

    • Domnule draga, fiind si dvs banatan stiti foarte bine unde traba sa cautam daca vrem sa ne clatim urechile si ochii in grai banatan de calitate. In poezie…Pentru amatori cateva poezii le gasiti aici:
      http://brancusi.org.ro/files/2009/10/Poezie%20in%20grai%20banatean%20vol.%201.pdf
      Cenaclul „Gura satului” …si nu numai, ne-o desfatat si prin viu grai. Cola lu` Tutuba, uica NIta sunt personaje antologice.
      Nu am pretentia catusi de putin ca as fi un bun vorbitor in grai banatan…desi sunt nascut, crescut si educat in Timisoara nu-i deloc simplu sa vorbesti cursiv, si cu un lexic bogat in grai banatan. Traba si otar` de talent.
      Intentia a fost alta…si vad ca a fost perceputa corect.

  9. Haida’-hai, euNuke, sa nu fim carcotasi.
    Daca tot tindem spre perfectiune, de ce sa nu fim cerut stimatului autor sa-si scrie articolul in grai de-al nostru dùlshie banatzean, nu ? Cum a facut-o V.V . Delamarina ?

    Scopul articolului nu era asta, cu toata stima. Eu cred ca punctul principal de vedere a fost argumentat, si anume ca intr-o tara aflata la marginea Europei, micul producator agricol este sufocat de catre guvern printr-o politica fiscala si printr-un sistem de subventii agricole complet rupt de realitate.
    Of, nu stiu cum sa mai spun dar daca ajungi sa stai sa compari cele doua sisteme agricole ( european si nord-american, pe care intamplarea face sa-l cunosc destul de bine), mi se pare ca diferentele sunt colosale. Poate , cel mai important de mentionat este faptul ca toate programele de subventionare se deruleaza prin sindicatele si asociatiile de producatori agricoli. Este induiosatore si minunata povestea lu’ uica Patru (sa-i zicem asa, omului nostru cu baiu’) dar atata vreme cat incearca sa faca agricultura pe care o facea mosu’ lui si mosu’ lui mosu’ lui, si mai ales de unul singur, nu ajunge foarte departe.
    Cateva cifre : in QC la 8 milioane de locuitori, avem 30000 de fermieri. Majoritatea sunt indatorati pentru cel putin 2 generatii. Cu toate astea, fiecare dintre aceste ferme genereaza venituri in valoare de 100.000-500.000 CAD /an. Ferma medie producatoare de lapte are 40-50 de capete ( rar am vazut ferme mai jos de 25 de capete). E drept si noi avem probleme, dar acestea sunt de alta natura ( indatorare si lipsa generatiei care sa preia stafeta).
    Cu toate astea singura modalitate prin care am putut sa facem fata concurentei americane, aici in QC, a fost sa reorganizam sectorul agricol. Mai pune aici presiunea Chinei si mai ales a Americii de Sud si ai imaginea aproape completa .
    Da, Romania e departe de America, dar produsele agricole vin in lanturi de magazine care sunt din ce in ce mai mari, si care au nevoie de marfa en-gros cu livrare tot timpul anului. Pentru a face faca acestor provocari logistice, sectorul agricol trebuie sa se replieze. Misiunea guvernului este sa gaseasca parghiile necesare pentru ca aceasta reogranizare sa se faca intr-un mod cat mai putin pagubos social si cu costuri cat mai mici.
    Din pacate cu toata stima ptr actualul guvern de la Bucuresti, nu cred ca in aceasta guvernare vom asista la acesta transformare atat de necesara.

    • Politica guvernului in domeniul agricol nu e deloc rupta de realitate. Doar ca scopul ei nu e bunastarea taranului, independenta alimentara, reducerea deficitului comercial si alte asemenea bunatati…
      ci falimentarea micului intreprinzator in gricultura pentru a permite cumpararea terenurilor, reducerea productiei agricole pentru a avantaja firmale de import si marile lanturi de supermarketuri, incurajarea evaziunii si a furtului prin manevrele tip TVA, controlarea electoratului de la sat prin mentinerea lui in dependenta fata de stat. Si scopurile astea nu sint de azi de ieri, ele dau directia politicii agricole din 90 incoace.
      In alta ordine de idei, toata lumea rebuie sa plateasca impozit, dar toata lumea ar trebui sa beneficieze de bugetul de stat. La sat drumurile sint de pamant, si nu sint curatate de zapada niciodata, nu exista retele de canalizare/apa potabile, nu sint scoli,nu sint spitale, se fura ca-n codru chiar si pe cimp sub supravegherea politiei; adica statul nu prea exista acolo, si atunci de ce sa plateasca impozit?

      • Sorine, bugetul cât e nu merge nici măcar pe chestiile de care beneficiem cu toții. La sat ” ceea ce ai scris tu…” dar dacă oamenii vor drumuri asfaltate, canalizare, etc. să plătească și să muncească, mah ? Nimeni nu oprește pe primarul de la Chichirenii de Jos să strângă lumea să facă un drum- să angajeze un credit, neh ? și să folosească forța de muncă autohtonă . Au un buget local de venituri și cheltuieli din care aflarăm că primarul și- a tras primărie cu piramidă de sticlă, mah (gusturile proaste sunt eterne pe plaiul mioritic) dar nu a făcut canalizare nici de frică. Ce ne pasă nouă, câtă vreme e autonomie locală, dacă plouă ?

    • domnule Quebecoisfier, aşa-s io din fire: cârcotaş, sper să-mi iertaţi ieşirile nevricoase. Şi dacă nu am nimica de criticat şi obiectat nu mă apuc să scriu comentarii pe marginea articolelor. Numa că de data asta nu ca să atac textul -care tare mi-a plăcut- am intrat pe forum, ci ca să instig la rotunjirea lui. Nu mi-aţi dibuit intenţiile şi nu-i bai. Textul este bun tocmai pentru că nu este o analiză tipică, scorţoasă şi lemnoasă, registrului publicistic, ci o poveste ce poate fi asociată genului literar. Tehnica mărturiei fictive este un procedeu narativ propriu literaturii, şi, aşa cum se vede, efectul celor relatate astfel este cu mult mai puternic. Domnul Modan a reuşit chiar să-l tempereze şi emoţioneze pe domnul George, arhanghelul urbanizării şi civilizării prin fiscalizare, care, aşa cum ne-a dovedit cu prisosinţă, era captiv unor prejudecăţi şi stereotipuri îngrozitoare despre ţărănimea neaoşă [rezultat al propagandei ce fracturează astăzi societatea noastră făcîndu-ne să ne urîm sau dispreţuim între noi pe criterii artificiale precum ocupaţia, poziţia geografică, gusturile muzicale, culoarea părului şi capacitatea cilindrică a motoarelor].

      Acum, despre aşa-zisele strategii guvernamentale. Nu mi s-a părut că articolul atacă această chestiune, dar o s-o fac eu.

      In primul rînd trebuie să vă mărturisesc convingerea mea că orice strategie guvernamentală care se sprijină pe principiile dirijismului economic şi tinde către un control generalizat al pieţelor este o tîmpenie, scuzaţi duritatea termenului. Indiferent cine şi unde pritoceşte întruna planuri măreţe de salvare a agriculturii rezultatul întotdeauna este prost spre catastrofal. Că strategiile tehnocraţilor se aplică in America, in UE, in Canada, in URSS sau România nu contează prea mult, de fiecare dată se termină cu un eşec care generează la rîndul lui noi planuri de salvare a agriculturii de efectele dezastruoase ale vechilor planuri.

      Tot soiul de specialişti români se reped să acuze fragmentarea fondului funciar in România, dar niciunul probabil nu s-a confruntat cu situaţia care a condus la acest fenomen: instabilitatea şi precaritatea regimului proprităţii private in România. Principala cauză a fragmentării este chiar strategia guvernamentală a împroprietării arbitrare, prin nesocotirea vechilor amplasamente şi titluri, ceea ce a condus la peste 2 milioane de procese legate de proprietate, mare parte fiind litigii asupra terenurilor extravilane din rural. Au trecut 23 de ani de reforme şi strategii şi situaţia juridică a acestor terenuri nu a fost incă rezolvată şi incă sînt procese pe rol. La această gravă dezordine ce marchează proprietatea privată a contribuit şi amânarea adoptării Legii Cadastrului şi ulterior întîrzierea lucrărilor de cadastru şi iată că nici in prezent publicitatea imobiliară nu acoperă tot fondul funciar şi incă se trage de timp. Nu numai că acest fenomen a condus la îngheţarea tranzacţiilor imobiliare pe o perioadă îndelungată -este dificil să vinzi un teren in litigiu care nici măcar nu este localizabil- dar fermierii -oricum slab capitalizaţi- s-au aflat in imposibilitatea de a contracta credite pentru dezvoltare pentru că garanţiile lor nu erau valide sau insuficiente pentru acoperirea unui împrumut serios. Ca să obţină un credit ţăranii erau obligaţi să garanteze cu singurele bunuri identificabile şi cu o valoare rezonabilă de piaţă -casele şi terenurile intravilane- de unde şi spaima lor de executare silită şi reticenţele in angrenarea de relaţii de credit pe termen lung.

      Peste această situaţie gravă determinată de politicile, strategiile şi legile proaste adoptate de toate guvernele postdecembriste, s-a suprapus contextul aderării şi angrenarea economiei noastre in reţelele redistributiviste ale Uniunii Europene. Ceea ce părea iniţial pentru oamenii simpli un aspect pozitiv -faimoasele fonduri europene- se va dovedi cît de curînd a fi un cadou otrăvit. De ce? pentru că sistemul de subvenţii încrucişate este prost şi falimentar prin definiţie şi pentru că, pe deasupra, sistemul european este şi discriminatoriu şi extrem de costisitor interpunînd pe filiera subvenţiei agenţii naţionale de plăţi; aşa se face că astăzi fermierii români sînt obligaţi să participe pe o piaţă puternic reglementată, birocratizată, dirijată şi planificată, in care sînt din start supuşi unei concurenţe externe favorizate de politicile Centralei UE dar şi de cele naţionale, concurenţă ce beneficiază de subvenţii de 3 pînă la 6 ori mai mari decît cele primite de băştinaşi. Asta in condiţiile in care, aşa cum arătam mai sus, capacitatea de capitalizare a fermierilor români este extrem de redusă. Ca să aibă oarece şanse, aceşti fermieri sînt obligaţi să „aplice” pe diverse programe de susţinere a agriculturii, ceea ce îi transformă in birocraţi şi le impune un nou cost al capitalizării, echivalent sau poate chiar mai mare decît dobînzile pe care le-ar fi plătit dacă ar fi avut posibilitatea de a se împrumuta. Aşa se explică de ce galantarele marilor magazine sînt pline de brînzeturi germane şi poloneze la preţuri apropiate de produsele locale, ba chiar mai mici in unele cazuri. Pe piaţa fructelor şi pe cea a lactatelor, românii au pierdut masiv din cota deţinută înainte de 2007, dar ăsta-i doar începutul, căci, in curînd produsele româneşti vor dispărea definitiv din magazine şi vor putea fi achiţionate doar pe piaţa neagră, de la contrabandişti.

      Actualul impozit funciar pritocit de guvernul socialist nu este altceva decît bomboana pe coliva agriculturii româneşti. Şi nici nu este un impozit propriu-zis, ci o metodă de extorcare a fondurilor europene, pentru că nu taxează un venit sau un profit ci simpla deţinere de bunuri deja impozitate, iar reţinerea nu se face din capitalul prezent, ci din cel viitor reţinut la sursă. Pentru cei din mediul urban: este ca şi cum aţi fi impozitaţi incă o dată pe apartamente, pe ceea ce depăşeşte norma locativă de 10mp/persoană, plus impozitarea balcoanelor -unde pot fi crescute plante şi deci obţine venituri, a acoperişurilor -unde se pot pune panouri solare şi obţine venituri şi a curţilor dintre blocuri unde, evident, se pot amenaja mici ferme cu profituri bunicele.

      • Revenind cu comentariul dispărut și fără năut- chiar, s-o mai produce Nechezol ? Deci, de ce ar trebui cineva să cumpere de la producătorul român, fie și prin contrabandiști ? Apropo, în anii 20 contrabandiștii din Ucraina de Nord treceau în statul român prin grădina lui străbunicu. Dar pe vremea aceea contrabandau ciorapi de mătase și alte chestii folositoare.

        • „Deci, de ce ar trebui cineva să cumpere de la producătorul român, fie și prin contrabandiști ?”
          Domnule George, nu există „trebuie” in ecuaţia asta, că, atunci cînd vine vorba de buzunar orice român sănătos la cap va alege ce-i mai ieftin pe o piaţă, uitînd şi de patriotism şi de scrupule fiscale sau juridice. Dar, aşa cum s-a ajuns in comunism ca orăşanul fără rude la ţară să cumpere porcu de la contrabandişti -că altfel nu se găsea- tot astfel se va întîmpla şi acum cînd, in virtutea măsurilor socialiste recente, fermierul băştinaş -ăl mai descurcăreţ- se va reorienta către pieţe mai libere şi va livra produsele cele mai căutate şi mai puţin susceptibile de a fi fiscalizate de către organele statului. Nişele sale sînt determinate de Politica Agrară Comună a UE, mai exact de nivelul subvenţiilor pe fiecare categorie de produse agricole, micii producători locali căutînd sectoarele cel mai puţin susţinute de state pe a putea intra cu şanse de cîştig pe piaţă, ca atare, cum cele mai puţin subvenţionate ramuri sînt creşterea animalelor şi legumicultura, dumneata vei putea găsi pe piaţa neagră, la obor sau prin aprozare virtuale, curcani, iepuri, găini, porci, viezuri şi alte dobitoace strămoşeşti la preţuri rezonabile, sub cele de export din supermarket, precum şi tot soiu de legume şi fructe strîmbe şi găunoase dar mult mai ieftine decît cele de pe pieţele albe. Şi o să alegeţi produsul românesc sau bulgăresc sau unguresc [depinde in ce zonă a ţării rezidaţi], chit că nu veţi avea nicio garanţie asupra calităţii, asta pentru că toate cele necesare vieţii se vor scumpi anul acesta cum probabil nu văi imaginaţi şi atunci veţi fi obligat să achiziţionaţi un măr mai ieftin ca să vă rămînă bani de o carte la 3 luni. Iar naţionalitatea contrabandiştilor nu are nicio relevanţă. Ar putea să fie sîrbi, armeni, greci, ţigani şi evrei, nu o să vă intereseze aspectul ăsta. Şi nici nu o să mai aveţi pretenţia de chitanţă cînd o să descoperiţi pe internet că nişte samsari evazionişti vînd kilu de cartofi de 2 ori mai ieftin decît la carrefour şi vi-l livrează acasă in condiţii conspirative. Desigur, asta dacă nu vă hotărîţi să treceţi la dieta „Ento Box” vehiculată in mediile cele mai verzi şi mai progresiste ale tineretului.

          • Dragă EuNuke, singura problemă în raționamentul matale este că și peste hotare- acolo unde nu e guvernul Ponta ci guvernul Merkel, de exemplu, prețurile la supermarket sunt mici, mici, mici.Îndoi-m-aș și n-am cui că producătorul autohton va scoate pe piață carne la preț mai mic decât supermarket-ul- pentru simplul motiv că n-are cum. Ceea ce se comercializează la supermarket nu este- așa cum încearcă unii să ne convingă- prețăluit așa ca să ne ruineze supermarket-ul și să câștige el din adaosul la raft. Nici pe departe. Supermarketul trăiește din asta- adică din vânzări. Acolo vei găsi carne de luni și până vineri în timp ce producătorul autohton va avea în cel mai bun caz- pentru luni și marți. Și la autohton nu vei găsi niciodată condițiile de curățenie și ordine existente în supermarket-urile – nu neapărat de la noi dar din Germania- de exemplu. Gustul e din fericire- sau din păcate- la fel- ba chiar sunt unele lucruri pe care autohtonul nu le face- fie pentru că n-are tehnologie fie că nu îi convine. La ora actuală piața e controlată- n-am idee în ce proporție dar e controlată- de firmele străine. Și nu văd de ce și-ar scumpi ele produsele- în afară de o devalorizare a leului extrem de accentuată.

            • Domnule George, am impresia că nu aţi priceput cum funcţionează pieţele europene in acest moment şi sînteţi in schimb prea preocupat de hibele imaginare din raţionamentele mele. Citiţi vă rog cu atenţie următoarele:
              1. Preţurile actuale -foarte mici in raport cu costurile de producţie- sînt întreţinute de către state, prin intermediul PAC [politica agrară comună] , or, nivelul subvenţiilor nu poate fi garantat la infinit, deja aceste state se împrumută pentru a putea acoperi cuantumul ridicat al subvenţiilor din agricultură. Iar costul acestor împrumuturi este diferit de la o ţară la alta, cu diferenţe foarte mari între axele N-S şi V-E.
              2. Subvenţiile se acordă încrucişat -pe terenuri şi pe recolte. In timp producătorii -mici, mari, contează mai puţin dimensiunea in acest sector- sînt dezavantajaţi in faţa marilor deţinători de pămînturi -care-s mai puţin afectaţi de fluctuaţiile inerente de pe pieţe. De aici şi dezinteresul crescînd al producătorilor de a investi in agricultură, cel puţin in sfera subvenţionată şi implicit controlată prin PAC. In sectoarele subvenţionate legile naturale ale pieţei sînt distorsionate de intervenţia etatistă şi preţurile fixate implicit nu mai reflectă costurile aferente proceselor de producţie. Prin urmare, deşi sînt beneficiari de subvenţii, o mare parte din fermieri încep să meargă in pierdere din cauza acestor preţuri mici de care se bucură o vreme consumatorul final, şi, prin urmare, ori dau faliment ori se reprofilează rapid. Iată ce se întîmplă, de pildă, pe piaţa lactatelor
              http://www.agrointel.ro/4095/1000-de-tractoare-asediaza-bruxelles-ul-avem-lapte-prea-mult-si-prea-ieftin/
              3. Lanţurile de retail germane îşi permit să ţină preţurile foarte jos pentru că au o capacitate mare de discount, insă nimic nu garantează că, in ipoteza accelerării prăbuşirii economice, îşi vor păstra magazinele din România sau că vor păstra preţurile actuale. Mai degrabă vor prefera să caute metode de a scoate marfa in afara Europei [aşa cum s-a mai întîmplat recent, in situaţia crizei de supraproducţie din 2007-2009, cînd procesatorii europeni au reuşit să obţină subvenţie de export de la UE pentru a-şi putea lichida convenabil stocurile imense]. Nu vă bazaţi pe bunăvoinţa şi generozitatea managerilor străini de supermarkete! ei sînt aici ca să obţină un profit, iar in momentul in care populaţia României nu va mai fi capabilă să suporte creşterile de preţuri [inevitabile, pentru că in timp ce vorbim noi pe forum se scumpesc gazele, curentul, benzina şi implicit transportul, iar toate acestea vor fi iute reflectate in preţurile de pe raft] îşi vor restrînge activitatea sau chiar retrage de pe piaţa locală. Dacă pentru ei o să fie mai rentabil să-şi vîndă brînza la arabi de ce si-ar mai bate capul cu populaţia sărăcită din estul Europei?
              4. Fermierii locali nu o să-şi vîndă direct producţia orăşenilor. am crezut că e de la sine înţeles acest aspect. O să se înmulţească -deja au apărut- intermediarii care o să speculeze efectele crizei şi ale politicilor aberante ale centralei UE şi ale guvernelor naţionale. Pentru fermierii mici şi medii accesarea fondurilor europene o să fie tot mai dificilă şi costisitoare -mai mare daraua decît ocaua- şi, in plus, o să rişte confiscarea parţială la sfîrşitul anului a subvenţiilor, ca atare aceştia vor prefera să vîndă ieftin, nefiscalizat, pe un profit minim, in scetoare nesubvenţionate, numai ca să se menţină pe linia de plutire, ş-atunci vor intra in reţelele contrabandiştilor. Aparent paradoxal , tentativa de comasare a terenurilor agrare prin supraimpozitare [o aiureală chiar şi la nivel teoretic] va genera o şi mai mare fragmentare a proprietăţăţii agrare, pentru că proprietarii rurali cît de cît chivernisiţi îşi vor parcela terenurile prin împărţeala intre membrii familiei doar ca să se sustragă cotelor fixate aberant de guvern şi să între in categoriile neimpozitate. Economia o să se scufunde şi mai mult in pieţele gri şi negre, slab sau deloc fiscalizate, iar statul va obţine şi mai puţini bani din taxarea comerţului cu produse agricole.

              desigur, orice predicţie economică poate fi privită şi ca snoavă oraculară, demnă de dispreţul oamenilor raţionali, şi nu aveţi decît să luaţi ca atare toată această poveste şi să vă înarmaţi cu cele mai bune intenţii şi cu cel mai de calitate optimism ca să treceţi cu bine prin criza economică.

            • euNuke, va pierdeti vremea. Dl. Andrei George are dreptate si dvs. nu, pentru simplu motiv ca dansul are dreptate si dvs. nu. QED.
              E cat se poate de limpede.

    • Domnule Q, si eu as fi extrem de bucuros daca as putea sa iau credit 200k dolari pe 30 de ani, cu dobanda de 2-3% an. cu perioada de gratie de vreo 5 ani, motorina sa fie la jumatate pret ca acum, subventia dubla, si in loc de 41 de plati pe an la stat sa fac doar vreo 8. Mi-as schimba instant Lamborghiniul de 35 de ani cu un John Deere nou, Claasul ciuruit de rugina cu un New Holland dragut care recolteaza singur, tractoarele romanesti le-as da la fier vechi, sa nu-mi mai mananc nervii cu ele…as aplica o fertilizare care sa produca 8 to/ ha…as fi mai bogat si as contribui si mai mult la buget.
      Apoi m-as trezi din …vis

      • Nici vorba de asa ceva, imprumuturile in conditiile de care vorbiti , nu ca n-or fi, dar sunt destul de rare. In termeni mai realisti vorbim de imprumuturi pe maximum 15 ani, cu dobanzi variabile ( 2.5%, 7% sau 8% in functie de proiect pentru 50% din suma mai jos de 500k, iar partea cealalta de 50% este la 8%).
        Asa ca nu va fie frica, iarba nu-i mai verde de partea asta a gardului…
        Decat ca da, lucrurile merg mult mai smooth, nimeni nu sta luni de zile cu jalba-n protap sa faca pe usierul pe la banci. Femierul face aplicatia online prin UPA ( Uniunea producatorilor Agricoli si prin banci semi-guvernamentale) etc, etc.

        Omul asta de care vorbim, sa-i zicem Rejean, (si care seamana tare al naibii cu uica’ Patru) munceste pana pica jos,…. la ora 8 dimineata cand vine truck-ul de la procesator sa ii ia cei 3000-4000 de L de lapte din tank-ul de refrigerare, nu-l mai gaseste la ferma. Soferul truck-ului ii scanneaza codul de bare, ii face testele rapide apoi ii pompeaza laptele si ii lasa actele pentru decont, si s-a dus, ca ala mai are vreo 10-15 de ferme de facut pana isi umple cisterna.
        In timul asta, omul nostru este de la 5 dimineata pe tarla ca sa isi semene porumbul, ca a contractat toata productia, de acum pe 5 ani inainte cu industria de etanol pentru combustibil auto. …

        • Dați-mi voie sa fiu sceptic. De la 2,5% la 8% e cale lunga…la fel de lunga ca și productia de 3-4000 litri la o ferma medie de 40-50 vaci( cum spuneati in postul anterior). 80 litri /zi? Probabil la o ferma cu efectiv dublu , daca nu și mai bine.
          Problema la noi e ca trebuie sa ajungi la acel efectiv, plus infrastructura si utilajele aferente. Daca reusesti sa aduci indicatorii de risc , de profitabilitate si de lichiditate in parametrii specifici unei activitati rentabile..OK La 8% dobanda pe total active (presupunînd ca incepi de la zero), cu active circulante 50%(sa zicem) am dubii mari ca vei obtine un profit din exploatare constant, multianual, de 30%..ca sa-ți raman si tie un PB de14% impozabil, apoi inca odata impozabil ca dividend…mai ramai cu 9%) Daca ai prins un an nașpa, cu zero profit din exploatare (cum a fost in Ro in 2012…media la porumb a fost de 2 to/ha… pragul de rentabilitatea este tot pe acolo)…faliment scrie fruntea ta(daca ai credite)
          De aia au succes doar cei care pornesc cu fonduri proprii, sau cei care vin cu bani de afara, luati cu dobînda mica, pe termene mari. Sau care reusesc sa acceseze fonduri europene. Ori noi sutem deficitari si la capitaluri proprii si la absorbție.

  10. Ca-i laie sau balaie, toata lumea trebuie sa plateasca impozit pe venit sau pe teren.

    Domnule MirceaM, nu cred ca e benefic ce faceti. Nu ajutati cu nimc micii producatori prin atitudinea asat ambigua, de fapt ce doriti, sa fie categorii scutite de impozit sau ce?

    Adevaratele probleme sunt altele, faptul ca nu exista o strategie pe termen lung in agricultura, faptul ca micii producatori nu sunt indrumati sa se asocieze, sa foloseasca tehnologii eficiente, ca nu se plafoneaza importurile de legume si fructe si muuulte altele.

    • Cititi articolele pe indelete si-o sa intelegeti usor ce doreste autorul. O spune de altfel mai scurt , explicit si clar si intr-un comentariu mai sus (cel in care-i raspunde d-lui AG).

    • Idem. Și aici fuse și se duse spre pășunile cele veșnic înverzite un comentariu. Pentru a-l rezuma, fără a supăra pe nimeni, sau suntem toți egali în fața legii- și plătitori de impozite- sau avem 2 categorii de cetățeni – unii mai fraieri care-și plătesc datoriile și alții mai șmecheri care nu….

  11. @euNuke
    haideti, vedeti ca ne intelegem ?
    Sunt perfect de acord cu dvs cu privire la fragmentarea fondului funciar. Situatia sta exact asa cum ati descris-o, iar cauzele…ce sa mai vorbim…. quote euNuke :”Peste această situaţie gravă determinată de politicile, strategiile şi legile proaste adoptate de toate guvernele postdecembriste, s-a suprapus contextul aderării şi angrenarea economiei noastre in reţelele redistributiviste ale Uniunii Europene.”

    Ceea ce se stie mai putin este ca problema a inceput chiar imediat dupa revolutie prin lipsa de vointa politica in mentinerea structurilor asociative , da, da, o spun cu toata raspunderea, gen CAP. Cei care au dubii despre aceasta afirmatie, si stiu exact despre ce vorbesc, sa stea de vorba direct cu Petre Roman, sau mai bine cu Ion Iliescu.
    Mai apoi, nici un guvern nu a mai fost in stare sa opreasca acest bulgare de zapada care a luat-o la vale, iar rezultatul l vedem astazi cu totii (fragmentarea fondului funciar).

    Despre impozite: Impozitarea unui fermier in toata lumea civilizata este de fapt o suma de doua chestii absolut distincte : impozit pe teren , care este o proprietate ca si o casa, masina, barca, etc si care se plateste la mp. ….si impozitul pe venituri in agricultura. Aici ii marea buba ( sau bai’ :)…) ca nu poti sa impozitezi ceva ce nu poti sa masori. Ca sa masori ai nevoie de un sistem unic de gestiune. A-l pune pe uica Patru sa faca asa ceva este o pierdere de timp, este o utopie politica, o prostie economica si o tampenie fiscala.

    Solutia nu e aici, solutia, inca o data, sta in asociatii/sindicate de producatori puternice care sa apere interesele mebrilor si care au forta sa negocieze cu guvernul si cu UE.

    • Ia te uită, cum stau eu liniștit, ronțăind dintr-un beeft steak în sânge- și cu o bere Peroni în mână- și fluierând ”Floricele de porumb” sau ”Calule, mănânci ovăz”- după preferințe. Când am afirmat- pe undeva prin articolul anterior- că modul în care s-au lichidat CAP-urile în 1990 a fost o crimă pentru România- comentariul respectiv a luat-o la vale, până ce nici nu s-a mai văzut.Acuma , îmi pare rău pentru euNuke dar nu erau nici comuniștii când au înființat colhoz-urile și respectiv CAP-urile chiar niște ideologi inventivi obsedați- ci pur și simplu au copiat sistemul de întovărășiri agricole care s-a răspândit la sfârșitul secolului XIX și în prima parte a secolului XX: Că la ruși n-a ținut- e limpede și clar- de aceea au trebuit americanii să pompeze în ei grâu- de prin 1919 încoace. Că la noi a mers- o dovedește faptul că Ceaușescu și-a plătit datoria externă cu mâncare. Idiotul- sau idioții- care și-au închipuit că dându-le unor țărani de operetă pământul înapoi o vom duce ca în cea mai bună dintre lumi- ar merita să o ia pe urmele lui Ceaușescu.

  12. E bine ca se face impozitatea pe cap de animal: o sa se plimbe vacile in sat in directia cealalta fata de perceptor :))
    La oi „ia barosane si tu un kil de brinza si o palinca, si numara-mi 5, nu 15, alalalte si asa sint gaini cu blana ….”

  13. Vai, murim ! Așa striga o babă în frig și ninsoare, în stația Galați acum vreo 2 săptămâni. Acuma, n-a murit, așa cum n-o să moară nici piața agricolă pe care euNuke a și îngropat-o. Nimeni nu se împrumută ca să subvenționeze produsele agricole dintr-un motiv foarte simplu- nu este nevoie de așa ceva. Producția țărilor dezvoltate e suficient de mare pentru ca să-și asigure hrană ieftină – cel puțin pentru viitorul pe care ni-l putem imagina. Iar cei care își închipuie că s-a dus naibii rapița și că va începe o nouă glaciațiune pe principiul ”eu cer pe porcul meu cât vreau eu- și o să și capăt”- se înșală foarte mult- și nici nu prea citesc. Dacă Quebec-ul e în stare să țină 8 milioane de oameni cu 30.000 de fermieri probabil că și în țările europene, spre mirarea naivilor noștri, subvențiile către agricultură nu provoacă găuri în bugetul național. Întâmplător nu cunosc eu foarte bine piața agricolă comunitară actuală- dar cunosc mult prea bine amănunte despre Marea Criză din anii 30- care țineți-vă doamne și domni de scaune, a fost o criză de supraproducție- nu de subproducție. Și nu exista nici piața comună agricolă și nu se dădeau la vremea respectivă nici un fel de subvenții. Dar totdeauna există oameni care în loc să se refere la realitate preferă wishfull thinking- dacă o muri capra vecinului, dacă dă faliment sistemul de subvenții…

    • „Nimeni nu se împrumută ca să subvenționeze produsele agricole dintr-un motiv foarte simplu- nu este nevoie de așa ceva. ”
      Dar realitatea economică spune cu totul altceva: TOATE statele membre ale Uniunii Europene au datorii suverane imense in acest moment, inclusiv Germania, in principal ca să plătească subvenţiile sociale şi, in raport cu bugetul UE, subvenţiile agricole -care-s cea mai mare felie din acest buget. Şi se împrumută in continuare. Dar, probabil dumneavoastră deţineţi informaţii speciale din care reiese că banii de împrumut nu se duc in agricultură.

      Dar, nu-i nicio problemă, totul o să fie bine şi dumneavoastră nu aveţi niciun motiv să fiţi nemulţumit -doar aveţi mare încredere in dibăcia eurocraţilor- şi ar trebui să fiţi fericit că cineva -un birocrat competent al Centralei UE- vă ia banii ca să-i dea ţăranilor din toată Europa. OK? deci nu vă mai plîngeţi atîta de ajutoarele primite de ţărani, căci aşa au hotărît oamenii de bine din Comisie. Totul o să fie bine, Europa o să prospere şi belşugul şi abundenţa o să scalde pieţele Uniunii.

      • Dragă EuNuke, ceea ce se numește wishfull thinking este de groază. Acuma și eu îmi închipui- așa cum dvs. vă închipuiți că face cineva datorii să subvenționeze agricultura- că sunt un flăcău frumos , viril și nemaipomenit de deștept- dar ca să parafrazez un banc- în realitate se vede invers. Nenorocirea dvs. este că lecturez presa străină de prin 1983…1984- așa că pot să vă spun cu mâna pe inimă că n-am găsit prin Stern, Der Spiegel,Paris Match, Newsweek și Time ce spuneți dvs. Dacă aveți cumva vreun link serios în care să se spună că datoria Germaniei – de exemplu- e dată de cheltuielile agricole- vă rog să-l trimiteți pentru că sunt curios.
        În altă ordine de idei am mai mare încredere în eurobirocrați decât în birocrații cu spirit de solidaritate din România. De ce ? Pentru că nu va fi subvenționat- la nivel European- decât fermierul ăla care într-adevăr produce ceva. Și pentru că am oarece cunoștințe de ce se găsește- și cum arată- marfa din Germania sau Franța- față de ce produce fermierul român am o încredere muuult mai mare în prima categorie.

  14. euNuke are perfecta dreptate. Agricultura este cel mai „neliberal” segment al unei economii, privita atît la nivel macro cât și mondo. Aș fi cel mai fericit dacă n-ar exista subvenții deloc, in nicio țara. Aș concura „pe bune” si cu neamțu si cu franțuzu…probabil mai greu cu americanu. care are prețuri mult mai mici la motorina. Dar oricum ar fi mai „p-aproape”.
    N-a fost sa fie…economia este din ce in ce mai mult de tip dirijist, keynesianista..s-a vazut foarte clar in ultimii ani. Bancile naționale au intervenit la greu, au salvat pe cei „too big to fail”‘fara nicio reținere (excepția notabila fiind LB). Politicile discreționare au ca scop fie cresterea economica…fie stabilitatea prețurilor…fie amândoua. Pe lînga elea mai avem șă masuri temporare, care au scop atenuarea șocurilor de acelașsi tip. Așa afost in perioada f. bine sesizata de euNuke, cîand eram invadați de produse de import (îmi aduc aminte ce prețuri de rahat erau la porc, eram inundați de carcase poloneze)…tocmai datorita măsurilor temporare luate de anumite state (evident noi stateam pe bară). Ulterior s-a revenit la normal, dar răul era deja facut (am un amic care a dat faliment…și-a revenit extrem de greu, dar pe alt domeniu…nu pe porc)
    Cat privește criza din 29…un subiect „drag” mie, va inșelati amarnic, domnule Andrei. Freedman insusi, a caracterizat-o ca fiind „great contraction”…si nu great depresion. Cauza principala nu a fost supraproductia, nu știu de unde ați scos-o și pe asta (n-avem a ne ține de scaune cîtuși de puțin)….ci lipsa de lichiditate, tranzactiile in marja, care au provacat sell-offuri , bank runuri create de panica, lipsa de incredere in burse a lui Hoover, slaba reglementare care a permis naked short sellinguri. Rechinii, de genul celebrului trader Livermore s-au imbogatit shortând la greu…apoi s-a sinucis,in 40.
    Bursele au dat semnalul…a fost o avalanșa de apeluri in marja, care nu au putut fi susținute, apoi s-au prabușit si prețurile agro (ce ziceți… tot țăranii au fost de vina?) Nu erau bani…același lucru s-ar fi intamplat și in criza inceputa in 2008 daca Fed-ul nu ar fi intervenit asigurînd lichiditatea necesara..stiti f. bine, TARP, QE-uri…bașca o dobanda 0-0,25 ce tine de 4 ani. Altfel spus nu au lasat sa acționeze legea junglei..și bine au facut. Dar ei l-au avut la butoane pe Ben Bernanke, absolvent de Harvard si specialist adevarat in great depresion.
    Este un pic mai complicat decât pare…

    • Scuze, viteza…Freedman=Friedman, evident. Liberal de liberal…și tot a sustinul ca Fed-ul trebuia sa intervina mai vârtos, in vremuri de criza. Piețele libere sunt ințelese la modul extrem de simplist…subvenția poate exista și sub forma unei creditari ieftine, ba chiar sub inflație. Noi suntem deficitari la politici monetare in vremuri de criza, ba chiar și in vremuri de boom…dar asta este alta discuție.

    • Mi-a placut asta cu cel mai neliberal segment – asa-i! Dar stand acum si cugetand la ce spuneati despre subventii, daca aveti timp si chef, si daca aveti ceva mai multe informatii, poate reusiti sa-mi explicati si mie cum naiba reusesc fermierii aia din Australia sa faca agricultura fara subventii, si sa mai si exporte in draci. Daca ce stiu e corect, agricultura acolo e cam la 12% din PIB, pe undeva pe la ametitoarea cifra de circa 150 de miliarde de dolari anual. Ce mai una-alta, aproape cat tot PIBu’ nostru, unde mai pui ca la populatie suntem cam la fel…
      E drept, are in apropiere pietele enorme asiatice unde exporta grau si oi (mai ales in Indonezia, tara musulmana cu populatie mare), dar orisicat… Nu stiu cat de mult conteaza in pretul final la grau transportul, dar banuiesc ca nu e chiar asa mult. Adica aia din Indonezia ar putea, cred, sa ia grau si din SUA la pret bun. Cu toate acestea in 2012 Australia a furnizat 2/3 din graul importat de Indonezia iar SUA impreuna cu Canada doar vreo 30%.
      Clima in Australia inteleg ca nu e tocmai propice culturilor, atat cat ma pricep eu (adica aproape deloc…), cu perioade secetoase lungi si cumplite (cu exceptia Tasmaniei, unde ploua mult si relativ regulat, dar asta-i mica la suprafata). Si totusi reusesc sa exporte fara subventii – cum naiba reusesc fermierii aia de-acolo?!

      • Am citit recent un articol scris de cineva care a fost in New Zealand. Am retinut cateva „chestii” care mi s-au parut ciudate.
        -nu au cai ferate…se circula cu masini, inchiriate sau proprietate.
        -branza e scumpa..desi cresc oi in draci, dar d-alea pentru lana. Au nuș ce rasa care da o lana foarte scumpa.
        Ma gandesc ca au costuri mici, fiind suprafete mari de pajisti naturale, practic nu au manopera decat la tuns..nu le trebe de 2 ori pe zi muls, fabrici de lapte, de branzeturi, etc….practic exporta materie prima lana. Nu este ceva cu valoare adugata mare..dar sunt cantitati mari. Probabil ca si clima-i ajuta.
        Asa zice individu ala, in articol, ca impresii personale.
        Stiu ca stau bine si la vaca…dar nu cunosc amanunte.
        Dealtfel oaia si la noi e cea mai rentabila specie, mai ales cu parloagele astea care sunt mana cereasca pentru ciobani. Se vede si din dinamica nationala. pe fiecare specie in parte. Oaia a crescut, porcul si vaca au scazut. Ca sa nu mai spun ca aici se fac si cele mai multe „smecherii” la subventie. Vacile au pasaport…la porci se da numai la porcul abatorizat..la oaie e loc de-ntors berechet, cine poate sa numere la fix o turma de 500 de oi, sa zicem? Veterinarii sunt bagati pana-n gat ei iau bani la crotaliere, dar uita sa mai si stearga ce se vinde. Adesea mieii crotaliati raman in evidenta desi au fost vanduti.
        Si la vaca e ceva ciudat…unii primesc subventia desi au vandut efectivul (cica e legal, ceva legat de cota de lapte…nu ma prea pricep)..iar ala care a cumparat efectivul nu primeste nimic.
        Trebuia umblat demult la reglementarea subventiilor..dar de aici pana la a da cu barda-n toti, orbiu, e cale lunga.

  15. Domnule Modan, poate că in ceea ce priveşte Marea Criză „cauza principala nu a fost supraproductia”, dar piaţa agricolă şi fermierii din US chiar au avut de suferit de pe urma supraproducţiei. S-a ajuns pînă la situaţia aberantă în care preţul la grâu in 1933 a coborît atît de mult incît grânele au ajuns să putrezească pe cîmp pentru că nu era rentabil să fie recoltate. S-a ajuns şi la alte aberaţii din partea Administraţiei Roosevelt care a produs varianta americană a PAC, adică o grămadă de legi şi instituţii menite să implementeze strategii in agricultură. De pildă, o agenţie guvernamentală americană a dezvoltat un program prin care fermierii erau plătiţi dacă producţia lor era redusă, subvenţiia urmînd practic suprafaţa necultivată, din dorinţa de a provoca un deficit artificial pe anumite sectoare care să conducă la creşterea preţurilor şi implicit, pe termen lung, a veniturilor fermeierilor.
    Agenţia pentru Ajustare Agricolă ce ia naştere in 33 a fost însărcinată cu controlul şi impulsionarea preţurilor şi cu reglarea producţiei agricole, in principal prin mecanismul subvenţiilor către fermieri. Numai că, in timp, efectele negative ale reglementărilor şi intervenţiei statiste au inceput să prevaleze in faţa celor pozitive iniţiale, iar micii fermieri şi arendaşi au fost profund dezavantajaţi şi eliminaţi de pe pieţe din cauza subvenţiilor foarte mici pe care le primeau in raport cu marii deţinători de terenuri. Legea Ajustării din 33 a trebuit să fie modificată in 1938, in urma unei decizii de neconstituţionalitate emisă de Curtea supremă.

    • Eu vad lucruruile altfel. Great depression a fost cauza scaderii preturilor la commodities, inclusiv alea dry…GNP-ul o scazut cu 40%, si-n SUA si in Canada, somajul ajunge la 30%….nu avem supraproductie ci subconsum, daca pot sa-i spun asa. Oamenii pleaca de la tara pentru ca nu mai rezista, agricultura presupune atat capitaluri circulante mari, raportate la cifra de afaceri…cat si preturi care sa fie peste costuri(normale in orice business). Vedem ca probleme mari agro au fost si in Canada, unde sectorul bancar nu afost atat de lovit ca in SUA…cauza fiind prettile mici la dry commodities. Pretutile au scazut dupa declansara crizei..si nu inainte, au fost cauzate de scaderea cererii(din lipsa de bani, somaj..etc) si nu de supraproductie.
      Probabil ca sistemul de subventionare a urmarit tocmai acel prag de subzistenta, orasele nu puteau absorbi fluxurile de tarani …si s-a cautat, probabil, ca piererile sa fie compensate prin subventionare. Poatea sa nu fie asa….ar trebui sa analizam date despre dinamica productivitatii agricole, nominal si per capita, intre 1920-1940

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Modan
Mircea Modan
Antreprenor, inginer proiectant.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro