sâmbătă, mai 8, 2021

Soluția lui Barroso pentru criza Uniunii? mai multă Uniune

Deși atenția publicului românesc a fost centrată pe dezbaterea asupra situației politice din România în plenul Parlamentului European, pe 12 septembrie, în același plen a avut loc o dezbatere mult mai importantă pentru viitorul Uniunii Europene și al României ca stat membru, însă mai greu de decodat decât retorica de război românească. Discursul despre starea Uniunii al lui Jose Manuel Barroso a anunțat principalele reforme propuse de Comisia Europeană pentru anul viitor, care sunt influențate și de situația politică din România.

În timpuri de criză, un discurs de criză. Am cheltuit peste mijloacele noastre, practicile financiare au fost iresponsabile, auto-critica a dominat discursul de jumătatate de oră al Președintelul Comisiei. O retorică centrată pe problemele interne ale Uniunii, în special pe economie și politică. Prioritățile politicii externe au fost enumerate într-o frază scurtă, cu menționarea Siriei, spectrul eșecului politicii externe comune. Politica externă a UE rămâne limitată drepturile omului, democratizare și dezvoltare, în timp ce Uniunea privește doar către problemele sale interne.

Ținta criticilor Comisiei au fost statele membre. Mesajul lui Barroso : Comisia lucrează din greu, își asumă poziția de lider în rezolvarea acestor crize, iar statele membre trebuie să-și respecte angajamentele. Consiliile europene sunt prezentate de către media ca meciuri de box între liderii europeni, în care doar interesele naționale contează. Aceiași lideri nu ezită să dea vina pe UE atunci când revin de la Consiliu cu decizii impopulare și să se întoarcă împotriva acestor decizii. Un apel la mai multă responsabilitate în relațiile cu media europeană? Critica lui Barroso seamănă mai mult cu un strigăt de neputință. Deși este Președintele Comisiei, munca sa depinde atât de mult de statele membre, încât, așa cum singur o spune, nouă decizii importante pot fi compromise de o declarație hazardată a unui șef de stat.

Soluția pentru criza din UE este pentru Barroso o întărire a Uniunii: o Uniune economică, monetară, fiscală și politică. Acesta a prezentat propunerile de acțiune pentru fiecare dintre aceste domenii, însă patru au fost anunțuri aproape inedite: instituirea Mecanismul unic european pentru supraveghere, a unui scoreboard pe justiție, a Procurorului European; promovarea unei federații de națiuni.

Mecanismul unic european pentru supraveghere

Cel mai așteptat punct al discursului Președintelui Comisiei a fost anunțarea unui mecanism pentru supravegherea băncilor din zona euro. Este așteptat pentru că este vorba de o măsură concretă, dar și pentru că este singurul punct cu adevărat nou de pe agenda prezentată de Barroso. Este vorba despre supravegherea tutoror băncilor, pentru că se consideră că până și băncile mici pot afecta zona euro. Banca Centrală Europeană va controla activitatea a peste 6000 de bănci, ceea ce va însemna înființarea Autorității Bancare Europene. Mecanismul va putea funcționa treptat chiar de anul viitor.

Pentru Comisia Europeană, acest nou mecanism va pune capăt situațiilor în care contribuabilii trebuie să plătească pentru erorile băncilor. Barroso își dorește ca Autoritatea Bancară Europeană să influențeze încrederea în supravegherea băncilor, și adăugăm noi, să oprească speculatorii care atacă moneda euro și titlurile statelor membre. Totuși, rămân multe probleme de clarificat în legătură cu acest nou mecanism – ca de exemplu modul în care se poate asigura un control obiectiv asupra acțiunilor Autorității Bancare, sau relațiile pe care aceasta le va avea cu băncile europene din afara zonei euro.

Cadrul de control al justiției

„În lunile recente am văzut amenințări la valorile legale și democratice ale Uniunii în unele dintre statele noastre europene. Parlamentul European și Comisia au fost primele instituții care au tras alarma și au avut un rol decisiv în a verifica aceste acțiuni.” Domnul Barroso se grăbește să se felicite pentru reacțiile instituțiilor Europene în cazul Ungariei și a României. Însă acestea continuă să fie criticate: în cazul Ungariei, pentru că se consideră că nu s-a făcut destul pentru a opri acțiunile lui Viktor Orban.  În cazul României, pentru că socialiștii și liberalii europeni cred că s-a mers prea departe. Tocmai pentru a evita aceste critici, Comisia anunță că va căuta să instituie noi mecanisme, pentru a putea acționa dincolo de soft power, puterea sa de influență, care uneori nu funcționează, și fără a face apel la nuclearul articol 7 (care prevede posibilitatea suspendarea unor drepturi, inclusiv dreptul de vot în Consiliu).

Președintele Comisiei a sugerat un nou mecanism, lăsându-i Comisarei Viviane Reding anunțul lansării unui „cadru de control”, standard pentru statul de drept din Uniunea Europeană.  Însă această măsură nu este o noutate, ea este stipulată de tratate încă din 1999. Tratatul de la Amsterdam prevedea un cadru de control pentru a monitoriza avansul în domeniile libertăți, securității și justiției.  Așa cum era prevăzut în tratatul de la Amsterdam, Comisarul pe justiție va prezenta o dată la șase luni rezultatele monitorizării autorității, eficienței, fiabilității și independenței justiției. De altfel Comisia este pasionată de conceptul de cadru de control scoreboard, pe care îl aplică în mai multe domeniile, de la finanțe la agenda digitală. Un mecanism asemănător a fost adoptat anul trecut în domeniul corupției, care prevede evaluări ale situației corupției o dată la doi ani. Acest sistem este însă criticat pentru că aplicarea evaluărilor sale nu este obligatorie. Deci un nou mecanism soft power.

Un procuror European care să consolideze procedura de investigație a fraudele cu fonduri europene

Deși fără nici o legătură aparentă între remarca legată de amenințările la valorile Uniunii din unele țări membre, în același paragraf Președintele Comisiei anunță înființarea Procurorului European, din nou, deja prevăzut de tratatele europene încă de la Nice, din 2001. Procurorul European ar urma să investigheze daunele aduse bunurilor Uniunii, sau celor gestionate prin intermediul Uniunii, adică, în limbaj mai clar ca răspuns împotriva fraudelor comise cu fondurile Uniunii.

OLAF are deja mandat de investigație asupra tuturor fondurilor europene, însă puterile sale sunt limitate: OLAF operează independent doar în cazul anchetelor interne, din cadrul instituțiilor europene. Pentru fraudele la nivel național, OLAF are doar un rol de coordonare, poate facilita stângerea și schimbul de informații. În rest, investigațiile se fac la nivel național, de procurori naționali, iar Statele membre raportează în fiecare an iregularitățile cu fonduri europene.Concretizarea instituției Procurorului European ar însemna că instituțiile europene ar putea avea prioritate, sau, în cazul ideal, exclusivitate în ordonarea investigațiilor și să conducă anchete în Statele membre.

Soluția politică – acceptarea nevoii unei federații

„Să nu ne fie frică de cuvinte: vom avea nevoie să mergem către o federație de națiuni. De asta avem nevoie. Acesta este orizontul nostru politic.” Deși conceptul de federație de națiuni nu este unul nou, fiind elaborat de un alt faimos președinte al Comisiei Europene – Jacques Delors, pe 12 septembrie, Jose Manuel Barroso a făcut o declarație politică, nu numai o reflecție filozofică. Federalismul devine din idee la modă, o realitate, o opțiune politică, ba chiar mai multe opțiuni politice. Nu mai vorbim dacă se vrea federalism, ci ce fel de federalism. Federalismul națiunilor este susținut în special de către PPE, care vorbește de partajarea suveranității (și deci de păstrarea sa),  în timp ce liberalii, socialiștii, ecologiștii, suțin o federație a cetățenilor, în care statele ar avea un rol mult mai mic de jucat. E o schimbare esențială de discurs, care confirmă soluția propusă de Barroso pentru crizele Uniunii – și anume, mai multă integrare.

Articol aparut pe Europuls

Europuls este o organizaţie non-guvernmentală formată din tineri români experţi în afaceri europene. Scopurile ei sunt îmbunătăţirea cunoştinţelor românilor despre Uniunea Europeană şi încurajarea unei mai bune comunicări despre România la nivel european prin schimburi de idei şi a celor mai bune practici. Europuls publică articole şi analize pe site-ul www.europuls.ro, organizează dezbateri, seminarii şi conferinţe.

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Si e bine? e rau? care e analiza? Ce vrea sa insemne „mai multa Europa”? Dar „federalism al natiunilor”? suna si cam o contradictie in termeni, istoric cel putin. Citim si noi AFP, nu trebuie traduse in romana, vrem o analiza sau macar o opinie.

  2. Acest articol este o analiza a discursului dlui Barroso, nu numai a idei lansate despre federatia de natiuni. Un articol despre acest concept este in pregatire.

    • nu cumva ” prea putina Uniune” a permis DEZMATUL bugetar (in Grecia, Portugalia etc) si MINCIUNA in raportari (Grecia)? un mecanism DUR de control (a se vedea semestrul european in definirea bugetelor nationale pt.2013) nu ar impiedica derapajele?cu alte cuvinte introducerea ABS si EBS la auto ne fereste de multe accidente si nu mai concepem fara, dar mai mula Uniune devine pernicioasa?

      • stimabile naiv,

        cred ca am avea nevoie de niste birocrati de sorginte germana, engleza sau nordica pentru a ii detasa in grecia, portugalia si bineinteles si pe la noi ca sa puna in aplicatie mecanismele dure de care faceti vorbire, dar ar trebui sa nu le extindem termenele la mai mult de 12-18 luni, caci cel putin la noi ii contaminam cu „merge si asa”.

        • dle Frank. CEE s-a nascut din 6 tari din care 4 germanice. Nu si-au inchipuit ca apar escroci si talhari (erati in anii ’70 in Austria cand Italia frauda masiv TVA?). In tratatul UE nu exista acum proceduri dure, iar la art. 7 nu se poate practic ajunge (3/4 voturi pt. a elimina o tara). Procedurile, daca exista, se respecta, caci pt. birocrati sanctiunile sunt ingrozitoare.

          • stimabile naiv,

            pai vorbim cam aceeasi limba – sa trimitem birocrati germanici in sud, dar nu mai mult de 18 luni sa nu se balcanizeze sau mediteraneizeze!
            in anii ’70 eram inca in romania si deveneam pionier, iar austria ca atare, tara neutra, nu se prea preocupa de uniunea europeana. dar prin italia incepusera sa nu mai mearga in concedii, caci tinerii italieni pe vespa furau posete sau lanturi de la gatul doamnelor, chestie care a facut si un hit al lui rainhard fendrich – strada del sole, ce-i drept prin anii ’80. interesant ca furturile le faceau italieni neaosi si nu ca astazi diverse nationalitati „conlocuitoare”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Laura Bretea
Laura Bretea
Laura Bretea este consultant în asistență electorală pentru UE, ONU, ONG-uri internaționale și a lucrat în aproape 20 de țări din Africa, Orientul Mijlociu, America Latină și Europa de Est. În 2012 și 2013, Laura a fost Asistent parlamentar la Parlamentul European unde a urmărit dosarul Republica Moldova și comisiile de Politică externă și Dezvoltare. Este membră a Consiliului Director al Europuls.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Voi, treziți-vă!

Cezar Victor Năstase este convins că: ”Dacă s-ar reintroduce pedeapsa capitală aceasta ar trebui aplicată în primul rând cozilor de topor și...

PNRR for dummies. Sau planul cincinal cu MCV ataşat

Luni 10 mai premierul Cîţu şi ministrul Ghinea merg la Bruxelles pentru a discuta o formă finală a Planul Naţional de Redresare...

PNRR: Eșecul din spatele unui succes cosmetizat

Pe măsură ce se devoalează noi informații din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se poate observa că acest plan este...

Maia l-a învins definitiv pe Igor. Dar bătălia pentru direcția Republicii Moldova continuă

După ce a pierdut pe toate fronturile, adică și Președinția și Parlamentul, principalul agent politic al Moscovei la...

Paștele – Anul II al pandemiei

          După suferința Vinerii Mari, înfricoșați de chinul și moartea lui Isus, apostolii au căzut sub povara descurajării și a fricii. Timp...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro