joi, martie 28, 2024

Sorin Naţional Arena Oprescu

Una e să le dai doar pâine şi circ, alta să le oferi ditamai arena. Socoteala lui Sorin Oprescu e simplă: la alegerile care vor avea loc peste zece luni va trebui să le spună bucureştenilor că a făcut şi altceva decât cel mai mare cârnat din lume, cel mai mare tort şi cei mai mulţi moşi crăciuni care împart cadouri.

Şmecheria cu Pasajul Basarab a fost  bună, dar n-a ţinut. A avut darul mai mult să-l enerveze pe Băsescu decât să puncteze la electorat. Iar cei din PDL au făcut suficient scandal pentru a-i strica petrecerea (e destul de notoriu că ideea a fost iniţiată de actualul şef de stat, în vremea în care era primar general).
Pentru Sorin Oprescu a fost clar că are nevoie de altceva, mai grandios, care să se bucure de un impact mai mare. Ceva adevărat, nu copilăriile despre autostrăzi suspendate. Aşa s-a născut Naţional Arena. Privit la început cu neîncredere, proiectul a fost îmbrăţişat de primarul Oprescu din momentul în care acesta a intuit ce potenţial imens are. Iar acum, s-a văzut în seara de 6 august şi în noaptea care a urmat, s-a dovedit o lovitură reuşită.

Porţile deschise (dacă tot n-a fost să fie inaugurarea cu Argentina) au lăsat să treacă zeci de mii de bucureşteni veniţi să vadă minunea. Chiar de la intrare, au primit foaia „D’ale Bucureştilor, ediţie specială editată de Primăria municipiului Bucureşti” (fără alte detalii despre tiraj, echipa redacţională, tipografie ş.a.m.d.), în care Sorin Oprescu se laudă că şi-a ţinut promisiunea şi a dat un stadion la standarde internaţionale.
Opt pagini, hârtie lucioasă, texte aerisite, fonturi retro la titluri, mergând până la corp 102, multe fotografii color, care surprind diferite faze ale construcţiei şi, ici-colo, de la prima la ultima pagină: primarul împopoţonat cu cocarda tricoloră, primarul dând indicaţii, primarul cu mâinile în buzunar pe şantier alături de preşedintele FRF, primarul la o masă alături de preşedintele UEFA.
În general, oamenii au înghiţit găluşca pe nemestecate, în treacăt. Au luat foaia din mers. Sorin Oprescu era, oricum, peste tot, chiar şi pe cele patru ecrane uriaşe (30 de metri pătraţi fiecre) atârnate deasupra terenului. Chiar dacă unii au mai înjurat niţel oportunismul politicianului, care n-a dat din propriul buzunar cele aproape 150 de milioane de euro necesare construcţiei (dar orişicât), mesajul ăsta se lipeşte, undeva, de om. Iar atunci când va fi să cheme bucureştenii la vot, Sorin Oprescu va avea grijă să le amintească.

Şmecheria i s-a părut interesantă şi lui Corneliu Vadim Tudor, care s-a agăţat de cotul lui Sorin Oprescu (omul zilei), aşa cum făcea odinioară Ion Iliescu, ţopăind în jurul lui Michael Jackson. Până şi pe Emil Boc l-a îngrijorat mutarea lui Sorin Oprescu. La teleconferinţa cu prefecţii, premierul a ţinut să menţioneze că guvernul a alocat 35 de milioane de euro pentru construcţia stadionului din Bucureşti şi 14 milioane pentru cel din Cluj.
De-aia spun: în acest moment, actualul primar general are un avantaj imens în perspectiva alegerilor viitoare. Un avantaj mare cât Naţional Arena. Sunt curios cum vor muta adversarii lui politici. Cel mai simplu ar fi să-l racoleze. Mă rog, nu ştiu cât e de simplu, dar altă şansă n-au. Meciul e în toi.

Articol aparut si pe blogul Naiv in Romania

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Pai ce sa zic, nu ma omor cu Oprescu, si nici nu cred ca stadionul este „realizarea” lui, dar e o buna idee, for a change, ca politicienii sa se mai bata si in lucruri palpabile, si mai putin in stilul consacrat, „in sabii sa ne taiem, in ciorapi sa ne mirosim”.

    Pina una, alta, oricum m-as intoarce si uita, stadionul asta nu suporta comparatii cu pirtiile, gondolele, frunzele si patinoarele Elenei Udrea la un loc, si motivul e altul decit marimea sau locatia: e utilitatea. D-na Udrea cheltuie bani pe inutilitati, si asta e un lucru stiut deja de toata lumea. Altcineva in afara de ea in PDL nu da nimic pentru nimic. Pina in 2012, fara pomeni, nu e timp de repliat. So??

    • E greu sa compari cand n-ai ce compara. Investeste 150 de milioane de euro in partiile din Sinaia si vei avea termen de comparatie.
      Pacat ca oamenii nu au nici macar pretentia sa tina minte ce li s-a promis la alegeri. Ce a promis Sorin Oprescu si ce a realizat? Hai sa facem o lista… :)
      Oare ce ar iesi la un sondaj in care bucurestenii care l-au votat pe mascariciul asta sa incerce sa-si aduca aminte ce le-a promis in campania electorala?

    • Ma amuza vehementa cu care dai verdicte ” D-na Udrea cheltuie bani pe inutilitati, si asta e un lucru stiut deja de toata lumea” ai aflat cumva si parerea sutelor de mii de romani ce urmeaza a beneficia de
      „pirtiile, gondolele, patinoarele, salile de sport,etc.” inutile de care faci vorbire ?
      Carcoteala ieftina este una dintre metehnele ce fac din romani altceva decat ….. nemti

      • Deh, nu sint „pantofar”, deci nu pot aprecia „domeniul schiabil” romanesc. Eu il apreciez acolo unde este, in statiuni in care sezonul de schi tine mai mult decit o jumatate de ora, si unde nu se duc toti topirlanii in trening supraelastic cu vipusca si cu pitzi vopsite ca sa se rupa in figuri ca au facut turism „la munte”.

        Sute de mii de romani? Hai ca m-am rupt in doua de ris! Patinoarul din Brasov, care a costat cit a costat, e inchis de-a binelea. Cit despre salile de sport, eu n-am zis nimic de asta in postarea mea, eu am zis de frunza, stimata d-na „admiratoare” a d-nei Udrea…

        • merci pentru promptitudinea cu care ai confirmat ca …..nu suntem nemti.
          Ramane sa ma amuz in continuare de reactia ta de dulau pavlovian, cum am indraznit sa afirm ca, in tara, se mai si bucura unii de partii, sali de sport si alte „nimicuri” inutile, cum fluturi steagul cu „admiratoarele”.

          • Multumesc si eu pentru „apreciere”, si mai ales pentru ca m-ati tutuit…

            Pe la mine prin mahalaua semidocta pe unde-mi fac veacul, dreptul la tutuire se obtine prin acordul personajului tutuit. C’asa-i pe la nemti.

            La dvs., la centrul sfertodoct (dimbovitean, presupun), tutuirea vine de la sine, ca un semn al educatiei si conditiei superioare, si al pretuirii interlocutorului, desigur.

            Nu putem fi _toti_ nemti, ce sa-i faci…
            F.

  2. Daca ar face si autostrazi, ar reabilita sistemul sanitar si cel aducational tot din considerente electorale, nu ar fi chiar rau. Insa dupa cum suntem cu totii obisnuiti, politicienii se bat pe mize mici tocmai pentru ca noi, electoratul, le permitem acest lucru. Daca am avea pretentii mai mari si standarde mai ridicate, acesti domni care ne guverneaza destinele, in mod indirect, ar face mult mai multe. Peste tot in lume exista aceasta inclinatie spre a cosmetiza in varianta pozitiva activitatea politica in perioada ante-electorala. Insa pe alte meleaguri, oamenii pretind la mai mult si cu siguranta primesc la mai mult.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Calin Hera
Calin Hera
Jurnalist

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro