luni, aprilie 21, 2025

Sorin Oprescu: corupţia ca mecanism birocratic

O duminică liniştită în ţara lui Victor Ponta, Gabriel Oprea şi Liviu Dragnea este tulburată de o arestare petrecută sâmbătă noaptea. Sorin Oprescu, generalul marilor proiecte, omul a cărui viziune a distrus Hala Matache în numele progresului,primarul general al Capitalei, harnicul doctor chemat de electorat să vindece un oraş bolnav, a fost reţinut de DNA. Povestea sa este una cât se poate de familiară şi se incadrează în acest peisaj definit de cupiditate, voracitate şi aroganţă: Sorin Oprescu a fost surprins în flagrant, în vreme ce încasa o tranşă din mita cuvenită, în vederea aprobării unor proiecte publice.

Nimic uimitor în această istorie ce descrie modul în care operează corupţia birocratizată în România anului de graţie 2015. Asemeni altor edili, de la Andrei Chiliman la Marian Vanghelie, Sorin Oprescu a instituit o practică menită să transforme domeniul public în domeniul său personal. Sorin Oprescu nu a fost inventiv. Reţeta sa este una clasică, iar efectele aplicării ei sunt vizibile oricărui bucureştean.

Cariera lui Sorin Oprescu este una în care demagogia s-a aliat cu lăcomia. Visele pe care le-a prezentat bucureştenilor,cu falsa sa bonomie ironică, nu au fost decât iluzii. Un edificiu de iluzii care ascunde inabil singura realitate deja documentabilă, aceea a corupţiei devenite un mecanism al cotidianului politic.

Sorin Oprescu este doar unul dintre cei care au modelat România în anii din urmă. Capitala pe care a administrat-o este oglindirea fidelă a proiectului politic pe care l-a întruchipat.În locul eficienţei şi al unei decenţe elementare, Sorin Oprescu a aşezat aceste temelii viciate al venalităţii şi extorcării de fonduri.

Sistemul pe care l-a patronat este cel care a făcut posibilă România politică de astăzi. Este o lecţie pe care nu trebuie să o uităm. Egalitatea în faţa legii şi transparenţa guvernării sunt şi rămân alternativa la acest angrenaj al corupţiei birocratizate.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Sa nu uitam ca legea este produsul unei societati care include oameni care au facut sa dispara o buna parte a dosarelor din arhiva securitatii. Societate care inca nu a dat inca testul libertatii, pentru ca liberalizarea accesului la esichierul politic s-a facut abia in acest an.

  2. Dle Stanomir,
    Se pare ca este o buna ocazie pentru a ne reaminti de Mhai Eminescu si de ultraactualitatea sa, intrucat si dl Oprescu ca si restul pomenitilor sau nepomenitilor in articol sunt vectori ai celor descrise de poet.

    „Toate-s praf… Lumea-i cum este… şi ca dânsa suntem noi.”

    Mihai Eminescu: CINE CONDUCE OPINIA PUBLICĂ
    Cea mai superficială socoteală din lume ar dovedi, îndestul, că puterea productivă a naţiei româneşti n-a crescut, n-a putut să crească în raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civilizaţie străină, introduse cu grămada în ţara noastră… Clasele productive au dat îndărăt; proprietarii mari şi ţăranii au sărăcit; industria de casă şi meşteşugurile s-au stins cu desăvârşire – iar clasele improductive, oamenii ce încurcă două buchi pe hârtie şi aspiră a deveni deputaţi şi miniştri, advocaţii, s-au înmulţit cu asupră de măsură, dau tonul, conduc opinia publică.

    Am admis legi străine în toată puterea cuvântului, care substituie, pretutindenea şi pururea, în locul noţiunilor naţie, ţară, român, noţiunea om, cetăţean al universului… Am creat o atmosferă publică pentru plante exotice, de care planta autohtonă moare… Azi avem cele mai înaintate instituţii liberale: control, suveranitatea poporului, consilii judeţene şi comunale. Stăm mai bine pentru aceasta? Nu, de zece ori mai rău, căci instituţiile noi nu se potriveau cu starea noastră de cultură, cu suma puterilor muncitoare de care dispunem, cu calitatea muncii noastre, încât trebuie să le sleim pe acestea pentru a întreţine aparatul costisitor al statului modern.
    Cestiunea economică la noi nu e numai o cestiune a mişcării bunurilor; ea e mai adâncă, e socială şi morală. Fără muncă şi fără capitalizarea ei, adică fără economie, nu există libertate. Celui care n-are nimic şi nu ştie să se apuce de nici un meşteşug dă-i toate libertăţile posibile, tot rob e, robul nevoilor lui, robul celui dintâi care ţine o bucată de pâine în mână. Nu există alt izvor de avuţie decât sau munca, fie actuală, fie capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără muncă şi fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei a pierdut cineva.
    Mita e-n stare să pătrunză orişiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei generaţii… Oameni care au comis crime grave se plimbă pe strade, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-şi petrece viaţa la puşcărie… Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricaţi, loviţi de sentinţe judecătoreşti. Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, gheşeftarii de toată mâna, care, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă.
    Elemente economice nesănătoase, jucători la bursă şi întreprinzători şarlatani, se urcă, cu repejune, în clasele superioare ale societăţii omeneşti… Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune. Spre exemplu: un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă, care se denunţă. Acest om este menţinut în funcţie, dirijază însuşi cercetările făcute contra sa; partidul ţine morţiş a-l reabilita, alegându-l în Senat. Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor şi trec, totuşi, drept reprezentanţi ai voinţei legale şi sincere a ţării… Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia şi Camorra, care miroase de departe a puşcărie.
    Vom avea de-acum înainte dominaţia banului internaţional, impusă de străini; libertatea de muncă şi tranzacţiuni; teoria de luptă pe picior în aparenţă egal, în realitate inegal. Şi, în această luptă învinge cel pentru care orice mijloc de câştig e bun. Urmare ei, capitalul, care ar trebui să fie şi să rămână ceea ce este prin natura lui, adică un rezultat al muncii şi, totodată, un instrument al ei, e, adesea, ca posesiune individuală, rezultatul unor uneltiri vinovate, a exploatării publicului prin întreprinderi hazardate şi fără trăinicie, a jocului de bursă, a minciunii.
    Peste tot credinţele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mână-n mână cu sărăcia claselor lucrătoare, ameninţă toată clădirea măreaţă a civilizaţiei creştine. Shakespeare cedează în faţa bufoneriilor şi dramelor de incest şi adulteriu, cancanul alungă pe Beethoven, ideile mari asfinţesc, zeii mor.

    (Articol apărut în TIMPUL, la 9 ianuarie 1879, cu titlul “Credem că destul am vorbit…”)

  3. „Sorin Oprescu este doar unul dintre cei care au modelat România în anii din urmă.” – asa este!
    As schimba, insa, „modelarea” cu „mutilarea”, deoarece acesta este rezultatul care se vede cu ochiul liber, si care nu se rezuma doar la aspectul tarii, cat mai ales, la judecata oamenilor…
    Putini au mai ramas ireductibilii care mai cred astazi ca adevaratele valori umane, acelea pentru care merita sa te dai jos dimineata din pat, au ceva in comun cu cinstea, corectitudinea, munca, invatatul temeinic, profesionalismul, si alte „arhaisme” de aceasta natura…
    In curand si cu certitudine, in acest ritm de croaziera cu destinatie unica si umbroasa, impunitatea si aroganta, afisate de aceasta clica de infractori de drept comun, vor deveni rizibile si ridicole pentru cat mai multi dintre cei care, la un moment dat, erau fascinati de stralucirea unei vulgare poleieli…
    Cea mai buna pedagogie ramanand exemplul dat, sunt recunoscatoare DNA pentru inlocuirea cu succes a educatorilor de meserie, demisionari de catva (prea mult!) timp…

  4. Este o practica generala in primarii. Considerentele asupra calitatilor umane ale pateticului personaj aproape ca nu au rost. Sunt de altfel multi primari onorabili, cultivati, de pilda, care fac exact la fel. DNA-ul ar trebui sa-i cerceteze pe toti, in baza faptului ca detin zisa functie.

  5. În țara lui Ponta corupția e mare. A fost desigur mare și în țara lui Băsescu și a lui Boc. Dar în țara lui Iohannis interlopii sunt arestați.

  6. @ion adrian

    Multumesc pentru citarea lui Eminescu.

    Si total de acord cu dvs. ……..Oprescu ca si restul pomenitilor sau nepomenitilor in articol (OARE DE CE…..O FI LISTA PREA LUNGA?) sunt vectori ai celor descrise de poet.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ioan Stanomir
Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro