sâmbătă, decembrie 2, 2023

SRR, TVR și AGERPRES se transformă în agenții guvernamentale?

Așa cum nu am știut vreodată care au fost argumentele profesionale ce i-au îndreptățit pe marii șefi ai PSD să îl nominalizeze pe dl. Lucian Romașcanu pentru postul de ministru al Culturii și Identității Naționale, un ins altminteri cu puțină vechime în partid și fără anvergură culturală recunoscută de cei ale căror destine ar fi urmat să le hotărască, nu știu nici acum care îi sunt realizările recunoscute în domeniul pe care îl coordonează din luna iunie încoace.
Dl. Romașcanu, altminteri unul dintre puținii componenți ai guvernului condus de dl. Mihai Tudose care vorbește corect limba română și care posedă o diplomă de studii superioare eliberată de o Universitate serioasă, e drept, aceasta îi certifică abilitățile profesionale în domeniul tehnic nu în cel al umanioarelor, nu s-a făcut remarcat de când a fost ridicată la rangul de excelență ot Buzău, din câte am eu știință, decât prin două lucruri. Printr-o declarație absolut fantezistă referitoare la felul în care vede domnia-sa reforma în teatru și angajările pe rol ( apropo, nu l-am prea văzut pe dl. ministru la spectacolele recent încheiatul Festivalul Național de Teatru) și printr-o decizie heirupistă în privința modului în care ar urma să fie restituite sumele adunate prin donații în vederea achiziției Cumințeniei Pământului.
Dar iată, la începutul săptămânii, Senatul României, mai precis majoritatea PSD-ALDE, a adoptat în mare grabă o inițiativă legislativă despre care aflu că l-ar avea drept principal inițiator chiar pe dl. Romașcanu. Inițiativa vizează modificarea Legii 19/2003, de organizare și funcționare a Agenției Naționale de Presă, Agerpres.
În tumultuoasa lună iunie a anului 2017, atunci când o țară întreagă era profund traumatizată de modul în care coaliția PSD-ALDE își bătea joc de viitorul României jucându-se de-a guvernarea doar spre a-i face cheful d-lui Liviu Dragnea ce voia să scape de premierul Sorin Grindeanu, dl. Romașcanu&co își arăta fidelidatea față de partid propunând, pe ziua de 14, o modificare la sus numita lege. Modoficare ce îi permite Parlamentului să îl demită când vrea el pe directorul Agerpres, prin respingerea Raportului de activitate. După modelul prin care, exact când vrea majoritatea, sunt trimise la plimbare Consiliile de Administrație ale Radiodifuziunii și Televiziunii Române.
Direcția Mișcării Hârtiilor s-a pus cu bizară eficiență în acțiune. Pe 21 iunie inițiativa d-lui Romașcanu și asociații a fost trimisă Consiliului Legislativ, acesta și-a dat intempestiv avizul pe 18 iulie, iar pe 4 septembrie modificarea proiectată de actualul ministru al Culturii a fost trecută pe lista de priorități a Senatului.
Între timp, modificarea a fost votată și transformă sus-menționata agenție de presă într-un fel de nerecunoscută agenție guvernamentală, așa cum au devenit în urma unor rușinoase pretidigitații parlamentaro- guvernamentale și Radioul, și Televiziunea publice. Total subordonate intereselor guvernamentale, integral supuse capriciilor pesediste, voinței politice care ambiționează să controleze mai toate mediile de informare, nu doar pe cele publice, după modelul de tristă amintire din perioada 2001-2004. Aceea a guvernării lui Adrian Năstase.
Iată. Recent numită prin decizia majorității parlamentare în postul de director general interimar al SRTV, doamna Doina Gradea face numiri mai mult decât controversate în importante funcții de decizie din ierarhia instituției. Ar fi putut părea o glumă bună dacă nu înseamnă adevărate coșmaruri plasarea d-lui Sorin Burtea în postul de director al Studiourilor Centrale ca și aceea a d-lui Raico Cornea în fruntea TVR 1. Nici de la Radioul condus de dl. Georgică Severin nu ne parvin vești chiar foarte bune, nici nu ar prea putea fi altfel având în vedere antecedentele celui trimis de PSD pe post de vătaf în fruntea SRR. De neuitat acțiunile în forță prin care dl. Severin, pe atunci șef de Comisie parlamentară, a impus-o pe d-na Irina Radu, între timp concediată, la șefia TVR.
Pariez că nu va trece multă vreme și vom afla că Raportul depus de actualul director al Agerpres a fost respins de Parlamentul. Nu de alta dar dl. Alexandru Giboi a comis greșeala de a declara că nu agreează amendamentul propus de dl. Lucian Romașcanu &co.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro