duminică, mai 22, 2022

SRR, TVR și AGERPRES se transformă în agenții guvernamentale?

Așa cum nu am știut vreodată care au fost argumentele profesionale ce i-au îndreptățit pe marii șefi ai PSD să îl nominalizeze pe dl. Lucian Romașcanu pentru postul de ministru al Culturii și Identității Naționale, un ins altminteri cu puțină vechime în partid și fără anvergură culturală recunoscută de cei ale căror destine ar fi urmat să le hotărască, nu știu nici acum care îi sunt realizările recunoscute în domeniul pe care îl coordonează din luna iunie încoace.
Dl. Romașcanu, altminteri unul dintre puținii componenți ai guvernului condus de dl. Mihai Tudose care vorbește corect limba română și care posedă o diplomă de studii superioare eliberată de o Universitate serioasă, e drept, aceasta îi certifică abilitățile profesionale în domeniul tehnic nu în cel al umanioarelor, nu s-a făcut remarcat de când a fost ridicată la rangul de excelență ot Buzău, din câte am eu știință, decât prin două lucruri. Printr-o declarație absolut fantezistă referitoare la felul în care vede domnia-sa reforma în teatru și angajările pe rol ( apropo, nu l-am prea văzut pe dl. ministru la spectacolele recent încheiatul Festivalul Național de Teatru) și printr-o decizie heirupistă în privința modului în care ar urma să fie restituite sumele adunate prin donații în vederea achiziției Cumințeniei Pământului.
Dar iată, la începutul săptămânii, Senatul României, mai precis majoritatea PSD-ALDE, a adoptat în mare grabă o inițiativă legislativă despre care aflu că l-ar avea drept principal inițiator chiar pe dl. Romașcanu. Inițiativa vizează modificarea Legii 19/2003, de organizare și funcționare a Agenției Naționale de Presă, Agerpres.
În tumultuoasa lună iunie a anului 2017, atunci când o țară întreagă era profund traumatizată de modul în care coaliția PSD-ALDE își bătea joc de viitorul României jucându-se de-a guvernarea doar spre a-i face cheful d-lui Liviu Dragnea ce voia să scape de premierul Sorin Grindeanu, dl. Romașcanu&co își arăta fidelidatea față de partid propunând, pe ziua de 14, o modificare la sus numita lege. Modoficare ce îi permite Parlamentului să îl demită când vrea el pe directorul Agerpres, prin respingerea Raportului de activitate. După modelul prin care, exact când vrea majoritatea, sunt trimise la plimbare Consiliile de Administrație ale Radiodifuziunii și Televiziunii Române.
Direcția Mișcării Hârtiilor s-a pus cu bizară eficiență în acțiune. Pe 21 iunie inițiativa d-lui Romașcanu și asociații a fost trimisă Consiliului Legislativ, acesta și-a dat intempestiv avizul pe 18 iulie, iar pe 4 septembrie modificarea proiectată de actualul ministru al Culturii a fost trecută pe lista de priorități a Senatului.
Între timp, modificarea a fost votată și transformă sus-menționata agenție de presă într-un fel de nerecunoscută agenție guvernamentală, așa cum au devenit în urma unor rușinoase pretidigitații parlamentaro- guvernamentale și Radioul, și Televiziunea publice. Total subordonate intereselor guvernamentale, integral supuse capriciilor pesediste, voinței politice care ambiționează să controleze mai toate mediile de informare, nu doar pe cele publice, după modelul de tristă amintire din perioada 2001-2004. Aceea a guvernării lui Adrian Năstase.
Iată. Recent numită prin decizia majorității parlamentare în postul de director general interimar al SRTV, doamna Doina Gradea face numiri mai mult decât controversate în importante funcții de decizie din ierarhia instituției. Ar fi putut părea o glumă bună dacă nu înseamnă adevărate coșmaruri plasarea d-lui Sorin Burtea în postul de director al Studiourilor Centrale ca și aceea a d-lui Raico Cornea în fruntea TVR 1. Nici de la Radioul condus de dl. Georgică Severin nu ne parvin vești chiar foarte bune, nici nu ar prea putea fi altfel având în vedere antecedentele celui trimis de PSD pe post de vătaf în fruntea SRR. De neuitat acțiunile în forță prin care dl. Severin, pe atunci șef de Comisie parlamentară, a impus-o pe d-na Irina Radu, între timp concediată, la șefia TVR.
Pariez că nu va trece multă vreme și vom afla că Raportul depus de actualul director al Agerpres a fost respins de Parlamentul. Nu de alta dar dl. Alexandru Giboi a comis greșeala de a declara că nu agreează amendamentul propus de dl. Lucian Romașcanu &co.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro