marți, mai 17, 2022

Stan şi Bran cu jurnalişti

Uneori presa e simpatică. Bâlbele în direct, incidentele lexicale sau potrivelile de tot felul smulg zâmbete în cele mai dramatice momente. Spre deosebire de presa scrisă, care oferă un răgaz în plus dar impune şi cumpănire (fiindcă foaia albă este constrângătoare chiar în format Word), televiziunea în direct înseamnă un galop fără menajamente. Jurnalistul trimis de urgenţă pe teren abia dacă are timp să vadă despre ce e vorba, să înţeleagă câte ceva, că are deja legătura şi trebuie să transmită. Şi atunci, sub tensiune, iese câteodată aşa: „Infractorii au dispărut fără urmă. Poliţiştii sunt încă pe urmele lor” (Pro TV Iaşi, Ştiri).
Ioan Crăciun şi Bogdan Petry au avut răbdarea de a monitoriza şi de a colecta „minime, debitări şi moace” într-o carte intitulată „Vorbe de buh cu figuri” apărută la Editura Ars Docendi. Umorul involuntar al jurnaliştilor de televiziune a fost astfel antologat de doi autori plin de umor ei înşişi care au dat unul intertitluri inspirate, altul ilustraţii pline de har. Deşi volumul a apărut acum câţiva ani (continuarea e în pregătire), hazul vorbelor „de buh” şi de „uff” ale protagoniştilor aflaţi sub presiune nu s-a perimat. Iată câteva mostre:

„România este principalul exportator de paraşute din sud-estul Europei”(Realitatea TV, emisiune depre relansarea economică în industria textilă).
„Miron Cozma a fost eliberat pentru implicări în activităţi socio-educative şi moral-religioase”(TVR1, Jurnal)
„Soldatul rănit în Irak este aşteptat în ţară pentru a fi înmormântat ca un erou” (Antena 1, Observator)

„Cei doi soldaţi  răpiţi de Hessbolah sunt în stare bună” (OTV, Ştiri)

Nici interlocutorii reporterilor nu se lasă mai prejos: „Am fugit cu doi porci la şosea – relatează la Realitatea TV un sătean dintr-o localitate lovită de inundaţie – şi când am ajuns acolo viitura aducea şi coteţul”. La Alpha TV Câmpulung directorul Clubului elevilor povesteşte cu entuziasm: „În luna martie am avut activităţi mari. Elevii noştri au participat la un carnaval deghizaţi în flori, păsări şi animale de primăvară”. Dar şi de la Balul bunicilor vin veşti încurajatoare de la o pensionară,  pe Prima TV: „ Sunt singură. Nu am soţ, a decedat şi mă simt excelent…”. Pe B1 TV un star porno descrie show-ul său erotic cam aşa: „Lucruri normale, curate, adică tot tacâmu”. Iar optimismul atinge punctul culminant în spovedania unui rom la Observatorul Antenei 1: „N-aveam casă şi m-am rugat. Sfântuleţule, ajută-mă să-mi fac şi eu o casă! Şi-am făcut: parter cu două nivele”.
Longevitatea emisiunii Cronica Cârcotaşilor se datorează frecvenţei cu care protagoniştii canalelor de televiziune o iau prin bălării. Contribuie la aceasta educaţia superficială a tinerilor jurnalişti, cu gramatică şi lecturi puţine, contribuie lipsa de rigoare generalizată, profesionalizarea incompletă şi mai ales stilul „merge şi aşa”, din moment ce nu se sancţionează. Dar viaţa publică colcăie de personaje pitoreşti, fără şcoală, cu ceasuri şi maşini (mai nou, elicopter) de sute de mii de euro. Demne de urmat: „Avem o viziune exactă cum trebuie să-l călcăm în picioare pe acest om” (Marean Vanghelie pe TVR 1) sau „Tatăl meu şi tatăl lui Giovani aşa cântau la petreceri, că toată lumea amuţea” (Gigi Becali pe Prima TV).

Articol aparut si in revista 22

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Minunat! O singura corectura mi-as ingadui: „România este principalul exportator de paraşute din sud-estul Europei” Asta cam asa-i, in adevaratul sens al cuvantului!

  2. Se poarta perlele si in presa scrisa. Chiar acum cateva minute citii in Gazeta de Olt cum angajatii de la ISU au „asanat” o bomba intr-un poligon.

  3. <> – si care este problema sau amuzamentul aici? chiar asa si este, Romania este principalul export de parasute din regiune. A, faptul ca in zonele mai necivilizate ale tarii (a se citi in Sud) „parasuta” descrie altceva, e problema jargonului local. Daca am inlocui cuvantul furt cu masina, am rade pe urma ca Dacia este principalul exportator de masini din Romania? V-a intrat in ADN tigania de Bucuresti…

Dă-i un răspuns lui Dr Marutza Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro