vineri, martie 29, 2024

Starea Uniunii – între criză și redresare

Într-un an turbulent, care a testat solidaritatea dintre Statele Membre ale Uniunii Europene, discursul despre Starea Uniunii, susținut de Președintele Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a indicat că forța Europei constă în unitatea ei. Principalul mesaj care vine dinspre Bruxelles e că vom reuși să depășim multiplele crize care s-au adunat de-a lungul acestui an, doar transformând în realitate ideea de „Echipa Europa”.

Discursul despre Starea Uniunii (cunoscut și ca SOTEU) este un punct de referință în viața politică a Uniunii Europene. Susținut anual, în luna septembrie, de Președintele Comisiei Europene în fața Parlamentului European (PE), acest discurs este un moment de reflecție asupra priorităților UE. Oferă Președintelui CE șansa de a face o radiografie a modului în care a evoluat Uniunea de la ultimul discurs de acest fel, dar și de a prezenta viziunea despre drumul de urmat și a introduce informal prioritățile legislative ale Comisiei.

De la bun început s-a observat că SOTEU din 2020 are loc într-un an atipic. În primul rând, discursul a avut loc în sala plenară a PE din Bruxelles și nu în sala plenară din Strasbourg, cum se obișnuia. De ce? Pentru că Președintele PE, David Sassoli, a decis să anuleze deplasarea la Strasbourg a parlamentului din cauza temerilor provocate de pandemia de COVID-19. Tot pandemia a golit și băncile sălii plenare a parlamentului, bănci mereu pline în anii trecuți. Necesitatea distanțării sociale a primat în fața interesului europarlamentarilor de a o asculta pe viu pe Ursula von der Leyen.

Pandemia a marcat și prima parte a SOTEU. De la începutul pandemiei, mai mult de 150.000 de cetățeni europeni și-au pierdut viața din cauza virusului. O carantină fără precedent în istoria Europei a fost instituită în majoritatea statelor membre pentru luni în șir, iar economia europeană cunoaște cel mai accentuat declin de la cel de-al Doilea Război Mondial. Von der Leyen a preferat să accentueze modul în care statele membre și-au regăsit unitatea și solidaritatea după primul șoc al pandemiei. Rolul Comisiei Europene, dar și a celorlalte instituții europene, în regăsirea solidarității a fost expus pe larg: sistemul de „culoare verzi” care a permis transportatorilor să ducă bunuri esențiale dintr-o parte a Europei în cealaltă, chiar atunci când granițele statelor erau închise; crearea de depozite strategice de rezerve de echipamente medicale – rescEU (unul dintre ele pe teritoriul României); schemele de ajutor pentru șomajul tehnic – SURE, susținute de UE prin nu mai puțin de 90 de miliarde de euro. Exemplele pot continua.

Cu toate acestea, Ursula von der Leyen nu a atins suficient subiectul reacției statelor membre din primele luni ale pandemiei. Statele europene și-au închis granițele necoordonat, și încă fac asta și acum. Guvernele s-au luptat în numeroase rânduri pentru achiziția de resurse medicale în timpul carantinei generale. De asemenea, Uniunea Europeană, care are competențe limitate în domeniul sanitar, nu a putut ajuta adecvat în timpul unei crize sanitare care nu s-a limitat la nivelul unui stat membru sau a unui grup de state, ci s-a extins în toată Uniunea.

Era poate un moment bun de a aminti aceste lecții din mijlocul unui moment de criză, de a le aminti pentru a cere mai multă solidaritate între statele europene și o capacitate crescută la nivel european de a răspunde crizelor sanitare. Asta mai ales după ce liderii europeni, parcă uitând de lecțiile crizei dar și de așteptările cetățenilor europeni, au decis să taie fondurile pentru programul EU4Health la Consiliul European care a decis bugetul UE. E adevărat, Ursula von der Leyen a cerut întărirea Agenției Europene a Medicamentului dar și a Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor.

Mai departe, bugetul UE a fost un alt subiect important pe agenda Președintei Comisiei. De altfel, Planul de redresare pentru Europa este cel mai important răspuns al UE la consecințele pandemiei în plan economic. Von der Leyen estimează că economia UE se va contracta cu 8,3% în 2020 iar șomajul european va crește la 9%, afectând disproporționat femeile, tinerii și lucrătorii slab calificați sau pe cei cu contracte temporare. Răspunsul UE este pe măsură. Un buget multianual de 1,82 trilioane de euro din care 750 de miliarde de euro fac parte din pachetul NextGenerationEU, pachet ce va sprijini statele membre să demareze redresarea. Și mai important, NextGenerationEU va fi finanțat prin împrumuturi pe piața financiară contractate de Comisia Europeană, un pas istoric pentru Uniunea Europeană. Von der Leyen a pus accent pe acest pachet de redresare, o reușită indiscutabilă a solidarității europene. Bugetul multianual va urmări și prioritățile Comisiei Europene setate încă dinainte de pandemie, priorități care în viziunea CE sunt mai actuale ca oricând: Pactul Verde European, revoluția digitală și reziliența UE.

Prioritățile legislative ale Comisiei în următoarea perioadă se vor axa pe impulsionarea tranziției verde și a tranziției digitale. Ursula von der Leyen a anunțat o țintă mult mai strictă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, anume o reducere cu 55% față de nivelul din 1990, o creștere cu 15% față de procentul precedent agreat. Această țintă, parte din Legea europeană a Climei propusă de CE pe 4 martie, implică numeroase costuri pentru statele care depind mult de combustibili fosili pentru producerea energiei necesare, state printre care se regăsește și România.

Mai mult, Comisia își dorește ca 37% din proiectele de reformă, prin care fondurile din Pachetul de redresare al UE vor putea fi accesate, să fie proiecte care impulsionează tranziția verde. Pactul Verde European are deja implicații majore în diferite sectoare, precum agricultura (Strategia „De la fermă la consumator” și Strategia privind biodiversitatea) energie (Strategia UE privind integrarea sistemului energetic și Strategia UE privind hidrogenul la care se adaugă și Legea europeană a Climei) și sectorul social (Mecanismul pentru o tranziție justă) iar implicațiile se vor adăuga în următoarea perioadă, conform priorităților comisiei.

Din punct de vedere al tranziției digitale, prioritățile Comisiei se vor axa pe propunerea legislativă privind serviciile digitale, legislația privind moderarea conținutului online dar și o strategie privind inteligența artificială și o altă strategie privind datele industriale digitale. Deși există numeroase îngrijorări referitoare la impactul pe piața muncii a revoluției digitale, Comisia susține prin vocea Ursulei von der Leyen că inteligența artificială și robotica ar putea aduce peste 60 de milioane de noi locuri de muncă în următorii ani la nivel mondial. Argumentând că restricțiile cauzate de pandemia de coronavirus arată că accesul la soluții digitale este absolut necesar, CE își propune să dezvolte infrastructura digitală în toată Europa, prin investiții ce se vor ridica la un procent de 20% din Pachetul de redresare NextGenerationEU.

Dacă în ceea ce privește bugetul reușita Uniunii Europene este evidentă, Comisia Europeană își propune și alte măsuri istorice pentru a reforma economia europeană și a o transforma într-o „economie de piață socială”. Cel mai important punct pe agendă în acest domeniu este un stabilirea unui Cadru comun privind salariul minim pe întreg cuprinsul Uniunii Europene, o importantă prioritate pe agenda Comisiei încă înainte de pandemie.

Pe de altă parte, criza creată de pandemia de COVID-19 a avut consecințe globale, consecințe care au fost recunoscute de Ursula Von der Leyen. Acesta a precizat că UE va continua să fie în prima linie a luptei de a asigura un vaccin contra-COVID accesibil pentru toți locuitorii planetei. Mai mult, reforma Organizației Mondiale a Sănătății, care a avut mai multe rateuri de la startul pandemiei dar și a Organizației Mondiale a Comerțului, sunt priorități de top al UE în lumea post-COVID-19.

Tot pe scena globală, Președinta Comisiei a vorbit și despre relația cu marile puteri globale, Statele Unite și China. Dacă în ceea ce privește Statele Unite, Von der Leyen a asigurat că indiferent de deciziile de la Casa Albă relația transatlantică va dăinui și se va întări, în ceea ce privește China, aceasta a amintit că, deși statul asiatic este un partener de negociere, este în același timp și un „rival sistemic”.

Ursula Von der Leyen nu a ezitat să amintească nici de abuzurile contra drepturilor omului din China, în Hong Kong dar și abuzurile contra minorității Uigure din provincia Xinjiang. De altfel, în domeniul drepturilor omului Președinta Comisiei a făcut un argument mai larg care a atins atât situația din China, dar și situația din Belarus sau de cea din Rusia. Aceasta a amintit liderilor de stat din Uniunea Europeană că este nevoie de o mai mare fermitate în apărarea valorilor europene oriunde pe glob, iar atunci unde abuzurile sunt extinse acestea trebuie sancționate. Deciziile însă în aceste domenii de politică externă trebuie luate rapid, iar Comisia Europeană a făcut un apel către liderii de stat de a adopta procedura de vot prin majoritate calificată atunci când iau decizii privind sancțiunile și drepturile omului, renunțând la procedura prin vot în unanimitate. Nevoia de a adopta această procedură a redevenit stringentă în urma opoziției Ciprului la sancționarea liderilor din Belarus, Cipru dorind ca prima dată UE să adopte sancțiuni contra guvernului Turciei și de abia apoi împotriva guvernului din Belarus.

Un moment inedit a fost acela când Von der Leyen, fost ministru în guvernul german, a amintit voalat de problema conductei Nord Stream 2, în contextul otrăvirii opozantului rus Alexei Navalny. Aceasta a spus că atitudinea Rusiei este clară și nicio conductă nu va schimba această atitudine, indicând nevoia de reconsiderare a relațiilor statelor membre UE cu vecinul de la răsărit.

Pandemia de COVID-19 nu a înlăturat și alte vechi probleme, încă nerezolvate de UE. Printre acestea e problema migrației, care a avut recent un alt episod regretabil, anume incendiul din tabăra de refugiați Moria din insula grecească Lesbos. Von der Leyen a anunțat în acest context că va propune un nou Pact privind Migrația săptămâna viitoare. Este vorba de un pact bazat pe principiul salvării vieților omenești dar și pe nevoia de a lega acordarea refugiului de capacitatea de returnare. O distincție cât mai clară între cei care au nevoie de sistemul de azil și cei care abuzează de acest sistem va fi de asemenea urmărită.

Pe de altă parte, Brexit-ul s-a reîntors viguros pe agendă în ultimele săptămâni. Marea Britanie a anunțat că dorește să adopte o legislația care va încălca Acordul de Retragere din UE, convenit acum mai bine de un an. Uniunea Europeană a protestat vehement acum prin vocea Ursulei Von der Leyen, care a cerut respectarea tratatelor internaționale convenite de ambele părți, amintind că un viitor acord comercial între cele două entități va depinde de acest fapt.

În finalul discursului, Ursula Von der Leyen a atins alte probleme de rang intern din Uniune, precum problema respectării statului de drept. Aceasta a anunțat un Raport privind statul de drept din UE, raport care va fi făcut public de Comisia Europeană până la finalul anului, și care va analiza starea statului de drept în toate statele membre ale UE. Acesta va fi folosit potrivit Președintelui Comisiei atât cu scop preventiv, pentru a stopa derapajele democratice, dar și pentru a informa un eventual mecanism de condiționare a fondurilor din Noul pachet de redresare de starea statului de drept.

Starea Uniunii Europene în anul 2020 este în balanță între consecințele crizei pandemiei de COVID-19 și oportunitățile oferite de planul de redresare propus de Uniunea Europeană. Deși în primele luni ale pandemiei unitatea europeană nu a excelat, propunerile de redresare la nivel economic au dat adevărata măsură a solidarității europene. Decizia de a finanța redresarea economică prin bani împrumutați direct de Uniunea Europeană este poate la fel de istorică precum pandemia în sine. Iar propunerile Comisiei Europene în domeniul tranziției verzi dar și a tranziției digitale au potențialul de a schimba viețile cetățenilor europeni într-un mod spectaculos. Ursula Von der Leyen a reușit prin primul său discurs despre Starea Uniunii să ofere această speranță privind redresarea, redresare susținută de o Uniune Europeană mai unită și mai solidară.

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. De unitateta europeana incep sa ma satur, ea nu exista decat daca este vorba de bani, nimic altceva.
    In Europa avem mai mult „mici uniuni” incepand cu statele „Visegrad” aspect intolerabil si pana la „locomotiva” Franta- Germania, „Uniunea statelor din sud” imporiva celor din nord s.a.m.d o mostra a la carte a situatieii fiind noua criza a refugiatilor o data cu incendiul provocat in tabara Moria de pe insula Lesbos, fapt uitat cu totul de presa romanesca. 12000 de refugati sunt marul discordiei, cine sa.i primeasca fiecare stat abordand tematica dupa modelul „cartofului fierbinte” singurii care incep sa miste fiind iar nemtii.
    Nu exista nici o politica unitara in fata acestei probleme imense cu care ste confruntata UE, Meditareana este un lac in fiecare isi poate face de cap ajungandu-se la situatii aberante, state membre NATO in fata unui conflict militar deschis.
    Madam von de Leyen nu mai are solutii pt nici o problema majora a UE , ce sa mai discutam de politca externa, un banc prost.
    Rusul isi face de cap, adevarat la el tara, fara sa fie sanctionat si cu cum se poate discuta de sanctiuni impotriva Rusiei, ce facem cu China care este pe cale sa „cumpere” Europa cu fulgi cu tot !!
    UE se amesteca in Bielorusia asa cum a facut-o in Ucraina, mai este nevoie de inca un conflict inghetat la portile noastre, rusului ii convine , ii vine ca o manusa.
    Volumul de marfuri tranzactionat intre China si UE este intre timp mai mare ca intre UE si SUA, in aceste conditii chiar ca este „irelevant”cine va ajunge presedinte in SUA.
    Brexitul ajunge sa devina un fiasco, nici o vorba, Marea Britanie fiind un partener important in relatiile economice cu uniunea.
    In schimb vrea salariu minim pe economie la nivel european, o tampenie mai mare n-am auzit, renunta nemtii de la 9,35 la 10,45 EUR / ora in favoarea unui nivel mult mai scazut la nivel european ? si cum pot econmiile din est dar nu nmai sa satisfaca aceasta aberatie ? sau are impresia ca digitalizarea si automatizarea vor reduce numarul lucratorilor industriali astfel celor ramasi sa poata fi asigurat acest nivel ?
    Cu agricultura cum ramane ? jumate din bugetul uniunii este alocat acestui segment, continuam sa.i omaram pe africani cu produse la greu subventioante si exportate in tarile africane ? sa nu ne miram daca acestia bat la usile noastre.
    Tranzitia verde va omora in mare masura industria auto europeana, concernul Continental incepand pe pe acum cu inchiderea de productii.
    Cu alte cuvinte, socialismul de stat european va pune stapanire pe intrega Europa iar madam von de Leyen sa nu uite din care familie politica europeana face parte, nu este social democrata si nici ecologista.

  2. Discurs placut care suna frumos in urechi. Dar dincolo de vorbe, realitatile inca nu se conjuga in mod coerent si unitar. Lipseste baza, si anume o politica fiscala si de impozitare comuna, o organizare teritoriala axata pe descentralizare si competente, invatamant similar, sisteme de sanatate apropiate, justitie eficienta, sisteme de licitatii unitar pentru investitii directr, calitate identica pentru produse si servicii, etc., in toate tarile UE, caci avem multe tari cu probleme mai ales din estul continentului. A da bani care sa fie cheltuiti pe proiecte aiurea a facut UE din 2007 si pana acum si nu a schimbat inca nimic. Marea Britanie a stiut foarte bine de ce a ales calea Brexitului.

  3. Von der Leyen estimează că economia UE se va contracta cu 8,3% în 2020 iar șomajul european va crește la 9%, afectând disproporționat femeile, tinerii și lucrătorii slab calificați sau pe cei cu contracte temporare. Răspunsul UE este pe măsură. Un buget multianual de 1,82 trilioane de euro din care 750 de miliarde de euro fac parte din pachetul NextGenerationEU, pachet ce va sprijini statele membre să demareze redresarea. Și mai important, NextGenerationEU va fi finanțat prin împrumuturi pe piața financiară contractate de Comisia Europeană, un pas istoric pentru Uniunea Europeană. >/i>

    Raportul imi aminteste de celebrele rapoarte ale congreselor PCR citite de pelticu. E atit de plin de aiureli ca ma plictiseste sa le comentez pe toate. Desigur Alin a remarcat timpenia salariului minim european. Dar de ce numai salariu minim, de ce nu salariu mediu, ast aar fi misto, in toate tarile sa existe acelasi salariu mediu, atit la privati cit si la stat. In acest mod progresul economiei EU ar fi garantat.

    Dar o intrebare importanta e ce faci in cazuri de criza? Deci economia se contracteaza, exista doua posibilitati, sa cheltui mai putin, deci budgetul EU ar trebui sa scada, sau sa faci imprumuturi in speranta ca niste injectii de bani ar stimula progresul. In acest al doilea caz ar trebui sa alegi niste domenii care intr-adevar au o oarecare garantie a recuperarii investitiilor si chiar sa produca cistig.
    Care sunt acestea, green deal!?

    In ceea ce ma priveste pe mine, cind am avut perioade mai grele si am cistigat mai putin, am cheltuit mai putin..

  4. @Alin
    „In schimb vrea salariu minim pe economie la nivel european, o tampenie mai mare n-am auzit, renunta nemtii de la 9,35 la 10,45 EUR / ora in favoarea unui nivel mult mai scazut la nivel european ?”

    N-am cunostinta de salariul minim propus de Președintele Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, dar daca ar propune – de exemplu – un salariu minim european de 3 EUR / ora ar fi tot o tampenie ?

    Atentie ! E vorba de salariu MINIM pentru oricare tara din EU. Fiecare tara din EU poate stabili un salariu MINIM pornind de la acest nivel european.
    Deci, Romania poate stabili – de exemplu – 3 EUR / ora, in timp ce Germania poate continua cu acelasi nivel iar Polonia sa legifereze 5.5 EUR / ora etc……si nici o tara din EU nu incalca recomandarea.

    In tara in care traiesc (stat federal ca si Germania) nu exista salariu minim legiferat la nivel federal (de tara) ci exista salarii minime legiferate la nivel de stat/land/provincie/regiune.

  5. Limba de lemn curata. Sincer, parca exista vreo creatura chiar cvasi-umana care sa poata digera asemenea povesti xilolinguale. Agenda, prioritati, propuneri, implementari. Pachet, redresare, cadru. WTF. Europeanul mediu/median cred ca s-a simtit total, dar total, de acesti termeni, cei care nu-l lasau pe el [ea] sa traiasca si sa respire mai bine. Cred ca acel European mediu se simte divin reprezentat de aceasta persoana de varsta a 3-a si coafura ei [figurativ evident, nu ma refeream deloc la o papusha stricata care da din maini]. Sau nu. Ironic, si dramatic, poate ca da.

  6. Se pare ca EU e pe muchie de cutit. Ca in dragoste, prima parte de entuziasm a cam trecut si multi se intreaba daca merita sa ramina in EU, ca pin-la urma interesul e totul, daca dau sau primesc mai mult.

    Planurile Ursulei nu sunt altceva decit un fel de mita la mare nivel, va dau la toti bani, multi bani, astfel ramineti in EU. Imi aminteste de impuscatul care in ultima clipa era gata sa mai dea o suta.
    De unde vin acesti bani si cine-i va plati inapoi, nu conteaza… acum vrem.

    Peste citeva zile incepe din nou scandalul cu politica de azil si migratie. Sunt curios ce iese. Precis va fi din nou vorba de bani.
    Germania isi va prezenta succesele masurilor de integrare a refugiatilor venti in 2015. O fetita a reusit sa ia Bacalaureatul cu nota maxima. Din cei un milion veniti ca 50% au deja un job, super, nu. Din femeile venite ca 25% au un job. Sparanghelul, fructele, castravetii sunt culesi tot de romani, bulgari. Polonezii nu prea mai vin.

  7. Tovarășa Academician Doctor Inginer Elena Ceaușescu nu a murit, totul a fost o înscenare pentru ochii poporului ingrat. Dacă barbat’su -țărănoi ignorant fără prea multe ambiții, fără carte, fără cojones și fără viziune- a ales să se retragă la bătrânețe pe aceeași insulă cu camaradul Elvis, pardon Fidel, geniala Lenuță a noastră a acceptat promovarea propusă de Internațională și ocupă astăzi postul bine-meritat de nanodiktatoare soft a Komisariatului European. Ca valoros om de știință ce a intuit caracterul malefic, imperialist și capitalist al Codoiului incă de acum 40 de ani, tovarășa Lenuța -astăzi cunoscută sub numele de Ursula- a făurit un plan genial de salvare a omenirii, incepînd desigur cu Uniunea Sovietelor Europene. Cincinalul Verde European trasează liniile dezvoltării durabile care vor conduce la adevărata propășire a umanității și ne indică calea către un viitor de aur, către armonie socială absolută, către dragostea frățească între popoare. Planul cincinal stipulează clar culpa industriașilor albi pentru poluare și-i obligă să plătească pentru inconștiența și nesimțirea lor, insă uman, fără vărsare de sânge și in slow motion: se vor vinde intre ei pe o piață controlată de Komisari, își vor vinde intre ei funia cu care se vor spânzura, așa cum marele profet al socialismului a prorocit că se va întâmpla. speculanții vor fi puși cu botul pe labe pe veci in timp ce omenirea își va regăsi iarăși pacea. Și iată că intelectualitatea aplaudă Mărețul Plan in valuri, oamenii de bine spumegă de fericire și sunt cu toții nerăbdători să demareze ‘noua revoluție industrială’, așa cum afirma recent tovărășul secretar-adjunct Timmermans.

    Ca simplu cetățean european și omuleț insignifiant rezident pe Planeta Pământ țin să îmi exprim recunoștința fierbinte pentru eforturile neprecupețite ale Komisariatului European de a ne elibera de aburii toxici ai industriei, de a elibera azurul cerului de otrava păsărilor de metal și de a ne readuce briza răcoroasă a verilor de altădată. Sper ca înalții oficiali geniali ai USE să facă totul pentru ca temperatura să scadă nu cu două grade, nu cu trei, ci cu cel puțin ZECE grade până la sfârșitul cincinalului! Urrraa!

    • Genial. De acord. Nu pot sa adaug cam nicio dimensiune la ce spuneti :))) oh, poate da, apropos de spumegat si nerabdare, aia [dimensiunea] cu transgenderii imi excita libidoul verde intr-un mod CO2-neutral, de numa-numa.
      Sincer, ce gunoaie. Si nu ma refer la Sula v/d Leyen, ci la primatele care nu fac nimic contra acestei creaturi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dumitru Opritoiu
Dumitru Opritoiu
Dumitru Opritoiu a obținut licența în istorie de la Universitatea de Vest din Timișoara și este absolvent al unui program de masterat în relații internaționale și studii de dezvoltare de la aceeași universitate. Este interesat de istoria Europei și a integrării europene precum și de politica externă și de vecinătate a Uniunii Europene. A lucrat ca stagiar pentru Platforma RO2019, ca intern pentru Centrul de Politici Publice a UVT și ca intern la Guvernul României. În prezent este manager de proiect în cadrul Europuls-Centrul de Expertiză Europeană.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro