joi, martie 28, 2024

Statele Unite ale Internetului

Să ne imaginăm următoarea scenă: nu mai există state cu cetățeni, granițe și armate, monede și bănci naționale, steaguri și imnuri. Există doar națiuni virtuale, compuse din utilizatori, care nu au nevoie să se apere decât de atacuri cibernetice venite din dark web. (Care este, de fapt, singura rămășiță a Lumii Vechi.) Peste toate, câteva organizații globale, care asigură infrastructura și o supraveghere aparent distantă – atât cât să existe figuri de autoritate în spațiul public și foarte virtual.

Descrierea de mai sus sună a science-fiction prost. Și e foarte posibil să și rămână la stadiul de science-fiction, măcar în timpul vieților noastre. Cu toate astea, speranța că sentimentele naționaliste se vor ofili în favoarea unor afinități transfrontaliere – mai puternice și mai puțin distructive -, a fost una care a împins Internetul mai departe, măcar din punct de vedere ideologic. Pentru că dispar barierele din spațiu și timp, dar mai ales pentru că – spune povestea – coabitarea duce la toleranță.

În esență, discuția se desfășura în termenii unei federalizări virtuale perfecte, prin protocoale de transfer de date. care ar fi decurs fără nici un fel de piedici de natură financiară sau legislativă. Știm prea bine cum s-a întâmplat istoria: visul s-a năruit relativ devreme, cu primul proces antitrust din industrie, al Netscape împotriva Microsoft. Cu alte cuvinte, două companii private care își disputau practicile comerciale.

Putem să ne uităm la Uniunea Europeană ca la un experiment de federalizare, prin comparație. A trecut suficient timp de la crearea acestei structuri încât să-i putem vedea istoria mai în larg. Sunt de partea celor care cred că circulația liberă nu face decât să ajute pe termen lung, am circulat prin diverse țări doar cu buletinul, am avut colegi de facultate și de birou din diverse colțuri ale Uniunii. Nu mi s-a întâmplat vreodată să ies din toate interacțiunile astea fără o perspectivă sau o idee în plus.

Au dispărut bizareriile naționaliste în țările membre ale Uniunii? S-au atenuat manifestările de dragoste pentru istoriile de măreție apusă și fantasmele mai mult sau mai puțin imperiale? Cu siguranță că nu. Ba chiar, într-o zi de 2016, Marea Britanie a decis într-un referendum, cu 52% la 48%, să părăsească Uniunea; un fapt pentru care încă se mai caută explicații, în literatură, în editoriale sau în științele politice. Așadar, unul dintre membrii cei mai importanți a zis deja pas, ocazie cu care a și creat un precedent.

Cartea suveranității rămâne una dintre cele mai importante pentru cei pe care îi numim generic naționaliști – un termen în a cărui istorie se amestecă republicanism și autodeterminare, ideile de națiune și stat-națiune, comunități imaginate și construite social, istorie care sclipește a glorie. E posibil un viitor în care ideea de suveranitate națională, bazată pe constructe imaginare și fizice, dispare?

Sigur că scenariul din deschiderea articolului e unul imposibil, însă există niște cifre care ne dau o imagine asupra acestei lumi virtuale: doar 59.5% din populația lumii utilizează Internetul (4.66 de miliarde din 7.83 în cifre absolute).[1] Singura regiune care se apropie de 100% ca rată de utilizatori de Internet din populație este Europa de Nord, cu 96%.[2] Top 10 al  statelor după procentul de utilizatori de Internet e complet diferit față de cel bazat pe populație. În ordine descrescătoare: Emiratele Arabe Unite, Danemarca, Suedia, Coreea de Sud, Elveția, Olanda, Marea Britanie, Arabia Saudită, Canada, Germania. România e pe locul 29 – înaintea Chinei.[3]

Funcționează, măcar la acest nivel, conceptul de națiuni virtuale? Încă nu – procentul de utilizatori de Internet e doar o reprezentare pentru nivelul de trai și gradul de alfabetizare digitală. Nu ne spune nimic despre regimuri de guvernare, drepturile omului, valori sociale, religii și credințe, limbi vorbite, etnii, comunități reale sau imaginate.


În Centru este un proiect Digital Communication Network și Forum Apulum, sprijinit de Friedrich Naumann Foundation.
Puteți asculta podcastul “În Centru”, realizat de Teodor Tiță, pe Spotify, Apple Podcasts, Google Podcasts sau aplicația dvs preferată.

NOTE________________


[1] Digital 2021 Global Overview Report, We Are Social, Hootsuite, accesat în 28.06.2021, https://www.hootsuite.com/pages/digital-trends-2021, p. 8.

[2]  Digital 2021 Global Overview Report, We Are Social, Hootsuite, accesat în 28.06.2021, https://www.hootsuite.com/pages/digital-trends-2021, p. 26.

[3] Digital 2021 Global Overview Report, We Are Social, Hootsuite, accesat în 28.06.2021, https://www.hootsuite.com/pages/digital-trends-2021, p. 28.

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

  1. Parerea mea este ca, pana nu va fi reglementat spatiul cibernetic prin niste tratate internaționale, similare cu cele din domeniul militar, care sa sancționeze atacurile grave la adresa unor guverne sau corporații, nu vom avea liniste, iar controlul, atacurile informatice si supravegherea vor continua. Astăzi, orice guvern fanatic poate plati armate de hackeri care sa paralizeze efectiv infrastructura critică a unui stat occidental. De aceea, nu intamplator SUA este pentru moment puterea care deține controlul asupra internetului. Deocamdată, deoarece apar guverne care doresc si ele controlul.

      • Corect, de aceea exista STS, armata trebuie sa aibe transmisiunile ei, etc. Internetul a pornit ca un element de comunicatii liber.Pana la Windows nu au fost probleme. Apoi am invatat (si chiar am facut experimente in anii 95-96)ca cei care sunt virulenti, necivilizati, cel mai bine este sa-i eviti, sa nu intrii in jocul lor.

  2. Cum ne masuram puterile in a deveni vizionari , atentie nu prezicatori .Omenirea nu are alta seansa – in viitor – decit a fi -una singura -.Prezicatorii sunt o categorie ce doar arata un anume univers viitor – propriu – nesustinut de nici o explicatie .Daca una dintre prezicerile lor se indeplineste , unii au tendinta de a generaliza si de a oferi numele de prezicator celui in cauza . Vizionarul poarta in bagajul intelegerii personale si utilitatea a ceea ce arata publicului .Sa ne imaginam o omenire fara granite , unde statele lumii devin parte a unui intreg pamintean , unde libera circulatie a marfurilor , cetatenilor si capitalului , este totala , unde diferentele filozofice si nonfilozofice ale tuturor religiilor dispar , unde bunastarea este parte a nevoii tuturor si unde dreptul la viata nu are sau nu imbraca forme de contestare . O utopie am putea zice – dar – mereu este un dar – nimic nu impiedica popoarele lumii sa doreasca a fi parte din acest concept universal .Uniunea Europeana deja arata omenirii ca se poate , chiar daca ,mici dictatori de buzunar , incearca as pastra puterea se vor izbi si ei in curind de un zid peste care nu vor mai putea trece . Zidul este – CUNOSTEREA-aceasta cunostere va face posibil totul .Personal as fi incintat sa posed un act de identitate ca si cetatean al planetei TERRA. Nimic nu te impiedica a fi numit astfel chiar daca la nivelul sufletului fiecaruia dintre noi ramanem si ceea ce locul unde ne-am nascut ne poate acum oferi sufleteste vorbind .

  3. /
    Zice autoarea: ” Nu ne spune nimic ( Internetul) despre regimuri de guvernare, drepturile omului, valori sociale, religii și credințe, limbi vorbite, etnii, comunități reale sau imaginate.”
    Aşa e. Şi mai ales nu ne spune nimic despre LIBERTATEA individuală şi socială garantate de sistemul democratic creat de mult hulitul capitalism clasic.
    Aveţi grijă ce visaţi, s-ar putea ca visul să devină realitate. Doamne fereşte!

  4. Scenariul din deschiderea articolului este real si nici SF prost, este finalitatea procesului inceput cu ca. 10 – 15 ani in urma, o data ca aparitia smartphone-lui.
    La urma urmei cei isi doresc marile corporatii si concerne, o lume libera si lipsita de amestecul statelor in afacerile lor, profitul peste granite si legi fiind scopul propus.
    Intr-o lume total interconectata, controlata de inteligenta artificiala care sa mai fie rostul unui stat si politician in afara sa se opuna acestor tendinte prin atacuri cibernetice din Dark Net asupra infrastructurii digitale ?
    Este singura cale prin care se poate opune rezistenta unei tendinte de trasformarea omului intr-un hibrid, om- masina supus controlului total.
    Natiunea virtuala poate fi implementata doar de indivizi virtuali si clone, de hibrizi om-masina pt care nu exista nici Dumnezeu, Alah sau alt profet pt ca nu mai au constiinta, intr-un stat vitual nemaifiind nevoie de ea. Ganditorii si elitele de astazi au deja in vedere acesta aspecte, se lucreza intens la proiecte percum mutarea activitatilor digitale in teritorii independente si afara controlului unui stat, pe insule artificiale din apele internationale.
    Daca se doreste pot fi eliminate urgent, niste bombe ar rezolva problema asa cum prin eliminarea alimentarii cu energie ar distruge intreaga infrastructura.
    Suntem pe un punct de rascruce si este momentul sa ne punem foarte serios intrebarea in ce lume dorim sa traim, cine incepe discutia, politicul fiind depasit de situatie, cine preia initiativa ?

  5. Reincarnarea comunismului. Ignorarea realitatii. Rusia este dictatura. China este dictatura. Turcia a readus religia de stat dupa o suta de ani de ateism. Talibanii se reinstaleaza. America de sud este lumea a treia. Africa este lumea a treia. India este lumea a treia. Pietele emergente au fost o oportunitate mai mult pt capitalul global decat pt populatia locala. Crestinismul este in scadere dar Islamul, nu. Populatia din tarile musumane nu este emancipata. Traditiile retrograde au radacini adanci.
    A nu intelege realitatea, a starci omul si o natiune in numele omenirii si a uniunii, a debita cai verzi ( ca si socialismul multilateral dezvoltat) pe pereti este o calitate des intalnita in UE. Tovarasii europeni n-au inteles nimic, nici din caderea lagarului socialist si nici din ce se intampla in restul lumii. O dau inainte cu lozincile comunist. Sunt hipnotizati de propriile fantezii.

    • „America de sud este lumea a treia”.
      Ar fi bine sa verificati afirmatiile dumneavoastra in privinta a) Chile, b) Uruguay si venind tare din urma – c) Peru.
      Din pacate umanioarele din Romania au ramas cu (doar?) cu amintirile filmelor „Z” si „Stare de asediu” ale lui Costa Gavras si a propagandei kgb-iste repetate si in Romania in acele vremuri.

  6. „[…] care nu au nevoie să se apere decât de atacuri cibernetice venite din dark web. (Care este, de fapt, singura rămășiță a Lumii Vechi.)” Deci white web-ul nu-i tot o ramasita a Lumii Vechi, doar dark web-ul este? Ori poate aveti in vedere Omul Nou?

  7. Internetul, nu este mediul liber care a fost la inceput. Este un mediu controlat, urmarit si manipulat in care utilizatorii au iluzia ca sunt utilizatori, cand de fapt, sunt utilizati.

    • Cititi va rog – https://en.wikipedia.org/wiki/Internet
      si mai ales extrasul de mai jos

      The origins of the Internet date back to the development of packet switching and research commissioned by the United States Department of Defense in the 1960s to enable time-sharing of computers.[1] The primary precursor network, the ARPANET, initially served as a backbone for interconnection of regional academic and military networks in the 1970s.

  8. Iată aici un exemplu perfect de gândire al unei persoane ce trăiește în Lala land :)

    Cum ar exista miunata umea virtuală fără congolezii ce extrg cu unghiile cobalt pentru $30/lună din minele din un pic primitive ca cele în care romanii îi puneau să lucreze până la epuizare pe sclavii capturați în războaiele străvechi?

    https://www.youtube.com/watch?v=JcJ8me22NVs

    Cum ar exista oare minuanta lume virtuală a autoarei fără cumplitele mine chiliene de litiu ce provoacă distrugri ireversibile unuia din cele mai vulnerabule ecosisteme ale lumii? Și mai ales care trebuie extinse de 15-20 de ori pentru a susține tranziția „verde & digitală”…

    https://www.youtube.com/watch?v=50rXYrFCQMw

    Cum ar funcționa oare minunatele servere de internet fără monstruoasele mine de litiu (cel mai murdar cărbune) precum Hambach & Garzweiler? Cum și-ar usca autorea părul după duș fără ele?! Și mai ales cum ar putea face duș dacă lumea ar fi doar un Lalaland virtual? :)

    https://www.youtube.com/watch?v=wWXEhJsYhYc

    Cum și-ar bea lăpticul de la micul dejun dacă tăranii de la coada vacii ar trece 100% online? :) Cine i-ar apăra pielicica delicată de cazacii de pe Bug sau subsaharienii ce stau cu balele curgând de poftă dincolo de gardurile lumii civilizate și care ar face-o una cu pământul cu prima ocazie?

    Păi vedeți? Au și chestiile alea retrograde & naționale ce nu pot trece în minunata lume virtuală rostul lor… Sau cum le sintetiza înțelepciunea nemuritorului Vanghelie „E niște chestii acolo dom’le. Nu-i chiar așa de simplu…”

  9. „Imagine there’s no heaven
    It’s easy if you try
    No hell below us
    Above us, only sky
    Imagine all the people
    Livin’ for today
    Ah
    Imagine there’s no countries
    It isn’t hard to do
    Nothing to kill or die for
    And no religion, too
    Imagine all the people
    Livin’ life in peace
    You
    You may say I’m a dreamer
    But I’m not the only one
    I hope someday you’ll join us
    And the world will be as one
    Imagine no possessions
    I wonder if you can
    No need for greed or hunger
    A brotherhood of man
    Imagine all the people
    Sharing all the world
    You
    You may say I’m a dreamer
    But I’m not the only one
    I hope someday you’ll join us
    And the world will live as one”
    Îmi cer scuze că deviez de la subiectul real, pur și simplu nu m-am putut abține. Prima frază suna cunoscut…
    Tehnologia informației evoluează mult mai mai rapid decât puterea noastră de adaptare la schimbare. A durat ceva timp, de la inventarea tiparului până la primele tabloide, pornografie, fake news ( nu e ceva recent, de exemplu Goebbels, să nu zic de alții ), pe scurt manipulare.
    Specia a supraviețuit, totuși.
    Era să uit:
    RIP John Lennon.

  10. Internetul este si creste de la zi la zi, dar libertatea de exprimare se pastreaza in spatiul virtual, este ea protejata cumva pe internet?

    Suntem oare in epoca de piatra a internetului cand se aduna triburi, gloate si pe anume criterii doar de ei intelese aleg sa tinteasca pe unii sau pe altii? ce facem in aceasta situatie?

    Care este responsabilitatea user-ului cand scrie, a furnizorului de internet, a platformei care face vizibila gandul scris si pana la urma a user-ului care citeste?

  11. “Tim and Vint made the system so that there could be many players that didn’t have an advantage over each other.” Berners-Lee, too, remembers the quixotism of the era. “The spirit there was very decentralized. The individual was incredibly empowered. It was all based on there being no central authority that you had to go to to ask permission,” he said. “That feeling of individual control, that empowerment, is something we’ve lost.”

    The power of the Web wasn’t taken or stolen. We, collectively, by the billions, gave it away with every signed user agreement and intimate moment shared with technology. Facebook, Google, and Amazon now monopolize almost everything that happens online, from what we buy to the news we read to who we like. Along with a handful of powerful government agencies, they are able to monitor, manipulate, and spy in once unimaginable ways.
    https://www.vanityfair.com/news/2018/07/the-man-who-created-the-world-wide-web-has-some-regrets

    • Burda mai exista cu tipare pentru haine DIY? ca in anii 70-80?
      Sau e mai simplu si mai bun sa se distreze bogatii/bogatanele din lumea occidentala si sa munceasca croitoresele din Bangladesh pe 2-3 dolari pe zi?
      Copii nu se mai fac decat putini si aia sunt pasati ca responsabilitate statului, de parinti si bunici nu mai are nimeni grija.

  12. Daca scăpăm de statele opresive și frontiere.. Nu vom intra automat într-o comunitate de indivizi prietenoși… Ci într-o lume dominata de marile corporații. Tânăra autoare a uitat inexplicabil de existenta lor. Pe Zuckerberg nu-l alegi la patru ani, nici nu-l dau jos prin revoluție. Dar șefii de la Uber.. Cum se numesc, unde locuiesc?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Anca Sandu
Anca Sandu
Om care încearcă să înțeleagă. Doctorand al Facultății de Științe Politice, Universitatea din București. De găsit și pe https://twitter.com/ancasandu

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro