vineri, martie 29, 2024

Statul intentioneaza rationalizarea consumului de gaz

Anuntul facut zilele acestea este ca Romania s-ar putea sa rationalizeze consumul de gaze (este ceva sigur daca Rusia intrerupe livrarile de gaz si, de asemenea, este sigur ca asa se va intimpla: Rusia asteapta, conform legilor lui Murphy, sa faca rau, in momentul cel mai rau, si cu maximum de daune). Guvernul face acest anunt, pentru ca nu stie sa faca altceva si nici nu intreaba pe altii care mai stiu cite ceva, dar, mai ales, ia aceasta masura primitiva, care este rezultatul firesc a lipsei de strategie energetica, intelegerea securitatii energetice si, chiar mai rau, ignorarea chiar a unor intentii proprii in unele directii limitate, de mai sus.

Deci, daca luam de bun, ce zice AEI (Asociatia Energie Inteligenta), in Energynomics, Nov.2021, prin vocea Dlui Chisalita, altminteri, un bun expert in gaze, vedem ca (citez):

„Dacă ne uităm pe site-ul Transgaz, vedem că consumul de gaze în februarie a fost între 76 şi 78 de milioane de metri cubi pe zi în ultimii zece ani. Pe aceeaşi pagină, vedem că ce este rezervat pe aceeaşi lună înseamnă 46 de milioane, adică 32 de milioane de metri cubi nu există în acest moment rezervate. Dincolo de faptul că 41% dintr-o potenţială cerere pe luna februarie nu  există, însumând toate capacităţile tehnice pe care le are în momentul de faţă disponibile Transgaz vedem că tot n-am avea 20% gaze pentru un astfel de vârf, care a fost prezent în ultimii zece ani în România, aşa cum arată datele Transgaz”, a susţinut Chisăliţă, în cadrul Forumului Gazelor Naturale, organizat de Financial Intelligence şi Asociaţia Energia Inteligentă”

Deci, cum spuneam, sa luam de buna cele de mai sus. Atunci, un calcul simplu ne duce la urmatoarele:

  • Site-ul Transgaz indica un consum ~78 mill. Nm3/zi, in Februarie in fiecare an
  • ~20% din acest consum (CONSUM DE “VIRF”) nu poate fi asigurat in Romania !
    • Adica ~ 15,6 mill. Nm3/zi, adica ~ 168,500 MWh/zi, adica ~49,500 t biomasa/zi
    • Adica ~1,5 mill. t biomasa/luna, o cifra ridicol de mica fata de cit se consuma annual in Romania pentru incalzire si fata de magnitudinea problemei in discutie     
  • Cum se poate utiliza biomasa (atentie, aici includem si fractiile biodegradabile din deseuri Municipale !…ca tot suntem in infringementul CE pe “deseuri”?)
    • Gazeificare (se inlocuieste gazul metan CH4, eventual, din retele)
    • Combustie directa a biomasei, pentru inlocuirea gazului metan
    • Avantaje: Este o solutie mai ieftina, disponibila local si, mai ales, ajuta la decarbonare
    • Asigura consumul casnic (care este protejat prin rationalizare) si lasa gazul disponibilizat catre consumatorii industriali

Instalatiile / tehnologiile sunt disponibile commercial, au trecut demult de TRL-6, etc. si pot fi implementate imediat, de la scara mica, pina la scara mare…de ordinul sutelor de MW

Nu mai intru in detalii ref. cum se oate optimiza sistemul (system optimal planning), combinind productia existenta de gaz + stocare gaz + gazeificare + biomasa. Sa lasam “specialistii” Ministerelor sa gindeasca toate astea. Avem timp pina in 2026 cind vom avea gaz din plin (daca vom avea) din Marea Neagra, sau H2 prin 2030 sau Nucleare dupa 2031.

Pentru a intelege mai bine aceasta idee (o fi inteligenta oare ?), redam mai jos datele statistice ale Guvernelor Romaniei, de-a lungul anilor

                  De ce oare Guvernul nu initiaza un program ca si “Casa Verde” in care sa subventioneze instalarea, cel putin a cite 1 cazan eficient pe lemne in cele 3,5 mill. gospodarii (un astfel de cazan,cu randament de ~85%, va inlocui actualele “sobe pe lemne”cu randamente de 20-40%). Economiile de biomasa vor fi uriase, si, ce ramine disponibil poate fi gazeificat, de exemplu (cum spuneam mai sus).

Iar mai jos, exemplific inconsistenta politicilor Guvernelor in domeniul energiei si, mai rau, lipsa de intelegere a problemelor:

Inchei prin a mentiona citeva aspecte, rezultate dintr-o lucrare organizata de Academia Romana, Asociatia Pro-Lemn, ICAS: SECTORUL PĂDURE – LEMN în contextul schimbărilor climatice și contribuția acestuia la dezvoltarea sistemului socio-economicViziune 2030:

IESIREA DIN STEREOTIPURILE

  • „exploatare forestiera = defrisare”, sau
  • „transport de lemn = furt”, sau 
  • „non-management = protectie a padurii si biodiversitatii”
  •  no more burning trees for energy

ENERGIA ARE NEVOIE DE:

  • Cit mai multe paduri (pentru a avea cit mai multa resursa)
  • Energia, oricum este ultimul utilizator al lemnului pe cascada utilizarii sale (energetica foloseste “deseuri” de lemn, sau “deseuri” menajere, dupa sortare)

Si, cel mai important, un adevar relativ necunoscut, dar pastrindu-se (din diferite interese) imaginea unui “dezastru” din padurile Romaniei desi, punctual, in unele locatii este adevarat:

Romania recolteaza sustenabil doar ~60% din cresterile anuale (exces) de biomasa, fata de media statelor membre UE de 75-80%

UPDATE:

 

RATIONALIZAREA GAZULUI

GAZUL ESTE SCUMP, DAR LIPSA LUI IL VA FACE SI MAI SCUMP

ROMANIA NU ARE O STRATEGIE A BIOMASEI (ca in multe alte domenii, inclusiv in energie)

Mai jos, am extras citeva idei din Strategia Lituaniei in domeniu, avind in vedere ca potentialul Romaniei este de aprox 4 ori mai mare decit al Lituaniei (si avind in vedere a RO exploateaza <60% din excesul de crestere annual, pe cind media UE este de ~80%) :

Lituania a decis demult, ruperea de Rusia, in ce priveste resursele energetice ! (iar noi cu gaze, biomasa, etc., etc. o tot lalaim, c-o fi, c-o pati…)

Distribuie acest articol

50 COMENTARII

  1. Nimic nou, se va intampla si la „case mai mari” in Europa, o iarna grea, rezervoarele umplute sub necesar datorita restrictionarii livrarilor de la rusi, lipsa de alternative in stocuri suficiente etc.etc.
    Germania a anuntat deja exact acelasi scenariu, la nevoie consumul industrial va fi rationalizat pt a putea sigura necesarul de gaz pt consum casnic.

  2. hai, să zicem că se taie o lună de producție la marii consumatori de gaz natural, cea cu vârf de sarcină: care e impactul în PIB-ul României? dar concret, cu cifre, inginerește… alternativa fiind, compromisuri cu furnizorul extern conflictual… nu arderea biomasei pentru încălzire și curent, că din astea nu se sintetizează îngrășăminte și alte petrochimice…
    România nu moare nici în 10 ani dacă consumul de gaz scade cu 30%… iar creșterile de preț vor fi căpăcite de cei care au interese să le producă profit investițiile… inclusiv unii ruși… vă doresc sănătate și viață lungă să observați că nu e motiv de panică. cel bune!

  3. @xyz; „…… nu arderea biomasei pentru încălzire și curent, că din astea nu se sintetizează îngrășăminte și alte petrochimice…”
    pai, nici n-am sustinut asta…biogazul inlocuieste CH4 la consumatorii / populatie si-i lasa pe aia cu ingrasaminte si petrochimie sa-si vada de treaba lor, INSA !:
    N-am vrut sa mai insist, dar, daca chiar facem asta, prin productia de biogaz din biomasa, rezulta ~15% -20% biochar – ingrasamint bio- recomandat de CE pt. agricultura curata (nu mai dau Directiva acum), iar acest biochar, inlocuieste si o parte din ingrasamintele chimice (poluante), CARE CONSUMA GAZ METAN…iar cartile de chimie indica faptul ca 1 t ingrasaminte NPC/PPC = 9 MWh !….deci, impactul este in fapt cu mult mai mare „decit vede lumea obisnuita”…aici ii includ pe onor guvernantii/reglementatorii nostri, care, cred ca unii, nici liceul nu-l au facut „ca lumea” …si nici nu intreaba macar pe altii, „cu liceul facut ca lumea”…
    cele bune si dvs. !

    • Lituania importă energie electrică din Belarus, mai ușor cu ”ruperea de Rusia”, că tot Rusia a construit centrala nucleară din Belarus, n-a construit-o Canada.

      Lituania a fost obligată să-și închidă cele două reactoare de la Ignalina, drept condiție pentru aderarea la UE. Deci Lituania a avut energie nucleară, dar a renunțat la ea din cauza idiosincraziilor Berlinului.

      Lituania avea 3,5 milioane de locuitori în 1991, iar acum mai are 2,8 milioane. La cât vă opriți cu energiile verzi? Dacă rămâne cu 1 milion de locuitori o lăsați în pace? Sau o faceți land german?

  4. @xyz: „…hai, să zicem că se taie o lună de producție la marii consumatori de gaz natural, cea cu vârf de sarcină: care e impactul în PIB-ul României? dar concret, cu cifre, inginerește…”

    Ma conformez provocarii dvs. si voi incerca sa fiu inginer activ (desi, nu mai sunt demult !)
    Daca cititi un pic mai atent graficul EUROSTAT de mai sus, vedem ca in RO se consuma >40 mill. MWh/an energie echivalenta din biomasa/lemn de foc, numai pentru populatia asta amarita (nu sunt membru PSD !).
    Daca il intrebam pe Ghita (nu de la „portita” lu’ Stratan, ci de la Nuclearelectrica) cit uraniu consuma anual pentru cele 2 ibrice nucleare de la Cernavoda, ne va raspunde, dupa ce-si intreaba directorul tehnic, ca undeva la <38 mill. MWh – combustibil U-235 (natural, nu imbogatit ca la SMR).
    Mie, ca necunoscator in ale energiei nucleare, nu mi s-ar parea un impact minor, ce ziceti ?…sa scutesti munti de minereu de scos din pamint, sa-l speli, prelucrezi, deseuri (radioactive) de gestionat,. etc., etc….iar apoi sa extragi D2O din apa chioara, consumind energia unui CET (Halinga) care a mers pe carbuni vreo 40 de ani, parca, parca, nu s-ar califica pe Taxonometria UE – la energii "verzi"
    As zice sa ne oprim aici, cu dezbaterile, observind ca gazeificare biomasei (sau chiar arderea), are un randament total (electricitate si caldura) de 85-95%, pe cind amarita aia de CNE are un 30 maxim 31% in zilele friguroase…numai electric evident !….si ne costa de nu se poate ! (vedeti cit costa retubing-ul la U-1…asta nu a fost bagat in costurile de productie initiale)

    • nu la asta mă refeream, ci la procesele industriale care folosesc metan intensiv, îngrășăminte, ciment, siderurgie… d-astea… cât ar însemna în PIB o tăiere de gaz la 50% în vârf de iarnă din pierderi de producție… că populația nu consumă decât 1/3 pentru aragaz și încălzire… nuclearul are a face cu asta

  5. @xyz, cu multumiri ca prin problemele ridicate de dvs. „mi-ati ridicat mingea la fileu”:
    cred ca utilizarea biomasei, in contextul celor de mai sus comentate, este o solutie realista, pe tehnologii disponibile deja comercial, si, pe o RESURSA PE CARE O AVEM SI FOLOSIM DEJA (!!), decit sa umblam dupa „cai verzi pe pereti”, cu Hidrogenul „verde” si toate prostiile aferente scrise pina si in PNRR-ul nostru.
    Ca sa ai H2 verde, iti trebuie multa, foarte, foarte multa energie regenerabila IN EXCES (!), ceea ce, realist, la noi, nu se poate intimpla inainte de 2035 (daca facem ceva !?)…si, chiar si atunci, nu merita H2 verde pentru energie verde…daca tot o ai, de ce naiba ar mai face cineva H2 verde, ca sa face energie verde…
    Cred ca >90% din cei ce ar trebui sa stie, nu stiu realmente ce e aia hidrogen verde, la ce se foloseste si, mai ales, daca este o solutie fezabila tehnic si economic, la problemele actuale din energie.

    • 1. folosirea de biomasă pentru gaz de sinteză e o tehnologie matură (s-a folosit și-n WWII)
      2. dacă se face cu reformarea aburului poate produce și H2 „verde”
      3. Suceava are o centrală de termoficare pe deșeuri lemnoase: e fezabil și rentabil
      4. Viena are un CET pe deșeuri menajere: e fezabil
      5. la apele geotermale problemele sunt legate de conținutul de săruri care se depun la răcire și de reinjecția în strat, căci sunt puternic poluante
      6. gazeificarea produce fracții grele de compuși aromatici: tratarea condensului
      deci, aveți dreptate, se poate, merită, există și exemple funcționale… poate că nu s-au înțeles la preț (comerțul cu lemn de foc ilicit e o sursă importantă de bani negri, taxe de protecție, influență electorală) că dacă devine cușer, care mai e geșeftul ;)

  6. Ma incalzesc cu lemne si stiu care e „treaba”, sunt avantaje si dezavantaje.
    O instalatie cu centrala pe lemne este mai complicata si mai scumpa (de vreo 2 ori cel putin) fata de una pe gaz.
    Daca la gaz se poate modula mai simplu, chiar din centrala, din flacara, putem merge chiar fara acumulatori de caldura (puffer), la lemne nu se poate modula flacara atat de mult (se obtureaza admisia de regula), nu poti sa stingi si sa aprinzi ca la gaz, evident, ai facut focul si asta merge ore pana acumulezi enrgie termica in puffer, apoi iei energie de acolo, daca e frig afara focul va merge cam non stop, daca e mai cald vor fi si momente cand focul il vei opri. Repornirea se face manual, nu ca la gaz, e si un pic de mizerie, deranjul e mai mare ca la gaz, pentru unii asta e de neconceput P
    Ai nevoi musai de puffer (min cam 50l/kW empiric) basca un proiect meserias care sa includa si amestecatoare de apa prin care sa reglezi temperatura daca ai incalzire in pardoseala.
    Si proiectul si instalatia sunt mai complexe si mai scumpe. Mult!
    Doar cosul de fum (cu 0,5 m peste coama acoperisului), are vreo 7 m standard, adesea nu ajunge, daca ai mansarda e vreo 9m, trece bine de 1000 euro!
    La avantaje este pretul lemnelor, functie de zona poti iesi mult mai ieftin ca la gaze. In 20 ani iesi pe plus, functie ca cat d ieftin gasesti lemne sau alte chestii care ard.
    Sa notam ca centralele pe gazeiifcare sunt mult mai pretentioase ca ‘alea” normale, inccluzandu-le si pe cele de tip lumanare.
    Dar ai „stocata” energia pentru intreaga iarna si nu depinzi de ce se intampla pe parcurs (la gaze depinzi).
    Evident, ai nevoie de o magazie, la gaz nu.
    Lemnele trebuie sa aiba o umiditate maxima pentru a ‘scoate’ cat mai multa energie din ele, un lemn umed poate da si de 5 ori mai putina enegie/kg.
    Solutia se preteaza la case, la tara, e si un anume discomfort cand faci focul, pana se incalzeste focarul, fumul detranjeaza in zona, daca ai multe centrale/mp e ca dracu.
    Unii baga tot feluld e prostii, am niste vecina care folosesc niste peleti cidati, pute a lac de impregnare de te nu mai poti respira…cred ca ar trebui reglementat mai bine vanzara de brichete si peleti, unii nu sunt OK deloc!
    Imi aduca aminte ca prin anii `90 am vazut si blocuri unde oamenii isi montasera „centrale” pe lemne in apartamnete, cu „hornuri” doar niste tevi cam ca alea de la centralele pe gaz…era un dezastru total!
    La deseuri folosesc si cioclozi de porumb, putere calorifica buna, dar densitate mica, sunt usori…e necesar sa brichetezi…o instalatie de brichetare de 500 kg/ora era pe la 25.000 euro, uscator, moara, presa etc.
    Nu o am si inca mai studiez da merita sa investesc in asa ceva, avem lemne in zona si nu stiu daca as avea cerere, „concurenta” aduce lemne acasa cu caruta in draci, lemne furate, evident!
    Solutia dupa mine e alta: energie electrica din belsug, pompe de caldura apa-apa cu COP min 4, care sa incarce pufferele fotovoltaice pe casa pentru a compensa consumul mai mare de ee,.
    Da , iarna nu avem soare, avem primavara (nu stiu cata lume stie ca maximul de insolatie este in aprilie, conteaza nu numai unghiul ci si cat de curat e aerul ), vara toamna, calculam instalatia pentru toamna, in prima faza trebuie sa eliminam cat mai mult din consumul de gaze din timpul primaverii-verii-partial toamna stocand pentru iarna.
    Este total aiurea ca sa consumi gaze primavara- vara-toaman pentru eelctricitate, randamentele sunt mici (vs CHP), reducerea fosileor si a costurilor la consumator trebuie facuta promovand fotovoltaicele cu stocare, sisteme hibrid musai, prosumatorii cu baterii, la nivel de JT
    La nivel national dispecerizarea desteapta (functie de curba de sarcina corespunzatoare perioadei din zi si an, cam sti ce se cere in piata, ai o plaja de putere „autoreglabila” la fosile si hidro, mergi pe minim cand ai regenerabile in functiune, cand ‘dispar” fosilele” se autoregleaza in plaja stiuta dinainte, marind debite etc, Cand sti ca iesi din aceste canale de putere disponibila la randamente date intoduci-scoti (nu pe loc, ci functie de periodele de pornire spceifice) capacitati dispecerizabile. Utilizand hidro si nuclear in principal, apeland la fosile suplimentare doar in ultima instanta.
    Deci, da se poate eficientiza lemnul, va cost muuuult, nu e valabil in orase…dar scadem presiune pe gaze, asta e esential, sa scapam de dependenta de rusi e ceva vital! Si nu rationaizand, evident, ci apeland inteligent la ce avem.

    • Corect dl.MirceaM !…multumesc pentru comentarii !
      – ideea este sa folosim lemnul in sobe mai eficiente decit cele existente la majoritatea populatiei (randamente foarte proaste). Impuscam 2 iepuri: scade consumul de lemn si avem randamente mai bune (confort mai bun). Intr-adevar, e ceva „bataie de cap” pt. noi astia „de la oras”, dar, tot noi, ne putem permite cazane pe peleti, foarte automatizate si sofisticate, ca si cele pe gaz !;
      – pentru sate mai concentrate sau orase – solutia este centrale de cogenerare pe biomasa („renewable energy community” cum incearca acu’ autoritatile noastre cu care ma chinui sa le explic)…in „combustibil”aici intra si fractia biodegradabila a deseurilor municipale…si dástea avem destule;
      – pentru orase mari- care au carbuni+gaze (flacara suport ~10%), solutia e biomasa ! (ca o paranteza, subsemnatul am recomandat Colterm Timisoara, anul acesta in plin scandal mediatizat, sa foloseasca direct bricheti de rumegus (cazanele se preteaza f. bine…au mori care macina carbunele si brichetii la fel de bine). Rezultatul a fost spectaculos – si ca eficienta, si ca si costuri si, mai ales si ca reduceri de emisii…in plus, au taiat consumul de gaz ! qed !…solutia asta a fost numai „de testare”…si a mers !-
      – ar trebui sa invatam de la Lituania (au un program excelent de inclazire pe biomasa/peeti/bricheti (Romania exporta cantitati f. mari de astfel de produse in Vest…adica, exportam „energie verde”, da importam gaze si platim emisii)

      • Da, biomasa poate fi o solutie care scade presiunea pe costuri, mai ales acum cand preturile la gaz si carbune sunt foarte mari.
        https://debanat.ro/2022/02/primarul-fritz-vrea-incalzire-geotermala-si-cogenerare-cu-energie-electrica-deocamdata-autorizeaza-colterm-pentru-ars-biomasa_358329.html
        Coltermul e o gaura negara care are multe de recuperat…daaaaar, cine stie, usor usor poate, poate :P
        Imi place ce ziceti si faptul ca actionati concret!
        Daca o facem cat mai multi, la sate si la oras, unde se poate, va fi ceva palpabil…nu gargara cu gazul din Marea Neagra care va salva bla, bla. E bun si ala, dar sunt cantitati mici, zona e riscanta, trebuie sa facem ceva mai cu cap
        Adica tot altii sa faca, noi asteptam para malaiata ceva de speriat….
        Dureaza, dar in final mai scapam de gaz si carbune.
        Nu de tot pentru ca nu avem atata biomasa (nu orice biomasa se preteaza la brichetare sau peletizare) si nici productie. Si fotovoltaicele si eolianul au limitar dar, toate la un loc vor scadea ponderea gazului, nu ca e asta un moft, dar nu avem atata gaz cat ne trebuie!
        Si va fi tot mai rau daca nu gasim alternativa!

    • @MirceaM – ”scadem presiune pe gaze, asta e esential, sa scapam de dependenta de rusi e ceva vital!”

      România nu importă nimic de la Gazprom. Se crede că Imex Oil Limited, înregistrată în Cipru (deci în UE) ar fi un intermediar al Gazprom, dar tranzacțiile cu firme din UE nu pot fi împiedicate, iar niște băieți deștepți vor scoate întotdeauna un ban cinstit în România din gaze rusești, chiar dacă dvs faceți focul cu lemne și recomandați asta și altora.

      Mai este Wintershall, care și asta e elvețiană, deci nu cred că aveți cum să o boicotați. Apoi mai sunt Axpo Bulgaria EAD și DxT International, tot cu acționari din Elveția. Le boicotați și pe astea? Gazele intră în țară pe la Giurgiu / Ruse și Negru-Vodă, deci vin din UE. Cum le împiedicați să mai vină?

      Cât despre prosumatorii cu baterii, ce vă împiedică să vă transformați într-un exemplu? Principiul al II-lea al termodinamicii, cumva? :)

      • De unde importam si ce se se cam stie
        https://romania.europalibera.org/a/rusia-taie-gazul-de-unde-importa-romania/31823857.html
        Le impiedici sa vina simplu: nu le cumperi daca sti ca sunt ruseseti.
        Daca ai minte gasesti alternativa ..daca nu ramane cum am stabilit :P
        „Oficialii guvernamentali nu au, până în acest moment, o soluție clară cum se va acoperi deficitul de gaze la iarnă. Se lucrează la identificarea soluțiilor.”
        Cand o sa devin prosumator o sa fiti primul pe care-l informez :P

        • Nope, nu e asa, metode s-au gasit si functioneaza azi cind vorbim. E elementar, companii rusesti producatoare de carbuni vind lejer in Europa prin sucursalele lor din UE. Spre exemplu din Lituania, platile facindu-se acolo, nemaivorbind de cele inregistrate in paradisuri fiscale carbunii fiind livrati fizic unde e nevoie de ei, in porturi EU. Cum se tranfera banii obtinuti catre beneficiarii reali rusi nu stiu insa tine de tehnici financiare elementare. Imi pare rau sa o spun insa embargoul asupra carbunilor rusesti este vinare de vint. Daca ma insel voi informa aici public cind voi vedea datele furnizate de vami.

          Fondul economic insa este altul si nu va e vindut zilnic prin mainstream mass media: cererea e atit de mare incit se cumpara si se importa carbuni rusesti in EU intr-o veselie, pe cite-mi dau seama singurul efect al sanctiunilor este pretul mai mic al carbunilor rusesti. (Care trebuie spus, sint de foarte buna calitate, ne place sau nu). Volumul cererii e in crestere, am mai spus-o si o repet: orice investitie in wind&solar duce la cresterea cererii de carbuni. Da, prin ricoseu inclusiv investitia privata a cuiva!
          „Oficialii guvernamentali” vorbesc insa nu stiu nici ce spun si nici ce sa faca. In actualele conditii nu m-ar mira sa fie redeschise citeva mine in Jalea Viului. Parca vad ca discutia va ajunge in presa prin noiembrie! M-as bucura foarte sa ma insel.

          • PS: am scris mai sus ca inclusiv investitia privata a cuiva in w&s duce la cresterea cererii de carbuni. Daca punem o lupa mai mare pe asta mai vedem ceva: orice subventionare a energiei, irelevant daca e de stat sau privata, sub orice pretext (pret, protectie sociala, ideologie, claimat ceingi scl) duce la amplificarea cererii de carbuni! Iar carbunii aia pot proveni doar de unde sint exploatati, iar unul dintre furnizorii semnificativi la nivel mondial este Rusia.
            Cu razboiul in coasta noastra poate mai ginditi o data atunci cind auziti de subventionarea programelor eco pentru panouri, moristi, hidrogeneala, taxonomii si ce le-o mai da prin cap si daca sapati mai adinc vedeti ca Putin isi finanteaza agresiunea din buzunarele subventiilor voastre, ale cetatenilor contribuabili europeni!

          • Daca investitia in PV e cu stocare si e bine gandita (inclusiv economic) backupul din retea (unde avem o componenta pe fosile, nu e totul pe fosil) va intra mai rar (la asta v-ati gandit, ca orice regenerabil in afara de hidro are nevoie de un backup pe fosil? cu cat creste procentul de regenerabile trebuie sa creasaca si aia, aia? nu e musai, poti sa ai backup pe hidro sau pe nuclear nu musai pe carbune)
            Cand o sa fie gata o sa descriu solutia si efectele in primul an vs ce am gandit initial :P

            • Ati plecat pe fenta ca-n curtea scolii, domnule Modan: a numi un tip de energie cumva fata de altcumva nu e nimic si nu rezolva absolut nimic. Pot sa-i zic Generarea Taxonomica Tralalayen-Pruna unui tip de generare si sa-i dau Nobel pentru economie, asta nu-l face regenerabil sau fosil decit la Brusal sau la scoala aia din Romana al carei scop e sa nu cada bila de pe ea.
              Ca sa fac ce trebuie, adica nuclear, gaz si titei imi trebuie timp. Bani am, tehnologie am, supply chain am si la nevoie il pot imbunatati usor, timp insa n-am, pe-ala nu-l pot fabrica. Ce se poate misca cel mai repede dintre toate astea? Carbunele, ceea ce vedem ca se si intimpla in piata.
              Mark my words, lucrurile arata ca in 2008 cind se cracana de criza: unii faceau bani cu ghiotura din produse financiare toxice vinzind iluzii imobiliare, exact cum se vind azi din produse energetice toxice. De produsele astea profita Putin si daca schimbam focala vedem in departare, tiens, tiens, China: armele au inceput ele sa vorbeasca pe 24 februarie, domnule Modan, insa e doar o fateta, rusii o s-o ia peste bot, s-a spart bula cu ei si-am ajuns sa vedem ca sint nesemnificativi: un depozit de materii prime si arme nucleare pe care trebuie pus lacatul si intrarea pazita bine. Aia o rezolvam.
              Cealalta conducta care alimenteaza rastelul cu arme este fotovoltaicul, domnule Modan: priviti supply chain-ul pentru panouri si vedeti cine detine 80% din el in lume. Ala e razboiul in care si UE si US s-au repezit ca muta la fermoar si platesc bani cu ghiotura Chinei de 15 ani incoace.
              Aveti tot dreptul sa va puneti PV, poate insa va ginditi ca 90% din bani ii dati dv, 10% eu si toti merg la Xi, care nu mai fabrica radiere mirositoare ci portavioane, deocamdata proaste.

            • Nu vor fi chinezarii, firma care probabil va face instalatia nu lucreaza cu asa ceva. Si restul de 20% se vand pe undeva, nu?
              Sunt din UE, Olanda…cred ca Victron…
              Acuma nu bag mana in foc ca nu sunt fabricate in China :P
              Cat priveste carbunele ,da e cam cum ziceti, si eu vad la fel, depozitare mai usoara (fata de gaz), penurie de gaz, capacitati exista, e o solutie pe termen scurt…e ca la lemne, poti sa stochezi usor si fara prea mari costuri.
              De aia se cere acum. Dar n-o sa tina.
              Oricum, dvs acasa ati incalzi cu carbune?
              In tinerete am fost miner fo 6 luni…mi-a ajuns :P

            • 6 luni miner? V-au trimis dupa cheie de piluga? De curiozitate, ce culoare avea casca dumneavoastra?

              Carbunii o sa tina mult si bine ca pentru curent si caldura altceva mai ieftin si mai bun n-avem, poate pacura. Pina nu fac nuclearistii vreo minune.

            • Nu, nu e rentabil sa incazesc o casa cu carbuni, costa mai mult logistica decit carbunii, cistiga doar vinzatorul cu amanuntul, nu minerul si nici eu. Plus ca e murdar rau. E insa foarte rentabil sa fac electricitate si caldura din carbunii aia, asta la nivel de oras, regiune sau de stat, iar daca o fac cu tehnologiile de azi e si mult mai curat decit acum 30 de ani. Mult mai curat decit trimbiteaza toata ziua presa si netul. Nici nu costa foarte mult tehnologiile de azi, infim in comparatie cu gramezile de bani bagate in prostii w&s. Lucrurile sint tehnic rezovate dar despre asta nu vorbeste nici dracu. E ucaz, carbunele e cih. Am vesti, nu e, e o resursa esentiala in dezvoltarea omenirii oricit de ciudat suna unora asta, am spus aici, Germania nu exista fara carbuni. Doar ca astea le aflati de la mine care ma uit pe piata reala, nu de la Berlin. La Berlin dumneavoastra aflati ca produceti codoi nu mincare, de parca plantele pe care le cresteti ar minca taxonomie. Ce sa zic, sa nu patiti ca-n Olanda, sa va ia niste bezmetici terenurile batindu-si joc de orice principiu de drept pentru fluturasii ideologici din mintile lor asanate de orice realitate.

            • Casca era alba, normal.
              Stiti ce inseamna…inginerii aveau casti albe, vestiare separat…dar toti, ingineri, neingineri aveam praf de carbune in toate locurule posibile si imposibile. Doar albul ochilor mai era alb :P .
              Eram stagiar, o mina de deal in zona Motru, carbunele era prost, se transporta din abataj cu benzi transportoare …asta era treaba mea, benzile , concasorul si incarcarea vagoanelor care plecau catre termocentrala nustiucare.
              Dispeceratul de transport nu mai functiona, la fiecare banda era un om, in caz de „ceva” trebuia sa semnalizeze acustic (sirene) , dupa un cod de care nu-mi mai aduc aminte, ca sa se opreasca si benzile din aval.
              Basca surparile din abataj! Nu foarte dese, dar semnificative.
              Primitiv, scump si ineficient.
              Morti asfixiati, veneau salavatorii de la Petrosani la un rahat de mina de deal.
              In Valea Jiului era mult mai periculos, mine de adancime, la noi se intra/iesea/transporta carbunele prin galerii in panta,
              Carbunele inseamna si asa ceva, morti, boli profesionale, conditii de mizerie. Va place carbunele dar vi se pare murdar…e al dracu` de murdar! Ati locui langa o termocentrala pe carbuni? Ati lucra intr-o mina de carbuni?
              Banuiesc ca nu…dar preamariti carbunele :P
              In plus niciodata nu am luat salariul intreg (contrar parerii cum ca minerii aveau salarii mari) planul era atat de mare, tehnologiile invechite, consumul de curent urias.
              Un calcul de rentabilitate nu prea am vazut, doar garagara cum ca viitorul e al carbunelui…nu!
              Acum are pret bun pentru ca se poate stoca usor, in caz ca rusii intrerup gazul este o solutie de avarie, exista capacitati de productie pe carbune se poate stoca simplu si atat.Este ultima solutie pentru iarana asta.
              Asta este explicatia pentru cerere. Un balon care nu va tine mult…dar, na , fiecare cu parerea lui, nu tin sa va conving de ceva anume, fiecare face ce vrea cu banii lui :P

            • Mie nu-mi place carbunele, domnule Modan, mie mi-au placut altele. Si in nici un caz nu-l preamaresc, nu sint eu agentul de influenta al cuiva, legat sau nu de carbune.
              Ce ma intereseaza insa e ca energia sa fie ieftina pentru economie si pentru mine. Asta e motivul pentru sustin orice generare de energie „tare” si privesc cu adversitate biiguielile care acopera programatic escrocherii in materie.
              Intr-o lume normala n-ar trebui sa ma intereseze piata carbunilor, exact cum pe dumneavoastra n-ar trebui sa va intereseze sa faceti energie din paie, aveti altele pe cap. Dar traim vremuri in care Brusal conduce Europa spre sinucidere.

  7. Dacă s-ar pune în București panouri fotovoltaice pe toate parcările ( inclusiv supermarketuri) s-ar putea încălzi apa menajeră pt tot orașul, fâră consum de gaz metan.
    Dacă ar instala rapid eolienele promise la Marea Neagră și Bărăgan, am fi imediat exportatori de electricitate. Toate se pot face fără bani, NUMAI PE BANI UE.
    Se vrea ? Nu! De ce? Pt că avem o majoritate parlamentară anti UE: ( PSD, UDMR, AUR)

    • ”Dacă s-ar pune în București panouri fotovoltaice pe toate parcările ( inclusiv supermarketuri) s-ar putea încălzi apa menajeră pt tot orașul, fâră consum de gaz metan.”

      În ianuarie ai cam 45 de minute pe zi producție de energie electrică din panouri fotovoltaice. Încearcă la tine acasă și vezi la ce rezultate ajungi. Îți trebuie o suprafață a panourilor de 32 de ori mai mare (24 de ore + 1/3) ca să poți avea măcar teoretic energia necesară pentru a încălzi apa în permanență.

      Toate soluțiile astea înălțătoare trebuie calculate pentru lunile ianuarie-februarie, nu pentru iunie-iulie, când panourile fotovoltaice produc timp 6-7 ore pe zi.

      Eolienele produc energie doar 25-28% din timp, vântul nu bate mai mult de-atât. Și exact în momentul când produci tu energie, produce toată lumea, că și la ei bate vântul tot atunci. N-ai cui exporta energia în astfel de momente, că n-are nimeni nevoie de ea chiar atunci. Abia când nu bate vântul au toți nevoie de energie, atunci trebuie să ai ce exporta, iar asta se rezolvă doar cu hidrocentrale, termocentrale și centrale nucleare.

      • Când nu e nevoie de energie (noaptea) încarci mașinile, autobuzele, care vor fi toate electrice în 2035 ( sau le incărcăm de la centrale pe cărbune?) incălzim casele, apartamentele 6 luni pe ani, boilerele de apartament de 80 litri, desalinizăm apa mării ( sigur va fi nevoie în viitorul apropiat), producem hidrogen din apă. Se pot face foarte multe, dar trebuie să ai puțină carte. Dacă la ministerul energiei sunt angajati numai cu pile, toate rudele, amantele, pipițele, natărăii fără studii de specialitate, atunci stai si nu faci nimic.

      • Nimeni nu proiecteaza sisteme de panouri fotovoltaice luand ca baza insolatia din ianuarie-februarie, ar iesi ceva mamut, fara sens.
        Vorbesc in cunostinta de cauza.
        Se face o evaluare lunara, functie de solutia tehnica aleasa (panouri fixe, montate inspre Sud, cele mai folosite, sau cu tracking, pe o axa sau doua) rezulta un potential de captare pe fiecare luna in parte.
        Functie de curba de sarcina specifica fiecarei luni iti poti dimensiona sistemul astfel incat sa acoperi total sau partial o anumita perioda, nu intreg anul.
        Iarna mergi pe CHP (fosil, biomasa, ce ai mai ieftin si disponibil in zona ta) sau pe hidro sau nuclear. Sau pur si simplu pe retea, cum o fie ea.
        Dar de primavara pana toamna sa consumi din prima doar fosil, fara sa captezi nimic regenerabil e total aiurea.
        Pe acesta logica poti sa ai o amortizare a investitiei decenta (cam 7 ani daca proiectezi bine si te folosesti de toate facilitatile legale, inclusiv subventii si compensare) in zona de PV.
        Nu este rentabil sa proiectezi un sistem mare, ca sa captezi o insolatie mica iarna.
        Nimeni nu face asta, sa nu exageram!
        De regula, intre echinoctii se cam poate merge peste tot, functie de latitudine perioada creste (spre latitudini mici, normal)
        .La noi, in zona paralelei 45 ar fi vreo 8 luni , iei ca baza luna martie, in rest e nevoie musai si de alte surse. Oricum si in perioada martie- oct trebuie sa avem solutie de back up, cu cat ai stocarea mai mare e mai bine. Dar „aia” costa….problemele nu sunt atat de simple cum zice Nick, da nici atat de prapastioase cum ziceti Dvs.

        • @MirceaM – ”toate facilitățile legale, inclusiv subvenții și compensare” sunt pe banii altora. Care plătesc mai scump energia electrică tocmai pentru jucăriile dvs bazate pe ”subvenții și compensare”.

      • @ harald: sa va explic ce incearca Nick sa spuna:
        – atit cit vor merge PV (nu neaparat iarna, desi eu as zice PT-uri care au randament de ~70% si nu PV-uri cu randamente ~18%), vor produce energie termica pt ACM, pentru tot orasul (din nou, nu neaparat iarna);
        – pe curba de consum (aia clasata), vara, consumul este la cca 180-200 MW , la un virf de iarna de ~1400 MW, deci, daca consideram productia PT la o media anuala de 50% , ar rezulta ~800,000 MWh/an, dintr-un total de cca. ~4 mill. MWh. adica ~20% din consumul total anual (sa scutesti Bucurestiul de ~20% consum de gaze, n-ar fi rau deloc).
        Asta e o analiza „pe coltul mesei”, asa la o sueta DAR,
        sa va dau o veste buna „inaltatoare”, care sa va inalte:
        – statistic, in RO, ian-feb, sunt lunile cu productiile cele mai mari pe eoliene in RO;
        – Transelectrcica inregistreaza cele mai mari „exporturi”, exact in aceasta perioada (va pot arata analize statistice), intrucit sistemul nostru este relativ rigid si nu avem stocare
        – „acea” energie exportata, ar trebui „stocata” in rezervoare de apa calda petnru termoficare (tehnologia = cafetiera dvs. pe care o folositi dimineata la cafea), iar avantajele le puteti ghici pina si dvs: electrcitatea aia in exces de pe PZU e cam „moca”, pretul este sub , mult sub pretul gazului natural adus din URSS, iar in plus, mai scutim si emisiile Elcen (nu-s decit ~80 EUR/tCO2, asociat gazului neconsumat)
        – Transelectrcia ar vrea asa ceva cam de ~300 MW, in statiile de 200/400 KV de la Bucuresti-Sud, sa aibe o supapa dinspre Dobrogea, dar, problema e in alta parte (ministere, birocratie, analiza „expertilor”, etc., etc….strategii hidrogen, stiti dvs…)
        QED

        • Da, o completare care clarifică! Se poate face ceva, dar la noi nu se face nimic, doar vorbe.
          O veste bună: la București, la sedința de bloc, s-a hotărât ca să intrăm în programul primăriei și să montăm pe acoperișul blocului fotovoltaice sau panouri solare de apă caldă nu e clar.
          Oricum s-ar putea face ceva! Faptul că trec anii și nu se face nimic e păcat.

        • @dragostin catalin – problema cu apa caldă s-a lămurit încă de la discuția cu centrala aceea din Germania care s-a retehnologizat cu 20 de motoare noi pe gaz: ei declarau 8 ore de stocare a apei calde, iar dvs le prezentați românilor 24 – 48 de ore de stocare, deși vă refereați la aceeași centrală.

          Nu v-ați asumat inadvertența nici la vremea aceea, iar acum continuați poveștile cu ”cafetiera”, deci încercați să duceți oamenii de nas în continuare. Cei 80 EUR/tCO2 sunt o taxă arbitrară care alterează piața energiei, asta e minciuna fondatoare a întregii povești, iar Comisia Europeană n-are nicio intenție să renunțe la ea. Însă credibilitatea ei a ajuns exact 0 (zero) cu ocazia asta.

  8. Geotermalul + Deseurile menajere (biomasa=fractia biodegradabila din ele) + PT (nu PV !) pot acoperi ~60% din consumul total de energie termica al Bucurestiului, la un cost de ~50% din cel actual.
    Este fezabil tehnic si economic (sunt tehnologii disponibile deja, care functioneaza deja), iar Bucurestiul poate produce energia termica cu DNSH<100 gCO2/KWh (intra in rindul oraselor Europene curate)

  9. La ICEMENER prin 1995-96 am participat la studii privind utilizarea biomasei in Romania pentru anii 2000,
    Aveam un potential imens, grafice de productie a biomasei/enerigiei din biomasa pe 20 de ani curgeam miile de MW, care inca o data a demonstrat ca hartia suporta orice si a fost contrazis de realitatea, si anume ca acum producem din biomasa cam 70 MW electrici conform site-ului Transelectrica.
    Atata timp cat producem nesmnificativ din biomasa energie electrica, inseamna ca aceasta productie, desi constanta, nu este atractiva. Densitatea energetica a biomasei este mica si costul de transportului este mare. Aici e problema, biomasa nu este concentrata intr-o singura zona, trebuie sa folosesti multa pentru a obtine energia inmagazinata in combustibili fosili, trebuie sa o transporti la centrala si suplimentar trebuie sa o toci sa o usuci si tot energie consumi pentru asta (e o centrala pe carbune cu putere calorifica inferioara mica).
    Coltermul sa vada daca poate aproviziona si depozita cati peleti are nevoie, hai sa o lasam la nivel de test si aburire a alegatorului pentru ca energia termica tot din motorarele cu gaz o sa o produca.
    Inlocuirea incalzirii cu sobe este un vis, pe langa centrala pe lemne/peleti/paie mai trebuie sa instalezi si calorifere, tevi buffer-ul termic etc. Ori asta insemna venitul unui om de la tara pe cativa ani, chiar credeti ca statul este capabil sa faca aceste calcule si proiecte cand nu poate gestiona Casa verde fotovoltaic?
    Gunoiul menajer pentru orasele mari merge folosit, dar mafia gunoiului este mai puternica decat guvernele si nu se va face nimic pentru ca status-quo-ul actual produce banii pentru toata lumea. E cam ca arderile de langa Bucuresti, toata lumea stie, nimeni nu face nimic concret, doar aparitii la TC.
    Felicitari MiceaM, un comentariu mult peste nivelul articolului.
    Concluzia mea: o utopie pe hartie.

  10. dl. PIFu, ma straduiesc de ceva timp, vad ca fara mare succes, sa va conving de niste realitati ale regenerabilelor, „reale” si obiective, punctind observatiile dvs., principial incorecte, astfel:
    1. „…Atata timp cat producem nesmnificativ din biomasa energie electrica, inseamna ca aceasta productie, desi constanta, nu este atractiva…” Am sustinut folosirea biomasei pt. energie electrcia si termica !…iar daca cei ~100 MW instalati in RO, apartin lui Schweighoffer, Kronospan, si altii dástia, arata, tocmai ca este atractiva !…iar daca noi astialalti nu o folosim, arata ca suntem prosti;
    2. „…Densitatea energetica a biomasei este mica si costul de transportului este mare…” puterea calorica a tocaturii de deseuri de lemn, cea mai triviala varianta de biomasa, este ~3,4 MWh/t (cam de 2 ori a lignitului !), fara sa socotim peletii, brichetii, etc. care au 5 – 5,5 MWh/t (se apropie de huila !). In ce priveste „costul transportului”: sunt zeci de mii de tone de biomasa care trec granita din Romania in H, A, D, etc….evident, totul in scopuri energetice…pe aia nu i-o deranja costul transportului !?…si, in plus, la cit se exporta bricheti/peleti, consumul Coltermului (pe 3-4 luni/an, este relativ nesemnificativ, mai ales, daca consideram ca nici macar nu e nevoie sa mearga 100% pe bricheti !….poate merge cu 80%/30% bricheti/lignit, scoate gazul complet din combustie si deja este „verde” ! (dupa standarde de emisie EU, dar, din nou, e mai complicat si mai lung de explicat)…deci, nu „aburim”alegatorii ci, pur si simplu se reduc costurile cu citeva zeci de mil. EUR/an (REAL !)
    3. …motivele cu „uscatul”, tocatul, etc., etc….sunt nerelevante (as ocupa prea mult spatiu ca sa detaliez…v-o spune cineva care exploateaza de ~10 ani o centrala pe biomasa, in cogenerare, de 8 MW);

    M-as opri aci, dar, intotdeuna am fost fascinat de cit de mult se straduieste lumea la noi (nu vorbesc neaparat de dvs.) ca sa demonstreze mai intii ca „nu se poate”, decit mai intii sa se lamureasca „cum se poate”

    • 1. Cei enumerati de dvs. au fabrici de prelucrare a lemnului, ei ard deseurile rezultate din productie, nu se apuca sa transporte deseurile de lemn de la zeci de km pentru a le arde. In 1996 Letea avea niste cazane ABA4 care ardeau coaja si deseurile rezultate din producerea hartiei ca sa faca abur. E normal sa utilizezi ce ai in curte ca deseu! In plus pentru ind. lemnului e necesara caldura pentru uscare si alte procese tehnologice. Aceasta utilizare este de cand lumea, am vazut un gater care avea o locomobila din 1905 cu un generator in capat care producea energie electrica arzand deseurile de lemn intr-o groapa in pamant prin care trecea o serpentina care producea abur, era in 1996 pe langa Moeciu!
      2 Discutam de biomasa in ansamblu, deci si paie, resturi de frunze, nu doar lemn de carpen si stejar tocat. Aia il trimit la export pentru ca la ei in tara nu au dreptul sa taie padurile, sau au o cota asa de mica incat daca folosesc lemnul pentru brichetat pretul ar fi foarte marel. In Romania merge cu taieri la negru, cu o spaga, mai ales ca unii austrieci si-au si pus cenusa in cap pentru asta si cam atat. In plus lignitul si huila se aduc cu banda transportoare sau trenul, cu costuri de transport mici (teoretic, cei de la Colterm acum vreo 12 ani se plangeau ca ii costa transportul lignitului cat ii costa lignintul din Valea Jiului!). Sa aduci cu camionul e ,,smecherie” in ziua de azi mai ales cand intra pe poarta zeci de camioane pe zi!
      3 Tocmai ca nu sunt nerelevante, biomasa trebuie sa fie uscata, e consum maricel, ca la orice centrala pe carbune.
      Daca nu stiam despre ce e vorba, chiar v-as fi crezut ca tare frumos promovati aceasta chestie de nisa.
      E ca in Facultatea de Energetica unde profesorii vorbesc din carti, rupti de realitate pentru ca nu au facut nimic practic in viata lor doar au intrat in invatamant fara sa aiba experienta in afara sistemului, iar studentul isi ia notite uimit de cat de frumos e totul. Dupa 2-3 ani de meserie isi da semna cate prostii a putut asculta!
      Teoria ca teoria, dar practica insa ne omoara, iar ceea ce ati publicat si comentat intareste aceasta parere a mea.
      Comentariu ultimul paragraf: Orice se poate atata timp cat cineva e dispus sa plateasca pentru asta, totul e sa-l gasesti pe acel cineva!

  11. Pifu,Pifu,Pifu, ,…, nu ne intelegem deloc, iar eu nu reusesc sa ma fac inteles, desi,….cum spuneam, exploatez instalatii cogen pe biomasa de niste ani bunicei si, cam stiu ce e prin piata asta….dar, ma voi stradui in continuare, poate, poate voi face prozeliti. Deci, citeva argumente la ce invocai matale:
    – tocatura era economic sa fie „culeasa” de pe o raza de max 100 Km (nu e nevoie sa o ai in curte)…cu noile preturi la gaze ce se prefigureaza- 200 EUR/MWh- distantele tind sa nu mai fie o problema. Despre bricheti/peleti, care pleaca din RO la mii de km departare, ce sa mai vorbim…
    – la ce cantiati avem in RO, (silvica, agricola, deseuri municipale) este o resursa uriasa care poate inlocui complet gazul pentru incalziri si se produce si electricitate (poate nu tot, dar, trebuie incercat);
    – la paduri: nu recoltam sustenabil decit ~60% din EXCESUL DE CRESTERE ANUALA A PADURII ! (media UE este de ~75-80% !)…deci, e loc…
    – uscarea NU E RELEVANTA ! (biomasa se utilizeaza preponderent iarna, iar vara fac stocuri – ca la carbuni, remember ?!). Daca o iau umeda/proaspat taiata, numai lasata in aer liber, se ususca natural incit toamna, trebuie sa o mai ud nitel sa arda mai bine !)….
    – NU PROMOVEZ O CHESTIE DE NISA !…ar trebui sa va trimit strategiile numai a 2 tari: Lituania si Finlanda (las D si A deoparte). Lituania are obiectiv inclazire 100% pe cogenerare pe biomasa pina in 2030 si renuntare completa la gazul rusesc (deja asta este efectiv !)
    ….iar chestia cu teoria ca teoria, dar practica ne omoara, nu mi se aplica si, nici nu cred ca va referiti la mine …poate fi valabil la oricine doriti dvs.

    • Am facut si eu niste socoteli la paie si mi-a dat ca problema nr 1 este timpul, mana de lucru, depozitarea si transportul. na, sunt mai multe cu nr1 :P
      De regula se recolteaza cu tocator, apoi se intra direct la dezmiristire.
      Trebuie eliminat tocatorul, nicio problema, dar trebuie sa le balotezi rapid, pana nu ploua.
      Paiele nu pot fi lasate mult timp pe camp, dupa recoltare trebuie facuta dezmiristirea (se intra cu un disc greu, altfel terenul se imburuieneaza si acopera paiele, plus pierzi aportul de azot datorat „statului” la soare nu in buruieni)
      Avem o problema de timp, operatiuni in plus exact in campanie , cand productivitatea si vremea buna sunt vitale. Te concentrezi pe recoltat (daca graul este plouat incolteste, scad parametrii de panificatie, pret mai mic etc) nu pe facut baloti, transportul este prioritar pentru cereale, si este o problema nu chiar de neglijat
      De „astea” nu cred ca ati tinut cont (exista teoretic multa biomasa, doar ca e „perisabila’) nu poti balota peste o luna de la recoltare pentru ca nu mai poti sa extragi paiele din cauza imburuinearii, plus ca o parte din paie mucegaiesc, se innegresc, oricum castiga in umiditate, se lipesc de pamant plus ca pierzi la productia viitoare de cereale pentru ca nu ai demiristit etc.
      Sa zicem ca reusesti sa balotezi la timp, ai oameni, ai utilaje in exces(nu prea, dar sa zicem) vremea buna tine cu tine.
      Paiele sunt usoare, le balotezi in baloti rotunzi, trebuie „carati” depozitati, se acopera cu folii etc.
      Pe o „balena” incap vreo 20 baloti de 250 kg=5 t…hai 6.
      Balotat, incaract cu furca, descarcat cu furca(de tractor), depozitat, acoperit cu folie, incaracat ptr macinat, macinat, presat, depozitat brichete= consum de timp, salarii, investitii, consum de capital, motorina, spatii.=costuri
      Daca mai bagam si uscatul costurile cresc.
      Mie mi-adat atunci (acum vreo 3,4 ani) ca nu e o afacere profitabila la paie. Nici daca distanta e de 10 km.
      Poate acum e , la preturile de azi.
      La rumegus e altceva, gaterele oricum produc rumegus. Daca il depozitezi la scut, sub acoperis poti sa ai o linie mica de brichetare fara costuri de productie, transport la biomasa, dar cat rumegus e in tara?
      Vorbiti de Lituania, ei sunt inventatorii centralelor tip lumanare (Liepsnele. de ex)
      Are multe avantaje (incaracare la 24 h de ex, mai putin pretentioase la combustibil, poti sa bagi aproape orice) dar pretentioase maxim la cosul de fum si tiraj, focum merge de sus in jos, ai nevoie de tiraj foarte bun.
      Am impresia ca PIFu s-a cam lovit de chestiile astea practice :P, e normal sa aiba dubii, da, exista solutii, doar ca trebuie sa le concretizam un pic.Si sa le luam in calculul economic.
      Ar fi lamuritor daca aveti o ‘socoteala” (sigur ca aveti :P) si sunteti dispus sa o faceti publica.
      Fie pe paie fie pe ce folositi dvs. la centarla pe biomasa , de 8MW.

  12. Da dl. MirceaM, am socoteli facute demult (altfel nu ma bagam si eu in seama).
    Am sa incerc sa „pun pe masa”niste cifre (unele sunt dintr-o lucrare pt. Academia Romania si altele dintr-o contributie pt. CE/Cogen EU).
    Deci, in primul rind, nu sunt un „taliban al regenerabilelor” de orice fel, asa cum gresit „ma citesc” unii. Sunt doar un energetician cu o expertiza medie, care se uita la regenerabile, ca la o optiune/solutie in conditiile economice si politice actuale si nu ca o solutie care trebuie impusa dar, mai ales, acestea trebuie sa intre intr-un mix optim (asta necesita ceva mai multe cunostinte si expertiza specifica). Guvernul(ele) sunt cei(ele) care impun niste solutii, care nu sunt nici pe departe „integrate si optime” !
    DECI:
    – sa plecam de la premisa ca in viitorul imediat/mediu spre indepartat, pretul gazului va fi ~150-200 EUR/MWh, electricitatea (mai ales iarna) va trece de 250 EUR/MWh, iar costul emisiilor (chiar daca se va trece mult pe carbuni in UE) vor creste si mai accelerat, de la 80 EUR/tCO2 la 150 EUR/tCO2 in 2023 (asta v-o pot garanta !). Deci, in conditiile astea, nici nu trebuie sa fii mare expert ca sa realizezi ca biomasa (silvica si agricola) impreuna cu deseurile municipale (unde suntem deja in infirngement) au un cost relativ neglijabil, in raport cu fosilele/emisiile pomenite, deci, costurile de productie al electricitatii si termiei (vorbesc exclusiv de cogenerare) le vor face extrem de competitive !
    – biomasa silvice: deja ardem „lemne de foc” de >40 mill. MWh/an ineficient …stiti deja ca asta e mai mult decit 2 grupuri nucleare;
    – deseurile menajere: revedeti asta va rog
    https://www.energynomics.ro/damov-romania-genereaza-22-mil-tone-de-deseuri-pe-an-cantitate-mai-mare-decat-productia-de-grau/
    Daca ne conformam si reciclam (energetic) 60% din 22 mil (adica 13 mill. t biomasa/deseuri) asta inseamna ca RDF ~50 mill MWh/an (din nou, mai mult decit alte 2 grupuri nucleare – de ex. 3&4) + energie termica, pentru care trebuie sa platim 8-9 miliarde EUR, pt a fi gata dupa 2031…
    – deseurile agricole (paie): ma asteptam sa ridice cineva singura problema serioasa : Siliciul (care are solutie), in rest, nu e problema mare la costurile cu energia de azi (asta o pot demonstra separat)
    Daca am pune toate astea intr-o forma coerenta, de politica si ïntegrare intr-o strategie”, nu stiu de ce cred ca mare parte din inclazirea din RO va fi „verde”, de electricitate ce sa mai zicem…scutim cel putin 2 grupuri nucleare, ca exemplu doar, ca tot ma cearta vechii colegi ca as fi „tradator”
    Si daca ne mai straduim putin cu ceva eoliene, solare, hidro, pompe de caldura + 2 grupuri pe lignit secutitare + 1 ciclu combinat pe gaze, mai, mai ca as zice sa inchidem gazele din Marea Neagra (glumesc partial) si retrag orice licente de exploatare si-i dau afara pe toti de acolo !
    Ce inseamna independenta energetica ? (tare as vrea sa stiu ce gindesc oamenii (si guvernantii) despre asta

    • Multumesc pentru raspuns, dar intrebasem altceva, mai pragmatic.
      Voiam ceva socoteli la centrala de 8MW, ce biomasa folositi, cat va costa, o gasiti usor, cum rezolvati problema stocarii, tot anul sau e sezonier. cata energie scoateti dine ea, cui o vindeti asa, babeste, nu vreau EBITDA, ROA, ROE sau ROI-ul, indicatori de lichiditate sau alte savantlacuri :P
      Daca nu e secret, evident!
      Pentru ca mie mi-a dat, acum cativa ani, analizand paiele, din care am, dar nu sufiient pentru a functiona 1 an intreg ( doar vreo 2 luni, maxim 3), consumul de energie elctrica e semnificativ, acum s-a scumpit enorm, mana de lucru la fel,ca in afara de biomasa produsa la gatere, fabrici de mobila si alte fabrici care prelucreaza lemn uscat (la gatere e umed, se adauga ceva costuri cu uscara) paiele nu acopera costurile.
      Adica e rentabila (fara subventii) o afacere de productie a energiei din biomasa, si ce fel de biomasa?
      Pe ceva cifre….ca sa lamurim problema nu doar inginereste ci si „economiceste”
      Vorbiti de miliane de tone de biomasa, v-am dat exemplul cu paiele…sunt perisabile, costuri deloc neglijabile, trebuie concretizate, avem nevoie de spatii uriase de dpozitare etc.
      Orice anreprenor face astfel de calcule inainte, de a face o investitie, un prag de oportunitate care trebuie depsait, altfel nu se baga nimeni in nimic, pe bune.
      Eu lucrez in astfel de cazuri cu tabele in excel, pentru a putea modela variabilele de intrare in mai multe scenarii, rapidi..asa ajungem atat la punctul de breakeven (care este productia minima care acopera costurile fixe si investitia initiala) cat si la diverse variante de preturi de vanzare vs restul energiei din piata. Cat ar trebui sa fie ca sa nu pierd, macar
      Dupa ce ne lamurim ca e o treba rentabila putem sa vedem situatia generala de care dvs vorbiti.
      Imi aduca aminte de prima discutie de dupa revolutie, la fabrica unde lucram.
      Se alesese un nou director, neamt, care ne povestea cat de multa producte o sa facem si o sa dregem…l-am intrabat cat profit o sa scoatem din productia aia extraordinara. S-a uitat la mine ca la un extraterestru, nimeni nu era interesat de asat din sala, toti se uitau la cifra de afaceri si atat, au rmat planuri de investitii , utilaje cumparate (pe datorie, in baza productiei aleia formidabile) cladiri pentru ce va sa fie…in final s-a ales praful si directorul a emigrat in Germania :P
      De ce? pentru ca pretul de vanzare la export era un multiplu infim al costurilor cu materialelor bagate in produse, adesea 1,1-1,3…era nevoie de un minim 2. Fiecare sector are alt multiplu, evident., asat apentru o anliza asa, scurta.
      Dar na, noi faceam export 80%, eram tari!
      De asta va intreb: cat se castiga din treaba asta? :P

      • Ati pus punctul pe i.
        Asta spun si eu ca atunci cand ma ocupam de aceste studii curgeau miile de MWh din biomasa, Romania nu avea sosele sa duca biomasa din care produceam energie electrica. Calculele de economice le faci cum vrei, sa fie bine ca sa iti iasa tie ce vrei.
        Domnul Dragostin a luat ipotezele care-i avantajeaza solutia. Daca EU renunta la taxa de CO2 pentru ca nu produce suficienta energie electrica sau se plafoneaza pretul astfel incat sa nu apara nemultumiri tot calcului se duce in cap.
        Ca sa terminam discutia, din 8000 MW produsi in varf biomasa contribuie cu 80 MW (cf Transelectrica) deci pe o placinta avem o line de 1% pe care scrie biomasa.

        • Sunt, totusi, zone punctuale unde biomasa poate functiona bine
          Ma uitam aici, ca tot vorbeam de paie
          https://brichete-paie.ro/analiza-costuri-de-incalzire/
          Daca e adevarata analiza ( poate mai veche, preturi neactuale, dar esenta ramane, paiele si cocenii de porumb au o putere calorifica mare), daca lasam la o parte exprimarea cam neinginereasca (putere calorica in loc de calorifica, aia 16000 kwh sunt exprimati in kw, faptul ca ei zic ca arderea paielor nu polueaza etc), daca pretul e adevarat (600 lei/t pt. brichetele de paie sau coceni) atunci oamenii de acolo au gasit o solutie foarte buna.
          Este un punct de plecare, 600 lei/tona la o putere calorifica de 4000kcal/kg e un pret bun, pe verificatelea, si eu consum cam 7 mc de lemn pe la 2000 lei/an.
          As da 2200 instant pe 3,4 tone de brichete de paie. Cu sau fara TVA? Cat mai e transportul din Calarasi etc…
          Ma uit la gaz si vad ca pretul lor din analiza este foarte mic comparat chiar cu ala plafonat (o,37 lei/kwh la noncasnici parca..vs 0,15 cat au ei in analiza)
          gazele sunt mult peste lemn sau brichete..ca tot avem gargara cu gazul la moda :P
          Oricum, daca poti iesi sub sau pe aproape de lemn pret/kwh e super OK.
          Ma interesa ce date are dl. Dragostin, la centrala D-sale.
          Apoi putem discuta, avand ceva preturi si pe categorii de biomasa la nivel national…sunt convins ca plecand de la date clare, de jos in sus se poate schita o „chestie” pe bune. Mai mica sau mai mare…

          • Sunt 80 MW care functioneaza bine, asa este.
            Asa si eu stiu niste proiecte pe biogaz/biomasa care functioneaza bine, dar nu putem extinde la nivel de tara. Exista exceptii unde un anumit combustibil sau tehnologie sunt economic viabile.
            Dl. Dragostin ne povesteste de cogenerarea pe biomasa, ii urez succes, a gasit o aplicatie care se sustine financiar, ma deranjeaza transferul asta de la paricularul acestia la generalizarea solutiei.
            Fiecare consumator cu particularitatile lui, nu pui biomasa in Bucuresti pentru ca nu ai pe unde sa o aduci, unde sa o depozitezi si cazanele nu pot arde combustibil solid!
            La fel si deseurile municipale care sunt foarte valoaroase, ajung sa fie exportate din Anglia in Danemarca pentru a fi arse (pt ca danezii au supradimensionat cazanele!)
            Asta nu inseamna ca la noi se va face prea curand o centrala folosind aceasta tehnologie. Mafia gunoiului ia banii si statul plateste. Ce poate fi mai frumos!?
            Eu am o problema cu solutii astea minune.
            Am constatat dupa anii de zile ca pesimismul initial era intemeiat. Acum am o problema cu hidrogenul verde, o gaselnita pe care vad ca toata lumea o promoveaza ca pe Sfantul Graal. Mi se par mult mai interesante si fezabile solutiile care folosesc bateriile mai ales ca ultimele tipuri intrate in faza pre-comerciala arata foarte bine (fier-aer sau litiu-sulf)!

      • @dl.Mircea si dl.PIFu (care ma tot incita), va rog poftiti si va jucati cu cifrele de mai jos (imi pare rau, dar nu pot trimite Excel pe contributors…si, oricum, nici nu stiu sa folosesc Excelul pt. astea…avem programe d emodelare sofisticate pe tehnologii/combustibili, specifice…iar alea nu gresesc !). DECI:

        Biomasa
        Putere calorica 3.5 MWh/t
        Pret cumparare 90 EUR/t
        (aleg pret foarte mare !! Mult peste „piata !)
        Cost energie biomasa 25.7 EUR/MWh

        Combustie 1 t @85% effcy 2.98 MWh util
        din care produc in cogenerare:
        electricitate @20% eff.el. 0.60 MWhe
        energie termica @ 80% eff. 2.38 MWht

        „displaced electricity value” din SEN 120 EUR/MWh
        Pret Gas natural (e f. mic ales) 60 EUR/MWh
        „displaced heat value” 70.6 EUR/MWht
        (in cazan cu randament mediu annual 85%)

        OPEX (balanta simpla)
        cheltuieli cu biomasa -90 EUR
        venituri din electricitate 71.4 EUR
        venituri din energie termica 168 EUR
        TOTAL INCOME-OPEX 149.4 EUR

        ATENTIE: nu am inclus costul CO2
        la gaz, factorul de emisie 0.202 tCO2/MWh
        ca sa se produca echivalentul 2.38 MWht pe gaz
        trebuie sa ard in cazan cu eff. 85% 2.8 MWh gas, adica
        voi emite CO2 de 0.57 tCO2/h
        pretul CO2 astazi este de 80 EUR/t 45.2 EUR

        La aceste valori, celelalte cheltuieli cu mentenanta si salarii
        sunt aproximativ maxim maximorum -20 EUR/t

        Cost de investitie: 2.000.000 EUR/MWe instalat
        (am luat pret maximal, dar, real e mai mic)

        ASTEPT CU VIOICIUNE COMENTARIILE DVS. CRITICE

        • Multam fain, asa da…ma uit peste ele un pic mai incolo, duminica cred, le pun in excel sa vad ce indicatori ies, deh, eu lucrez mai ca mosii, multumesc inca odata, o sa vad ce-mi iese si va spun cat pot de vioi :P, sa treaca un pic campania de recoltat (azi am produs ceva paie, am recoltat cateva hectare triticale, productie buna, pste 6t, paiele pe masura, galbene, brazada groasa, pufoasa, de-un dragu…nu am ce face cu ele, am recoltat fara tocator si nimeni nu le vrea, gratis :P)

          • EXCELENT !
            le puteti valorifica f.f.bine.
            Va spun oportunitatea: Directiva CE pe regenerabile spune foarte clar urmatoarele (adica cazul dvs.):
            – daca vine un furnizor de energie termica (adica dvs, cu paie !) si ofera energie termica intr-un sistem centralizat de inclazire, PRIMARIA/SACET, etc. ESTE OBLIGAT SA PREIA ENERGIA SI SA O PLATEASCA LA PRETUL MARGINAL !…adica, daca au un cost d eproductie de 500-600 lei (este f. osibil astazi), dvs. vi se vor plati acesti bani, pentru ca e enrgie curata (din paie, fara CO2)
            Sistemul este cal la eoliene si solare: energia verde este luata de Transelectrcia in mod prioritatr
            Succes !

  13. @dl.Mircea & PIFu: am mai uitat ceva (deh, om batrin si hirsit…) daca folosim RDF (adica fractia biodegradabila = biomasa) din MSW (Municipal Solid Waste, pentru care Comisia EU ne-a bagat in infringement si platim 500.000 EUR/zi amenda), atunci „pretul combustibilului RDF-adica deseu”= 0 (!)…adica „moca”, dar, putem sa-i punem acolo un 10-15 EUR sa cistige si producatorii aia ceva „de-o bere”.
    Daca ne uitam la cele 22 mill. t deseuri pe care „le produce RO”, si din care 60% sunt (pot fi) RDF @ ~4 MWh/t, tare ma tem ca nu avem nevoie de grupurile 3&4 de la Cernavoda, si singurul lucru care ma costa este investitia (scutirea de amenda + energie electrica + eneegie termica + decarbonizare totul este ceva enorm si, disponibil IMEDIAT, nu dupa 2031 cu miliarde de EUR cheltuiti !).
    Na, ca iar „am tras spuza pe turta mea” cum ma acuza dl.PIFu (caruia, cu respect ii amintesc ca vremurile de acu’20 – ICEMENERG, etc. cu colegi pe care i-am avut si eu si cu care, evident ne-am „certat”prieteneste, dar, educat, spun, acele vremuri au trecut, tehnologiile au evoluat, ca si preturile la combustibili si aparitia CO2….tehnologiile si preturile au evoluat in directii diferite…ceea ce a bine !

  14. @ dl. MirceaM: daca aveti paie pe undeva, va pot ajuta cu tehnologie ardere specific baloti de paie (cazane de 4 MW de ex.), concept depozitare, utilizare, CAPEX, OPEX, etc., etc.
    Am studiat si noi problema „in adincime”…si, nu am vazut probleme deosebite !….dimpotriva
    Daca doriti, trimiteti-mi emailul dvs, nici o problema !
    Ce mai stiu este ca I.Nicolae se gindea la asa ceva, pe undeva pe linga Giurgiu si altii (nu-mi amintesc cine acum) pe linga Arad…
    Nu e nimic secret, iar eu sunt „open-book” !…macar macar de s-ar face ceva mai mult !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Catalin Dragostin
Catalin Dragostin
Absolvent al Politehnicii Bucuresti, promotia 1974- specializarea Centrale Nucleare Candu. Fondatorul si unul din actionarii SC Energy-Serv SRL. Fondatorul ESCOROM (Asociatia firmelor Esco din Romania), membru al Cogen Europe-Bruxelles, de ~14 ani, cu contributii la legislatia UE in domeniu, Intre 1990-1996 a lucrat la RENEL, ocupindu-se de un program de reabilitare si restructurare (corporatizare RENEL) si a sectorului energetic din Romania, finantat cu ~500 mill. USD, de Banca Mondiala, BERD, BEI, JEXIM

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro