duminică, iulie 12, 2020

Statul paralel și ALDE

Zilele trecute a reieșit la rampă dl. Crin Antonecu. Considerat de unii, pe vremea în care acesta se afla în prim-planul scenei politice, un orator de marcă, un spontan, auoreolat de faptul că are în cv statutul de fost președinte al PNL și fost co-președinte al USL.
O alianță răposată în februarie 2014, spune domnia-sa, și nu o face pentru prima dată, eminamente din cauza și vina d-lui Victor Viorel Ponta.
Ruptura dintre cei doi oameni politici, dar și dintre marile partidele conduse odinioară de respectivii a mai fost explicată de câteva ori de dl. Antonescu. Potrivit acestuia, cauza principală a defecțiunii nu ar fi fost ambițiile prezidențiale ale d-lui Ponta, care nu și-a respectat promisiunile inițiale (dar câte promisiuni se respectă aievea în politică, și nu doar în cea românească?), ci “opțiunea reală , chiar dacă ocultă (a d-lui Ponta, n.n.) cu ceea ce s-a numit statul paralel”.
Nu este pentru prima dată când dl. Antonescu formulează astfel de acuzații la adresa fostului său prieten politic. Pentru ele, dl. Antonescu nu nici cum pretinde, nici de ce aștepta plata unor drepturi de autor. Pentru simplul motiv că și alții, la loc de frunte situându-se pesediștii și televiziunile arondate lor, au proferat alegațiile cu pricina. Reiterate acum, ele nu au cum să nu fie relaționate cu “amorul”, pare-se că deja cvasi-pierdut, pe care dl. Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului României și al ALDE, l-a nutrit pentru partidul Pro România, al cărui creator- șef este nimeni altul decât dl. Ponta.
Să ne amintim că până mai deunăzi, până când fostul președinte al PSD, dl. Liviu Dragnea, zburda în libertate și era socotit nu numai un aliat politic de nădejde, ci și un prieten desăvârșit de însuși dl. Tăriceanu, acuzații precum cele vizând legăturile cu statul paralel, erau cam tot la fel de primejdioase precum acele de deviaționism aduse în anii stalinismului nomenclaturii devenite indezirabile ori cele de formalism care le garantau artiștilor punerea creației lor sub obroc și interdicția de semnătură.
Dacă în cazul relației cu partidul Pro România elanul d-lui Tăriceanu pare să se fi temperat subit îndată după CExN de lunea trecută al PSD, nu același lucru s-ar putea spune în privința acuzațiilor aduse de liderul ALDE guvernării. O guvernare din care și el, și partidul sunt parte. Pe care acum dl. Tăriceanu o socotește impotentă, obligatoriu de regândit și de reformulat, restructurată din temelii. Numai astfel putându-se ca Executivul, dar și coaliția să treacă din starea de defensivă în care se află de ceva vreme în cea de ofensivă.
Domnului Tăriceanu nu îi mai este pe plac nimic. Nici bugetul, nici veșnica renunțare la investiții, nici rectificarea bugetară, nici tăierile masive de fonduri de la Educație.Dacă cu doar câteva luni în urmă, aflat la masa împărțelii în compania penalilor Dragnea și Vâlcov, dar și în aceea a ministrului Teodorovici, d-lui Tăriceanu i se părea “cu cifrele pe masă” că “viitorul sună bine”, că precum Stalin odinioară, și Dragnea, și PSD-ul au întotdeauna dreptate, la vreo opt-nouă luni distanță lucrurile stau cu totul altfel. Atât de profundă a fost schimbarea încât atât dl. Tăriceanu cât și ALDE au procedat la o radicală schimbare de statut, dar și de meniu. Au devenit vegetarieni și sunt oricând gata să plece de la măcelărie. Și aceasta poate că nu atât din dorința, evident de pe acum falimentară, ca dl. Tăriceanu să acceadă în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, ci, mai ales, pentru a da o ultimă oportunitate de salvare muribundului ALDE. Care, în cazul continuării coabitării cu PSD, nu mai prea are nici o șansă de a mai pupa nici măcar un singur loc în viitorul Parlament. Or, de această perspectivă nu vor mai putea fi făcute vinovate lucrăturile statului paralel.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors. ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Bun, macar ca apare mai rar si tot este un motiv sa il ascultam pe Crin. Dar si forma si fondul sunt peste ceea ce auzim zilnic. Cat despre Tariceanu, pur si simplu i-a trecut vremea, se schimba generatiile, chiar daca principiul sau cu un parlament puternic trebuie avut in vedere in continuare.

  2. „Crin Antonescu […] are în cv statutul de fost președinte al PNL și fost co-președinte al USL.”

    Fidel si Che ai Romaniei, asa cum singuri si-au spus Crin Antonescu si Victor Ponta, au ramas in memoria cetatenilor pentru apropierea ideologica de stanga a celor doua partide care au luptat revolutionar pentru consolidarea cleptocratiei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

Antifragil

de

Nassim Nicholas Taleb

recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Refuzat la export. Schimb de scrisori cu un prieten maghiar

Dragă Miklós, îți amintești de expresia „refuzat la export” din comunismul nostru românesc; subliniez „nostru”....

Franța vs. Turcia sau de ce nu încap două săbii strategice în teaca Mării Mediterane

Că nu există deloc simpatie între Paris și Ankara se știe nu de azi de ieri, ci...

Românii de la Tönnies suntem noi toți

Abia s-au uscau amprentele de pe tastele cu care au scris jurnaliștii despre scandalul sezonierilor români și polonezi...

Tăcerea manualului nu înseamnă și tăcerea profesorului. Un răspuns lui Selly

Nu manualul sau catalogul te fac profesor, ci faptul că vezi în cei din...

Jurnalism în cheia „clarității morale”

Jurnalismul nu poate fi niciodată matematic obiectiv, însă el ar trebui măcar să fie, cel puțin în teorie,...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)