Subiectul săptămânii, care a stârnit multe reacții în societatea moldovenească, a fost decizia Curții Constituționale prin care a fost declarată neconstituțională Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova. Legea fusese votată de către deputații PSRM – Șor la ședința nocturnă a Parlamentului din 16 decembrie 2020. Această lege a fost votată în parlament în lipsa unui aviz din partea Guvernului, fără o dezbatere așa cum cere regulamentul legislativ, fără o consultare a societății civile și chiar fără o dezbatere a Academiei Moldovei și a mediului științific.
De fapt, subiectul lingvistic este unul foarte dezbătut în Republica Moldova și a ajutat partidele mai ales de stânga, dar și de dreapta să obțină capital politic.
Textul legii prevedea ca angajații instituțiilor de stat erau obligați să discute, să ofere informații și să asigure traducerea avizelor, certificatelor și a oricărui tip de documente în limba rusă, dacă cetățenii vin cu solicitări în acest sens. Pe scurt, legea votată în 5 minute, noaptea, de socialiști oferea un statut special limbii ruse și declararea acesteia ca limbă de comunicare interetnică.
Și acum mă întreb, după acest demers, dacă ar fi fost declarată constituțională această, ce i-ar fi oprit pe socialiști, ca în viitor să confere limbii ruse statut de limbă oficială?
Curtea Constituțională a fost sesizată de deputații de opoziție: Dinu Plîngău, Maria Ciobanu și Octavian Țîcu care au susținut o pledoarie în acest sens pentru declararea legii ca fiind neconstituțională.
Desigur că Ambasada Federației Ruse la Chișinău a venit repede cu o reacție asupra deciziei Curții Constituționale și se arată jignită și alarmată de această decizie.
De asemenea, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a susținut că este o decizie „regretabilă”. Mai mult, acesta afirmă că decizia este în contradicție cu promisiunile electorale ale președintei Maia Sandu și a pus accentul pe faptul că Republica Moldova este un stat multinațional în care 80% din cetățeni vorbesc limba rusă, chestiune care este una neadevărată.
Este adevărat totuși că o bună parte din populația Republicii Moldova cunoaște limba rusă la nivel conversațional, dar să nu uităm că cetățenii moldoveni născuți după anii 90 nu au fost atât de motivați să învețe limba rusă, mai ales cei din mediul rural. Da, cei născuți în Uniunea Sovietică, au fost obligați să o învețe, însă acum, pentru cei care nu cunosc, limba rusă se învață în liceele din Republica Moldova ca o limbă străină și doar 3 ani.
În altă ordine de idei, haideți să ne întrebăm de ce deputații lui Igor Dodon nu au votat această lege de acordare a mai multor drepturi limbii ruse atunci când aveau o majoritate confortabilă în parlament, un guvern cu puteri depline și funcția de președinte?
Pentru că Igor Dodon a realizat exact ceea ce și-a dorit: a organizat o campanie de PR în jurul acestui subiect pentru a-i arăta electoratului și partenerilor externi din Federația Rusă că numai el poate lupta pentru drepturile cetățenilor de limbă rusă din Republica Moldova.
Această mișcare a fost făcută în special pentru a face valuri în societate și desigur pentru a motiva electoratul rusesc al Partidului Socialiștilor să fie mai activ, în eventualitate declanșării unor alegeri anticipate, care par tot mai aproape de a fi organizate.
Socialiștii ca să sensibilizeze și mai mult electoratul pro-rus au declarat că vor ataca decizia la Comisia de la Veneția, dar și că vor înregistra un alt proiect pentru a apăra statutul limbii ruse și desigur amenință cu proteste ale vorbitorilor de limbă rusă.
Mai mult decât atât, observăm încă o dată că activitatea Curții Constituționale nu este una politică și pe bună dreptate această instituție în actuala componență a demonstrat de nenumărate ori este independentă față de orice altă autoritate publică și își îndeplinește cu brio rolul de garant al supremației Constituției Republicii Moldova.
În eventualitatea în care această lege, care oferea un statut special limbii ruse, ar fi fost declarată constituțională, bugetul Republicii Moldova ar fi fost sufocat de o întreagă birocrație și aici mă refer la cheltuirea unor sume enorme de bani, care s-ar fi ridicat la milioane de lei moldovenești anual. Pe lângă această chestiune administrativă, majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, care sunt vorbitori de limba română în proporție de 80 la sută din populația țării s-ar fi simțit discriminați. Dacă limba rusă ar fi fost declarată limbă de comunicare interetnică alături de limba română, atunci vorbitorii de limba rusă nu ar mai fi motivați niciodată să învețe limba de stat – limba română, poate că nu ar mai fi bacalaureatul la limba română unul obligatoriu pentru toți elevii din Moldova, această decizie ar fi provocat în lanț tot mai multe și mai multe chichițe legislative, chestiune care nu ar fi deloc tolerată de majoritatea populației.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Versiunea video a materialului o găsiți aici: https://youtu.be/B0JJDwvuElw
Ar fi fost un dezastru!Limba rusa ar fi devenit a doua limba oficiala in R.Moldova iar bilingvismul roman/rus ar fi dus, in mod cert, la disparitia uneia dintre limbi-ghici care ar fi fost!Exemplul limbii bieloruse cu rusa a doua limba oficiala este edificator:90% dintre nativii bielorusi nu o mai folosesc.
exact astea sunt și mecanismele prin care pesedeul sub diferitele sale nume ține ostatică țara asta (mă refer la România din dreapta Prutului) de 31 de ani. Coincidență sau scenarii scrise de acceeași mână?
„Textul legii prevedea ca angajații instituțiilor de stat erau obligați să discute, să ofere informații și să asigure traducerea avizelor, certificatelor și a oricărui tip de documente în limba rusă, dacă cetățenii vin cu solicitări în acest sens”
Atentie! Exista limbajul din lege, care e votata in anumita limba. Trebuie sa stii limba la nivel foarte bun, cu termeni juridici tradusi corect pentru administratia respectiva. Sa spunem ca esti politist si eu te rog sa vorbesti in engleza, politistul trebuie sa stie foarte bine engleza, fiindca eu as putea intelege foarte diferit daca sunt din USA, UK sau Australia.
De exemplu in Belgia, teroristul acela a fost judecat in limba flamanda, fiindca era in jurisdictia flamanda. Chiar daca el vorbea franceza. Dar procesul nu poate fi in franceza, judecatorii, avocatii vorbesc in flamanda ca sa pice pe termenii legislativi corecti. Orice traducere nefiind considerata cu valoare juridica in caz de interpretare. La fel cand faci un contract in engleza in olanda, il faci, dar scrie ca in caz de ceva, varianta in olandeza va servi baza interpretarii si nu se asuma greselile de traducere in engleza.
Asa ca mare grija!
Dupa anul 1941, fosta URSS adislocat pe romani in Siberia si nordul Arctic si a adus populatii ruse in toata administratia locala din Basarabia si a introdus limba rusa in scoli in toata mass media. Procesul de rusificare a fost intens si continuu. Acum ar fi fost necesar ca limba romana sa fie cea oficiala si rusii de aici sa o invete. Tarile Baltice si au aparat limba oficiala si au inceput o derusificare rapida.
Pentru un stat tânăr ca Rep. Moldova, aflat între sfere de influență concurente și dominat efectiv de media de limba rusă, nu doar ca număr de ore de emisie, ci și ca audiență, problema apărării de către stat a limbii și a culturii autohtone este vitală pentru perpetuarea identității românești /moldovenești. Cu atât mai mult cu cât, vreme de decenii, elitele locale s-au format la nivel superior aproape numai în limba rusă. Dacă, în trecut, continuitatea și salvarea identității s-au datorat în special mediului rural, în prezent și acesta este asaltat de forța de penetrare a mediei rusești. Ca urmare, școala publică și administrația – în sens larg – rămân principalele pârghii de rezistență și promovare a identității românești /moldovenești, dacă nu sunt pervertite și deturnate de interese politice meschine, așa cum s-a mai întâmplat!