miercuri, octombrie 20, 2021

Statutul limbii ruse în Republica Moldova

Subiectul săptămânii, care a stârnit multe reacții în societatea moldovenească, a fost decizia Curții Constituționale prin care a fost declarată neconstituțională Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova. Legea fusese votată de către deputații PSRM – Șor la ședința nocturnă a Parlamentului din 16 decembrie 2020. Această lege a fost votată în parlament în lipsa unui aviz din partea Guvernului,  fără o dezbatere așa cum cere regulamentul legislativ, fără o consultare a societății civile și chiar fără o dezbatere a Academiei Moldovei și a mediului științific.

De fapt, subiectul lingvistic este unul foarte dezbătut în Republica Moldova și a ajutat partidele mai ales de stânga, dar și de dreapta să obțină capital politic.

Textul legii prevedea ca angajații instituțiilor de stat erau obligați să discute, să ofere informații și să asigure traducerea avizelor, certificatelor și a oricărui tip de documente în limba rusă, dacă cetățenii vin cu solicitări în acest sens. Pe scurt, legea votată în 5 minute, noaptea, de socialiști oferea un statut special limbii ruse și declararea acesteia ca limbă de comunicare interetnică.
Și acum mă întreb, după acest demers, dacă ar fi fost declarată constituțională această, ce i-ar fi oprit pe socialiști, ca în viitor să confere limbii ruse statut de limbă oficială?

Curtea Constituțională a fost sesizată de deputații de opoziție: Dinu Plîngău, Maria Ciobanu și Octavian Țîcu care au susținut o pledoarie în acest sens pentru declararea legii ca fiind neconstituțională.

Desigur că Ambasada Federației Ruse la Chișinău a venit repede cu o reacție asupra deciziei Curții Constituționale și se arată jignită și alarmată de această decizie.

De asemenea, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a susținut că este o decizie „regretabilă”. Mai mult, acesta afirmă că decizia este în contradicție cu promisiunile electorale ale președintei Maia Sandu și a pus accentul pe faptul că Republica Moldova este un stat multinațional în care 80% din cetățeni vorbesc limba rusă, chestiune care este una neadevărată.

Este adevărat totuși că o bună parte din populația Republicii Moldova cunoaște limba rusă la nivel conversațional, dar să nu uităm că cetățenii moldoveni născuți după anii 90 nu au fost atât de motivați să învețe limba rusă, mai ales cei din mediul rural. Da, cei născuți în Uniunea Sovietică, au fost obligați să o învețe, însă acum, pentru cei care nu cunosc, limba rusă se învață în liceele din Republica Moldova ca o limbă străină și doar 3 ani.

În altă ordine de idei, haideți să ne întrebăm de ce deputații lui Igor Dodon nu au votat această lege de acordare a mai multor drepturi limbii ruse atunci când aveau o majoritate confortabilă în parlament, un guvern cu puteri depline și funcția de președinte?
Pentru că Igor Dodon a realizat exact ceea ce și-a dorit: a organizat o campanie de PR în jurul acestui subiect pentru a-i arăta electoratului și partenerilor externi din Federația Rusă că numai el poate lupta pentru drepturile cetățenilor de limbă rusă din Republica Moldova.

Această mișcare a fost făcută în special pentru a face valuri în societate și desigur pentru a motiva electoratul rusesc al Partidului Socialiștilor să fie mai activ, în eventualitate declanșării unor alegeri anticipate, care par tot mai aproape de a fi organizate.

Socialiștii ca să sensibilizeze și mai mult electoratul pro-rus au declarat că vor ataca decizia la Comisia de la Veneția, dar și că vor înregistra un alt proiect pentru a apăra statutul limbii ruse și desigur amenință cu proteste ale vorbitorilor de limbă rusă.

Mai mult decât atât, observăm încă o dată că activitatea Curții Constituționale nu este una politică și pe bună dreptate această instituție în actuala componență a demonstrat de nenumărate ori este independentă față de orice altă autoritate publică și își îndeplinește cu brio rolul de garant al supremației Constituției Republicii Moldova.

În eventualitatea în care această lege, care oferea un statut special limbii ruse, ar fi fost declarată constituțională, bugetul Republicii Moldova ar fi fost sufocat de o întreagă birocrație și aici mă refer la cheltuirea unor sume enorme de bani, care s-ar fi ridicat la milioane de lei moldovenești anual. Pe lângă această chestiune administrativă, majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, care sunt vorbitori de limba română în proporție de 80 la sută din populația țării s-ar fi simțit discriminați. Dacă limba rusă ar fi fost declarată limbă de comunicare interetnică alături de limba română, atunci vorbitorii de limba rusă nu ar mai fi motivați niciodată să învețe limba de stat – limba română, poate că nu ar mai fi bacalaureatul la limba română unul obligatoriu pentru toți elevii din Moldova, această decizie ar fi provocat în lanț tot mai multe și mai multe chichițe legislative, chestiune care nu ar fi deloc tolerată de majoritatea populației.

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Ar fi fost un dezastru!Limba rusa ar fi devenit a doua limba oficiala in R.Moldova iar bilingvismul roman/rus ar fi dus, in mod cert, la disparitia uneia dintre limbi-ghici care ar fi fost!Exemplul limbii bieloruse cu rusa a doua limba oficiala este edificator:90% dintre nativii bielorusi nu o mai folosesc.

  2. exact astea sunt și mecanismele prin care pesedeul sub diferitele sale nume ține ostatică țara asta (mă refer la România din dreapta Prutului) de 31 de ani. Coincidență sau scenarii scrise de acceeași mână?

  3. „Textul legii prevedea ca angajații instituțiilor de stat erau obligați să discute, să ofere informații și să asigure traducerea avizelor, certificatelor și a oricărui tip de documente în limba rusă, dacă cetățenii vin cu solicitări în acest sens”

    Atentie! Exista limbajul din lege, care e votata in anumita limba. Trebuie sa stii limba la nivel foarte bun, cu termeni juridici tradusi corect pentru administratia respectiva. Sa spunem ca esti politist si eu te rog sa vorbesti in engleza, politistul trebuie sa stie foarte bine engleza, fiindca eu as putea intelege foarte diferit daca sunt din USA, UK sau Australia.

    De exemplu in Belgia, teroristul acela a fost judecat in limba flamanda, fiindca era in jurisdictia flamanda. Chiar daca el vorbea franceza. Dar procesul nu poate fi in franceza, judecatorii, avocatii vorbesc in flamanda ca sa pice pe termenii legislativi corecti. Orice traducere nefiind considerata cu valoare juridica in caz de interpretare. La fel cand faci un contract in engleza in olanda, il faci, dar scrie ca in caz de ceva, varianta in olandeza va servi baza interpretarii si nu se asuma greselile de traducere in engleza.

    Asa ca mare grija!

  4. Dupa anul 1941, fosta URSS adislocat pe romani in Siberia si nordul Arctic si a adus populatii ruse in toata administratia locala din Basarabia si a introdus limba rusa in scoli in toata mass media. Procesul de rusificare a fost intens si continuu. Acum ar fi fost necesar ca limba romana sa fie cea oficiala si rusii de aici sa o invete. Tarile Baltice si au aparat limba oficiala si au inceput o derusificare rapida.

  5. Pentru un stat tânăr ca Rep. Moldova, aflat între sfere de influență concurente și dominat efectiv de media de limba rusă, nu doar ca număr de ore de emisie, ci și ca audiență, problema apărării de către stat a limbii și a culturii autohtone este vitală pentru perpetuarea identității românești /moldovenești. Cu atât mai mult cu cât, vreme de decenii, elitele locale s-au format la nivel superior aproape numai în limba rusă. Dacă, în trecut, continuitatea și salvarea identității s-au datorat în special mediului rural, în prezent și acesta este asaltat de forța de penetrare a mediei rusești. Ca urmare, școala publică și administrația – în sens larg – rămân principalele pârghii de rezistență și promovare a identității românești /moldovenești, dacă nu sunt pervertite și deturnate de interese politice meschine, așa cum s-a mai întâmplat!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Laurențiu Pleșca
Laurențiu Pleșca este asistent de proiect în cadrul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile. Este doctorand al Facultății de Științe Politice, Universitatea din București. Vorbește 3 limbi străine: engleză, italiană și rusă. Principalele sale puncte de interes în domeniul politic sunt: dezvoltarea economică a României în cadrul UE, securitatea UE, Parteneriatul Estic. De asemenea, îl preocupă integrarea europeană și analizează politica internă și externă a României, cât și a Republicii Moldova.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Odăjdiile clanului Soprano

În statutul BOR art. 149, cauzele se introduc pe rolul consistoriului doar cu aprobarea episcopului sau patriarhului.  Hotărîrile devin executorii doar după...

Criză economică sau nu? Furtuna Perfectă necesară unui ”crash”

Semne de criză economică sunt tot timpul. Într-un sens, crize economice, mai mult sau mai puțin extinse, la nivel de ramură, la...

România, octombrie 2021 : eşec statal şi paralizie politică

Eşecul statal şi paralizia politică sunt semnele sub care stă România zilelor acestea.   Statul român se înfăţişează cetăţenilor acestei ţări  astfel cum...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.