vineri, martie 29, 2024

Straniul destin al unei carti: Larry Watts celebrat la BNR in prezenta generalului securist Iulian Vlad. Laudatio de Ioan Talpes…

Habent sua fata libelli. Cartea lui Larry Watts despre cum era Romania victima eternelor si maleficelor comploturi externe (sustinute de inamicii infliltrati in „fortareata asediata” asemeni calului troian) a devenit o miza decisiva, se pare, pentru cei care vor sa prezinte dictatura lui Ceausescu, un regim paranoic, autarhic si xenofob, similar cu cel din Coreea de Nord, drept una temerara, vizionara, patriotica si nationala. Ba chiar una eroica. Retorica negationista se intalneste cu obsesiile lui Ion Iliescu care, chiar in aceste zile, isi permite sa azvarle sudalmi la adresa lui Doru Maries. Nu stiu cat realizeaza istoricul american care sunt manipularile in care, volens nolens, a intrat si pe care le legitimeaza prin prestatiile sale publice din Romania. Cartea a fost transformata in argument pentru reabilitarea vulgatei istoriografice national staliniste care a fost documentat si convingator respinsa in Raportul Final si in numeroase scrieri, de la volumele scrise ori coodonate de Lucian Boia la articolele incluse in “Studii si materiale de istorie contemporana”, o revista publicata sub egida Institutului “N. Iorga” al Academiei, avandu-i pe profesorul Dinu C. Giurescu ca redactor-sef, pe dr Ioan Chiper ca redactor-sef adjunct si pe dr Mioara Anton ca secretar general de redactie. Cat priveste cartea lui Larry Watts, ea a fost recent lansata (si) la BNR.

Iata o relatare datorata cercetatorului IICCMER Dumitru Lacatusu despre interventia istoricului militar, generalul in rezerva Ioan Talpes, fost sef al Serviciului de Informatii Externe numit de Ion Iliescu, fost consilier prezidential in perioada 2001-2004, fost vicepremier in 2004 in guvernul condus de Adrian Nastase, unul dintre cei mai activi promotori ai lucrarii lui Larry Watts in cadrul lansarii de la BNR, in prezenta academicianului Mugur Isarescu si, tot mai putin surprinzatoare, a generalului in rezerva Iulian Vlad, ultimul sef al Securitatii sub Ceausescu:

Ultimul dintre vorbitori, fostul şef al SIE din perioada lui Ion Iliescu, generalul în rezervă Ioan Talpeş i-a introdus pe cei prezenţi în atmosfera şedinţelor de partid şi de securitate caracteristice perioade comuniste. Cu aplombul propriu foştilor şefi ai Securităţii, cu un ton profetic, chiar apocaliptic în anumite momente ale discursului său, dar şi cu autoritatea pe care i-o conferă poziţia de fost şef al SIE şi implicit accesul la documente secrete, Ioan Talpeş a ţinut să evidenţieze pericolele care au urmărit România la sfârşitul anilor ’80 şi care o mai pândesc şi acum. România a fost prezentată de fostul general ca „o parte dintre obiectivele care trebuiau destructurate”, invocând în cadrul prezentări sale şi „formula unei înţelegeri de destructurare a României”. Personal mă aşteptam ca în orice moment Ioan Talpeş să rostească aceea sintagmă care l-a consacrat pe primul şef al Securităţii, generalul Gheorghe Pintilie, şi anume că „la noi nu au ce căuta tovarăşii care cred în Dumnezeu”, desigur adaptată la importanţa evenimentului la care asistam: la noi nu au ce căuta istoricii care nu cred ceea ce ne spune Larry Watts. România a fost prezentată de Ioan Talpeş drept un jucător infidel care s-a comportat mai degrabă ca un partener politic al Statelor Unite şi un adversar pe faţă al blocului sovietic. Sau cum a spus acesta: „noi [statul comunist] făceam o altă politică, contrară politicii Tratatului de la Varşovia”. Delirant a fost şi episodul „turiştilor sovietici” a căror prezenţă, ne mărturisea fostul şef al SIE, a existat nu numai în decembrie 1989, dar şi în timpul revoltei muncitorilor de la Braşov din 15 noiembrie 1987, dar şi în timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990. Practic aceşti „turişti sovietici” şi „vest germani”, identificaţi de asemenea de vorbitor, i-au incitat pe muncitorii de la Braşov să se revolte împotriva comunismului şi să se dea la distrugeri, să asedieze localul sediului judeţean al PCR din fostul oraş Stalin, ca şi pe cei care în acea vară fierbinte, 13-15 iunie 1990, acei studenţi şi tineri, care, conform lui Talpeş, au distrus centrul Bucureştiului şi au luat cu asalt clădirea MAI.


Asta da interpretare inovativă şi inedită, şi probabil una dintre principalele revelaţii la care a ajuns Ioan Talpeş în urma consultării unor documente numai de el ştiute şi încă secrete.

Nu a uitat să precizeze şi acele manifestări gigantice din România comunistă, organizate de patronul lui spiritual, dictatorul Nicolae Ceauşescu, în favoarea dezarmării. În timp ce auzeam toate acestea, mai că mă gândeam să mă ridic în picioare şi să rostesc aceea lozincă celebră din perioada comunistă: „Ceauşescu tot ce face, face pentru pace”. Spre finalul alocuţiunii, Ioan Talpeş a incriminat şi acele campanii promovate de diferite centre şi anume toate acele analize că se distrug sate, biserici, evident pentru fost şef al SIE o campanie de denigrare a României. Cum era de aşteptat, discursul acestuia s-a încheiat în acelaşi ton apocaliptic, profetic, împărtăşindu-le celor din public că noi în 1989 „trebuia să fim destructuraţi şi restructuraţi într-o altă variantă. CE ŞTIM AZI?”.

Pentru textul integral al articolului lui Dumitru Lacatusu:

http://www.revista22.ro/banca-nationala-a-romniei-larry-watts-si-istoria-nationalista-12609.html

http://www.crimelecomunismului.ro/img.php?img=http://cdn.iiccr.ro/img/conferinte/larry_watts_3_big.jpg

PS In legatura cu unele zvonuri aberante ca as intentiona sa demisionez din „Senatul EvZ”, precizez cat pot de clar ca este vorba de fabricatii, intoxicari si dezinformari. Oricine acceseaza site-ul ziarului ori portalul „Hyde Park” poate vedea ca nu numai ca nu ma retrag, dar chiar am o prezenta mai frecventa decat oricand in EvZ. Ca de altfel si aici, pe „Contributors”.

Distribuie acest articol

39 COMENTARII

  1. Multa si plictisitoare cartea aia. Mai conteaza detaliile, dupa ce eefectul l-am resimtit pe pielea noastra?

    Si de ce va mirati chiar asa, e o chestie colegiala!

    • Da, plictisitoare, pentru cine NU stie sa citeasca o lucrare de stiinta, unde ai in permanenta trimiteri…

      Domnuuuu´ Tismaneanu, stiinta e stiinta, dincolo de ideologie…… Ca ce a facut Koroliov de ex. (stiti cine e asta, asaaaa par example?). e stiinta dom´le, macar ca a inceput sub Stalin si a murit sun Brejnev, nu sh´daca ma-´ntelegeti

      • N-ai inteles nimic…Autorul nu contrazice cartea ci modul de prezentare a ei…faptulc a fostii tortionari se folosesc de extern ca sa-si justifice actiunile. Si stim prea bine ca nu este asa ! Satrapii Directiei V se apara cu atentatele externe…ia spuneti , cine era mai vizata , Romania sau SUA? Ati vedea vreodata in SUA regimuri totalitatre care se ascund sub amenintarea externa? Ne meritam soarta, situtia Romaniei e ca si cum Germania dupa rrazboi ar fi fost condusa de Himler….

  2. O observatie si trei comentarii. Voi incepe cu observatia: infiltrarile sunt intotdeauna filtrari in interiorul a ceva, deci exprimarea „infiltrati in interior” este tautologica (o). Privind comentariile, sunt total de acord ca regimul Ceausescu era paranoic si autarhic, partial ca era xenofob, ci mai degraba xenocratofob, avand in vedere perioada nefasta a alogenocominternismului, si total impotriva ca era similar cu cel nord-coreean, datorita deosebirilor geopolitice, istorice, culturale si religioase fundamentale, care faceau imposibila similaritatea invocata (1). Ceea ce a realizat istoricul american Larry Watts nu a „realizat” politologul Vladimir Tismaneanu: medierile de catre presedintele Nicolae Ceausescu a relatiilor americano-chineze si israeliano-arabe, pentru a nota doar doua exemple, chiar au fost temerare, pentru ca seful statului roman a „miscat” in frontul sovietic (nemaivorbind de sfidarea din 1968!), iar adaugarea acestora de catre Occident in activul Romaniei a facut ca acestea sa capete, implicit, (si) o nota patriotica si nationala (2). „Raportul Final” nu este o sursa istorica, care sa poata respinge o realitate istorica pe care dispretuitor o numiti „vulgata istoriografica national-stalinista”, ci doar o suma de opinii politice controversate si partizane, dupa cum citarea functiilor administrative ale unor prestigiosi istorici si intelectuali romani, detinute la o revista, nu si lucrari ale acestora in sprijinul a ceea ce sustineti, nu depaseste limitele speculatiei penibile (3).

    • Va multumesc pentru rechizitoriu. Oricum, voi corecta „pleonasmul”. Cred ca nu ma insel, „Raportul Final” figureaza in bibliogafia cursului tinut de profesorul Giurescu la Universitatea din Bucuresti. Ati citit ce are de spus Jimy Carter despre Ceausescu? Ati citit macar un numar din „SMIC”? Va aduc la cunostinta ca fac parte din Colegiul Editorial, alaturi de, intre altii, Dennis Deletant, Anneli Ute Gabanyi, Serban Papacostea, Virgiliu Tarau. Ati citit cumva recenzia Raportului Final semnata de Charles King, profesor la Universitatea Georgetown, aparuta in „Slavicv Review”? Indraznec sa cred ca nu ati citit „Raportul Final” si ca va pronuntati grabit pe un subiect pe care nu-l stapaniti. Capitolul despre rezistenta partizanilor din munti este „o suma de opinii partizane”? Capitolul despre Securitate, scris si asumat de dl Marius Oprea, este „nestiintific”? Capitolul despre PCR este nestiintific? Cel despre victimele represiunii, scris de expertii AFDPR coordonati de dl Gh. Boldur Latescu, este nestiintific? Cel despre institutiile statului totalitar comunist (UTC, sindicate etc) este nestiintific? Cel despre literatura, scris de domnii N. Manolescu si Eugen Negrici, este nestiintific? Ii includeti printre cei pe care ii desemnati drept „alogenocominternisti” pe Gh. Gheorghiu-Dej, pe Lucretiu Patrascanu (un timp reprezentant al PCdR la Comintern), pe Alexandru Draghici, pe N. Ceausescu? Nu credeti ca „zydokomuna” este un mit politic conspirationist care poate da satisfactie unor emotii ataviste, dar nu are cum sa explice internationalismul stalinist al partidelor comuniste nu doar din Romania, dar si din Bulgaria, Franta, Italia, Spania, Grecia, China etc?

      Cat priveste scenariul comunismului dinastic, esuat la Bucuresti, dar reusit in Coreea de Nord, ingaduiti-mi sa va spun ca istoricii si politologii de la Seul (si nu doar de-acolo) il discuta cat se poate de serios, y compris acum, cand s-a ajuns la a treia generatie de succesiune quasi-monarhica (bunicul divinizat, fiul glorificat, nepotul uns urmas in virtutea unei genealogii „carismatice”). Influenta lui Kim Ir-sen (Kim Il-sung) asupra „Weltanschauung”-ului lui Ceausescu si al Elenei, mai ales dupa 1971, este o certitudine istoriografica. Intre membriii Comisiei Prezidentiale, deci intre cei care si-asumat Raportului Final se numara acad. Alexandru Zub. Oricum, este remarcabila convergenta pozitiilor Dvs cu cele ale generalilor Talpes si Rogozan :) Va doresc sanatate si un An Nou fericit!

      • In principiu, raportarea la adevarul istoric nu ar trebui facuta de pe pozitii de adversitate, dar atunci cand acest lucru nu se intampla ar trebui avute in vedere ideile, nu persoanele („argumentele” ad-hominem nu le ia nimeni in seama). Trebuie sa admiteti ca sunt si situatii de „convergenta”, cand argumentatii veridice si inteligente starnesc respect si aprobare, chiar daca acestea apartin adversarilor. Va multumesc pentru urari si ingaduiti-mi sa vi le adresez, la randu-mi, cu sinceritate.

        • Oh, constat cu surprindere ca v-ati modificat comentariul de raspuns si chiar stilul ! Va marturisesc ca la argumentele cantitativiste de pretiozitate (de apartenenta, de lecturi, contrasemnaturi etc.) chiar nu am fost niciodata sensibil, asa ca nu voi mai adauga nimic la cele spuse, ramanand la stilul concis. Numai bine!

  3. D-le Tismaneanu,

    1. Cunoastem multiplele influente in „gandirea” lui Ceausescu: stalinism, nationalism – culminand cu acea coborare in istorie (la radacini?!) spre daci si statul lor, absolutismele formulelor comuniste extrem orientale, pana la cele exercitate de barfitorii din jurul Elenei; totusi, singura epoca de aur, daca desigur, putem mentiona asa ceva, este cea dintre anii ’65-’72, cu aprox. Gesturile dictatorului de apropiere de vest si indepartare de URSS sint mai mult decat evidente, „exemplele” din cartea lui Larry Watts sint doar alte argumente.
    Cum puteti, astfel, comenta atentia pe care vestul i-a acordat-o lui Ceausescu – drept una naiva, stupida, interesata?
    Ambele pozitii, cea a dvs., cat si a celor care lupta „pentru reabilitarea vulgatei istoriografice national staliniste” sint manipulatorii, si extremiste, in acelasi timp. Haideti sa nu incercam sa innegrim, nici sa inalbim o realitate.
    2. argumentul dvs. privitor la sustinerea pe care o are cartea de la unii apropiati ai lui Iliescu mi se pare chiar un contraargument: ar trebui sa ne explicati de ce ar vrea unii ca acestia, impreuna cu Iliescu, reabilitarea lui Ceausescu (de dragul reabilitarii comunismului, chiar asa?).
    3. nu stiu de ce mentionati in comentariul de mai sus „scenariul comunismului dinastic” – acesta nu se sustine nicaieri, inclusiv in Coreea de Nord – char dvs. o spuneti; ca „se discuta serios”, hai sa fim seriosi, argumentul devine in cel mai bun caz „discutabil”.
    4. ma opresc asupra unui amanunt, pe care-l cunosc – acela al „„turiştilor sovietici” ai anului 1989 – amanunt cat se poate de adevarat, asta din experiente proprii cat si a unor respectabili amici. Amanuntul „delirant” este recunoscut si de catre Petre Roman in cateva interviuri.
    5. faptul ca unele persoane sint apropiate lui Iliescu nu este un argument in sine, mai mult pare o defaimare; va citesc pe dvs., chiar daca sinteti fiul unui notoriu stalinist, va rog sa-mi scuzati brutalitatea conjuncturala.
    6. onorabila si de inteles intentia de a prezenta „Raportul Final” ca o autoritate, din pacate, daca nu ma-nsel, si va rog sa ma corectati daca nu e asa, sint suficienti cei care nu sint de acord cu tot ce se spune acolo, chiar dintre fostii, si de necontestat, luptatori anticomunisti.
    7. In rest, imi place sa va citesc, si chiar daca nu sint intotdeauna in acord cu dvs., va consider opiniile mai mult decat respectabile.
    Sarbatori Fericite si La Multi Ani!

    • Sunt in plina sesiune de examene aici, corectez teze, deci voi fi extrem de succint. Nu voi nega ca a existat o perioada de semi-liberalizare la Bucuresti (1963-1972), de fapt prelungirea perioadei dominata de influenta lui Maurer in ultimii ani ai lui Dej. Datorez profesorului Virgil Nemoianu aceasta perspectiva privind rolul lui Maurer. Nu afirm ca Iliescu ar fi interesat de vreo reabilitare a lui NC, spun doar ca Iliescu a evitat o ruptura categorica de miturile national staliniste, ceea ce se traduce acum in aceste recidive negationiste. Este el insusi un fel de „ucenic vrajitor”. Deloc paradoxal, dar neindoios ironic, culege roadele a ce-a semanat. Nu procedez pe linia „vinei prin asociere”. Pur si simplu observ o serie de „afinitati elective” :)

      Da, exista istorici (mai ales din directia Musat, Ardeleanu, Buzatu, Scurtu, grupul de mitografi din jurul generalului Ilie Ceausescu) care contesta vehement Raportul. Nu ma surprinde acest lucru. Anormal ar fi fost sa-l accepte ca document stiintific intrucat explodeaza esafodajul de fictiuni patriotarde pe care l-au inaltat cu obedienta migala vreme de decenii. La care ii adaug pe veleitarii gen raposatul Mihai Pelin, cel caruia Virgil Magureanu i-a incredintat alcatuirea manipulativei „Carti Albe” a Securitatii… Ori pe alt raposat, senatorul peremist si protocronistul acerb Mihai Ungheanu. Ganduri bune si urari de bucurii!

  4. nu inteleg de ce te miri? larry watts a fost rezidentul cia in romania inainte de 1989. de profesie istoric, a fost bun prieten cu alt istoric, ioan talpes. iar prin natura meseriei, s-a intilnit si cu iulian vlad. ce ti se pare atit de spectaculos la faptul ca cei 2 au fost la lansarea cartii celui de-al treilea?

  5. ”Pro captu lectoris … habent sua fata libelli”. Conteaza si cititorul, nu-i asa?

    Cu permisiunea dumneavoastra, cateva observatii:
    1. Din articolul din 22 rezulta clar ca Watts a articulat clar diferenta intre politica externa si cea interna a lui Ceausescu, starnind – sic – dezaprobarea garzii pretoriene prezente la intalnire. Dumneavoastra le tratati mult mai … omogen, aproape fara nuante.

    2. Cred ca aveti o tendinta de a imparti securistii in buni (Pacepa) si rai/negationisti (Vlad, Rogojan), cel putin din perspectiva dumneavoastra. Nu insistam, chestie de gust: fiecare cu generalii sai preferati.
    Intrebarea, mai delicata, si care merita totusi un raspuns, ar fi – cum va explicati dumneavoastra ca Mugur Isarescu ca organizator si gir ultim al acestei intalniri?

    3. E o carte care va preocupa si nu putin – indirect beneficiaza chiar de ceva reclama din partea dumneavoastra. La un moment dat o scurta analiza de fond (din partea dumneavoastra) ar fi binevenita.

    4. Si ca veni vorba de fondul cartii – poate ca Watts scrie acolo numai si numai aberatii rauvoitoare, securisto-negationiste – Romania a avut dintotdeauna vecini care i-au dorit doar binele si cu care s-a inteles perfect. Iar anul 1940, just as a small example, nici nu existat.

    • N-am nici cea mai vaga idee de ce a oferit dl Mugur Isarescu girul. Subiectul relatarii nu este Ion Mihai Pacepa, deci nu vad de il aducem in discutie. Dar, daca tot o facem, as dori sa spun limpede ce cred: generalul Pacepa a servit sistemul, a rupt cu sistemul, a ramas in Occident si a dat lovituri puternice sistemului, riscandu-si viata. Alti generali au ramas acolo, au servit in continuare sistemul si incearca sa-l prezinte (adica sa-l scuze) drept o „dictatura necesara” din ratiuni geopolitice.

      Nu dau calificative, nu impart securistii in „buni si rai”. Securitatea a fost o institutie criminala pe intreg parcursul existentei sale. Cand voi gasi ragazul, voi reveni, poate, cu ceea ce numiti o analiza de fond a cartii lui LW. Evident ca au existat agresiuni impotriva Romaniei, de pilda iunie 1940. Dar nu discut acum acest subiect, ci utilizarea aprehensiunilor istorice pentru a alimenta un discurs narcisist, auto-centrat si auto-compatimitor. Pentru moment, as mentiona ca un document publicat in carte si care se refera la tatal meu, ridica unele intrebari. Se spune ca era platit la Comintern, in ani razboiului, mai bine decat Leonte Rautu, Iosif Chisinevschi etc. S-a batut moneda de catre unii in jurul acestei informatii presupus senzationala. Trec peste faptul ca eu nu eram nascut pe atunci si ca tatal meu nu a lucrat niciodata la Comintern. Problema este ca in anii razboiului, Chisinevschi nu era la Moscova, ci in Romania, coleg de detentie cu Dej :)

      • It was nothing personal, please believe me …

        Dincolo de oameni si calificative – Romania este o tara care, pentru cine a citit istorie (din orice sursa documentata), exista asa cum e azi doar printr-un accident, credem noi fericit.
        Cartea lui L.W. are putina legatura si cu asta.

        Securitatea in ansamblul ei a fost o institutie criminala in egala masura in care – doar ca exemplu – Ministerul Educatiei a fost o institutie criminala: pana la urma, sa spui minciuni copiilor si sa le umpli mintea cu ”lupta de clasa” anuleaza complet viitorul natiunii (acum suferim consecintele). Lista institutiilor poate fi fara sfarsit. Generalizarile de orice fel sunt periculoase, intotdeauna vorbim despre oameni
        // stupid question, nu ma pot abtine – care serviciu secret din lumea asta e desprins din filozofia Ghandi?

        Si inca ceva, poate cel mai important lucru dupa parerea mea: intre 48 si 53, cu o mai mica intensitate apoi pana in 64 Romania a suferit un program sistematic si UNIC de deznationalizare si distrugere a identitatii.
        Doar masca ideologica s-a numit comunismul.
        Disparitia comunismului nu ne fereste pericole pentru viitor.

        • Imi pare rau ca nu pot sustine o discutie la nivelul dumneavoastra , lipsindu-mi mai ales cunostintele si o anume obisnuinta in a folosi cuvintele dar…
          De obicei cand citesc articolele acestui autor sunt mai mult trist; descopar ce-a fost, vad ce este sirelizez ca de fapt n-am schimbat nimic. Dar… comparatia intre securitate si Ministerul educatiei pe un anumit palier a reusit sa ma inveseleasca…Nu conteaza , „totul pentru front, totul pentru victorie!”…Faci exact ce a incriminat autorul: sub acoperirea amenintarii externe justificati comportamentul intern al satrapilor. Atat. Restul sunt vrajeli…Cine poate crede ca trebuie sa-ti terorizezi concetatenii ca sa aperi tara de amenintarile externe? Ca voi asta sustineti , ca nu exista alta solutie si ca toti trebuia sa traim in dictatura Ceausescu (comunista dar nu prea exista copmunism in lume ca nu e posibil) ca nu cumva sa dispara Romania… Voi incercati sa justificati aberatiile politice si juridice din dictatura (si nu numai, ca doar au butonat si dupa ’89) cu frica de de-nationalizare…Mai sa fie…Mai rasfirati tovarasi…

          • „Ca voi asta sustineti , ca nu exista alta solutie si ca toti trebuia sa traim in dictatura Ceausescu … ” ?!
            Tocmai de asta am incercat sa fiu cat se poate de clar, ca sa nu rezulte interpretari exagerate, ca cele de mai sus.

            Ceausescu a considerat Romania ca pe o mosie personala, ceea ce ca era cam mult pentru cineva cu doar patru clase. S-a concentrat doar pe conservarea propriei puteri, iar asta a insemnat – inevitabil – si o distantare de „centru” (pe orbita caruia Iliescu si mai ales Militaru, in patriotismul lor nemarginit, ne-au adus imediat dupa).
            Cred ca este o mare sansa pentru noi ca am reusit sa scapam si de unii si de altii – in ambele cazuri mai tarziu decat ar fi fost cazul.

            Si ca sa fiu si mai clar – cu toata istoria noastra complicata – CRIMA SISTEMATICA SI LA SCARA (asa cum s-a facut in Romania incepand cu primavara lui 48) este un fenomen de import, va las sa ghiciti de unde.
            Nu are legatura neaparat sau doar cu comunismul ci mai ales cu mentalitatea pur asiatica, primitiva, despre lume si viata.

            Revenind la Ceusescu – faceti un exercitiu si priviti la rece numarul de morti din puscariile comuniste inainte si dupa 1965.
            Da, un analfabet ajuns presedinte, decizii gresite si inconsecvente de dezvoltare economica si sociala, cultul aberant al personalitatii (tot un import asiatic) plus girul dat dezvoltarii unei aristrocratii comunisto-securiste ai carei urmasi conduc astazi Romania. Dar Ceausescu nu a propagat fenomenul criminal din anii 50, asta este o nuanta importanta.

  6. Dle Tismaneanu –

    Am terminat recent de citit cartea lui Larry Watts. Am citit cu atentie atat criticile dvstra cat si ale Alinei Pavelescu. Nu am reusit sa imi formez o opinie ferma si probabil mai am mult de citit si studiat pana sa pot face acest lucru in mod credibil. Insa, gasesc ca atat dvstra cat si dna Pavelescu aduceti o critica lipsita de nuante si mai degraba pasionala decat argumentata si sustinuta de fapte. Este clar ca Securitatea si oamenii din ea si-au terorizat si chinuit o parte din proprii cetateni – dar este la fel de clar ca au avut si obligatia, ca orice serviciu de informatii/securitate din lume, de a evalua si contracara amenintarile externe. Nu cred ca putem contesta faptul ca interesele Ungariei si URSS/Rusiei au fost de multe ori complet opuse intereselor Romaniei.

    In alta ordine de idei, va pot spune ca unul care am trait in Romania si dupa 1981 ca nici in cei mai negri ani ai comunismului de la sfarsitul decadei nu cred ca situatia a fost vreodata similara cu ce se intampla in Coreea de Nord. Partial si la astfel de afirmatii ma refer cand spun ca, criticile dvstra sunt lipsite de nuanta.

    Cu stima
    MV

    • Va multumesc pentru comentariu. Securitatea nu a fost „un serviciu de informatii” ca oricare altul din lume. A fost creata dupa chipul si asemanarea Cekai, ca „scut si sabie” a unui regim intemeiat pe violenta, minciuna, represiune, teroare. A fost, pe tot parcursul existentei sale, subordonata scopurilor acelui regim, le-a servit neconditionat. Fara Securitate, statul de nedrept n-ar fi putut functiona vreme de decenii (ceea ce nu inseamna ca n-a existat si conformism ori chiar un oarecare entuziasm, mai ales la inceput, in categoriile favorizate de regim).

      Ceausescu nu si-a putut permite sa duca pana la capat experimentul de tip nord coreean pe care l-a declansat in 1971. Romania nu era atat de izolata precum Coreea de Nord ori Albania, facea parte din structuri de bloc precum Tratatul de la Varsovia si CAER. Oricum, similitudinile exista si sunt notate in literatura de specialitate.

      http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0967067X07000475

      Socialismul lui Ceausescu a combinat stalinismul traditional (pe linia institutiilor, evident, fara lagare de concentrare), elemente de titoism („rolul statelor mici si mijlocii”, „miscarea nealiniata”), enverism si kimirsenism, intr-un aliaj sui generis in care erau functionalizate mituri tracice, nostalgii autoritariste si alte ingrediente simbolice menite sa genereze adeziuni de masa. In anumite privinte, socialismul lui Ceausescu a prefigurat socialismul bolivarian al lui Hugo Chavez. Urari de noroc in Noul An!

      • Intre subtile denigrari si deviationisme, ma distreaza cel mai mult umflarea temei „corea de nord”. Dumnezeule mare, stim cu totii ca s-a numit „mica revolutie culturala” experimentul inceput in 1971, si era inspirat la peking si de fel la phnom peng. Dar relatia cu pekingul nu este compatibila cu intentiile de zeflemea. Stiinta? De ce va doare ca vine un american si dezvaluie unele adevaruri in egala masura incontestabile si verificabile la sursa, de acum inainte?

        Greselile sale de interpretare se vor corecta in timp. Caci este perfect adevarat faptul ca la acest capitol, nici o comisie fara drept moral de existenta, si nici interpretarile unui american bine documentat nu pot rezolva relatia morala a poporului roman cu spectrul puterii din perioada comunista.

        Dar aportul fundamental de studiu al surselor este greu de aci in colo sa fie denaturat de oricine si orice. Exista surse care dovedesc continuitatea ostilitatii politice antiromanesti purtate de rusia inainte si sub bolsevici. Watts poate sustine cu argumente solide teza unei continuitati de aparare a intereselor statale (aici nu vorbim de nationalisme si alte vorbe care se topesc in gura unui pro-comunist, occidental sau nu, cand este vorba de a denigra), politica in care apararea intereselor statale era identica cu indepartarea de cele ale moscovei. Si aceasta politica, din pacate pentru poporul roman, nu a fost in contradictie cu optiuni comuniste si totalitare ale acestor reprezentanti ai puterii. Sunt inca nespus de multe de inteles si discutat, dar aceasta realitate impreuna cu directiile solide de surse documentate, devin o minima moralie, peste care incercarile de difamare, chiar si cele mai recente, nu mai pot induce in eroare decat pe adormiti. Si romanii se trezesc incetul cu incetul, fie doar si din durere.

        Va urez un an nou cu bucurii – si mult respect pentru o fraza a dumneavoastra citita altundeva, privitor la familia Roman: spuneati ca este un timp in care ‘omul de stiinta’ (?) poate fi chemat sa isi puna intrebari morale despre … sa va dea soarta puterea de a merge pe acest drum descris cu propriile vorbe.

  7. „N-am nici cea mai vaga idee de ce a oferit dl Mugur Isarescu girul. ”

    …. dnului general Ioan Talpes …..

    http://www.agentia.org/anchete/spionul-american-al-lui-magureanu-si-talpes-loveste-din-nou-6768.html

    „Nicholson, Watts si Treptow, conform surselor lui Ardelean, aveau la baza aceeasi unitate de spionaj, cea dezvoltata pe vremea lui Nicolae Ceausescu.Treptow sosise chiar la Bucuresti in perioada comunismului, cand inca Ceausescu nu era haituit de americani si beneficia de Clauza Natiunii Favorizate. Cand se faceau nu numai schimburi economice, ci si de studenti. Asa a ajuns Treptow sa studieze istorie la Bucuresti, profesor pe stuctura militara fiindu-i chiar Ioan Talpes, la Academie. Atunci, in celebrele schimburi, a plecat si Petre Roman la Toulouse si altii, unii dintre acestia devenind spioni dubli. De pilda Romana a fost infiltrat sa studieze planurile unui baraj cu fonduri americane, dupa cum s-a autodenuntat intr-o emisiune TV. Tot in acea perioada isi facea intrarea in Romania si Larry Watts, care, alaturi deTreptow ii furnizau informatii lui Nicholson.”

    ….

    IEM – va mai spune ceva din ciclul Adrian Nastase , Adrian Severin , (mai multi colegi de grupa din promotia mea de la ASE) Costin Murgescu, Eugen Dijmarescu, si tot asa ….

    Trepow
    IASI, Romania – An American historian sentenced to seven years in prison for sexual perversion and sexual abuse of minors was released Tuesday after serving less than five years.

    Kurt W. Treptow, of Miami Beach, Florida, left the prison in this northeastern city in his lawyer’s car.

    He was sentenced to the maximum of seven years in Dec. 2002 for offenses involving two girls, aged 10 and 13, who he invited into his home in Iasi. A Romanian woman convicted of being his accomplice is still in prison.

    Treptow, who looked visibly emaciated as he left the prison, declined to comment.

    The historian was released early because he wrote a book entitled „The life and Times of Vlad Dracul,” while he was in prison, his lawyer Liviu Bran said. The book, penned from September 2003 until October 2006, was counted as community service, Bran told reporters.

    Bran told the court during the trial his client had sex only with the 13-year-old girl and that he did not know she was a minor.

    Treptow, who first studied in Romania as a Fulbright scholar during the communist regime toppled in 1989, has written and edited numerous books on Romanian history, including one about Romania’s pro-Hitler World War II dictator, Marshal Ion Antonescu, and another on Vlad Tepes, the historical model for Dracula.

    Treptow moved to Romania in the 1990s and was director of the Center for Romanian Studies in Iasi, which is housed in a building owned by the espionage service. The service has declined to say whether Treptow worked for them.

    http://hnn.us/blogs/entries/35929.html

    Teza de doctorat a dmnului general Talpes este „Viata si Timpurile lui Vlad Tepes”

    …. cit despre Gabriel Tepelea si altii … numai de bine – chiar nu aveti nici o vaga idee ?

    Sarbatori Fericite !

      • Am intrat in posesia volumului „Fereste-ma Doamne de Prieteni” la Brasov. Cu Larry Watts, am stat de vorba cam ..30 de secunde! Inca nu am citit cartea, insa am constatat ca un „personaj comun”, fostul General de Securitate Iulian Vlad este in „carti” Acum trei zile publicam un text consemnat de NEWSBv. Dumnezeu sa-i odihneasca pe Martirii care au cazut in slujba poporului roman” „Cel mai important lucru este ca acum 22 de ani, actiunea de eliberare a poporului roman de dictatura comunista a lui Ceausescu, de catre neanfricatii luptatori pentru libertate, se afla in plina desfasurare in orasul Martir – Timisoara.

        In ziua de 17 decembrie 1989, ma aflam la Radauti impreuna cu familia, unde ne efectuam deportarea, impusa de regimul comunist a lui Ceausescu. In acea zi de duminica, am fost vizitat intempestiv acasa de un ofiter superior de securitate, pentru a ma verifica daca nu m-am deplasat la Timisoara! Ordinul a fost dat de Iulian Vlad, si au fost verificati toti cei 61 de deportati de pe teritoriul tari, bineinteles cu exceptia vestului Romaniei.” Adaug ca din data de 20 dec.’89, ordinul transmis de Iulian Vlad, era supravegherea 24 din 24 de ore la vedere”

        • Ce ne facem atunci, stimate domnule Sevaciuc, dragul meu Mircea, cu afirmatiile ce ni se servesc cu nonsalanta despre cum generalul Vlad era de fapt un fel de complotist, ca nu avea de-a face cu represiunea, ca toate crimele au fost comise, in perioada imediat premergatoare si in timpul Revolutiei, de catre Armata? Nu se ocupa generalul de Vlad de semnatarii”Scrisorii celor 6″? Cu ce se ocupa Securitatea din municipii precum Bucuresti, Brasov, Timisoara, Cluj, Iasi, Sibiu, Constanta? Sa-l intrebam eventual pe domnul Dan Petrescu. Sa o intrebam pe doamna Doina Cornea. Cine a condus ancheta impotriva celui pe care unul dintre vorbitorii de la BNR l-a numit, in prezenta mea, „tradator genetic”? Sa-l intrebam pe domnul Mircea Raceanu, condamnat la moarte de „justitia” regimului comunist.

          Chiar am uitat cu totii cum era umilita Armata, cum era practic deprofesionalizata, in anii 80, fiind trimisa sa se ocupe de recolta, in vreme se securistii huzureau si se hlizeau cu nerusinare, pazind cu devotament Paranopolisul? Intreb nu pentru ca n-am sti amandoi cine a organizat represiunile, ci pentru a accentua nevoia ca lucrurile sa fie spuse fara ambiguitati, cat mai raspicat si cat mai des. Ce scrii aici este o marturie esentiala. Sper ca domnul Larry Watts sa o citeasca si sa tina seama de ea. Mi se pare scandalos faptul ca unii au ajuns sa sustina ca revolta dela Brasov a fost si ea organizata de „oficiniile si agenturilii straine”.

          La voi este de-acum 21 decembrie. Parlamentul Romaniei a votat Legea privind zilele comemorative pentru victimele fascismului si comunismului. In noiembrie anul acesta, Legea a fost promulgata de Presedintele tarii, este acum in vigoare. 21 decembrie este zua comemorativa pentru victimele comunismului din Romania, o zi de omagiu pentru voi, Mircea, pentru cei care ati fost maltratati, prigoniti, deportati, inchisi si calomniati, dar n-ati cedat. Te asigur ca aici, la Washington, um om se gandeste la voi cu admiratie. La Multi Ani, draga Mircea, pentru tine si familie, pentru toi eroii brasoveni.

          http://www.crimelecomunismulkui.ro

  8. am urmarit azi felul in care nodcoreenii pling,si nu se fac,la moartea parintelui lor.
    oamenii pot fi dresatzi ca animalele.
    vad aci un comentariu,al unui tinar contributor,care exprima in opinia mea dovada ca dresajul a avut efecte in rominica.vad ca lui,d nul tismaneanu ii raspunde condescendent.zice contributorul:Este clar ca Securitatea si oamenii din ea si-au terorizat si chinuit o parte din proprii cetateni – dar este la fel de clar ca au avut si obligatia, ca orice serviciu de informatii/securitate din lume, de a evalua si contracara amenintarile externe. Nu cred ca putem contesta faptul ca interesele Ungariei si URSS/Rusiei au fost de multe ori complet opuse intereselor Romaniei.
    deci d nule mihnea vasilache!?e normal sa i mai omori pe unii cetatzeni daca interesele statului socialist rominica o cere!nu?doara si sirbii au facut o!si e pretenii noshtri.
    azi e 20dec.miine sint 21 de ani de cind citziva studentzi au ieshit in centru sa strige jos comunistii!nu i au arestat.nici nu i au batut.i au impushcat.simplu.rruminii priveau si treceau.

  9. Not really exact.
    Pe 21.12 in Pta Romana, manifestantii au fost arestati, batuti si eliberati a doua zi, ”cand s-a intors roata”. La Universitate mortile au fost exceptia – in special gloante ricosate.
    Un ordin de a se trage in plin pe 21.12 ar fi avut cu totul alte consecinte.

    Iar altfel, hai sa nu uitam ca cel care a ordonat arestarea lui Vlad (Nicolae Militaru) este acelasi personaj care vroia sa aduca in tara armata sovietica, pentru calmarea situatiei.

    Cat despre ”priveau si treceau”, asta-i din alt film – cel cu 14/15 iunie 1990.

    • Apai domnule locusteanu,io ce am scris ashei.numa ca d neata te ai gindit co i fi regatzean.Nu s!in orashul meu io am trait nu d neata.ca amu comunistii spun tat felu,aia ii treaba lor.copilu meu shtie de la mine cum o fost.sa traiesti bine!

  10. Cred ca inca este prea devreme sa ne „pronuntam definitiv” asupra epocii. Cred ca trebuie sa mai treaca 2-3 secole si chiar mi-as dori sa vad ce va scrie atunci in manualele de istorie… atat despre epoca, cat si despre revolutie.
    La prima vedere, mi se pare un pic bizar ca in toate tarile socialiste din estul Europei au avut loc demonstratii spontane pentru democratie in aceeasi perioada… E ca si cum la tombola organizata de firma, „din pura intamplare”, a castigat fiul patronului…

    Lucruri rele s-au petrecut cu siguranta in epoca comunista. Lucruri bune au fost, dar per total nu stiu daca rezultatul epocii a fost pozitiv (sa nu uitam ca si Hitler a dezvoltat economia germana…. si asta nu l-a facut mai bun). In schimb sa nu uitam totusi ca avem (si am avut) si noi (ca tara) dusmanii nostri. I-a avut si Ceausescu pe ai lui, si meritati de cele mai multe ori, insa cartea lui Watts (pe care am citit-o mai de mult direct in engleza) se refera in multe cazuri la dusmanii tarii in primul rand si nu neaaprat ai lui Ceausescu. Mi s-a parut un pic exagerata cartea. Nu cred ca Ceausescu este scopul cartii. De asemenea nu cred ca o carte il face bun. Istoria il va judeca in cateva secole. Cu certitudine insa nu traim intr-o lume de basm. Avem prieteni si dusmani. Intotdeauna vor exista interese si lupte (acum sunt mai mult economice). Cum spun americanii: „there is no free lunch”. De interesele altora va trebui sa ne aparam intotdeauna daca sunt in contradictie cu interesele noastre ca si tara, iar cartea, poate uneori intr-un mod exagerat, incearca sa arate ca nu am avut prea multi prieteni… iar asta tind sa cred ca este adevarat.

    Si inca ceva, cartea poate fi privita si ca o critica la adresa conducerii comuniste deoarece au fost momente in care Ceuasescu si ceilalti ar fi putut sa „joace” mai bine in interesul tarii atuurile si relatiile pe care le aveau… si nu au facut-o pentu ca aveau niste vederi destul de inguste in multe privite.

    Chiar si daca este doar partial adevarata cartea, este uimitor sistemul de propaganda condus de la Moscova. NU e de mirare ca au intrat in faliment, un sistem ca ala costa enorm. Americanii nu si-au putut permite niciodata asemenea costuri doar de dragul propagandei capitaliste.

    Numai bine si un an nou bun!

    • Nu neg ca politica externa a lui Ceausescu a fost adeseori un factor iritant pentru Kremlin. Dar cred ca istoricul Adrian Cioroianu are dreptate, ar merita sa ne gandim si putin contrafactual, sa ne intrebam ce s-ar fi intamplat daca Bucurestiul nu ar fi mers pe linia national stalinista, daca destalinizarea nu ar fi fost dejucata prin desovietizare, daca Romania ar fi fost sincrona cu celelalte state din Blocul Sovietic, inclusiv la capitolul miscarilor disidente. Sa nu uitam ca tocmai aceasta „diferenta romaneasca” din politica externa era un handicap suprem pentru disidenti. Ei erau un factor in fond indezirabil: Ceausescu monopoliza statutul de „disident” prin politica sa externa, automat cei care il contestau deveneau suspectabili ca slabesc autoritatea acestui maverick din Balcani. Cand ne intrebam de ce nu s-au solidarizat romanii cu Paul Goma, cu Dorin Tudoran, cu Doina Cornea, cu Radu Filipescu, cu Dan Petrescu, ar merita sa ne intrebam de ce nu s-au nascut campanii occidentale de anvergura pentru acesti disidenti? De ce nu s-a mobilizat Occidentul pentru SLOMR, pentru grevistii anticomunisti din Valea Jiului din 1977, pentru protestatarii anticomunisti de la Brasov din noiembrie 1987? Cat priveste complicitatea locala cu dictatura, mai suntem unii care isi amintesc cuvintele lui Paul Goma: „Romani, eliberati-va de romani”.

  11. Stimate dl. Tismaneanu, cred ca aveti dreptate despre retorica negationista…

    „Delirant a fost şi episodul „turiştilor sovietici” a căror prezenţă, ne mărturisea fostul şef al SIE, a existat nu numai în decembrie 1989,” Dumitru Lacatusu:
    http://www.revista22.ro/banca-nationala-a-romniei-larry-watts-si-istoria-nationalista-12609.html

    iata ce spune Grigore Cartianu: „Aveau mulţi oameni racolaţi să lucreze pentru ei şi erau acei peste 30.000 de „turişti” sovietici, care au fost infiltraţi începând din toamna lui ’89 şi în mod accelerat din 10 decembrie, care au avut misiuni precise să producă victime, să ridice masele, să provoace o revoltă. Noi aveam nevoie de o revoltă şi de schimbarea regimului, dar sovieticii au considerat că nu se poate face această ridicare a maselor decât săvârşind zeci de crime înainte de fuga lui Ceauşescu şi, ulterior, sute de omoruri pentru a instaura un anumit regim, pentru a impune la putere o anume grupare fidelă Moscovei,” http://www.taifasuri.ro/taifasuri/la-taifas/4954-grigore-cartianu-au-existat-doua-tipuri-de-teroristi-cei-din-teren-si-cei-de-la-televizor-nr325-sapt16-22-iun-2011.html

    si Doru Maries: “Doamna Bacescu, dupa mirarea dumneavoastra ar rezulta ca Ceausescu ar fi avut dreptate: Agenturile straine…”“Eu n-am sa-l regret niciodata pe Ceausescu. Singura calitate pe care i-o atribui este ca a fost UN MARE PATRIOT.” “In primul rind in timpul lui Ceausescu nu erau arestati. Spun acestea pentru ca triplul spion Silviu Brucan, tradatorul neamului romanesc, Laszlo Tokes, si altii sint liberi, si ei sint liberi si acum, inseamna ca atunci tradau tara pusi de catre cei care acum nu-i trag la raspundere cind s-a confirmat vinovatia lor.” “Am citit aproape toate interviurile luate de dumneavoastra. Ati facut lumina prin interviul colectiv luat in penitenciarul din Timisoara prin care a fost demascata activitatea de tradare de tara a lui Laszlo Tokes.” (revista Europa (redactor Ilie Neacsu), 1991)

    Cele bune!

  12. Larry Watts who ????? Un istoric nesignificant, necunoscut altminteri decat in Romania
    unde a fost promovat si instruit prin metode pe care le intuiesc, dar nu vreau sa le numesc.
    Si ungurii au „Larry Watts-ul” lor se numeste Reinhard Olt si este specilaizat pe articole
    convenabile Ungariei mai ales asupra relatiilor acestei tari cu Romania si Slovacia.
    Doar ca articolele domnului Olt apar in Frankfurter Allgemeine, iar lecturile domnului
    Watts nu sunt citite decat de patronii sai si acolitii acestora. O minoritate insignificanta, ajunsa la o varsta si o stare a sanatatii care-i transforma vrand-nevrand in caricaturi si fosile ale vechiului regim comunist si degradati drept papagali repetand dogmele invatate la Stefan Gheorghiul.

  13. Ingrozitor cit de multe comentarii sint facute din pozitia „nasul in nisip”. In acest sens singurul mod de a pricepe lucrurile este sa te ridici la o anumita inaltime si sa privesti cu ochi de vultur la viermuiala diversilor asa-zisi „patrioti” utilizind permanent filtrul stramosilor latini: CUI PRODEST ? Cui folosesc sferto-adevarurile debitate de musiu Talpes peste tot unde are acces ? Restul tzutzerilor nu prea mai au important fiindca EL E SEFUL.

    Inca si mai utila e axioma KGB pentru interpretarea (din exterior) a evenimentelor politice slab documentate: dacă sînt mai mult de două coincidenţe, nu e nici o coincidenţă. Eu personal devin foarte suspicios deja de la a doua coincidenta.

  14. Am cunoscut regimul comunist, pe viu, mai bine de patruzeci de ani. Inainte de comunism, atat tara cat si poporul erau in limitele normale ale democratiei si bunastarii. Comunismul a distrus atat tara cat si poporul. Apreciez orice istoric care se lupta sa demonstreze monstruozitatea acelui regim. Detest orice istoric sau politolog care incearca sa mai dea cu busuiocul peste comunism. Felicitari d-lui Tismaneanu!

  15. Vladimir,

    Vezi ca la celebrarea lui Larry Watts de la BNR a participat si dl Gabriel Liiceanu alaturi de Iulian Vlad si altii.
    Ca Iulian Vlad a participat la BNR e de inteles ca doar i-i convine cele scrise de Larry Watts.
    Dar participarea dlui Gabriel Liiceanu e absolut de ne-inteles!? Chiar patronul editurii Humanitas care-a editat „raportul final”? Hai ma ca asta-i prea de tot! E de ras, ce dracu, nu?

    E cam groasa Vladimire!

    Sfatul meu e sa te orientezi si tu cumva si sa schimbi putin macazul dupa cum bate NOUL vant, doar stii bine ca americanul Larry Watts „stie ce vrea” si poate!

    • Cum am scris, la lansarea de la BNR a participat si un cercetator al IICCMER, dl Dumitru Lacatusu (din a carui relatare citez pe larg). Recenzia sa, informata si echilibrata, la cartea d-lui Watts este inclusa in „Anuarul IICCMER” care urmeaza sa fie lansat curand. Dar, exact cum spuneti, este o diferenta intre cineva caruia tezele din carte ii sunt convenabile, un beneficiar direct al actiunii de reconsiderare apologetica a Securitatii, si cineva care asista la un eveniment din curiozitate intelectuala pentru ca vrea sa vada cu ochii sai cat de departe se poate merge in aceasta directie. In rest, in ce priveste interpretarile, fiecare cu „hermeneutica” lui. Cred ca textul meu spune limpede ca nu intentionez catusi de putin „sa schimb macazul”. Sunt absolut convins ca nu se pune problema nici in cazul d-lui Gabriel Liiceanu. La Multi Ani cu impliniri si sanatate!

      • Vladimir,

        Sunt sigur ca ai motive temeinice sa nu schimbi macazul si probabil ca chiar daca-i dori asta nu-ti poti permite asa ceva din motive de…principii! Te inteleg.

        Numai ca mesajul nerostit (ba parca numai odata) la toate celebrarile publice ale lui Larry Watts si a operei lui a fost cam acesta: cine contesta tezele si documentele cartii lui Larry Watts se situeaza automat de partea Moscovei.

        E de luat aminte, nu crezi?

        Multumesc pentru urari si-ti doresc si eu tie si familiei tale fericire si sanatate.

  16. ¨Chiar am uitat cu totii cum era umilita Armata, cum era practic deprofesionalizata, in anii 80, fiind trimisa sa se ocupe de recolta, in vreme se securistii huzureau si se hlizeau cu nerusinare, pazind cu devotament Paranopolisul?¨

    Numai pentru acuratetea informatiei, fac urmatoarea mentiune: prin 1980, discutand cu un ofiter de securitate, acesta se arata extrem de nemultumit pentru ca, trimis la un curs de perfectionare la Scoala MAI din comuna 30 Decembrie (asa se numea atunci acea comuna), toti ofiterii de acolo erau trimisi la cules de porumb pe terenul cultivat de scoala respectiva. La remarca mea ca si armata e supusa aceluiasi tratament, el mi-a dat urmatoarea replica: numai soldatii lucrau efectiv la muncile agricole; ofiterii care ii insoteau nu lucrau, ci doar ii supravegheau pe soldati;

  17. am auzit de Larry Watts ieri.
    poate ca am mai auzit de le de cateva ori pana acum, dar faptul ca nu am retinut mare lucru e evident datorat zonei din care zgomotul respectiv provine.
    plecat din Romania de ceva vreme, captez mai greu zgomotul si furia locului, memoria devine selectiva – adaptare fireasca si pragmatica.
    am auzit de cartea lui ‘Fereste-a doamne..’ si vad ca de fapt i-a aparut prima oara prin nov. 2010, cu alte cateva re-editari de atunci si probabil acum volumul al doilea…

    nu e prima oara ca sunt surprins ca americanii scriu istorie romaniasca si istoricii romanii aplauda pe margine, prefateaza, recomanda.
    fenomenul e interesanta in el insusi, ba chiar ‘bate’ istoria, cartea, filemele… in chestiune.
    Cine este Larry Watts si ce vrea el ?
    O carte de 700 de pagini tradusa in romaneste la Editura Militara (din engleza presupun..) sau a aparut direct in engleza.. ???
    Aparuta direct in Romania?
    Un american care publica in Romania, e adevarat o carte despre Romania… desigur si Pacepa si-ar fi publicat Orizonturi Rosii in Romania, dar in engleza e mai interesant..

    cum spuneam, istoria serviciilor secrete romanesti pana in 1978 (de ce se opreste in 1978 primul volum???) poate fi interesanta dar istoria unui analist american aterizat la Cluj in 1982 pentru studii de vara…mi se pare cel putin la fel de interesanta…
    Unde as putea sa citesc aceasta istorie va rog ?
    Consilierul lui Talpes in probleme de aducere a serviciilor secrete romanesti la standarde NATO si locuitor al Romaniei de cel putin 10 ani, poate 15 – casatorit fiind cu o romanca, Larry Watts este probabil in 2012 mult mai roman decat isi poate domnia sa imagina…
    Tismaneanu foloseste expresia ‘going native’.

    Cand Talpes iti promoveaza cartea, going native i-a deja o cu totul alta dimensiune.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro