joi, martie 28, 2024

Strategia UE privind drepturile copilului – instrumentul UE pentru construirea societății erei digitale

Luna martie a acestui an a fost una extrem de efervescentă pentru drepturile copiilor în era digitală. La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a adoptat o Comunicare către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind drepturile copilului, care privește, printre altele, și drepturile copilului în sectorul digital (Strategia UE). Comitetul ONU pentru drepturile copiilor a adoptat Comentariului general nr. 25/2021 privind drepturile copiilor în legătură cu mediul digital, iar OECD a publicat un raport în care analizează cum a fost afectată educația la un an după declanșarea pandemiei.

În momentul în care aproape întreaga noastră existență a trecut în online, beneficiile cunoscute ale mediului virtual s-au amplificat și o avalanșă de noi oportunități s-a dezlănțuit. Prețul ascuns pe care omenirea trebuie să-l plătească pentru a-și completa existența cu tot ceea ce oferă sfera virtuala constă, în principal, în divulgarea cât mai multor date personale. Pentru ca experiența folosirii noilor tehnologii să producă maximum de beneficii, împărtășind cât mai puține date personale și reducând pe cât se poate riscurile specifice, sunt necesare măsuri de siguranță și garanții de confidențialitate adecvate.

Acest context atât de paradoxal, în care, pe de-o parte, criza sanitară a schimbat radical modul în care ne exercităm drepturile, atât ca adult, cât și ca copil, restrângând la minimum exprimarea fizică, dar accelerând puternic trecerea în mediul online, este astăzi în centrul atenției organizațiilor internaționale. Acestea urmăresc adoptarea unor instrumente juridice care să reglementeze mediul virtual și a unor politici publice care să includă diseminarea educației digitale.

Prezentul articol își propune să prezinte acțiunile descrise în Strategia UE, cu referire la zona virtuală, primele norme care iau în considerare drepturile copilului în mediul online și tendințele principale legate de abordarea drepturilor copilului în era digitală, agreate la nivel mondial.

  1. Strategia UE privind drepturile copilului și acțiunile definite pentru sectorul digital și societatea informațională

Unul dintre obiectivele Uniunii Europene este protecția și promovarea drepturilor copilului. Acest scop permite asigurarea echității și egalității între copii și accelerarea tranziției verzi și digitale prin trasarea unoracțiuni-cheie pentru fiecare actor în parte.

Strategia UE are la bază Carta drepturilor fundamentale a UE; acțiunile definite de Strategia UE sunt orientate de Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului (CDC) și se află în strânsă legătură cu standardele Consiliului Europei privind drepturile copilului, precum și cu Strategia sa privind drepturile copilului (2016-2021).

Pentru construirea societății viitorului, Strategia UE vizează șase domenii tematice, în care sunt abordate aspecte precum: violența domestică, procedurile de azil, învățământul la distanță, nevoile speciale, situația comunităților marginalizate, sănătatea, accesul la proceduri judiciare etc.

Adoptarea Strategiei UE a permis reunirea tuturor instrumentelor legislative, politice și de finanțare, care privesc drepturile copilului, într-un singur cadru. Comunicarea Comisiei vizează o abordare nouă, care să reflecte realitățile actuale și să plaseze copiii în centrul tuturor politicilor UE.

Obiectivul Strategiei UE constă în definirea liniilor directoare pentru construirea societății de mâine, într-o lume în continuă schimbare, abordarea provocărilor persistente și a celor emergente, luarea în considerare în mod serios a preocupărilor copiilor.

În vederea punerii în aplicare, monitorizării și evaluării Strategiei UE, dar și pentru consolidarea cooperării, până la sfârșitul anului 2021, UE va înființa Rețeaua UE pentru drepturile copiilor, care va fi alcătuită din reprezentanți naționali, organizații internaționale și neguvernamentale, copii etc.

Una dintre temele abordate de Strategia UE este legată de modul în care copiii își exercită drepturile recunoscute atunci când navighează online și ce măsuri trebuie adoptate pentru o cât mai bună protejare a lor. Comisia folosește acest cadru pentru a reafirma importanța numeroaselor oportunități pe care le oferă copiilor mediul digital și utilizarea noilor tehnologii, precum dezvoltarea jocului și a creativității, învățarea, culturalizarea, interacțiunea etc.

În egală măsură, UE atrage atenția asupra faptului că o prezență crescută în mediul online, are drept urmare implicită o expunere la conținuturi dăunătoare sau ilegale, abuzuri sexuale, manipulare, hărțuire online etc.

Alte aspecte identificate în Strategia UE ca necesitând o creștere a preocupării din partea autorităților, sunt următoarele:

  • sănătatea fizică și mentală a copiilor (ca urmare a faptului că aproape toate aspectele vieții s-au mutat în online odată cu apariția crizei sanitare, timpul petrecut în fața dispozitivelor conectate a crescut foarte mult, ceea ce atrage deficit de atenție, probleme cu vederea, pierderea condiției fizice etc.);
  • adâncirea inegalităților digitale ca urmare a lipsei de acces la internet și la dispozitive conectate;
  • utilizarea inteligenței artificiale (IA), care poate afecta viața privată, siguranța și securitatea;
  • protecția datelor personale și a vieții private.

Printre măsurile stabilite de Comisia Europeană pentru combaterea riscurilor care îi vizează pe copii în mediul online, Strategia UE le enumeră pe următoarele:

  • posibilitatea oferită companiilor din domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) de a semnala în mod voluntar autorităților abuzurile sexuale asupra copiilor, în măsura în care aceste practici sunt legale;
  • prezentarea unei propuneri legislative menită să combată în mod eficace abuzurile sexuale online asupra copiilor;
  • propunerea Comisiei privind un cadru juridic orizontal pentru IA va identifica sistemele de IA a căror utilizare prezintă un grad ridicat de risc pentru drepturile fundamentale, inclusiv pentru drepturile copiilor ;
  • sprijinirea protecției datelor personale și a vieții private prin intermediul inițiativelor „Youth Pledge for a Better Internet” și „Youth Call for Action”;
  • continuarea oferirii sprijinului, prin intermediul programului digital, centrelor pentru un internet mai sigur și platformei „Un internet mai bun pentru copii”, în vederea sensibilizării cu privire la hărțuirea pe internet și a consolidării capacităților în acest domeniu, a recunoașterii știrilor false și a dezinformării, precum și a promovării unui comportament sănătos și responsabil în mediul online;
  • promovarea prevenirii hărțuirii pe internet prin intermediul viitoarei inițiative „Căi către succesul școlar”;
  • finanțarea de inițiative de sprijinire a dobândirii de competențe digitale de către toți copiii prin programul Erasmus+.

Acțiuni propuse la nivel UE

  • platforme UE de participare a copiilor
  • folosirea unui limbaj adaptat copiilor
  • desfășurarea de consultări specifice copiilor pentru inițiativele viitoare relevante
  • accelerarea cooperării în unele domenii
  • crearea unor grupuri de experți pentru crearea unor medii de învățare favorabile pentru grupurile cu risc ridicat de eșec școlar
  • formarea unor specialiști
  • inițiative legislative în domenii precum combaterea violenței împotriva copiilor și îmbunătățirea funcționării sistemelor de protecție a copilului, acces la instanță
  • promovare, alocarea de fonduri și resurse

Acțiuni propuse la nivelul statelor membre

  • furnizarea de resurse adecvate pentru noile mecanisme
  • campanii de sensibilizare și activități de formare
  • crearea unor rețele specializate
  • dezvoltarea unor soluții alternative
  • consolidarea cooperării transfrontaliere

Acțiuni propuse companiilor TIC

  • asigurarea drepturilor copiilor, inclusiv respectarea vieții private, protecția datelor cu caracter personal și accesul la un conținut adecvat vârstei
  • furnizarea unor instrumente adecvate care să permită controlul timpului petrecut în fața unui ecran
  • combaterea conținutului dăunător și ilegal
  1. Primele instrumente juridice care iau în considerare drepturilor copilului în mediul digital
  • Prin Strategia UE este reafirmată nevoia elaborării unui cadru legal care să țină seama de drepturile copiilor și să fie constant actualizat, în funcție de evoluțiile tehnologice și de apariția noilor riscuri.
  • Directiva revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale a consolidat protecția copilului împotriva conținutului dăunător și inadecvat.
  • Propunerea Comisiei de Regulament privind serviciile digitale conține obligații pentru companiile TIC, precum adoptarea unor mecanisme de combatere a conținutului ilegal și de garantare a drepturilor utilizatorilor, fiind astfel vizați inclusiv copiii.
  • Codul de bune practici privind dezinformarea a fost asumat de platformele online și de comercianții din domeniul publicității. Principalele concluzii ale rapoartelor de autoevaluare realizate de platformele online arată o îmbunătățire a nivelului de transparență și a dialogului între industrie și autorități. Codul urmează să fie consolidat în curând, Comisia putând propune inclusiv măsuri cu caracter normativ.
  • Planul de acțiune pentru educație digitală 2021 – 2027 prezintă viziunea Comisiei pentru educație digitală calitativă și accesibilă, și adaptarea sistemelor de formare la era digitală.
  • Declarația privind participarea tinerilor la guvernanța utilizării IA, adoptată de Consiliului Europei,  explorează problemele, provocările și rolurile pe care părțile interesate le pot juca pentru a asigura și a permite participarea tinerilor la procesele de guvernanță în materie de IA la toate nivelurile.
  • La nivel internațional, Comitetul ONU pentru drepturile copiilor a adoptat Comentariului general nr. 25 (2021), privind drepturile copiilor în legătură cu mediul digital. Acest act explică în detaliu maniera în care statele ar trebui să aplice CDC în mediul digital și furnizează îndrumare practică privind modul în care acestea ar trebui să legifereze pentru a asigura conformitatea deplină și eficiența convenției.
  1. Tendințe la nivel UE și mondial

Tendințele care se identifică la nivel UE și global în ceea ce privește modul de reglementare a sectorului digital și a utilizării noilor tehnologii, presupun, în primul rând, implicarea copiilor în procesul decizional pentru a le da dreptul de a se exprima în legătură cu ceea ce experimentează în online, nevoile și preocupările lor, dar și pentru a culege date în scopul de a putea pune interesul copiilor în centrul tuturor politicilor publice. Organizațiile internaționale care se preocupă de bunăstarea tinerilor, îi consultă pe aceștia cu privire la dezvoltarea unui cadru normativ pentru mediul virtual în cadrul forumurilor și a unor programe create special în acest scop, în cooperare cu administrațiile locale, pentru a asigura astfel incluziunea unui număr cât mai mare de participanți.

Elaborarea și implementarea unui set de principii pe care industria să le aplice, dezvoltarea unei conduite comerciale bazate pe etică, responsabilizarea companiilor TIC și implicarea lor în protejarea copiilor împotriva utilizării nerezonabile a produselor online, a conținutului dăunător și ilegal sunt unele dintre aspectele care fac obiectul discuțiilor dintre state, organizații internaționale și sectorul privat. Găsirea unui echilibru între interesele mediului de afaceri și protejarea intereselor de ordin general, este una dintre cele mai mari provocări ale acestui proces de reglementare.

Reducerea inegalităților de șanse este un alt subiect complex, care pune în discuție nevoile speciale ale copiilor cu handicap și ale celor din familii sărace și provenind din comunități marginalizate, vizează luarea unor măsuri pentru a reduce și preveni discriminarea din orice cauză, cu accent pus pe acțiunile specifice ce trebuie luate pentru a diminua decalajul de gen și astfel a le încuraja pe fete să urmeze studii în domeniul tehnologic.

Afirmarea unei puternice cooperări internaționale și regionale în sectorul digital și al societății informaționale este angajamentul pe care majoritatea statelor și organizațiilor internaționale și l-au luat cu fiecare ocazie, pentru a spori conștientizarea mizei care se află în joc când se discută despre drepturile copilului în era digitală și cu scopul de a-și uni forțele în fața sectorului comercial, atât de puternic.

  1. Concluzie

Astăzi putem spune, în mod oficial, că viața noastră a căpătat o nouă dimensiune, respectiv cea digitală. Am fost constrânși să accelerăm îmbunătățirea abilităților tehnice necesare pentru a ne continua munca, educația, pentru a ne menține relațiile personale, a ne culturaliza, a face sport etc. În acest context, pentru protejarea utilizatorilor, în special a celor mai vulnerabili (copii, persoane cu dizabilități), se impune crearea unui cadru juridic adecvat, care să ne asigure protecția datelor personale, siguranța și să ne doteze cu remediile necesare în caz de atingere adusă drepturilor noastre.

Câteva exemple de măsuri care ar putea să permită o navigare online mai sigură ar fi: obligarea companiilor TIC să furnizeze ghiduri de utilizare a platformelor practice și simplificate, creare unor setări care să permită controlul timpului petrecut online, verificarea vârstei și a consimțământului persoanei care accesează anumite site-uri / aplicații, conferirea deplină a dreptului la „uitare digitală”, interzicerea practicilor de tip „profiling”, reglementarea strictă a modului în care este utilizata IA etc.

În altă ordine de idei, ar trebui să devină o prioritate națională introducerea în programa școlară, încă din primii ani de școală, a unor ore de educație digitală, în care copiilor să le fie explicat, într-un mod ludic (înregistrări video, jocuri de roluri) și într-un limbaj specific vârstei lor, care sunt riscurile în mediul online și cum pot fi ele controlate, să li se inoculeze gândirea critică și să li se dezvolte capacitatea de autodeterminare. În egală măsură, implementarea unor programe pentru formarea adulților ar putea să îi echipeze pe părinți cu uneltele necesare pentru a îi ghida pe copiii lor în explorarea mediului online într-un mod cît mai sigur. De asemenea, în scopul diminuării timpului petrecut în fața ecranului, o soluție ar putea fi adoptarea unei legislații prin care să fie promovate la nivel național și local programe accesibile pentru facilitarea activităților sportive și adoptarea unei diete echilibrate.

Cu un secol în urmă, odată cu Revoluția Industrială, a fost necesară crearea unui cadru legal pentru protecția consumatorului, reglementarea concurenței și mai târziu, a domeniului publicitar și înființarea unor instituții care să supravegheze respectarea normelor, să garanteze drepturi egale și să asigure protecția părților vulnerabile. La fel, în prezent, la începutul unei noi ere, cea digitală, se impune stabilirea regulilor care să ne permită evitarea abuzurilor de orice fel și potențiala lor remediere.

Strategia UE pune copiii în centrul tuturor politicilor UE și afirmă necesitatea existenței unei reglementări indiferent de sector. Acest lucru marchează începutul unei noi etape pentru crearea unei societăți mai egale prin transferarea responsabilității de la individ, la state și la mediul de afaceri și trasarea unor linii clare de acțiune pentru a lupta împotriva riscurilor specifice societății informaționale.

Viitoarea eră digitală pe care ne-o dorim pentru copiii noștri trebuie să fie fondată pe respectarea drepturilor omului și să se realizeze sub egida statului de drept.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. E bine ca cineva s-a gandit la protejarea copiilor in mediul virtual ei fiind cei mai expusi in fata pericolelor care ii pandesc, pt ca sunt pericole reale cu care se confrunta copiii si tinerii, de multe ori fara a stie.
    Pe de alta parte am creat un mediu pt a ne „usura” vietile, din contra, pe zi ce trece internertul devine tot mai intransparent, tot mai periculos, este um mediu nereglmentat in care fiecare este liber sa faca cei trazneste prin cap.
    Avem pedofili, infractori de tot felul, sarlatani, escroci si altii care cauta de si de multe ori gasesc victimele prin intermediul internetului, digitalizarii.
    Cei se doreste este o reglementare, o superbirocritazare a acestui mediu si fiti sigur vor fi destule cai si portite prin care se pot acoli toate reglementarile care vor veni.
    Cunoaste cineva Dark Netul ? s-a reusit inchiderea acestuia ? NU, poate nici nu se doreste.
    Ce facem, trecem la masuri restrictive prin blocarea unor continuturi cum are loc in China ,Rusia, Iranul, adevrat din alte motive, insa in principiu acelasi lucru, nu ai acces nu devi vulnerabil.
    Se tot apeleaza la controlul parintesc , nici o sansa, majoritatea parintilor sunt depsiti de situaitie si nu pot controla accesul copiilor doar prin blocarea fie a unor pagini, fie prin interzicerea completa a folosirii netului, e imposibil insa totusi ce facem, cum ne putem proteja copiii si tineretul ? si putem avea incredere in autoritati tot mai incompetente !!!

  2. Oaia care nu isi poarta blana o mananca lupii.

    Locul copilului este langa parintii sai, pana la desprinderea din cuib – care poate fi graduala de pe la 14 ani. Din nefericire tot mai multi parinti doresc sa isi lase copiii in grija statului de la o varsta cat mai frageda posibil.

    Numai ca „a fi langa parinti” nu ar trebui luat in sens exclusiv fizic – adica a sta in aceeasi camera. Rolul educativ al parintilor nu poate fi inlocuit de nicio strategie, de niciun organ al statului sau societate comerciala. Asta din simplul motiv ca un copil traieste in „cuibul afectiv” al familiei in primul rand si abia in al doilea rand intr-o zona de confort material.

    Orice ar fi, Comisia Europeana nu poate iubi pe nimeni.

  3. ONU si UE (de vest) sunt lideri incontestabili la palavre, vorbe goale si antisemitism (in sens larg impotriva evreilor si a musulmanilor).
    UE de vest este mult in urma multor tari la viteza de Internet si NU ARE nici o companie serioasa in domeniul digital de marimea Facebook, Amazon, Google, Microsoft.
    Cat priveste marginalizarea si persecutia institutionala a unor comunitati in UE, sunt relevante atitudinile fata de comunitatile magrebiene din Franta, Belgia si Olanda, fata de comunitatile turce si kurde din Germania si fata de comunitatea roma din estul Europei.
    Nici dupa cateva generatii de urmasi ai emigrantilor din proximitatea UE, situatia nu a fost schimbata.
    Parintii copiilor emigreaza unde pot si ei pentru o viata mai buna pentru ei si pentru copii.
    Traficul de minore din UE este „efervescent” mai mult ca niciodata.
    Imi este teama ca inca o data se va ajunge la kinder-transport-uri …
    Noroc ca in UK, ministrul de externe Dominic Raab (tatal lui a fost un copil dintr-un kinder-transport) stie cu cine are de a face cu aroganta si agresivitatea si rasismul european.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ioana Bara-Bușilă
Ioana Bara-Bușilă
Ioana Bara-Bușilă este jurist internaţional, cu expertiză în drepturile omului și drept european. După obținerea Licenței în Drept și a unui Master 2 în Drept Internațional și European, ambele de la Universitatea din Toulouse, pe parcursul carierei ei a intervenit atât în sectorul public cât și în cel privat, dobândind o experiență profesională foarte diversă. Astfel, în calitate de consilier pentru administrația centrală și pentru companii multinaționale, ea a gestionat numeroase proceduri precontencioase și contencioase, la nivel național și internațional (în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Centrului internațional de soluționare a litigiilor de investiții - ICSID, a instanțelor naționale din România). Lucrând la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ea a fost responsabilă pentru susținerea activității judecătorilor privind presupusele încălcări ale drepturilor omului. În prezent, având un interes deosebit pentru drepturile copiilor în mediul digital, ea își propune să contribuie la creșterea conștientizării faptului că este nevoie de introducerea unei educații digitale, integrată în obiective didactice clare, și de instrumente juridice adaptate, astfel încât tinerii să poată beneficia la maximum de oportunitățile pe care le oferă internetul și noile tehnologii.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro