vineri, mai 7, 2021

Subvențiile pentru partide și zidul din jurul lui Mircea Drăghici

Probabil până recent nu te gândeai prea mult la faptul că partidele politice primesc bani publici pentru funcționare. Dar în ultimii doi ani subvențiile au devenit un subiect mai interesant, din cauza creșterii semnificative a valorii fondurilor care au fost alocate. În plus, PSD este prins într-un scandal public în condițiile în care trezorierul partidului, Mircea Drăghici ar fi vândut o mașină Mercedes Benz valorând 324.800 lei unei rude și a încasat banii doar un an mai târziu. Mai mult, Drăghici ar fi folosit 380.000 EURO pentru a-și cumpăra mascat o casă, tot din banii partidului.

Este firesc ca partidele politice să primească bani de la stat ca urmare a voturilor obținute în alegeri. În unele țări, primesc bani și dacă nu au trecut pragul parlamentar, dar au luat, spre exemplu, mai mult de 1% din voturi. În România, suma primită de acestea se împarte 75% în funcție de voturile primite la alegerile parlamentare și 25% pentru cele de la alegerile locale, cu condiția să fi obținut 50 de mandate pentru consiliile județene sau pentru Consiliul General al Municipiului București.

Până în 2018, sumele alocate se calculau în funcție de veniturile la buget. Astfel, totalul putea fi de maximum 0.04% din bugetul național. Anul trecut, Mircea Drăghici a inițiat un proiect de lege pentru modificarea Legii 334/2006, prin care a introdus un amendament conform căruia valoarea minimă ar fi fost de minim 0.02% din buget. Pe parcursul legislativ din Senat, amendamentul s-a schimbat astfel încât valoarea a ajuns să fie cuprinsă între 0.01% și 0.04% din PIB, care este mult mai mare decât bugetul. Pentru 2019, PIB-ul este estimat la 1.022 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că sumele pentru partide ar putea fi cuprinse între 100 și 400 de milioane de lei.

Astfel, suma a ajuns la 170 de milioane de lei. Comparativ, acum 10 ani, valoarea totală a subvențiilor era de 7-8 milioane de lei. Prin legea bugetului, suma pentru 2019 s-a limitat la 269 de milioane lei. Deși sumele au crescut semnificativ, de aproape 30 de ori, regulile pentru raportare sunt aceleași.

Un aspect interesant este faptul că nu este foarte clar ce se întâmplă cu fondurile rămase la finalul anului. Legea nu obligă partidele să cheltuie toți banii, astfel că îi pot strânge și îi pot folosi în ani electorali. Ceea ce ar crea o inegalitate între partidele care primesc bani și cele care nu au acces la aceste fonduri. Mai mult, la aceste alegeri europarlamentare, partidele pot folosi banii din subvenții și pentru campania electorală, ceea ce le conferă o sursă de bani sigură pentru luna dinaintea alegerilor, dar și pentru perioada de pre-campanie, când deja străzile sunt pline de bannere și alte materiale electorale.

Ar trebui sau nu ar trebui să dea partidele banii înapoi? Este mai degrabă o întrebare de filozofie, pentru că nu există neapărat standarde internaționale în domeniul acesta. Dar cu siguranță, dacă vorbim despre sume așa de mari precum în România, clar trebuie să includem niște limite, pentru că altfel riscăm ca partidele să devină niște entități finanțate integral de la stat, care nu mai au niciun fel de voință să interacționeze cu publicul, pentru a strânge bani. Undeva trebuie să tragem linia, fie că este la finalul fiecărui an, fie la finalul unui ciclu electoral de patru ani. Dacă ne uităm la alte modele, cultele trebuie să înapoieze banii pe care nu îi pot justifica până la 31 decembrie, în fiecare an. În administrația locală, creditele bugetare necheltuite se anulează, iar excedentul se raportează pentru anul viitor, când poate fi cheltuit în condiții clare. În acest context, partidele politice par a fi avantajate în raport cu alte entități. Dar la urma urmei, vorbim tot despre bani publici.

Membri PSD au afirmat că procurorii nu au de ce să investigheze ce face partidul cu banii. Adică logica este: am primit banii, treaba noastră ce facem cu ei. Dar dacă ar face la fel și primăriile sau consiliile județene? Vorbim tot despre bani publici, care trebuie supuși unor reguli de transparență. Banii partidelor, proveniți din subvenții nu sunt bani privați. Nu sunt donații și nici cotizații. Așadar, procurorii au tot dreptul să se uite la modul în care se cheltuie banii și dacă un membru al unui partid își cumpăra casă din ei. Evident, instituțiile care fac controale sunt Autoritatea Electorală Permanentă și Curtea de Conturi, dar dacă există indicii că s-au comis infracțiuni, procurorii trebuie să investigheze.

Ce este totuși fascinant este că partidul a făcut un zid în jurul lui Mircea Drăghici. Iar Codrin Ștefănescu a fost una dintre cele mai puternice voci, ca de obicei, urlând despre abuzuri și bocancii justiției. Poate că liderii partidului ar fi trebuit să fie mai deranjați de faptul că trezorierul partidului este acuzat că ar fi luat bani de la partid să își cumpere casă de un milion de euro. Dacă administratorul blocului fura toți banii de întreținere și fugea în Madagascar, ar fi fost probabil mai supărați. Dar poate această acțiune denotă, de fapt, atitudinea generală a conducerii PSD, iar posibilul furt al unor bani publici nu este neapărat ceva deranjant.

După acest episod, banii din subvenții trebuie să devină cu siguranță un subiect mai interesant și actual pentru public și pentru instituțiile de control. Comparativ cu țări de dimensiuni similare din Europa, partidele din România primesc bani buni, cu care se pot întreține fără probleme. Și până nu rezolvăm neclaritățile legate de destinația banilor rămași la finalul anului, transparentizăm cât se poate procesul de declarare a modului în care au fost cheltuiți și nu introducem niște limite clare unde tragem linia pentru acumularea de fonduri, subvențiile rămân o vulnerabilitate.

Vezi mai multe detalii în Policy Brief #74 EFOR

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Asa procedez eu,iau bani chipurile cu imprumut,imi iau case vile si masini si daca afla presa….poate returnez,de obicei nu dau nimic inapoi!

  2. Nu inteleg principiul conform caruia partidele trebuie sa primeasca bani de la buget. Partidele sint grupari de oameni cu idei similare. Partidele ar trebui sa se descurce cu cotizatii de la persoane si firme, limitate (pentru a preveni Apple sa cumpere tot spatiul publicitar – evident, exemplu teoretic), in mod transparent. Simpla aritmetica. Visez, desigur…

    • Si eu visez. Cum vad o lucrare inainte de o intersectie , gandesc ca o sa faca o banda de dreapta alternativ, sau parcare ceva, in fata primariilor lucrau de zor dupa ce au luat 4 m din curtea unei scoli ma gandeam ca le face la saracii parinti loc sa-si lase copii in drum spre serviciu. Si mi-o iau de fiecare data , toate locurile acelea s-au transformat in betoane si gazon, trotuare inaltate de trebuie sa luam batranii pe sus ca sa-si cumpere paine si asa mai departe……..

  3. „Poate că liderii partidului ar fi trebuit să fie mai deranjați de faptul că trezorierul partidului este acuzat că ar fi luat bani de la partid să își cumpere casă de un milion de euro.”
    Care lideri? Cei care au luat bani de la Protecţia
    Copilului ca să plătească angajate la partid?
    „Și până nu rezolvăm neclaritățile legate de destinația banilor rămași la finalul anului, transparentizăm cât se poate procesul de declarare a modului în care au fost cheltuiți și nu introducem niște limite clare unde tragem linia pentru acumularea de fonduri, subvențiile rămân o vulnerabilitate.”
    Care noi să rezolvăm? Noi suntem deja ei! Nu vor adopta in veci o astfel de inițiativă! Și mi-e teamă că nici succesorii…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Septimius Parvu
Septimius Parvu
​​Septimius​ Pârvu​ este expert în bună guvernare și procese electorale​ în cadrul Expert Forum​. Are o experiență de peste ​nouă ani în coordonarea proiectelor ​legate de cetățenie activă, educație, monitorizarea alegerilor​ și clientelism politic​. Este trainer experimentat și coordonează de ​șase ani Școala pentru Democrație, un ​program dedicat tinerilor​ activisti civici​ și profesorilor ​din Romania și Republica Moldova. Începând cu 2009 a participat ca expert sau a coordonat mai multe campanii de monitorizare a ​alegerilor din România și la nivel internațional. În​tre​ 2012 și 2016 a coordonat 7 campanii de observare a alegerilor, la care au participat mai mult de 4000 de observatori interni. Septimius are experiență electorală internațională în țări precum Republica Moldova sau Muntenegru​. În 2015 a observat utilizarea votului prin Internet în Estonia. Septimius ​analizează clientelismul politic, finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale și a publicat un număr important de rapoarte cu privire la aceste teme, precum și o platformă interactivă care ilustrează rezultatele. Septimius a absolvit un master în Politică Europeană și Românească la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Voi, treziți-vă!

Cezar Victor Năstase este convins că: ”Dacă s-ar reintroduce pedeapsa capitală aceasta ar trebui aplicată în primul rând cozilor de topor și...

PNRR: Eșecul din spatele unui succes cosmetizat

Pe măsură ce se devoalează noi informații din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se poate observa că acest plan este...

Și în România este confirmat începutul declinului pandemiei Covid-19 (Actualizat)

După o așteptare nu agreabilă, evoluțiile de după 20 aprilie au început să devină pozitive și la nivelul ratelor de mortalitate iar cele două curbe și-au armonizat mișcările descendente. Armonizarea nu a survenit după două săptămâni, cum era de așteptat din evoluțiile anterioare şi din alte ţări, ci după trei săptămâni, cea de a treia consemnând o surprinzătoare recrudescență a mortalității.

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Paștele – Anul II al pandemiei

          După suferința Vinerii Mari, înfricoșați de chinul și moartea lui Isus, apostolii au căzut sub povara descurajării și a fricii. Timp...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro