marți, ianuarie 31, 2023

Subvențiile pentru partide și zidul din jurul lui Mircea Drăghici

Probabil până recent nu te gândeai prea mult la faptul că partidele politice primesc bani publici pentru funcționare. Dar în ultimii doi ani subvențiile au devenit un subiect mai interesant, din cauza creșterii semnificative a valorii fondurilor care au fost alocate. În plus, PSD este prins într-un scandal public în condițiile în care trezorierul partidului, Mircea Drăghici ar fi vândut o mașină Mercedes Benz valorând 324.800 lei unei rude și a încasat banii doar un an mai târziu. Mai mult, Drăghici ar fi folosit 380.000 EURO pentru a-și cumpăra mascat o casă, tot din banii partidului.

Este firesc ca partidele politice să primească bani de la stat ca urmare a voturilor obținute în alegeri. În unele țări, primesc bani și dacă nu au trecut pragul parlamentar, dar au luat, spre exemplu, mai mult de 1% din voturi. În România, suma primită de acestea se împarte 75% în funcție de voturile primite la alegerile parlamentare și 25% pentru cele de la alegerile locale, cu condiția să fi obținut 50 de mandate pentru consiliile județene sau pentru Consiliul General al Municipiului București.

Până în 2018, sumele alocate se calculau în funcție de veniturile la buget. Astfel, totalul putea fi de maximum 0.04% din bugetul național. Anul trecut, Mircea Drăghici a inițiat un proiect de lege pentru modificarea Legii 334/2006, prin care a introdus un amendament conform căruia valoarea minimă ar fi fost de minim 0.02% din buget. Pe parcursul legislativ din Senat, amendamentul s-a schimbat astfel încât valoarea a ajuns să fie cuprinsă între 0.01% și 0.04% din PIB, care este mult mai mare decât bugetul. Pentru 2019, PIB-ul este estimat la 1.022 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că sumele pentru partide ar putea fi cuprinse între 100 și 400 de milioane de lei.

Astfel, suma a ajuns la 170 de milioane de lei. Comparativ, acum 10 ani, valoarea totală a subvențiilor era de 7-8 milioane de lei. Prin legea bugetului, suma pentru 2019 s-a limitat la 269 de milioane lei. Deși sumele au crescut semnificativ, de aproape 30 de ori, regulile pentru raportare sunt aceleași.

Un aspect interesant este faptul că nu este foarte clar ce se întâmplă cu fondurile rămase la finalul anului. Legea nu obligă partidele să cheltuie toți banii, astfel că îi pot strânge și îi pot folosi în ani electorali. Ceea ce ar crea o inegalitate între partidele care primesc bani și cele care nu au acces la aceste fonduri. Mai mult, la aceste alegeri europarlamentare, partidele pot folosi banii din subvenții și pentru campania electorală, ceea ce le conferă o sursă de bani sigură pentru luna dinaintea alegerilor, dar și pentru perioada de pre-campanie, când deja străzile sunt pline de bannere și alte materiale electorale.

Ar trebui sau nu ar trebui să dea partidele banii înapoi? Este mai degrabă o întrebare de filozofie, pentru că nu există neapărat standarde internaționale în domeniul acesta. Dar cu siguranță, dacă vorbim despre sume așa de mari precum în România, clar trebuie să includem niște limite, pentru că altfel riscăm ca partidele să devină niște entități finanțate integral de la stat, care nu mai au niciun fel de voință să interacționeze cu publicul, pentru a strânge bani. Undeva trebuie să tragem linia, fie că este la finalul fiecărui an, fie la finalul unui ciclu electoral de patru ani. Dacă ne uităm la alte modele, cultele trebuie să înapoieze banii pe care nu îi pot justifica până la 31 decembrie, în fiecare an. În administrația locală, creditele bugetare necheltuite se anulează, iar excedentul se raportează pentru anul viitor, când poate fi cheltuit în condiții clare. În acest context, partidele politice par a fi avantajate în raport cu alte entități. Dar la urma urmei, vorbim tot despre bani publici.

Membri PSD au afirmat că procurorii nu au de ce să investigheze ce face partidul cu banii. Adică logica este: am primit banii, treaba noastră ce facem cu ei. Dar dacă ar face la fel și primăriile sau consiliile județene? Vorbim tot despre bani publici, care trebuie supuși unor reguli de transparență. Banii partidelor, proveniți din subvenții nu sunt bani privați. Nu sunt donații și nici cotizații. Așadar, procurorii au tot dreptul să se uite la modul în care se cheltuie banii și dacă un membru al unui partid își cumpăra casă din ei. Evident, instituțiile care fac controale sunt Autoritatea Electorală Permanentă și Curtea de Conturi, dar dacă există indicii că s-au comis infracțiuni, procurorii trebuie să investigheze.

Ce este totuși fascinant este că partidul a făcut un zid în jurul lui Mircea Drăghici. Iar Codrin Ștefănescu a fost una dintre cele mai puternice voci, ca de obicei, urlând despre abuzuri și bocancii justiției. Poate că liderii partidului ar fi trebuit să fie mai deranjați de faptul că trezorierul partidului este acuzat că ar fi luat bani de la partid să își cumpere casă de un milion de euro. Dacă administratorul blocului fura toți banii de întreținere și fugea în Madagascar, ar fi fost probabil mai supărați. Dar poate această acțiune denotă, de fapt, atitudinea generală a conducerii PSD, iar posibilul furt al unor bani publici nu este neapărat ceva deranjant.

După acest episod, banii din subvenții trebuie să devină cu siguranță un subiect mai interesant și actual pentru public și pentru instituțiile de control. Comparativ cu țări de dimensiuni similare din Europa, partidele din România primesc bani buni, cu care se pot întreține fără probleme. Și până nu rezolvăm neclaritățile legate de destinația banilor rămași la finalul anului, transparentizăm cât se poate procesul de declarare a modului în care au fost cheltuiți și nu introducem niște limite clare unde tragem linia pentru acumularea de fonduri, subvențiile rămân o vulnerabilitate.

Vezi mai multe detalii în Policy Brief #74 EFOR

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Asa procedez eu,iau bani chipurile cu imprumut,imi iau case vile si masini si daca afla presa….poate returnez,de obicei nu dau nimic inapoi!

  2. Nu inteleg principiul conform caruia partidele trebuie sa primeasca bani de la buget. Partidele sint grupari de oameni cu idei similare. Partidele ar trebui sa se descurce cu cotizatii de la persoane si firme, limitate (pentru a preveni Apple sa cumpere tot spatiul publicitar – evident, exemplu teoretic), in mod transparent. Simpla aritmetica. Visez, desigur…

    • Si eu visez. Cum vad o lucrare inainte de o intersectie , gandesc ca o sa faca o banda de dreapta alternativ, sau parcare ceva, in fata primariilor lucrau de zor dupa ce au luat 4 m din curtea unei scoli ma gandeam ca le face la saracii parinti loc sa-si lase copii in drum spre serviciu. Si mi-o iau de fiecare data , toate locurile acelea s-au transformat in betoane si gazon, trotuare inaltate de trebuie sa luam batranii pe sus ca sa-si cumpere paine si asa mai departe……..

  3. „Poate că liderii partidului ar fi trebuit să fie mai deranjați de faptul că trezorierul partidului este acuzat că ar fi luat bani de la partid să își cumpere casă de un milion de euro.”
    Care lideri? Cei care au luat bani de la Protecţia
    Copilului ca să plătească angajate la partid?
    „Și până nu rezolvăm neclaritățile legate de destinația banilor rămași la finalul anului, transparentizăm cât se poate procesul de declarare a modului în care au fost cheltuiți și nu introducem niște limite clare unde tragem linia pentru acumularea de fonduri, subvențiile rămân o vulnerabilitate.”
    Care noi să rezolvăm? Noi suntem deja ei! Nu vor adopta in veci o astfel de inițiativă! Și mi-e teamă că nici succesorii…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Septimius Parvu
​​Septimius​ Pârvu​ este expert în bună guvernare și procese electorale​ în cadrul Expert Forum​. Are o experiență de peste ​nouă ani în coordonarea proiectelor ​legate de cetățenie activă, educație, monitorizarea alegerilor​ și clientelism politic​. Este trainer experimentat și coordonează de ​șase ani Școala pentru Democrație, un ​program dedicat tinerilor​ activisti civici​ și profesorilor ​din Romania și Republica Moldova. Începând cu 2009 a participat ca expert sau a coordonat mai multe campanii de monitorizare a ​alegerilor din România și la nivel internațional. În​tre​ 2012 și 2016 a coordonat 7 campanii de observare a alegerilor, la care au participat mai mult de 4000 de observatori interni. Septimius are experiență electorală internațională în țări precum Republica Moldova sau Muntenegru​. În 2015 a observat utilizarea votului prin Internet în Estonia. Septimius ​analizează clientelismul politic, finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale și a publicat un număr important de rapoarte cu privire la aceste teme, precum și o platformă interactivă care ilustrează rezultatele. Septimius a absolvit un master în Politică Europeană și Românească la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București.

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro