… traiesti din idei. Te hranesti cu ele. Iti tin de foame si de sete. Scrii articole. Faci ziare, faci website-uri, injuri FMI-ul, exploatarea omului de catre om. Dai telefoane, citesti ce-au scris altii, te revolti, le raspunzi. Te implici, esti informat, ai acces la J-Store, nu te poate prosti nimeni, realizezi jocul manipulativ al marilor corporatii, modul in care relatiile economice influenteaza politicul si, la urma urmei, relatiile intre oameni. Homo oeconomicus il zdrobeste pe homo politicus care, la randu-i, il chirceste pe omul pur si simplu. Religia te indobitoceste, Rosia Montana poate fi salvata, mai sunt inca rosii de cultivat fara ingrasaminte si modificari genetice, mai avem timp de cantat un kumbaya.
Pe urma se ia curentul.
La New Orleans « s-a luat » marti, cand cu uraganul Isaac, si-a « venit » de-abia sambata. Observati, rogu-va, impersonalul « s-a luat », « s-a dat ». E ca ploaia – « se da » sau « se ia », cum o vrea Dumnezeu. Atata doar ca aici nu e cazul.
Recapitulam : « s-a luat » curentul. S-a luat curentul, s-a luat si internetul. S-a luat si televizorul. S-a luat si radioul. S-au luat si telefoanele. S-au « luat » cam toate cele. Pana si rosiile, ca aprozarele erau inchise si aia de cultiva rosii organice nu mai puteau ajunge la oras sa ni le vanda capitalist ca sa poata trai socialist. Mancarea a inceput sa se strice in frigider. N-ai mai putut scrie articole, nu ti-ai mai putut exprima indignarea fata de exploatarea omului de catre om, si-n general n-ai mai putut face mare lucru in afara sa transpiri si sa faci dusuri reci la jumatate de ora, pentru ca apa rece, cumva, nu « s-a luat ». Nici de gandit nu prea mai poti la temperaturi la care ti se lichefiaza si ideile.
Cafea nu este cand nu e curent. Nici fierbinte, nici cu gheata, asa ca nu poti merge la cafenelele unde obisnuiai sa ti-o bei ca tot hypsterul care are laptop Apple, nu Microsoft, ca tu nu esti mic burghez. Este ness, daca ai apa, ca idiotii astia de americani au inventat, printre altele, Ketchupul, Barbecue Soss si cafeaua solubila. Asta ca asta, da’ nici bere, ca taranul nu mai poti bea – nici rece, nici calda – decat daca ai fost taran prevazator si ti-ai facut niste provizii. Am fost taran.
Bani – capitalisti prin definitie – n-ai, ca nu merg ATM-urile si, oricum, n-ai ce face cu ei, daca toate sunt inchise. Te-ai vaita, ca vaicareala e racoritaore ca o bona filipineza exploatata, da’ n-ai cum. Nu te mai exploateaza nimeni, ca n-ai curent. Deci n-ai radio, deci n-ai televizor, deci n-ai telefon, deci n-ai rosii, deci nu stii ce se mai intampla la Rosia Montana si-ti frige buza dupa putina benzina sau gaz de sist sau ce s-o mai gasi numai sa-ti dea curent.
Da’ nu-ti da.
Asa ca se intuneca, esti lipicios, pentru a treia sau a patra zi, mai faci un dus, mai zici bogdaproste ca « se da apa », apa rece e deja calda, mai gasesti un roman si jucati mima si pe urma amiral, depanati amintiri din copilaria comunista, canatati « am cravata mea, sunt pionier », radeti, plangeti, va bucurati : inca mai aveti bere.
Pe urma se da curent.
Se da putin capitalism si e foarte racoros.
Dintr-o data ai aer conditionat si televizor si internet si radio si telefon si cafea la Starbucks si rosii organice fara chimicale.
Asa da. Asa mai merge. Acum mai putem afla si noi ce se intampla in lume si cum ne exploateaza Vestul.
P.S.: Maine, luni, ar fi trebuit sa tin un curs intitulat « Political Thought in the West ». Acum, ca am curent (in engleza, cum remarca o prietena intr-un acces de genialitate, ii zice “power”, i.e., putere) as putea, teoretic. Practic, nu pot, ca e Labor Day, si pana si-n America Ziua Muncii se sarbatoreste cu odihna. Da’ am curent, deci am internet, deci am rosii organice. Am asadar timp sa citesc cum ma exploateaza marile corporatii si cum sa-mi cer marti scuze studentilor pentru ca Vestul e hegemonic.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Wikipedia: I know everything!
Google: I have everything!
Facebook: I know everybody!
Internet: Without me you are nothing!
Electricity: Keep talking bitches…
(Power Hit Radio Lithuania)
:)
E foarte cool ce scrieți. Sper că informațiile academice nu vi le luati de la J-Store ci de la JSTOR. Cui ii predati cursul „Political Thought in the West”? Cit dureaza? Ce vină au?
Sunt convins ca veti gasi raspunsurile la toate nedumeririle pe Goagal.
Daca v-am întrebat ceva asta înseamnă că așteptam un răspuns de la dumneavoastră. Ce-i drept, am aflat că există Google si l-am folosit. În 15 minute am aflat cîte ceva (de exemplu ca urmează să publicați o carte la Cambridge University Press, că ati scris un articol care se cheama „Lost in Translation: Centripetal individualism and the classical concept of descending representation” sau parerea unei studente: so the text for political thought in the west is boring as shit but Alin Fumurescu is GOD (http://www.tumblr.com/tagged/tulane?before=1331073388). Nu am aflat de pe site-ul Universitatii Tulane cui predați cursul, cît durează, nimic altceva decit titlul. Fac apel la bunavoința dumneavoastră: ce sens are stiinta politică intr-o lume democratica? daca unii stiu stiintific ce este politica ce sens are votul celor care nu stiu și alegerea unor persoane care nu au doctorate în știință politică? Am mai pus aceasta întrebare unor profesori locali de știintâ politica (avem mai mulți decit instalatori buni) si nu am primit nici un răspuns (probabil pentru că nefiind profesor de știință politică nu merit unul). Reacția mea la articolul dumnevoastră a fost provocată de senzatia de răsfaț (poate de sorginte academică occidentală) si de bullshit. Sint un admirator al eforturilor lui Pierre Bourdieu de a explica oricui ce este important din ceea ce face. In halul in care a ajuns cunoasterea academica in Romania cred ca cititorii merita altceva decit „Te-ai vaita, ca vaicareala e racoritaore ca o bona filipineza exploatata, da’ n-ai cum”. Probabil asta este artă, nu știintă politică. Cred ca aveți datoria sa explicati amatorilor ce vreti sa spuneți în articolul cu individualismul centripet si că ar fi interesant să oferiți revistei European Journal of Political Theory reflecțiile dumneavoastră despre caracterul răcoritor al bonelor filipineze.
Tocmai citeam (nu mai stiu in ce ordine de idei ajunsesem la acel site) un text ‘Alin Fumurescu’ (=label) despre dor (missing), text datand din 2010, cand iata, chiar in actualitate, aici pe Contributors, gasesc alt produs ‘AF’, creatie 2012, o bijuterie, o alta pagina de antologat. O clipa m-am gandit: ce ma entuziasmeaza la acest text ? Raspunsul ar fi fost: reflectia de dindaratul lui.
Dar ia sa vedem ce ar trebui sa se intample la noi pt ca oamenii sa se dezmeticeasca putin, sa revina la o gandire de criza, cat mai apropiata de problemele existentiale „bazice”, sa reflecteze dintr-o perspectiva ca aici, mai sus. Concluzia pe care incerc s-o avansez: textul de mai sus nu ar fi putut fi scris aici, la noi, pentru ca aici orice mic accident in lumea materiala, ba chiar si numai impresia ca a survenit ceva perturbator, ar duce repede la un haos care s-ar amplifica instataneu si ar iesi o mare harmalaie, nu s-ar mai intelege om cu om. Reactiile de la noi sunt ca si cum am avea 24 de ore din 24 diverse intreruperi de …POWER. Sensibilitatea romaneasca are prag prea jos de reactie, un prag nevrotic. Or, tocmai asta face placerea textului de mai sus: dincolo de el intrezaresti tacerea adanca, reculegerea atenta, distantarea, chestionarea – toate astea lasa loc reflectiei care devine in sine un mare eveniment, dincolo de detaliul accidental.
Sarutmana – Observatia mi se pare excelenta, si nu, nu ma las impresionat de complimente :)
Extrem de interesant, un asemenea tip de comentariu despre despicarea firului in patru nu am mai citit pana acum ( depaseste cred speculativismele cultivate prin facultatile de filozofie !) . Cu alte cuvinte , va entuziasmeaza „reflectia dindaratul unui ( acestui-n.n.) text ” si va face placere „tacerea adanca, reculegerea atenta, distantarea, chestionarea” si „ reflectia care devine in sine un mare eveniment” ( sic !) . Cuvintele suna absolut magnific, dar unde sunt si ideile pe care vreti sa ni le comunicati ?! Nu de alta, dar vrem sa ne entuziasmam si noi :))
Corect, cresterea accelerata populatiei (in consecinta existenta mea sau a Dvs) ar fi fost imposibila fara agricultura de masa, industrializarea de masa.
In rest e kumbaya, vorba dvs :)
De cind ai vinat maimute pentru hrana, si ai relatat atit de viu, in Amazonia peruana ( am fost acolo si nu voi uita niciodata) am decis ca voi continua sa te citesc, stimate A. F.
Da, merita si o voi face in continuare. Impersonalul, tip „radio erevan” sau „nu i s-a dat, ci i s-a furat” este superb, la fel ca diferenta intre bicicleta galbena (sau rosie) si Moskvich-ul rosu (sau galben), pentru cine intelege…
O alta catastrofa s-a abatut peste omenire. Pe langa lipsa de internet de prin Mississippi, defrisarea padurilor ecuatoriale, delfinii ucisi sangeros de danezi sau aparitia PPDD, ca si cum astea n-ar fi fost de ajuns VfB Stuttgart a capotat cu 6-1 (!!!) in fata lui Bayern.
Was ist das für ein … ?
Barmanul ma zgaltaie. Imi ridic fruncea dintre cele regurgitate pe tejghea si-i spun autoritar: „Fumurescu zahlt!”
Imi aduce aminte de copilarie din vremea comunista. Daca fiecare hipster anticorporatist ar fi trait macar un an in vremea impuscatului in Romania, ar fi apreciat la adevarata valoare binefacerile confortului „corporatist”.
Marile spirite nu rateaza intalnirea: electricitate si putere – constanta de constanta.
Happy Labor Day!
Of course, with POWER!
Da, facind abstractie de locul intimplarii, de un cuvint sf, internet, cam poti ca sa zici: intimplari zilnice din epoca de aur.
Oricum, placut scris articolul.
NB,
mi-e ca se supara Gotiu pentru aluziile la Rosia Montana ;)