vineri, martie 29, 2024

Sunt majoritatea romaniilor idioti? De la functionalitatea democratiei europene pana la Rosia Montana (UPDATE)

Cuvantul idiot provine din limba greaca ἴδιος (idios) fiind folosit in Grecia Antica pentru oamenii care nu se implicau in problemele politice. Idio- inseamna o persoana egocentrica, retrasa, exclusa care nu participa si nu este interesata de afacerile publice. Grecii din antichitate credeau in intelepciunea multimii. Democratia nu era functionala fara ca cetatenii sa delibereze si sa dezbata responsabilitatiile publice care aveau efect direct asupra lor. Cetateni de rand erau alesi in jurii pentru a decide cu privire la problemele de pe agenda publica. Toate aceste decizii se luau in Agora, locul public unde poporul aclama cu ovatii, sau, daca nu era de acord, se exprima prin tacere. Dar asta se intampla in Grecia Antica. In Romania anului 2013, lucrurile stau altfel.

Fostul prim-ministru al Greciei, George Papandreou spunea intr-o dezbatere TED, despre esecul democratiei europene si despre esecul liderilor de a forma o democratie reala. Dansul sustine ca in Europa exista o problema structurala a democratiei, datorata vulnerabilitatilor din sistemul economic global. Democratia europeana e slabita de globalizare, de corporatiile care pot evita legi, taxe sau standarde de mediu. Democratia europeana este subminata de cresterea inegalitatii si de concentrarea tot mai mare de bogatie si de putere a unor actori. Democratiile noastre”, spune el, „sunt prinse in sisteme prea mari pentru a esua, sau mai precis, prea mari pentru a fi controlate”—in timp ce „politicienii ca mine au pierdut increderea oamenilor lor”. Care e solutia? Implicarea mai directa a cetatenilor intr-o noua afacere democratica.

Dezbaterea realizata pe TED de fostul prim-ministru al Greciei, m-a facut sa-mi pun urmatoarele intrebari: De ce exista acest decalaj mare intre politicieni si cetateni? De ce exista acest decalaj mare intre Bruxelles si cetatenii europeni? Cum influenteaza economia procesul de politici publice? Cine sunt lobbisty din Bruxelles si ce urmaresc? Cum reusim sa diminuam coruptia din politica si din administratia publica? Cum vom reusi sa avem mai multa transparenta in bugetul partidelor politice? Cum vom reusi sa democratizam globalizarea si sa diminuam rolul economicului asupra politicului? Simplu: prin cultura civica, prin democratie participativa, prin subsidiaritate! Insa toate acestea trebuie sa vina din partea cetateniilor si nu din partea clasei politice.

Scriam in trecut despre deficitul democratiei, despre dominatia economicului asupra politicului, despre lipsa viitoarelor generatii din procesul decizional si despre lipsa democratiei in Romania. Articolul il gasiti aici. O sa reiau ideea pentru a accentua deficitul de democratie de la noi: Firmele investesc intr-un candidat. Candidatul cu cele mai multe fonduri, este impins cel mai in fata de partid. Cu cat ai mai multi bani, cu atat ai mai mari sanse sa fii ales, deoarece partidul te impinge in fata. Deci alesii nostri, sunt defapt alesii partidului. In cazul in care nu veneau cu o suma importanta la partid, nu erau promovati de partid si nu erau candidati ai partidului. Banii care au fost „donati” la partid trebuie sa revina la firmele sau persoanele care au sponzorizat acei candidati sau acele partide. Astfel cetateanul considera ca isi exercita un drept constitutional, prin vot, ca „schimba ceva”, lucru care nu se intâmpla. De aici apare deficitul democratiei in Romania. Si atunci de ce sa nu ii tragem la raspundere, noi ca cetateni, pe politicienii alesi? De ca sa ii lasam sa dezvolte toate aceste cumetrii si clientelisme? De ce sa fim “idioti”?

Despre proteste

La inceputul lunii septembrie scriam “Lectie de democratie pentru toti carcotasii protestelor” unde incercam sa explic ce inseamna subsidiaritate si democratie participativa. Romania sufera de tulburare de stress post-traumatica dupa 50 de ani de comunism si 24 de ani de post-comunism sau de tranzitie. In tot acest timp Romania a suferit si a experimentat evenimente traumatice si terifiante ca violenta, soc, furie, nervozitate, frica, si chiar vina. Toate acestea nu au fost tratate de catre politicieni sau societatea civila, iar Romania sufera inca, in prezent. De aceea este laudabila actiunea de protest a societatii civile impotriva proiectului Rosia Montana, impotriva exploatarii gazelor de sist, impotriva clasei politice. De aceea este bine si sanatos pentru democratia din Romania ca in fiecare Duminica 10.000 de oameni isi exercita acest drept de a protesta impotriva unui proiect. (care ridica semne de intrebare asupra corectitudinii de implementare, a deciziilor politice si a mediului inconjurator). Ceea ce este deranjant pentru societatea romaneasca, este ca majoritatea cetatenilor, prefera sa faca parte din “Idios” adica din grupul de cetateni care nu participa in afacerile publice.

Am scris pe Think Outside the Box despre manipularile din media din ultimul timp si despre faptul ca se incearca o discreditare a protestatarilor si a protestelor. Am scris si despre nevoia unei dezbateri argumentate intre specialisti, politicieni si protestatari pentru a gasi solutia de mijloc si anume dezvoltarea sustenabila. Domnul Mircea Cosea, economist si fost vicepremier spunea ca se poate concepe o strategie europeana, un fel de proiect-pilot ecologic “Guvernul ar fi putut concepe exploatarea Rosia Montana printr-o viziune tip cluster, ca pe un integrator al unor ramuri, întreprinderi si centre de cercetare-dezvoltare axate pe extragerea si prelucrarea mineralelor, pe exploatarea serviciilor turistice si culturale si, mai ales, ca pe o zona tip laborator european de aplicare a politicilor ecologice.

Pentru a gasi o solutie buna, – care sa impace si ecologistii si cei care sustin interesul economic – , protestele trebuie sa continue. Pentru susteinabilitatea democratiei si a mediului din Romania, protestele trebuie sa continue. Problema (pentru clasa politica) e posibilitatea acestora de a se transforma in miscari impotriva politicienilor, cum s-a intamplat anul trecut la noi, cum a fost in Bulgaria sau in Turcia.

Se simte deficitul democratiei, in Romania, insa si in alte state europene. O sa inchei cu un citat al fostului prim-ministru al Greciei, care spune ca o Europa mai puternica nu inseamna sa dai mai multa putere Bruxellului ci sa dai mai multa putere cetatenilor europeni!
UPDATE: Autorul articolului a lansat o intrebare pe TED (o platforma mondiala care sustine conceptul  „Ideilor care merita a fi raspindite„, si doreste sa afle raspunsuri argumentate la aceasta: Cum democratizam globalizarea? / How we democratize globalisation? Pentru a partcipa la aceasta dezbatere, urmariti linkul

http://www.ted.com/conversations/20635/how_we_democratize_globalizati.html

Distribuie acest articol

24 COMENTARII

  1. Putere cetatenilor? Ca sa jeneze? Non, merci! :( Politicienii tarilor in care cetatenii au respins prin vot tratatul UE au reusit sa-l aprobe… Referendumul validat pentru reducerea numarului de parlamentari e in continuare ignorat…

  2. Va rog sa ma iertati, dar eu nu am gasit nicaieri provenienta cuvantului idiot din „idios”, ci din latinul „idiota”, provenit la randul sau din grecul „idiotes”, care inseamna nitel altceva: „necunoscator”, „ignorant”, „needucat”. Cel putin asta am gasit eu, ca necunoscator de limba greaca (si nici latina) si nici expert in etimologie:
    http://www.cnrtl.fr/etymologie/idiot
    http://dictionary.reference.com/browse/idiot?s=t&path=/
    Care sa fie varianta reala – intreb si eu ca un „idiot” in domeniu…
    Epitetul de „idiot”, privit in sensul de mai sus, adica de „ignorant” si „needucat” nu e deloc strain nici de clasa politice: astia se incapataneaza sa se ocupe de problemele cetatii si sa se priceapa la toate, chiar daca in realitate nu au habar de nimic…

  3. Sincer, îmi scapă esența. Nu consider că protestele sunt legitime, nu consider că trebuie să protestezi atunci când habar n-ai despre ce e vorba. A, sigur, e frumos ca lumea să iasă afară, să socializeze și să mai lase și niște mizerie pe stradă… dar vorba nemților din anii 50 care nu vroiau să se înroleze în Bundesweher ”Eu nu” .De ce aș fi eu mai idiot decât nea caisă care iese să se simtă bine în nimicnicia lui că face parte și el dintr-un ”mob” ?

    • Spui ca: „nu consider ca trebuie sa protestezi atunci cand habar n-ai despre ce e vorba”. Noroc ca stiu politicienii corupti si trusturile de presa cumparate „despre ce e vorba”. Altfel am fi cu totii intr-o ceata totala.

      Se pare ca Premierul Ponta are un „miros” mult mai fin decat tine. El simte „esentele” care tie „iti scapa”.

      „Premierul Victor Ponta a fost intrebat, luni seara, daca este de parere, ca cetatean, ca Gold Corporation a cumparat politicieni, el raspunzand: «Probabil ca da. Nu am date concrete in acest sens, dar probabil ca da»”.

      http://www.business24.ro/victor-ponta/prim-ministru/ponta-probabil-rosia-montana-gold-corporation-a-cumparat-politicieni-dar-nu-am-date-1535360

      • Stimate Cetățean, sunt de acord cu dvs. în sensul că statul român trebuie să facă parteneriate cu firme curate și plăcute. Nu RMGC contează- ci exploatarea în sine. Problemele apar când doar RMGC are o ofertă- și e de vină statul dacă în 12 ani n-a găsit și alte firme să organizeze o licitație.

        • Vezi ca te-ai indepartat de „esenta” raspunsului meu si al comentariului tau anterior. Discutia era despre afirmatia ta: „Sincer, imi scapa esenta. Nu consider ca protestele sunt legitime, nu consider ca trebuie sa protestezi atunci cand habar n-ai despre ce e vorba”. Ai trecut de la „mere” la „pere”, de la „erorile” protestatarii la „erorile” statul roman.
          O minima coerenta a ideilor este absolut necesara pentru ca un dialog sa fie posibil.

        • Domnule Andrei George, chiar stiti despre ce este vorba? Pe termen lung toate minele mari open-pit au cauzat o contaminare a solului si apelor freatice din zona de exploatare (cu metale grele, etc). Spre deosebire de Muntii Apuseni, multe din aceste mine sint locate in zone desertice, aride sau muntoase (foarte putin populate sau nepopulate). Ca si suprafata (si cantitate de “steril“) mina de la Rosia Montana va ocupa locul doi din lume – dupa mina Muruntau din desertul Kyzyl Kum, Uzbekistan. Cu toate acestea mina Rosia Montana va prodcue mai putin de 10% din cantitatea de aur produsa la cea mai mare mina de aur din lume (datorita catitatii foarte mici de aur aflate in minereu Au=1,5g/t)

          Mai jos cateva imagini cu mina Muruntau din Uzbekistan
          http://www.nhm.ac.uk/research-curation/earth-sciences/economic-environmental-earth-sciences/ores/research/cercams/gallery2/index.html

    • Daca dumneavoastra nu aveti habar despre ce e vorba in problema Rosia Montana nu inseamna ca nici altii n-au habar. Serviciul militar obligatoriu a fost introdus in Germania de vest in 1956, iar fenomenul de care vorbiti a aparut mult mai tarziu, in anii 60. Cum am zis, cand habar n-ai e de preferat sa nu presupui ca toti ceilalti stiu la fel de putin.

    • Nicio tara civilizata nu ar permite deschiderea minei de aur la Rosia Montana!

      Mine la suprafata de magnitudinea celei de la Rosia Montana se deschid de obicei in zone nepopulate (desertice, aride, etc). Nu exista nicio mina mare de aur – la suprafata in statul New York, Washington, Atlanta, Florida sau in UE. Operatiunile de exploatare la suprafata au fost suspendate chiar si la Kitilla mine (cu toate ca aceasta mina este locata in zona nepopulata – la nord de cercul polar)

      http://bergforsk.se/wp-content/uploads/2011/05/koivisto.pdf

      http://www.agnicoeagle.com/en/operations/our-operations/kittila/Pages/default.aspx

  4. Actiunea de democratizare a unei tari (in sensul celor tratate de dumneavoastra), trebuie sa vina din ambele parti: conducatori si condusi.

    Din pacate, condusii se autoizoleaza de conducatori si devin tot mai neinteresati de cea ce se intampla.

    Spre exemplu, schimbarea procurorului Papici. Este o chestiune foarte importanta, dar pun pariu ca nu va ajunge pe agenda niciunui grup de protestatari. Cand condusii vor intelege ca este important ca cel care te apara trebuie sa fie si el aparat, atunci vom face un pas inainte. Din pacate, in agora nu va fi aparat. Asa ca discutia se va muta in alte sfere, probabil si in afara tarii. Noua nu ne va pasa, ca atare ne vom autoizola si mai mult.

    Ori, in astfel de cazuri ar trebui aplicat: Cere si ti se va da. Noi nu cerem, nu vrem, nu ne intereseaza. Cati oameni sunt dispusi sa transfere din puterea lor catre alti oameni care nu o vor?

  5. Sfîrşit de secol XIX – Europa Occidentala + America: „masele largi, populare”, deja alfabetizate rapid şi masiv, se apucă de citit.
    Dar ce ?
    Homer ? Dante ? Shakespeare ?
    Pff ! Complicat ! Greoi ! Astea-s pentru copiluţii ăia de bani gata de la Oxford şi Cambridge. Să le fie lor de bine.
    Noi, muncitorii, ţăranii, funcţionarii, n-avem vreme de eroisme măreţe, filosofii subtile sau adevăruri profunde. NOI MUNCIM, NU GÎNDIM ! După o zi grea, sîntem obosiţi. Sîntem plictisiţi. Vrem distracţie. Vrem amuzament. Să-şi bată capul sorbonienii şi heidelberghezii cu tragica Francesca da Rimini, cu zbuciumatul Ahile sau depresivul Hamlet. Mîine plecăm din nou la „împins vagoane”, deci trebuie să visăm frumos ca să ne fie somnul lin.
    Un ziar (din epocă) mărturiseşte negru pe alb cele afirmate. Cităm: „Suplimentul lui Le Petit Parisien s-a gîndit chiar şi la marele număr dintre cititori ale căror munci cotidiene aspre necesită o relaxare simplă şi uşoară, motiv pentru care a adăugat… numeroase ilustraţii destinate să formeze anual cea mai atractivă şi curioasă colecţie de actualităţi, imagini umoristice, pagina odihnitoare, surîsul ce face uitată oboseala zilei.”
    De aici înainte începe combinaţia toxică (şi tragică) aplicată spaţiului spiritual: „ei asta cer, noi le furnizăm marfa”. „Presa galbenă”, aşa cum numeau anglo-saxonii tabloidele epocii, s-a născut (în Anglia) la aproximativ douăzeci de ani după introducerea învăţămîntului primar obligatoriu. Adică în momentul în care ultimele generaţii, pînă atunci neşcolarizate, au atins vîrsta adultă şi cititoare.

    Coincidenţa asta spune enorm de multe în sensul afirmaţiei platoniciene: Adevărul nu poate veni de la mase şi nici nu le poate fi comunicat.

    ȘTIAU GRECII – antici – CE ȘTIAU ! Iar Dl. Papandreu – grec modern – încearcă să ne aburească (cum și-a aburit și concetățenii ÎNAINTE DE CRIZĂ).

    • Reversul lozincii „noi muncim, nu gandim” este „noi gandim, nu muncim”. Gandim cum sa ii furam pe cei care muncesc pentru a nu fi nevoiti sa muncim si noi. Pentru asta avem nevoie de niste alegatori inculti si inerti. Cam asa gandesc politicienii corupti. Ei stiu ca un sistem de educatie modern si performant poate sa le incurce planurile, asa ca au avut mare grija sa impiedice dezvoltarea lui. Adevarul „poate veni de la mase”, insa de la niste „mase” educate (informate, implicate civic, cu spirit critic si cu principii morale solide).

      • R.G. Collingwood (filosof şi istoric), O Autobiografie (1939) Am devenit conştient de o schimbare în rău de-a lungul anilor 1890. Ziarele epocii victoriene şi-au luat ca primă sarcină să ofere cititorilor informaţii complete şi precise despre subiecte de interes public. Apoi a apărut Daily Mail, primul ziar englez pentru care cuvîntul „ştire” şi-a pierdut inţelesul vechi de fapt real pe care cititorul ar trebui să îl cunoască pentru a vota inteligent, şi a căpătat un nou sens de întîmplare sau ficţiune care poate fi distractiv de citit. Citind aşa un ziar, nu mai invaţă să voteze. Invaţă să nu voteze, pentru că se va deprinde să perceapă ştirile nu ca pe o situaţie în care să participe, ci ca pe un spectacol pentru momente de repaos.

        CINE a împiedicat acele mase să citească ALTE ziare decît Daily Mail ?

        • „CINE a impiedicat acele mase sa citeasca ALTE ziare decit Daily Mail ?”
          Proasta educatie primita in scoala. Adevarul „poate veni de la mase”, insa de la niste „mase” corect educate (informate, implicate civic, cu spirit critic si cu principii morale solide). Curricula trebuie gandita de asa maniera incat scoala sa formeze adulti inzestrati cu aceste calitati si nu doar sa insiste pe acumularea mecanica de informatii (cum se intampla astazi in Romania).

          P.S. Nu mai suntem pe vremea grecilor antici si nici macar contemporani cu „epoca victoriana”. Astazi avem Internetul si retelele de socializare. Informatia este mult mai accesibila, din mult mai multe surse, iar propagarea ideilor mult mai rapida si mai eficienta, asa ca manipularea si blocajul informational al „maselor” sunt mult mai usor de combatut, cu conditia ca sistemul educational sa le „inarmeze” cu calitatile descrise mai sus.

  6. Nu va puneti problema ca printre cei care nu vor sa iasa in strada sunt si intreprinzatorii privati care nu vor nimic de la guvern sau parlament ? Sau citandu-l pe dl. Clark (Top Gear) – „guvernul sa puna bancute in parcuri”.
    Suntem cei care vor sa produca, nu cer nimic de la nimeni (ba da – sa nu ni se puna bete in roata!) si vor sa dea doar pentru ce primesc !

  7. Domnule Mihailescu, sunt impresionat ati inteles, partial, adevarul substratului democratiei impuse de sus in jos de oligarhie. Va sa zica , aia care au bani dobindesc dreptul de reprezentare a populatiei, dar nu pentru interesul acesteia, ci pentru interesul lor..bunn…. Ce se intimpla cind unii fara bani( gen Obama) devin propulsati de catre unii ” cu foarte multi bani” ??? Devine evident ca, avem de a face cu o dictatura disimulata in care ” elitele tip Bilderberg” se substituie total regimurilor democratice!! In acest moment, indiferent cine sunt politicienii autohtoni, scenariu este deja scris pentru ei .. Ori accepta tradarea interesului national si atunci sunt „sprijiniti” de CE a UE ( marinaru ) ori… nu accepta si atunci … zboara, a doua varianta nu e cazul la noi. Deci, sistemul democratic al banilor in politica este eclipsat de consecinta acestuia : politica in bani !! In acest cerc vicios, aia care au avut bani ereditatari ii corup pe „idiotii utili” de la conducerea statelor, pentru a obtine si mai multi bani ereditari ….pentru a corupe viitorii idioti….. Modelul patentat Rotschild in toata splendoarea….democratia banilor…

  8. Comparative cu ce alta populatie de comparat? Generaluzind putem spune ca Romanii sunt mai destepti decit unii si mai prosti de cit altii dar cea ce e cert e ca Romanii nu sunt cei mai dintre cei mai cau „la creme de la creme” not by a long shot.
    Daca comparam desteptaciunea pe baza ocupationala am putea spune ca elita sta mai prost decit masele sau asa zisa prostime iar clasa politica e cu siguranta campioana la prostie si cu cea mai mare densitate. Nu degeaba se spune ca politicienii Romani sunt Sarlatani iar Telecrualii sunt Impostori.

  9. Comparative cu ce alta populatie de comparat? Generaluzind putem spune ca Romanii sunt mai destepti decit unii si mai prosti de cit altii dar cea ce e cert e ca Romanii nu sunt cei mai dintre cei mai cau „la creme de la creme” not by a long shot.
    Daca comparam desteptaciunea pe baza ocupationala am putea spune ca elita sta mai prost decit masele sau asa zisa prostime iar clasa politica e cu siguranta campioana la prostie si cu cea mai mare densitate. Nu degeaba se spune ca politicienii Romani sunt Sarlatani iar Telectualii sunt Impostori.

  10. „despre dominatia economicului asupra politicului” – n-as zice ca este adevarat. Faptul ca unele interese mafiote avand imixtiune in politic pentru a se imbogatii exista, nu se poate afirma ca economicul domina. In Romania totul, dar absolut totul este otravit de politic, iar interesele economice generale nu sunt luate in considerare. Cred ca a ati folosit doar o exprimare gresita….

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Gratian Mihailescu
Gratian Mihailescu
Graţian Mihăilescu este expert in dezvoltare regională si consultant în afaceri europene, în prezent încercând să înfiinteze un Institut de Dezvoltare Locală în Timişoara. Absolvent de jurnalism, s-a specializat în Afaceri Europene si Dezvoltare Regională, fiind bursier în Germania, Italia, Belgia şi Ungaria la prestigioase instituţii din ţăriile respective. De-a lungul timpului s-a implicat în activităţi ale societatăţii civile, în ţară sau pe plan extern, colaborând cu clubul RO-UE, Europuls, Liga Studenţilor Români din Străinătate şi alte organizaţii non-guvernamentale din Vestul României. În ultimii ani a publicat articole despre fonduri europene şi dezvoltare regională pe siteuri de specialitate.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro