vineri, martie 29, 2024

Super bowl-ul, Salvador Dalí și Poezia Americii

O țară relativ tânără, Statele Unite ale Americii au inventat atâtea lucruri în ultimii 200 ani, cât alte țări n-au fost capabile să facă în 2.000 sau 3.000 de ani. Și nu am vedere fleacuri, ci invenții fundamentale, de pe urma cărora profită tot restul populației globului (o listă sumară este aici)[1].

Aș vrea să prezint, mai ales pentru cei care nu trăiesc aici, o invenție care, duminică, 7 februarie, împlinește 50 de ani: Finala Campionatului Național de fotbal american.

Inventat pe baza încrucișării jocului de rugbi cu cel de fotbal englezesc, primul meci oficial de fotbal american s-a jucat pe 6 noiembrie 1869 (la cinci ani după terminarea Războiului Civil) între echipele universităților Princeton și Rutgers (ambele din statul New Jersey).

Ascensiunea și popularitatea noului sport au fost fulminante: fotbalul american este cel mai popular sport din Statele Unite, jucându-se de la clasa a V-a până la nivel profesional. În 2012, erau aproape 1,1 milioane de fotbaliști în echipele liceale și 70.000 în cele studențești. Liga Națională de Fotbal (NFL), înființată în 1920, este cea mai populară asociație sportivă profesionistă din America. NFL atrage cel mai mare număr de spectatori în comparație cu oricare altă asociație sportivă din lume și se bucură de un venit anual de circa $10 miliarde.

Finala națională a campionatului NFL – Super Bowl-ul – este unul dintre cele mai urmărite spectacole sportive din lume, producând un rating TV impresionant. Anul trecut, Super Bowl-ul 49, transmis de canalul de televiziune CBS, a avut o audiență record: 114,4 milioane telespectatori. Veniturile din reclamă pentru Super Bowl-ul 48 (2014), de exemplu, au depășit $330 milioane. Anul trecut, o reclamă de doar 30 secunde a costat $4,5 milioane.[2]

Cum se explică această uriașă atracție a Super Bowl-lui asupra poporului american? Sunt multe și diverse aspecte, și fiecare spectator/telespectator găsește ceva fascinant, indimenticabil. Pentru mine, mai întâi, este un spectacol grandios, cu o durată de circa 6 ore, chiar dacă meciul propriu-zis are numai două reprize a câte 30 minute. Ceremonialul de deschidere este impresionant și solemn: o voce feminină celebră (Whitney Houston, Mariah Carrey, Beyoncé, ori, anul acesta, Lady Gaga) este investită să cânte a capella imnul național. 80.000 sau mai mulți spectatori, în picioare și cu mâna pe inimă, cântă la unison. Când începe jocul, suporterii celor două echipe își încurajează constant favoriții. Spre deosebire de meciurile de fotbal din România, unde spectatorii sunt aproape toți bărbați, și unde se pot auzi foarte multe cuvinte care nu sunt în Biblie, legate de mamele adversarilor și arbitrului, un meci de fotbal american este un spectacol familial. Tatăl, mama și copiii, echipați în echipamentul echipei favorite, încurajează decent, fără huiduieli sau mâncatul semințelor și aruncarea cojilor pe jos.

În pauza jocului, are loc un alt spectacol, muzical de data aceasta, bine gândit și ales, cu participarea unor performeri de marcă (anul acesta, formația Cold Play și Beyoncé), echipe de majorete și numere-surpriză.

Telespectatorii por urmări reclame unice, special create pentru acest eveniment singular, multe dintre ele fiind mini-capodopere ale genului. În plus, s-a creat tradiția ca jocul de Super Bowl să fie urmărit împreună, cu alte familii și prieteni, având la dispoziție mâncăruri specifice și foarte multă bere. Este, dacă vreți, echivalentului sărbătorii de revelion din Europa (pentru că aici nu există o tradiție numită revelion).

Nu știu cum se vede în Europa fotbalul american și Super bowl-ul. După ce europenii au importat, relativ recent, tradiții americane precum Halloween, Valentin’s Day, Black Friday etc., nu m-aș mira prea tare dacă fotbalul american va înlocui, de exemplu, rugbiul.

Dar, până atunci, aș vrea să invoc părerea artistică a unui geniu european, Salvador Dalí. Aflat în exil în America, pe timpul celui de-al doilea război mondial, Dalí și-a exprimat părerea despre fotbalul american într-un renumit tablou din 1943, Poezia Americii (Figura 1).

Figura 1. Salvador Dalí  – Poezia Americii, Monterey, California, 1943 (sursa)

Dalí pictează fotbalul american ca pe un fel de dans poetic, coregrafiat pe un „teren de joc” sterp, unde jucătorii se găsesc poziționați aproape ca într-un balet. Nu lipsește, prin cupola cerească din partea superioară a tabloului, și o dimensiune înalt verticală, astfel încât numele tabloului ar putea fi „Atleții cosmici”.

Prin lentila suprarealistă a lui Dalí, evenimente sportive populare, precum fotbalul și baseball-ul reprezintă poezia culturii populare americane. Dalí nu a înțeles niciodată foarte bine strategia unuia sau altuia din cele două sporturi; în schimb, geniul săi creator a fost captivat și incitat de ceremonia, costumația și coregrafia atleților.

El pare să aducă un tribut special atletismului de culoare prin figura negrului care, cu mâinile încleștate pe minge, țâșnește din spatele unuia din cei doi jucători, cel mai probabil, tot negru. În același timp, este larg acceptată interpretarea conform căreia acea figură emergentă reprezintă premoniția sau îngrijorarea lui Dalí în legătură cu apariția conflictelor rasiale din America. Un simbol în plus îl reprezintă harta Africii atârnând de ceasul pictat în fundal – moale și deformată, picurând jalnic -, ca și cum ar fi într-o tranziție incertă.

Un detaliu remarcabil în „Poezia Americii” este sticla de Coca Cola, care atârnă din pieptul unui jucător, și apoi se metamorfozează într-o altă mare invenție americană (notată prima în enumerarea mea) – omniprezentul telefon. Aș vrea să subliniez extraordinara previziune a pictorului catalan: prin introducere unui  simbol pop-art (sticla de Coca Cola) într-o pânză din 1943, el a decalat, cu aproape două decenii, pe Andy Warhol și alți artiști pop-art, care au folosit masiv obiecte zilnice în lucrările lor.

Lichidul negru, care se scurge cleios pe jos, este o altă posibilă reprezentare a problemei rasiale americane. Însă mi se pare interesant  faptul că, într-o altă pictură din același an 1943, „Copilul geopolitic urmărind nașterea omului nou”, sângele care curge din oul cosmic, ca o placentă a unei noi națiuni, este tot negru. Să fie și această metaforă o altă premoniție?

Poezia Americii” poate fi considerată declarația de dragoste a lui Salvador Dalí pentru țara care l-a adăpostit timp de opt ani (1940-1948).

Dar astăzi?

Cum ar putea arăta „Poezia Americii 2016”?

O sugestie ar fi Figura 2.

Figura 2. Poezia Americii, 2016. (click pe foto)

Peyton Manning (Denver Broncos, stânga) și Cam Newton (Carolina Panthers)

__________________
[1] Telefonul fix, mobil și inteligent, paratrăsnetul, tranzistorul, avionul, becul electric, gramofonul, motorul cu inducție, xeroxul, faxul, cauciucul sintetic, GPS-ul, sârma ghimpată, combina agricolă, telegraful și codul Morse, vaccinul antipolio, aparatul auditiv, mașina de cusut, mașina de spălat vase, jocul de baschet, saxofonul, chitara electrică, kevlarul, brațul robotic, aerul condiționat, imprimanta 3-D, Viagra, computerul, televiziunea prin cablu, microfonul, Wikipedia, Google, YouTube, Facebook, Tweeter, Coca Cola, hidrantul, cardul de credit, submarinul nuclear, nailonul, etc., etc., etc. Și la urmă, cu voia Dumneavoastră, fracturarea hidraulică.

O listă mai largă cuprinde 548 pagini.

[2] http://www.statista.com/topics/1264/super-bowl/

Distribuie acest articol

41 COMENTARII

  1. Pentru ca nu ii stiu regulile, desi im place sa privesc spectacolul, nu imi place fotbalul american. Repet: imi place spectacolul, dar nu inteleg jocul, asa ca ;)
    In schimb rugbyul, caruia ii stiu mare parte din regulile de joc, imi place foarte mult; chiar mai mult decit fotbalul din campionatul romanesc :P
    Asa ca nu vreau inca sa piarda teren (rugbyul); se pot dezvolta ambele, fiecare om alege.

    • Sint mai mult decit de acord, am si jucat in tinerete rugby vreo trei ani. E mult mai frumos rugby-ul, iar spiritul sau este unic printre jocurile de echipa. Nu se compara niciun gol de fotbal cu un eseu frumos de la turneul six nations sau cm. Desi avem in istoria fotbalului european, nu american, citeva goluri superbe.

      • La Bârlad, unde juca echipa Rulmentul, am fost coleg de liceu cu viitorii membri ai echipei naționale, Mimi Motrescu și Mihai Bucos (fundaș și căpitan al naționalei). Le-am spus o dată că aș vrea să joc și eu la Rulmentul juniori, unde ei începuseră deja ascensiunea lor internațională. Au fost de acord, m-au luat la stadionul echipei și m-au prezentat antrenorului pentru testare. Aveam de trecut 3 probe: sprint de pe loc (am promovat), placaj la picioare și tampon la grămadă. După ultimele două teste, am ieșit așa de „șifonat”, încât am devenit spectator de rugbi pentru tot restul vieții mele.

  2. subiectiv despre fotbalul american in sine: are ceva potential, dar treaba cu echipementul de protectie ii ia din appeal.
    despre finala superbowl sau preliminarii cum e la ei acolo, am vazut pe stadion minnesota vikings vs …. new orleans, in new orleans. Reclamele distrug orice continuitate si mie personal, fiind prima (si ultima experienta cu sportul asta) mi-au provocat maxima nedumerire. Adica opresti actiune in joc pentru n minute de reclame? Cu parere de rau, fail. Mi-a terminat orice interes pentru acest joc, si alta data daca mai am ocazia mai bine beau un (doua, trei etc.) budweiser la vreo terasa in timpul asta… desi e o bere relativ nefericita, decat sa mai pierd vremea pe stadion.
    Asta e impresia pe care a lasat-o marele eveniment unor strain (desi saracii colegi americani ne explicau cu cerul si pamantul ce fun e… pur si simplu nu s-a prins de noi europenii).

    • Domnule,

      Lucrurile sunt mai incete la meciurile tipic americane dintr-un motiv foarte rational.

      L-am inteles ani in urma cand am mers la un meci de baseball foarte disputat dintre KC Royals si Saint Louis Cardinals.

      Pentru americanul de rand meciurile de duminica de multe ori sunt un prilej de socializare. Socializarea incepe cu petrecerea din parcare inainte de meci si continua in timpul meciului.
      Americanilor le plac sa mearga in grup la meci, de multe ori cu familie, vecini sau prieteni. Pauzele dese din timpul meciului le dau o sansa sa comenteze si mai ales sa seduca la standurile de vanzare sau frigider.

      Nu am mai vazut nici un fel de natiune mai sociabila (poate doar mexicanii) decat americanii. E de ajuns sa se intalneasca vreo doi dintre ei ocazional pentru vreo ora (de exemplu impartind un drum la aeroport), ca se pun la taclale ca si cum s-ar cunoaste de o viata intreaga.

      • Interesant cum majoritatea comentatorilor de aici declara ca nu cunosc regulilel dar comenteaza….
        Fotbalul american cred ca exemplifica cel mai bine spiritul american: jocul nu e doar pentru a face „touchdown” in terenul de tinta al formatiei adverse sau a marca in poarta, ci si de strategie: trebuie ca din patru incercari (downs) sa avansezi cel putin 10 yarzi (9,144 m). Daca nu o faci pierzi mingea, daca o faci, ai dreptul la alte 4 downs-uri.
        De aici rezulta dinamicitatea jocului si lipsa timpilor morti (sa ne amintim de penibilitatea unor meciuri de fotbal din campionatele mondiale (vezi Germania – Austria in 1982 in Spania, care a facut istorie)).
        Din aceasta cauza scriam mai sus ca exprima cel mai bine spiritul american.
        Si inca ceva, totul ramane in sfera unei intreceri sportive, fara patima care exista in EU si mai ales, asa cum spunea si dl. Cranganu, fara aluzii la descendenta materna.
        Pentru meciul e azi o sa fac si eu un touchdown cu o bere de 10,1 % alcool.

        • În cei opt ani, cât am locuit în campusul Universității Oklahoma, nu am văzut manifestări de socializare mai efuzive, vivante, pline de râsete și bunăvoie decât cele din sâmbetele care găzduiau meciurile echipei locale, Oklahoma Sooners (locul 4 anul acesta între toate echipele studențești din SUA).

          Stadionul cu peste 80.000 locuri era întotdeauna plin, chiar și atunci când meciurile de televizau. Locuitori din tot statul Oklahoma veneau de vineri seara, cu rulote, corturi sau închiriau o cameră într-un hotel local. Un meci al lui Sooner era un eveniment statal.

          Tot orașul Norman se transforma miraculos, străzile trepidau de mulțimea trecătorilor, o fiestă flamboiantă avea loc sub ochii mei. Nimeni nu înjura (erau întotdeauna copiii prezenți), nimeni nu se îmbăta, nimeni nu urina pe unde găsea, nimeni nu spărgea semințe și arunca cojile pe jos, nimeni nu făcea scandal, dezordine etc. Totul era o sărbătoare populară, un mod civilizat, plăcut de petrecut un week-end.

          Pentru mine, meciul în sine nu era important (de multe ori îl urmăream la televizor). Dar atmosfera de sărbătoare blândă, veselă, care înconjura stadionul și străzile din jur era suficientă să-mi încarce bateriile pentru săptămâna care urma.

          • pot sa inteleg partea de socializare, dar ca sa o simti trebuie sa fii deja ‘initiat’ sa zicem. Nu prea are efect asupra celor care nu au crescut in societatea respectiva, practic sa atraga fani noi din alte parti. Asta ar fi problema de ‘fan base’ sa zicem pe care o identific.
            Dpdv sportiv e o porcarie sa spui ca un sport e superior celuilalt, ca unul e mai violent ca altul etc…. bazaconii. Peste tot se intampla accidente.
            Fotbalul american e foarte dinamic dar pe o durata extrem de scurta. Cuvantul potrivit (pe care nu l-am gasit in postarea anterioara) este ‘fragmentat’. Fotbalul american este foarte fragmentat in actiunea lui… iar un prim privitor care are nevoie de o anumita continuitate ca sa inteleaga lcururile cat de cat, nu intelege decat majoretele care danseaza (ceea ce nu e neaparat rau… dar tot pierdem din vedere obiectivul.. daca obiectivul e sportul).

  3. oh, sint unii carora nu le plac reclamele inteligente, o inventie care i ar face fericiti ar fi de exemplu stringerea lor laolalta si difuzate doar pe canalele (de publicitate desigur, nu de drenaj) dedicate iubitorilor genului. acolo s ar putea hlizi non stop 24/7/365 fara sa i deranjeze pe neiubitorii de intelligent ads. cit despre cyborgii hraniti cu steroizi si bicepsi umflati cu pompa ce sa zic ? se pare ca ei i au copiat pe rugbysti si nu invers. dar cine stie, intr o lume (a valorilor si gusturilor) inversata s ar putea ca all blaksii sa devina istorie intr o buna zi. vor dispare si astia precum chaplinii sau luis de funesii si vor ramine doar show manii care dupa ce se hlizesc ei primii (de propriile lor glume) pun si corul inregistrat al celor care mor de ris. ha ha ha :) :) :)
    ps : cred c ati uitat sa mentionati wrestlingul, sportul practicat de barbati in bikini.

    • -” se pare ca ei i au copiat pe rugbysti si nu invers”:
      -„Inventat pe baza încrucișării jocului de rugbi cu cel de fotbal englezesc”
      Deci „se pare” ca wrestlingul nu este practicat doar de barbati in bikini; priveste mai cu atentie. In plus, il practica si femeile :P in bikini sau pantaloni mulati.
      Americanii sint niste „hoţi”, nu doar ca au combinat „rugbyul si fotbalul englezesc” ca sa faca un alt sport, dar ne-au furat oina, au modificat-o pe ici pe colo, prin partile esntiale, si au scornit baseball-ul. Un fel de cricket inventat de englezi si care pierd acum cu toate coloniile unde l-au exportat :P
      Toate-s veci si toate-s noua, tu socoate si petrece cit mai poti ;)
      Am citit ca exista in Romania cluburi de fotbal american; o sa-i batem, nicio grija!

    • am scris all blaksii (din repezeala) este vorba desigur despre All Blacks din noua zeelanda
      ni s a furat oina, bine zis (nu copiata) de vreme ce nu se mai practica n romania. trebuia patentata astfel ca orice lovitura de maciuca sa fie taxata.
      acum vad si tabloul lui dali unde se observa (clar !) ca sfrijitul ce se ntrupeaza din uriasul stors de vlaga (coca cola), ia mingea si o arunca printre bare. transformare, in paradis :)

  4. Mda. Va cam ambalati d-la Cranganu. Sa prezentati superbowlul ca o inventia fundamentala a Americii, care schimba in bine viata oamenilor e o mare exagerare. Se pare ca sindromul Cantarea Romaniei (transformat in Cantarea tarii de emigrare) ii urmareste pe romani oriunde se duc, o observatie pe care a mai facut-o cineva la un articul anterior de pe Contributors.

    Legat de titlu panzei lui Dali, „poezia americana”, nu-i exclus deloc sa fi fost ce ironie in ea; sa nu uitam ca acelasi Dali l-a felicitat pe N. Ceausescu pentru inovatia „sceptrul pezidential”, deci n-ar fi fost prima data cand Dali ar fi facut o poanta de care cei in care se „umfla” mandria nationala nu se prind. Sa-mi fie iertat dar cred ca Dali ar fi ras cu hohote citind analiza dead-serious pe care o faceti panzei, cu cireasa de pe tort – simbolul coca-cola…

    Despre superbowl, pot sa confirm ca se priveste in familie, cu mancarea si berea la discretie, intr-o ambianta foarte placuta. Familia americana la care am stat in gazda insa nu facea atata filozofie pe tema asta; era o petrecere placuta, se radea mult, inclusiv de semnele destul de evidente de dopaj ale jucatorilor („they give you good drugs in the NFL” ziceau amicii). Nu intelegeam regulile dar ambianta era faina & familiala, ceea ce era placut pentru un tanar exilat. Dar n-as face din asta vreun simbol nemaipomenit al superioritatii americane. Sunt altele mult mai evidente!

    Credeti serios ca rugby-ul va fi inlocuit de fotbal american in Europa? Pe ce va bazati ? Eu vad mai degraba semne ca „soccer” masculin prinde din ce in ce mai mult in State. La cel feminin sunt printre primii in lume iar baietii s-ar putea sa le intreaca pe fete. Macar la atat sa foloseasca toate imigratia latino si tot ar fi bine :)

  5. Sportul este razboiul barbatilor din timp de pace. Un fel de reinterpretare a luptelor de gladiatori, cu aproape aceeasi violenta dar fara victime. Da, polarizeaza enorm public si bani doar pentru ca beneficiaza de masina de (show)business americana. In rest nu e nimic revolutionar in reinterpretarea conceptului roman de paine si circ.

  6. domnul autor are experientza americana. si idolatrizeaza american footbal.

    eu am experienta austriaca si mi se pare ca astia idolatrizeaza skiul. credetzi-ma hahnenkamm’ul de la kitzbuhel, nu e cu nimic mai prejos. ca infrastructura (stadionul de cincizeci de mii este montat in fiecare an si demontat complet!) bani show atractie familiala motiv de patriotism samd. cam in tot spatiul vorbitor de germana

    ei n-o au pe lady gaga dar il au pe arnold.

    deosebirea e ca pe mausefalle te potzi da ca muritor de rind dupa 26 ianuarie. daca te tzin genunchii. iar de ajungi jos intreg vezi altfel schiul ca sport :)

    oricum nu pot decit sa remarc rolul pozitiv al sportului in formarea individului sau natiei. Facut nu doar privit.

  7. un meci de fotbal american este un spectacol familial.

    Dl, Crănganu, cam toate evenimentele sportive sunt așa cum spuneți. Îndrăznesc să spun că baseball-ul este evenimentul sportiv favorit al familiei americane tipice. Sau un bun prilej de a socializa cu amici sau colegii de birou.

  8. Un sport brutal, care nu are absolut nimic in comun cu respectul din jocul de rugby si finetea din jocul de fotbal.

    Cum explicati, domnule Cranganu, ca 2/3 din jucatorii profesionisti de fotbal americani au riscuri enorme de a dezvolta afectiuni grave ale creierului (e.g. CTE – a se vedea Bennet Omalu si „Concussion”) ?

    • Nu sunt un fan al fotbalului american – celălalt sport inventat în Ameica, baschetul, îmi place mult mai mult. Articolul meu este doar părerea unui spectator neutru, de pe margine, care observă patosul și etosul mainstream-ului american. Trebuie să trăiți aici câțiva ani, să mergeți de mai multe ori pe stadion, să urmăriți la televizor alte meciuri, reacțiile spectatorilor etc., pentru a putea pricepe puțin mentalitatea publicului american.

      Când am fost prima dată, în 1993, la un meci al echipei Oklahoma Sooners, am fost foarte reținut în entuziasmul meu de spectator. La mirarea colegilor americani, le-am răspuns că îmi place mai mult soccerul. La care ei mi-au replicat: Soccer, jocul ăla unde alergi 90 de minute (nu 60, ca aici) și la urmă scorul este tot 0-0?!?

      O cauză deloc neglijabilă în mediatizarea jocurilor de soccer este lipsa timpilor morți, când s-ar putea plasa câte o reclamă. Transmisiile de soccer pe canalele publice sunt puține și producătorii recurg la tot felul de stratageme pentru a strecura 30 secunde de reclame.

      Lentila culturală este clar diferită aici în comparație cu restul lumii. Este adevărat, însă, că titlul de campioane mondiale al fetelor, ca și rezultatele băieților (mult mai bune decât ale României) în Cupele Mondiale, au transferat o parte din simpatia fanilor către fotbalul englez. O cauză importantă este și numărul mare al emigranților din America Latină, înfocați suporteri.

      Nu știu să vă răspund la întrebarea despre CTE, care este foarte, foarte serioasă.

      Despre „brutalitatea” jocului, nu credeți că ar fi mai bine să-i întrebați pe cei peste 80.000 de specatatori, dispuși să plătească $1,800 pe bilet, sau pe cei peste 114 milioane de americani, care stau cu ochii lipiți de televizor preț de 6 ore?!

  9. Ma rog la Dumnezeu ca sa nu se intimple niciodata ceea ce prefigurati dvs., ca rugby-ul sa fie inlocuit de fotbalul american. Si, la fel, ma rog sa fie invers (adica fotbalul american sa fie inlocuit de rugby) !!! Rugby-ul este sportul dreptatii, al corectitudinii, al cistigului prin efort, prin munca. Nu este un sport artificial, cu tot felul de armuri si casti care nu permit sa se vada fetele jucatorilor. Rugby-ul este sportul natural, al jocului de echipa, al fortei inteligente.

    • :-) Ce este acela „sport artificial”?

      Este loc pentru ambele sporturi: rugby și football. Nu trebuie unul să îl înlocuiască pe celălalt. Fiecare cu preferința personală.

  10. Observ un lucru: desi dl Constantin Cranganu aduce in discutie spectacolul produs la meciurile de fotbal american, in SUA, evolutia sa, participarea spectatorilor atit pe stadioane, cit si in fata televizoarelor, observ, zic, ca un fel de dispret se revarsa din partea unor romani care nu gusta ‘brutalitatea” acestui sport. In fotbalul clasic se fractureaza picioare, se crapa capete, se ajunge in scaun cu rotile, etc. Ati vazut un boxer dupa un meci, de exemplu pe Bute?
    Exemplele sint nenumarate, si chiar din alte sporturi, chiar in sportul „unor golani ce trebuie tinuti de centrul orasului” (O. Wilde, parca).
    Cind aflu ca un bilet este 1.800 de verzisori imi vine ameteala ;) ca 30 de secunde de publicitate costa 5.000.000 de dolari sint convins, desi habar nu am cum, ca suma este o investitie gindita. Ca doar n-o sa le dam si aici lectii americanilor.
    Dar dl Cranganu nu aducea osanale fotbalului american, ci, cum spuneam, spectacolului, si afacerilor de pe urma spectacolului.
    Mie, ma repet, imi place spectacolul, vitalitatea jucatorilor, mai blindati decit un cavaler medieval care trebuia ajutat sa se urce pe cal, bucuria si entuziasmul spectatorilor, majoretele, da :P , dar pentru ca nu stiu regulile, ma uit la meci ca mîţa in calendar.
    V-ati uitat la meciurile de fotbal din Romania? injuraturi si batai; acolo e brutalitate.

  11. Încă un exemplu despre ce înseamnă fotbalul american:

    Trei salarii:

    Peyton Manning (Denver Broncos): $19,000,000 pe an

    Cam Newton (Carolina Panthers): $118,466,000 pe an

    ==========================================================

    Președintele Statelor Unite ale Americii, Barack H. Obama: $400,000 pe an

  12. Cu tot respectul pentru libertatea expresiei si a opiniei, desi traiesc de ani buni in America de Nord, nu sint deloc muscat de virusul integrarii fortate.
    Ca european, mi-e extrem de dificil sa devin un iubitor de al acestui sport, asa cum nu sint fan al basseball-ului sau hocheiului.
    Vorbind de sportul sus mentionat mi se pare un kitch complet lamentabil, o replica deplorabila a rugby-ului, la care americanul, original, i-a pus un nume furat de la alt sport. Pai ce legatura are football cu un sport jucat preponderent cu mina? apoi daca esti american , pur si simplu ai dreptul sa numesti dodge-ul ca fiind mercedes? Nu cred in” valorile” americane coca cola, mc do, …..totul este vara valoare, fara profunzime, in general sint superficaili, kitch, le lipsete evident cultura , nu au clasa ce mai….
    Deci cu riscul de-a fi injurat, va spun ca super -castronul e un show de carton pentru o natiune fara valori reale. Daca cresti inconjurat de junk food, coca cola, chips si totul se rezuma la bani, nu poti avea mari orizonturi in viata. Sanatate si toate cele bune!

    • @ el fugitivo,
      ca sa ne mai destindem:
      -„nu sint deloc muscat de virusul integrarii fortate”
      Sa inteleg ca in SUA se procedeaza la integrarea fortata? si cum fac? nu ne povestesti un pic din chinurile ce le induri „de ani buni”?
      – „asa cum nu sint fan al basseball-ului sau hocheiului.”
      Hockeiul e raspindit bine prin Europa; sint tari europene care uneori domina hockeiul mondial.

      -„Pai ce legatura are football cu un sport jucat preponderent cu mina?”
      De fotbalul australian ai auzit? se joaca si cu mina :P
      – „Deci cu riscul de-a fi injurat”.
      Dece sa te injure lumea (eu unul te compatimesc doar)? ai spus ce ai pe suflet, te cred.
      NB,
      un scriitor roman a cistigat, impreuna cu sotia, un concurs, parca Viza ii zicea, cu drept de stabilire in SUA. Au stat si muncit un an, le-a placut, dar nu se puteau acomoda: el banatean, ea moldoveanca, tinjeau dupa plaiurile mioritice, alt bioritm. Dupa un an au renuntat la SUA, dar fara ranchiuna, fara a le reprosa americanilor ca sint vinovati pentru neadaptarea lor.
      La atita se rezuma „America” ta? „Daca cresti inconjurat de junk food, coca cola, chips si totul se rezuma la bani, nu poti avea mari orizonturi in viata ”
      Ce ne poti spune, ne-au pacalit si cu primul om pe Luna?

    • Exemplu perfect de intoleranta de la El Fugitivo. Probabil s-a dus in America doar pentru avantajele economice.

      Nici eu nu pot sa zic ca ma dau in vant dupa baseball sau football, insa de aici pana la a-i judeca pe altii dupa ce le place e cale foarte lunga.

      Le respect americanilor autentici preferintele chiar daca nu sunt de acord cu ele. Chiar m-as duce la un meci (si chiar m-am dus) insa din motive nelegate direct de meci, cum ar fi socializarea sau chiar mers la o intalnire cu o americanca (asa am ajuns la un meci de baseball).

  13. Comparatia cu rugbyul nu is are locul. Dar despre altceva vreau sa vorbesc.

    Nu e paradoxala situatia asta? In care un eveniment sportiv este atat de popular dar sportul in sine nu!?! O natiune care are un procent alarmant de persoane obeze si supraponderale. Si o statistica ingrijoaratoare a celor care sufera de diabet si boli cardiovasculare…

  14. Lista inventiilor e cu adevarat impresionanta,nu degeaba a ajuns superputere mondiala.As vrea sa cred ca va ramane superputere o perioada cat mai lunga.Am inteles din articolul dumneavoastra precedent ca cel putin geografia si geologia au ajutat America sa devina superputere globala.Sper doar ca suprematia Americii sa reziste cat mai mult.Cat despre fotbalul american nu-l apreciez poate fiindca nu-i cunosc regulile

  15. Doar o nuanta la paragraful urmator:

    „Nu știu cum se vede în Europa fotbalul american și Super bowl-ul. După ce europenii au importat, relativ recent, tradiții americane precum Halloween, Valentin’s Day, Black Friday etc., nu m-aș mira prea tare dacă fotbalul american va înlocui, de exemplu, rugbiul.”

    Energia sociala consumata pentru a adopta tradiții americane precum Halloween, Valentin’s Day, Black Friday este relativa mica. De asta s-au insurubat repede, in special in mediul urban

    Energia sociala in a adopta un sport de echipa nou (care sa fie in concurenta directa cu sporturi de traditie, gen fotbal, rugby, baschet, volei, handbal) este mult mai mare. E nevoie ca sportul sa devina „popular”, sa fie privit la TV si sa aiba audienta, e nevoie sa avem copii care sa isi doreasca sa fie ca acei jucatori cand or sa fie mari, e nevoie de infrastructura, cluburi de juniori si seniori, federatie, suporteri, bani. Toate eforturile intinse pe zeci si zeci de ani.

    Deci, nu. Chiar nu vad cum fotbalul american va înlocui rugbiul. Nu pe termen scurt sau mediu. In fapt, nu vad nici macar procesul demarat in vreun fel. Asta confirma cumva ceea ce afirmati, ca acest sport e insurubat puternic in structura sociala a Americii, de asta nici nu e usor de exportat.

    Strict personal, eu nu am putut sa urmaresc un astfel de meci. Este extrem de fragmentat, a fost peste puterile mele :)

  16. Odata ce v-ati gandit la posibilitatea ca, intr-o zi, fotbalul (sic !) american sa inlocuiasca rugby-ul in Europa, nu cred ca e departe momentul in care sa aveti unele fantezii cu inlocuirea sistemului metric cu cel imperial.

    Daca prima ipoteza imi starneste cel mult un zambet si nu imi pare chiar hilara (nu de alta, dar in Europa rugby-ul nu mai are, din pacate, multi admiratori), cea de-a doua m-ar determina sa zic un foarte hotarat „f..k you America” (eu, un proamerican :))

    • Ipoteza că fotbalul american ar putea, într-o bună zi, să înlocuiască sau să fie jucat paralel cu rugbiul, trebuie luată cum grano salis. Pentru că, personal, îmi vine greu să înțeleg ce atracție poate exercita asupra popoarelor europene niște tradiții americane, fără nicio rădăcină în etosul celor popoare.

      Dacă, într-o scurtă perioadă de timp, în România, de exemplu, s-au importat Sf. Valentin (Ziua îndrăgostiților) când, conform unor specialiști, noi sărbătoream (foarte discret, e adevărat) de sute de ani Sărbătoarea similară a Dragobetului, apoi Halloween-ul, Black Friday (l-am întrebat pe un coleg român de ce se cheamă Vinerea Neagră, și nu verde, oranj sau oricare altă culoare, și n-a știut răspunsul, deși sărbătorea cu entuziasm!) – de ce m-aș mai mira că modelele culturale americane, foarte blamate de unii români, exercită o așa de mare atracție, nu numai în România?

  17. OFF-TOPIC

    DOUĂ STUDII RECENTE CONFIRMĂ CĂ FRACTURAREA HIDRAULICĂ NU CONTAMINEAZĂ APA SUBTERANĂ

    Un studiu efectuat timp de 3 ani de cercetători de la University of Cincinnati a relevat că fracturarea hidraulică nu a afectat resursele de apă subterană în cinci comitate din estul statului Ohio, unde se exploatează intens argila Utica.

    Cercetătorii au prelevat probe de apă din 23 de foraje, de trei sau patru ori pe ani, din 2012 până în februarie 2015. Totalul probelor analizate a fost de 191.

    Detalii, aici:

    Study shows natural gas drilling not contaminating water wells in Carroll County

    Al doilea studiu a fost publicat în prestigioasa revistă Proceedings of the National Academy of Sciences de către un grup de cercetători de la Yale University.

    Studiul Yale, cel mai mare de acest tip, a probat 64 de fântâni aflate în apropierea forajelor de fracturare din zona argilei Marcellus. Cercetătorii nu au detectat nicio o contaminare a apei din fântâni cu fluide de fracturare. Cantitățile de compuși organici măsurate de ei au fost de sute sau mii de ori mai mici decât cele detectabile de laboratoarele comerciale.

    Unii componenți organici, de tip motorină, sunt derivați ale unor activități de la suprafață.

    Concluzia studiului Yale este următoarea: „Nu există nicio dovadă a asocierii acestor compuși cu apele sărate din adâncime sau a vreunei migrații lungi a acestor compuși către acviferele se suprafață (potabile)”

    Elevated levels of diesel range organic compounds in groundwater near Marcellus gas operations are derived from surface activities

    Dacă cercetătorii confirmă, tot mai mult și mai mulți, că fracturarea hidraulică nu contaminează apa potabilă, fracktiviștii o țin mereu una și proastă:

    Sierra Club încă pretinde că fracking-ul a contaminat apa de băut a sute de mii de americani, 22 ianuarie 2015

  18. OFF-TOPIC

    Anul trecut, pentru prima dată, SUA au înregistrat un surplus comercial anual cu OPEC, datorită fracturării hidraulice

    Începând din 1985, dependența SUA de petrolul din OPEC a creat mari deficite comerciale, care au continuat să crească continuu în anii 1990 și 2000. Totuși, după cum demonstrează datele Biroului de Analiză Economică a SUA, acest trend a început să se inverseze la sfîrșitul lui 2011, pe măsură ce creșterea producției de țiței american de argilă a eliminat deficitele trimestriale până în 2014, astfel încât s-a ajuns la un prim surplus comercial la începutul lui 2015.

    Surplusul comercial la sfârștul anului 2015 a fost de $6,6 miliarde.

    Detalii suplimentare, despre cauzele acestui succes istoric al SUA, se pot citi și în articolele mele din acea perioadă:

    Deflația petrolului. Cauze și consecințe

    Noua matematică a petrolului. Cum se rezolvă ecuația preț-cerere-ofertă

    O idee al cărei timp a venit… Va introduce petrolul o nouă ordine mondială?

  19. OFF-TOPIC

    Curtea Supremă a SUA a blocat planul Președintelui Obama de a reduce numărul termocentralelor pe cărbune

    Optsprezece state, majoritatea conduse de democrați, au cerut ca planul Casei Albe, de reglementare federală a termocentralelor pe bază de cărbune, să fie aprobat. Reprezentanții celor 18 state au susținut că ele continuă să sufere consecințe directe ale schimbărilor climatice, incluzând inundații mai multe, furtuni mai severe, incendii naturale și secete.

    Companiile de exploatarea cărbunelui și asociațiile profesionale au susținut că Curtea ar trebui să stopeze „un atac direcționat asupra industriei cărbunelui” care va „elimina artifical cumpărătorii de cărbune, forțând industria cărbunelui să reducă producția, să oprească operațiuni industriale, să concedieze mineri și să închidă mine”.

    Planul Obama presupune închiderea a 53 termocentrale în 2016 și alte 3 în 2018.

    Există un curent de suport al planului Obama printre producătorii de energie verde, ca și printre cei care produc vaste cantități de gaz natural prin fracturare hidraulică. Înlocuirea termocentralelor pe cărbune cu unele pe gaz natural ar reduce substanțial emisiile de CO2.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro