luni, decembrie 6, 2021

Surplusul de cont curent in Romania. Ce e normal si ce nu

Exista multe voci care sunt realmente ingrijorate de surplusul de cont curent al Romaniei. Pana la urma, ce e normal si ce nu in surplusul contului curent al unei economii ca a noastra? Vestea buna este ca exporturile de bunuri si servicii s-au imbunatatit. Importurile scazute arata insa o scadere a investitiilor si a consumului ca urmare a lipsei finantarii externe, ceea ce e o veste proasta. Scaderea consumului si investitiilor echivaleaza cu destimularea cererii agregate, or asta nu ajuta deloc o crestere economica deja firava. Dat fiind ca nu economisim destul de mult pentru a putea sustine investitiile, cel mai intelept este sa apelam la economiile altora (economisire externa/importuri).

Privind din aceasta perspectiva, se ajunge la concluzia ferma ca Romania nu-si permite pur si simplu sa aiba surplusuri de cont curent. Avem nevoie de deficite de cont curent, daca vrem crestere. Un deficit de cont curent va reflecta diferentialul dintre economisirea interna si necesarul propriu de investitii. In plus, imbunatatirea contului curent nu este una structurala, determinata de fundamente economice mai bune, ci mai degraba una conjucturala, temporara, nesustenabila, nefiind de natura a indica o echilibrare a economiei nationale.

Argumentele prezentate mai sus si invocate des zilele astea sunt corecte.  Reprezinta insa doar o parte de adevar. Uitam un lucru esential. Surplusul de cont curent al Romaniei este un efect al recesiunii si nu o cauza a ei. Poate fi cel mult efectul unui cerc vicios nedezirabil- criza a determinat ajustarea puternica a deficitului de cont curent, ba chiar a condus la acumulare de surplusuri care, mai departe, nu ajuta deloc economia. Contul curent al balantei de plati externe este senzitiv la modificarea decalajului de productie (output gap, sau diferenta dintre PIB ul potential si PIB ul curent) prin canalul balantei comerciale. Aceasta din urma este principala componenta a contului curent, motiv pentru care deficitul de cont curent se confunda adesea cu deficitul comercial.

Mecanismul de transmisie este simplu, intuit de teoria economica si sustinut de practica. Cand decalajul de productie intr-o economie devine pozitiv este de asteptat ca deficitul contului curent sa creasca, in timp ce un decalaj de productie negativ este insotit de deficite reduse / surplusuri de cont curent. Prabusirea cererii agregate determinate de criza financiara internationala s-a reflectat imediat in adancirea diferentei dintre PIB ul potential si PIB ul curent al economiilor (gap ul de productie). In lant, caderea cererii agregate a condus la ajustarea masiva a deficitelor de cont curent (diminuarea lor).

Cum a functionat mecanismul in Romania. Cand economia romaneasca crestea cu mai mult de 7%, aveam la pachet un varf in deficitul de cont curent, aproape 13%. Rationamentul logic ne face sa ne intrebam de ce o cadere economica la fel de puternica (indusa de criza) nu a condus in Romania la o ajustare simetrica in contul curent? Caci asimetria de ajustare a contului curent in Romania fata de alte tari a fost foarte puternica. Toata Europa in perioada precriza a inregistrat ajustari masive a deficitelor de cont curent, urmare fireasca a intrarii economiilor lor in decalaj de productie negativ. In timp ce in unele tari aceste corelatii s-au manifestat vizibil, in Romania ajustarea contului curent s-a dovedit a fi practic insuficienta in raport cu scaderea puternica a cererii. Acesta este motivul pentru care, spun eu, surpusurile de cont curent in Romania nu cred ca ar fi trebuit sa ne surprinda atat de mult. Romania are surplus de cont curent ca urmare fireasca a caderii economice/prabusirii cererii agregate determinate de criza care a afectat pe toata lumea. Ne place sau nu, asta e evolutia normala a unei economii, motiv pentru care surplusul de cont curent/deficit mic de cont curent nu cred ca ar fi trebuit sa fie o surpriza prea mare.

Mai mult, estimarile oficiale arata ca gap ul de productie in Romania va ramane negativ cel putin pana in 2017, ceea ce inseamna, conform rationamentului prezentat mai sus, ca Romania va avea in continuare niveluri mici ale deficitului de cont curent sau chiar surplusuri. Cel putin pana la inchiderea output gap ului, aceasta va fi, caeteris paribus, evolutia fireasca in contul curent al balantei de plati. Ceea ce nu este cel mai rau lucru care se putea intampla. Sa privim si cealalta fata a monedei. Nevoile de finantare in Romania sunt formate din datoriile externe scadente anuale plus deficitul de cont curent. Un surplus de cont curent va insemna deci o dependenta mai mica pentru fluxurile externe de capital, altfel spus cu o finantare mai facila a acestuia. Or, reducerea nevoii de finantare externa, in peisajul international actual poate fi un mare plus pentru Romania.

In loc de concluzii, as mentiona aici un risc asociat surplusurilor de cont curent neluat inca in discutie si care nu trebuie ignorat. Un excedent in contul curent poate fi interpretat si altfel – arata ca sectorul privat economiseste mai mult decat sectorul public, sau economisirea privata este mai mare decat economisirea publica. O astfel de interpretare poate constitui pentru unii un motiv suficient pentru a relaxa politica fiscala. Ei, o astfel de interpretare a surplusului de cont curent poate fi intr-adevar riscanta/anormala  pentru economia Romaniei. Cel putin in contextul de fata.

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Pare logic..dar cred ca e oarecumva incomplet.
    Pentru argumentare ma voi folosi de cateva linkuri:
    http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Balance_of_payment_statistics/ro
    Asta se completeaza cu:
    http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-12-032/EN/KS-SF-12-032-EN.PDF
    Iar la noi am folosit:
    http://www.bnro.ro/Balanta-de-plati-3173.aspx
    DIn primul link observam ca:
    -maximul deficitului de cont curent UE27 a fost in 2008, 2,1% din PIB. La noi maximul defictului a fost aproape de 13%. Cam mare, nu? Adica putem presupune ca o balanta de plati dezechilibrata peste anumite limite poate face rau, in viitorul apropiat. Plua ca nu e musai sa fi pe defict, Daca ne uitam pe dinamica din Tabelul1 vedem ca tarile din zona euro au fost pe excedent in anii 2002,03,04,05,07 iar in 2008, anul declansarii cirzei au fost pe un defict foarte mare. Care numai bine nu a facut.
    Alt aspect se poate observa si in al doilea link, in Figure 1 Se observa un defazaj intre minimul CC si minimul GDP, Daca cel mai mare deficit la CC l-am avut in q3 2008, cea mai mare scadere a GDP am avut-o in q1 2009. La fel si in q4 2009, avem un maxim local al CC ce se „transmite” abia in q2 2010 si intr-un maxim al cresterii GDP.
    Altfel spus avem atat o corelare cat si o defazare… ori aceasta defazare este , dupa mine, extrem de interesant de analizat, corelata cu depasirea anumitor praguri cae produc apoi dezechilibre.
    – exista tari care au un excedent de CC in mod „consatant”, indiferent ca e criza sau nu: Germania, Luxemburg, Olanda, Finlanda, Suedia, Norvegia…Japonia. Tari extrem de competitive. Trebuie inca odata subliniat (ati facut-o si Dvs) ca excedntul de cont curent nu este „musai” un lucru rau, ci el trebuie analizat prin prisma mai multor ‘parametrii de stare” ai unei economii: PIB potential/capita..implicit nevoia de dezvoltare care necesita capital de afara ( si aici e de discutat, prin prisma structurii conturilor care fianteaza defictul, avem nevoie de investitii directe, stabile, si poate mai putin de investitii speculative, care se pot retrage la fel de repede cum au venit), cursul de schimb, care este afectat in cazul unei balante comerciale dezechilibrate prea tare(hmm, cat e prea tare iarasi e de discutat) necompensata de intrari de capital care sa reduca presiunea pe curs..datoria publica si sarcina pe care o produce asupra bugetului de stat.etc.
    Altfel spus „treaba” nu este dloc simpla.., desi pare logic ca avem nevoie de deficte (rezonabile) de CC ele nu trebuie sa fie structurate si finatate oricum. Si poate ca nici un excedent nu este tocmai rau, daca este unul santos (de ex creste investirea directa , scade usor consumul intern, chiar daca nu mai este recesiune avem o inertie inevitabila, mai ales a sistemului bancar, scade importul dar se compenseaza de productia locala, care creste si exportul, etc…de fapt orice „schema” care produce dezvoltarea PIB potential, care va trage in sus, inevitabil, si pe ala real, cu ciclicitatile aferente.)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Aura Socol
Conferentiar universitar doctor, ASE Bucuresti cu specializari Macroeconomie, Macroeconomia Integrarii monetare europene. In prezent Consilier Vicepresedinte Autoritatea de Supraveghere Financiara A lucrat 2 ani in cadrul Directiei de Analiza Macroeconomica din Ministerul Finantelor Publice A urmat stagii de specializare si cercetare in macroeconomie in cadrul unor institutii internationale de prestigiu precum FMI, Comisia Europeana, etc.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

Noi, chinezii

            Cu mulți ani în urmă am fost surprins să aflu că, în limba română (ba chiar în cea veche) există un...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro