joi, martie 28, 2024

Surprinzătoarea formulă de calcul a pensiei de stat

În anul 2013, modul de calcul al pensiei de stat prevăzut de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost modificat prin introducerea unui element denumit indice de corecție. Voi arăta în cele ce urmează că această modificare a formulei de calcul a rupt legătura dintre determinarea inițială a pensiei pe baza punctului de pensie și este de natură a crea diferențe relevante între pensionari cu punctaje identice, dar care s-au pensionat în ani diferiți. Mai mult aceste diferențe se pot majora în timp.

Pentru a arăta cele de mai sus vom porni de la formula curentă de calcul:

Pensie = Punctaj anual ajustat * Valoarea punctului de pensie

Punctaj anual ajustat = Punctaj mediu anual * indice de corecție

Punctajul mediu anual se determină prin însumarea punctelor de pensie obținute pe parcursul vieții active și împărțirea la stagiul complet de cotizare de 35 de ani. Prin urmare încă de pe acum se poate observa că pensia nu este egală cu punctajul mediu * punctul de pensie.

Cum se calculează indicele de corecție: potrivit art. 170 din Legea 263/2010 acesta este egal cu 43,3% din salariul mediu brut la nivel de economie (în practică se ia salariul cu 2 ani în urmă, de exemplu pentru 2016 referința este 2014) / valoarea punctului de pensie / (1+rata medie anuală a inflației pe anul 2011- respectiv 5,79%).

De exemplu pentru anul 2016: 43,3% * 2328 (salariul mediu brut din anul 2014) / 871,7 /  1,0579 = 1,09 (rotunjit).

Astfel,

pensie = punctaj anual ajustat * valoarea punctului de pensie =

(Punctaj mediu anual  * 43,3% din salariul mediu brut la nivel de economie/ valoarea punctului de pensie) / 1,0579 * valoarea punctului de pensie

= Punctaj mediu anual  * 43,3% din salariul mediu brut la nivel de economie / 1,0579.

Întrucât variabila punct de pensie se simplifică rezultă că pensia inițială nu depinde de valoarea punctului de pensie, ci de câștigul salarial mediu brut din economie cu 2 ani în urmă față de momentul pensionării * 43,3% / 1,0579 și de punctajul mediu anual. Practic unui punctaj mediu anual de 1 punct îi va reveni mereu circa 41% din câștigul salarial mediu brut din economie cu 2 ani în urmă față de momentul pensionării, indiferent de valoarea punctului de pensie. Ulterior însă pensia astfel determinată se va indexa cu valoarea punctului de pensie.

Ce înseamnă acest lucru? Practic, în aceste moment în România există două puncte de pensie: unul valabil pentru calculul pensiei iniţiale egal cu circa 41% din câștigul salarial mediu brut din economie cu 2 ani în urmă față de momentul pensionării în timp ce punctul de pensie cunoscut de toată lumea este utilizat doar pentru indexarea pensiilor aflate în plată.

Pentru a explica mai bine acest lucru și arăta problemele care apar în practică voi oferi un exemplu. Considerăm un pensionar cu un punctaj mediu acumulat pe parcursul vieții active de 1 punct care a ieșit la pensie în unul din anii din intervalul 2014-2017.

Sursa: calcule proprii pe baza datelor INS, CNPP și CNP

Astfel,  se remarcă cum pensia inițială reprezintă circa 41% din salariul mediu brut din urmă cu 2 ani indiferent de valoarea punctului de pensie. De asemenea, se remarcă că un pensionar care a obținut un punctaj mediu anual de 1 punct are o pensie diferită în prezent în funcție de anul pensionării. Astfel, cineva care s-a pensionat în anul 2017 are o pensie cu circa 6,5% mai mare decât un pensionat în anul 2014. De altfel, această problemă a devenit evidentă în iulie 2017 când indicele de corecție ar fi trebuit să devină 1,05 ca urmare a majorării punctului de pensie, dar Parlamentul a menținut prin derogare de la legea pensiilor valoarea de 1,14. Dacă nu ar fi făcut acest lucru, pensia cuiva care s-ar fi pensionat după 1 iulie 2017 ar fi fost de 1,05 * 1000 = 1050 similară cu pensia existentă înainte de indexare și mai mică decât cea a unui pensionar care s-a pensionat în perioada ianuarie-iunie 2017 și a cărui pensie a fost indexată la 1 iulie cu 9%. Acest lucru se întâmplă deoarece pensia inițială este circa 41% din câștigul salarial mediu brut, iar creșterea valorii punctului de pensie afectează doar pensiile în plată. Astfel, o eventuală indexare pe parcursul anului a punctului de pensie îi afectează doar ce cei care sunt deja pensionari, pensia inițială a celor care intră în sistem fiind determinată pe baza salariului brut din urmă cu 2 ani. Cei care au ieșit la pensie mai recent sunt avantajați de faptul că salariile au crescut mai rapid decât punctul de pensie, acest lucru afectând formula de calcul.

Mai mult, formula curentă de calcul a pensiei nu numai că este de natură a crea distorsiuni, dar acestea au potențialul să se majoreze în timp. Dacă spre exemplu în următorii 10 ani salariile se vor majora cu 100%, iar pensiile doar cu 30%, pe baza exemplului de mai sus pensia cuiva care s-a pensionat în 2017 va fi de 1140 * 1,3 = 1482 în timp ce pensia cuiva pensionat în anul 2027 va fi de 2555*2*0,433/1482/1,0579*1482 = 2091. Cu cât este mai mare ecartul între dinamica salariilor și cea a punctului de pensie cu atât diferențele vor fi mai mari.

Din analiza de mai sus se pot trage câteva concluzii foarte importante:

1. Ca urmare a introducerii indicelui de corecție, toți cei care ies la pensie au pensii mai mari decât ar avea dacă s-au utiliza punctajele medii anuale acumulate pe parcursul vieții active.
2. România are în prezent două puncte de pensie: unul egal cu circa 41% din câștigul salariul mediu brut din urmă cu 2 ani pe baza căruia se determină pensia inițială și unul care este utilizat doar pentru indexarea pensiilor aflate în plată – punctul de pensie a cărui valoare este decisă de Guvern.
3. Această metodă, deși generează pensii mai mari, creează diferențe între pensionari cu punctaje identice în funcție de anul pensionării, ceea ce nu este echitabil.
4. Aceste diferențe au potențialul de a se majora în timp pe măsură ce dinamica salariilor se îndepărtează de cea a punctului de pensie.
5. Starea de fapt nu este ușor de corectat în practică, dar principiul echității și necesitatea elaborării unei formule eficiente de calcul a pensiei impun revizuirea urgentă a modalității de calcul a pensiilor de stat.

Notă: Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului şi nu implică instituţiile cu care acesta este asociat

Distribuie acest articol

39 COMENTARII

      • Prin coieficientul de corectie se corectează faptul că a crescut vârsta de pensionare de la 62 ani la 65 de ani.
        Exemplu;
        Doua persoane care traiesc 70 având acelasi puctaj , sa zicem 1 si valoarea pc de pensie 1000 lei pentru simplificare.
        Primul are o pensie 1000 lei/ lună, in sapte ani de pensie primeste 7•12•1000=84.000 lei ,
        Cel care prin lege a fost obligat sa se pensioneze la 65 de ani va mai primi pensie doar 5 ani si va primi:
        5•12•1000 = 60.000 lei
        Cel de al 2- lea este dezavantajat cu 24.000 lei. Asa a aparut indicele de corectie.

  1. \ O SINGURA OBSERVATIE . Pe baza articolului 170 din lege pentru anul 2015 factorul de corectie este prin calcul 15% . In aplicare este 7% .Orice sesizare facuta la CNPP – centrala se rezolva cu fraza din 263/2010 pct170 ,adica corectia se aplica o singura fiind exclusa orice revenire . Adica chiar daca am calculat prost sau in afara mecanismului matematic trebuie sa suportati.

    • Factorul de corectie pentru 2015 este corect calculat: 43,3% * 2163 (salariul mediu brut din 2013) / 830,2 (punct de pensie pentru anul 2015) / 1.0579 (ajustat cu inflatie medie din 2011) = 1,07

  2. Foarte necesar si bun articol. Asteptam rezolvarea acestei inechitati fundamentale.

    Domnule B. Dumitrescu ,va rog, daca doriti, sa faceti o demonstratie si pentru cei care au activat in grupele I si II de munca, pentru care nici astazi nu s-a rezolvat problema acordarii pensiilor cuvenite.
    La cate posibilitati are matematica si buna judecata de a rezolva aceste probleme,nu mai e nevoie decat de vointa dar mai ales de respect pentru cei care au tras o viata intreaga la locurile de munca. Respect pe care il vor dori si cei care azi sunt cu pixul decizional in mana si maine vor fi in locul nostru.

    • Depinde cum priviti inechitatea. Toata lumea are pensii mai mari decat cele care s-ar obtine pe baza punctului de pensie, dar cei care se pensioneaza mai recent au un avantaj mai mare. Solutia nu este simpla. Trebuie gasita cumva o modalitate ca la acelasi punctaj sa se primeasca aceeasi pensie.
      In legatura cu cealalta intrebare, nu face obiectul acestui articol.

  3. Dupa parerea mea, trebuie facut ceva cu pensiile la nivel european. Sunt prea multi care lucreaza in tari europene diferite pe parcursul unei vieti. Daca avem circulatie libera si piata comuna ar trebui si pensiile sa fie cam la fel, sau portabile cumva. Altfel cum atragi un specialist bun in romania? Sa vina sa lucreze o perioada si sa aiba dupa durere mai mare de cap cum i-au calculat romanii pensia? Mai merita sa vii?

    Ar trebui facut o casa de pensii la nivel european, poate va functiona mai bine decat acea din romania, care ultima data cand am fost pe acolo, era dezastru ca organizatie. Ar putea face un dosar electronic unde fiecare cetatean din europa sa-si vada ce are de platit, primit, ce e legat de pensie, asigurari sociale, fiindca statele nu sunt capabile. Asa cetatenii ar incepe sa se compare cu alte statii, si s-ar mai reduce din inegalitati, politicienii ar fi fortati sa lucreze pentru reducerea inegatlitatilor, competitie in loc de monopol.

    • Da ! Asa este in Estonia. Fiecare solicitant de pensie isi introduce in sistemul informatic national toate datele de pensie care se coreleaza automat cu declaratiile angajatorilor/ cu declaratiile individuale de pensie achitate.
      Totul transparent!
      La noi de ce nu??
      Din cauza furtului /devastarii fondurilor de pensie si din cauza CORUPTIEI.

      La fel ca si la Fondul de Sanatate. TOT CE ESTE FOND PUBLIC, ESTE HOTOMANIT DE PARTIDE SI DE POLITICIENI, PRIN ADMINISTRATIA RO.

  4. Super articol! poate faceti un calcul si pentru cei care aveau deja pensie (limita de varsta, urmas) inainte de transformarea in puncte. Cred ca iese si mai rau.

  5. din ce stiu, indexarea anuala punctului de pensie ar trebui sa fie de 50% din cresterea salariului mediu brut + inflatie. in caz ca s-ar respecta asta, decorelarile ar fi mult mai mici. iar daca indexarea punctului de pensie s-ar face cu acel 43,3% din cresterea salariului + inflatie, n-ar mai fi decorelare.

    • Daca s-ar fi respectat mecanismul distorsiunile ar fi fost chiar mai mari. Acestea cresc cu cat salariile cresc mai repede decat punctul de pensie. Avand in vedere ca s-a decis ca punctul de pensie sa creasca mai repede decat ce ar fi rezultat prin mecanimsul de indexare din lege, distorsiunile sunt ceva mai mici.

      • Bogdane, in esenta te felicit pentru preocupare, dar in primul rand verfica daca nu cumva compari mere cu pere. Tu ai determinat ca apar diferente fata de data pensionari. Problema este sa compari pensia celui care iese in 2017 la pensie, cu cea a celui din 2013, dar indexata intre timp. Altfel spus cat este pensia azi.

        In al doilea rand vezi ca munca ta este transmisa exagerat in mass-media, unde se spune ca toate pensille sunt furate. Ori in lege vad ca indicii astia au aparut d-abia din 2013 incoace.

        In sfarsit am verificat in Lege, nu am aici conditii sa-ti fac copy-paste, din pacata nu este o definitie clara ce vrea acest indice de corectie, dar verifica ca s-au dat vreo doua trei decizii ale curtii ca sunt neconstitutionale. NU AM RABDARE SA SAP MAI MULT.

        Articolul IV
          (1) Pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011 – 22 ianuarie 2013 inclusiv,
        indice
        le de corecţie care se aplică punctajelor medii anuale determinate conform prevederilor art. 95 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, este:
          a) 1,12 în situaţia persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2011 inclusiv;
          b) 1,17 în situaţia persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2012-31 decembrie 2012 inclusiv;
          c) 1,17 în situaţia persoanelor ale căror drepturi de pensie sau deschis în perioada 1 ianuarie 2013-22 ianuarie 2013 inclusiv.
          (2) În situaţia persoanelor prevăzute la alin. (1),
        indice
        le de corecţie se aplică asupra punctajului mediu anual cuvenit sau aflat în plată la data înscrierii iniţiale la pensie.
          (3) Drepturile de pensie, rezultate în urma aplicării indicilor de corecţie prevăzuţi la alin. (1), se cuvin începând cu data de 7 noiembrie 2013*).
          ––––-
          Art. IV a fost introdus de pct. 2 al art. IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 18 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 830 din 23 decembrie 2013.
          ––––-
          Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 463 din 17 septembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 704 din 25 septembrie 2014 s-a admis în parte excepţia de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. IV alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, constatându-se că acestea sunt neconstituţionale.
          Conform art. 147 din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
          Prin urmare, începând cu data de 25 septembrie 2014, dispoziţiile art. IV alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 au fost suspendate de drept, urmând să-şi fi încetat efectele juridice începând cu data de 10 noiembrie 2014, dacă legiuitorul nu intervenea pentru modificarea prevederilor atacate.

        • Asta este si ideea, da. Cineva pensionat in 2017 cu acelasi punctaj are o pensie mai mare decat cineva pensionat in 2013 si a carui pensie a fost indexata cu cresterea punctului de pensie. Printre altele am vrut sa atrag atentia si asupra acestui lucru. Problema e generata de formula care nu este eficienta. Pe de alta parta, formula genereaza pensii mai mari pentru toata lumea decat daca ar fi bazata pe punctul de pensie. Deci toata lumea are un avantaj, iar cei care se pensioneaza mai recent unul mai mare.
          Decizia Curtii Contitutionale spune in esenta sa aplici metoda asta si pentru cei pensionati in 2011 si 2012 cand nu exista indicele de corectie introdus in 2013. Nu influenteaza cu nimic cele prezentate.
          In legatura cu media, nu am control asupra acestui lucru. Am remarcat un lucru relevant pe care am vrut sa il aduc la cunostinta publicului. Cred ca am facut un pas inainte.

          • Ma tot uit la indicele de corectie si incerc sa inteleg ce vrea sa corecteze.
            Ca unul care este aproape de pensie am calculat punctajele lunare si am observat ca ele scad continuu de la o luna la alta (cu unele fluctuatii).
            De ce? Am salariu fix si contributiile mele sunt constante, de ce imi scad punctajele?
            Intrebarea este putin retorica avand in vedere ca stiu ca in formula de calcul apare la numitor salariul mediu brut pe economie si care tot creste.
            Bun, de ce creste? Printre altele si datorita cresterii salariului minim pe economie.
            Deci, ai marit salariul minim pe economie, automat mi-ai micsorat punctajul si eu cu ce sunt de vina, eu care contribui cu aceeasi suma constant?
            Cred ca aici indicele de corectie incearca sa mai corecteze cate ceva legat de acest aspect.
            @ M-am referit strict la influenta cresterii salariului minim pe economie asupra punctajului cotizat. Nu ma refer la dinamici, inflatie sau la corectitudinea formulelor de calcul ori momentul aplicarii lor. Este o nuca prea tare si sunt oameni platiti (si din contributiile mele) sa o sparga.

  6. Nu stiam de acest indice de corectie, sincer, dar subiectul este unul foarte, foarte important…pe cat de important pe ata de nebagat in seama, ca sa nu mai vorbim de calitatea „bagarilor” in seama.
    De fapt nici stabilirea , arbitrara in fond, de catre guvern a valorii pnctuui de pemnsie nu e corecta..
    Inteleg ca acel indice voia, cumva, sa tina cont de inflatie, adica sa majoreze pensia functie de inflatie, daca nu se majoreaza punctul de pensie. Care sat in pixul guvernului, indifernt dac a e sustenabil sau nu, si, mai ales, nu evaklbil pentru toti.(sunt categorii care primesc procent din salriu …parca 80%)
    Avem doua „logici” care se bat cap in cap: una care da valoafa punctului de pensie „functie” si de inflatie si alta care da valoara functie de salariul mediu brut. Nu pot functiona concomitent amandoaua, apar diferente, inechitate, cum foarte corect ati demonstrat.
    Ce se poate face? La modul superficiasl, cum e moda acum, trebuie aleasa o singura logica. Fie mergem pe o valoara stabilita de guvern apunctului de pensie, care se indexeaza (in cazul nemodificarii anulae) cu rata inflatiei, fie mergem pe un anumit procent din salariul mediu brut, care nu se indexeaza cu nimic din simplul motiv ca se presupune ca salariul mediu brut contine si componenta inflationista (ba chiar o determina adesea)
    Problema este chiar mai grava, la modul fundamerntal, serios, daca facem cateva socoteli privitoare la perioad de contributie si perioada de benficii.
    Sa spunem ca intri ij campia muncii la 23 de ani si iesi la pensie la 65. Speranta de viata (medie) este undeva la 75,4 ani in 20217, de ex
    Deja avem situatii diferite, functie de speranta de viata „zonala” (Bucuresti 77,8 de ex Satu Mare 73,2) adic a un bucurrstean care iese la pensie la 65 de ani va benficia de 12,8 ani de pensie iar un satmaran de doar8,2 ani…asas, ca sa stim o chestie :P
    Sa luam media nationala, 75,4
    Lucrezi si cotizezi 65-23=42 ani
    beneficiezi de pensie 75,4-65=10,4 ani
    Contribui cu 25% din salariul mediu brut 42 de ani. Asta inseamna ca in acei 10,4 ( de 4 ori mai putin ca perioada de contributie)ani ai putea sa primesti o pensie echivalednta cu de 4 ori procentul cu care ai contribuit…adica 100% salariul mediu brut. Pentru ca tu ai sangerat acei bani de-a lungul timpului.
    Mai pe romaneste, daca ai vechime 42 de ani la un salriu constant egal cu media brutului in fiecare an ar trebui sa primesti o pensie bruta egala cu salariul mediu brut, nu cu 41,x procente, pentru simplul motiv ca tu ai varsat acesti bani de-alungul vremii. Si acum ar trebui sa-i primesti inapoi.
    OK, sa spunem ca 10% din ei sunt costuri de administrare, vei primi cca 90%
    Asta ar trebui sa fie logica, rata de inlocire la brut ptr cineva care a lucrat de 4 ori mai mult ca perioada de benficii ( raportandu-ne la medii nationale) ar trebui sa fie de 90%., ptr cineva cu vechime de peste 42 de ani. (acum este 42/35*41% undeva la 50%!) Esi furat cu jumatate din banii sangerati la stat…(mira pe cineva treaba asta? :P)
    Nu se intampla asa si vorbim de o rata de inlocuire sub 50% din cate retin (la cei cu vechime completa si peste)
    La 50% rata de inlocuire ce obtinem?La o congtributie de 25% din brut perioada de benficii va fi de 2 ori mai mica (fata de perioada de contributii, care, inainte era de 4 ori mai mica)
    Sa o luam pe segmenta, ca in casa 4-a..:P .in primuol caz avem 5 segmente (4 de contr. si unul de benficii) val segm =75,4-23=52,4 Se imoparte la 5, un segm=10,48
    In al doilea caz avem 3 segmente, 2 de contrubutie si unul de benficii 52,4/3 adica=17,46
    Lucrezi 35 de ani, beneficiezi 17 ani de 50%… Dar, daca incepi munca le 23 de ani si adaugi 35 obtinem o varsta de pensiopnare de 57 ani…ups, c am pusca la mareole fix cu varsta efectiva de pensionare 9o discutue interesanta si aici)
    Ca sa nu o lungesc mai mult (voiam sa scriu un articol dar nu am timp) pensia corecta ar tfrebui sa tina cont de raportul perioadei de contributie/periaoda de benficii…o chestie dinamica functie de dinamica sperantei de viata si de procentul contributiei, daca luam ca baza salariul mediu brut. Fara nici o indexare cu nimic, doar functie de salriul mediu brut. Si pentru toti aceeaqsi formula.

    Este o adevarat drama pentru cei care au muncit 40-45 de ani si se intreaba de ce au pensii atat de mici.
    P.S.Mai este o discutie importanta privind satgiul minim vs pensia minima. Cineva care face stagiul complet 35 ani pe un salriu minim va primi o pensie aproape la fel de mare (de fapt mica) ca si cel care are doar stagiul minim (15 ani) si va primi pensia minima legala. Si atunci ce sens ar sa munceti legal 35 de ani cand poti munci doar 15 si restul de 20 le negru? :P

    • Buna ziua ! Incepem sa ne incurcam in atatea formule si atatea chitibusuri astfel ca mare parte din pensionari sa nu priceapa nimic. Eu vad problema astfel.Ai muncit 35 de ani si ai contribuit .La pensionare conform formulei , se calculeaza punctele de pensie. Ai salariul mare ,contribui cu mai mult si vei avea si un punctaj mai mare si o pensie mai mare. Dar punctul de pensie aici ar trebui sa-si inceteze influenta.Consider ca punctul de pensie are rolul de a diferentia pensiile functie de contributie/salariu. Aceste diferente ar trebui sa fie constante in timp deoarece nimeni nu mai contribuie cu nimic pt a creste. In continuare pt a pqastra diferentee ,pensi9ile ar trebui crescute cu SUME FIXE. Indexarea punctului sau cresterea procentuala a dus la aparitia HAOSULUI din sistem. Este parerea mea personala .

  7. Cred ca subiectul ar trebui discutat si lamurit. Ceea ce ati prezentat nu cred ca este corect. Formulele si calculele ar trebui verificate. Ati introdus in formula ceva in plus. Mi-ar place tare mult ca acest calcul sa fie lamurit.

  8. Am o întrebare pentru d-l “specialist” care a descoperit aceasta “nedreptate” ! Cum considerați ca poate fi îndreptată nedreptatea ca,majoritatea celor pensionați cf.legii 19 al căror punctaj s-a împărțit la “30”,nu au fost favorizați fata de cei al căror punctaj s-a împărțit la “35” ? In principiu,chiar dacă au lucrat in general mai mult (in medie 2-3 ani )nu a fost suficient pentru a acoperi acea diferența uriașă de la “numitor” ? Eu “zic”sa reanalizată “nedreptatea” !

  9. E usor sa faci calcule, dar autorul articolului nu spune despre inechitatile create de-a lungul timpului cand pensiile se calculau cu 5 ani din ultimii zece, nici despre vremea cand punctajul se diviza la 25, resp 30 ani, nu ca acum la 30 si 35. Nu inteleg de ce nu face calcule mai precise la pensiile speciale si mai ales la cat se ridica valoarea contributiilor beneficiarilor acestora! Ca de obicei, o noua polemica pentru … publicul larg si needucat!

    • Bănuiesc că acest coeficient de corecție se aplică și la pensiile speciale și un 5-7% pt aceste pensii, dau un plus de o pensie normală.
      Deci logica corecției cam pe aici stă. Altfel în mod echitabil se calculează punctele de pensie și apoi în fiecare an punctul de pensie se indexează conform legii, nu că vrea nu stiu cine sau nu știu ce partid, fâră alți coeficienți, care să perturbeze sistemul de calcul.

  10. Sa lasam matematica, de fapt aritmetica la o parte, si sa punem problema altfel: eu, 36 ani vechime, fara „grupe”, am 880 lei pensie. El, 26 ani in sistemul juridic (retras la 50 si un pic de ani) are 24.000, fara a mai vorbi de sporurile alea speciale, secrete. Deci? Echitate?

  11. BIne observat. Nu mi se pare normal sa discriminam intre pensionari. Mi se pare foarte important ca formula de calcul a punctului de pensie sa ramana una corecta si sustenabila, orice alta problema poate fi corectata ulterior. Chiar si asa, mi se pare de la sine evident ca venitul pensiilor publice ar trebui sa fie similar pentru scoruri echivalente (mai ales daca asta inseamna garantat contributii comparabile, similare).

    Toate pensiile ar trebui sa depinda de acelasi venit / economie luat ca referinta. 6% in plus sau in minus nu este tocmai neglijabil, dar mai putin conteaza. Mi se pare doar ca ne batem joc de oameni care au muncit toata viata si care nu ar trebui sa stea cu pixul in mana sa verifice daca statul le acorda remuneratia echitabila raportata la ceilalti pensionari (si puterea economica, de altfel).

    De asemenea, 43% din venitul mediu mi se pare destul de putin, decat sa modifice formule de calcul, parlamentarii ar fi trebuit sa mareasca intr-un mod legal acest procentaj de referinta.

  12. buna ziua,
    -unde ma pot adresa chiar contra cost ptr.calcularea pensiei ,nefiind multumita cu o contributie de 29 ani si 3 luni la o pensie f.mica.

  13. buna ziua,
    de ce s-a introdus acel factor de corectie in calcularea pensiei ? de ce factorul de corectie nu se foloseste la calcularea punctului de pensie?
    de ce pensia nu se calculeaza doar dupa formula : pensie =punctaj mediu neajustat cu indicele de corectie x valoare punct de pensie ? punctajul mediu ramanand o constanta iar valoarea punctului de pensie o variabila stabilita de guvern prin indexari, corelari etc .
    In acest mod, un punctaj de 1,5 stabilit in 2017, de exemplu, ar avea aceeasi valoare in 2025 cu un punctaj tot de 1,5 dar stabilit atunci in 2025, pentru ca ambele s-ar aplica la valoarea punctului de pensie in vigoare in 2025.
    In acest mod, valoarea punctului de pensie ar putea fi corelat cu n variabile, inclusiv cu cresterea PIB, executia bugetara, incasarea asigurarilor sociale, etc. si astfel nu ar mai fi niciodata probleme cu plata pensiilor? practic pensia ar fi in mod asumat variabila.
    O astfel de corelare ar trebui facuta si pentru salariatii bugetari din administratie pentru a incuraja performanta.

  14. Am o intrebare ce influenta au ani de munca su vechimea?: Cunosc oameni care au pensi 650 lei abia u depasit stagiu cu ani de facultate (abia cu ani de facultate au depasit 15) si care au lucrat 28 de ani cu facultatea 32 de ani si au pensia850 -900 sau muncitori care au vechime 41 de ani si au pensie de 950. Care e dreptate de ce nu depind anii de cotizare?

  15. Autorul critica indicele de corectie care, nu este un defect a legii pensiilor, ci o calitate. Daca pensiile se indexeaza cu mai putin decat rata de crestere a salariilor, atunci, evident rata de inlocuire fata de salariu scade in timp! Prin indicele de corectie- care este imperfect, deoarece nu se raporteaza la salariu din anul pensionarii- se mareste, pentru toate generatiile de pensionari(pensionari care ies la pensie in acelasi an) la un anumit procent din salariul avut cu 2 ani inaintea pensionarii; nu e perfect ar trebui sa se tina cont de salariu avut in anul pensionarii- ultimul an. La fel e si-n SUA-pensia de debut are acelasi procet din salariu pt.toti pensionarii- e mai mare, si apoi va scadea fata de ultimul salariu fiind indexata cu inflatia; oricum, prin intermediul punctajelor anuale este influentat si ultimul salariu pt. ca o persoana avand in ultimul an un salariu mare nu va avea o pensie mare daca in anii anteriori a avut salarii mai mici ori a lucrat o perioada mai mica. De fapt se formeaza un salariu mediu la care intra si salariile din anii anteriori indexati la salariu mediu pe economie existent cu 2 inaintea pensionarii intevenind si durata de timp cat ai avut aceste salarii. Acest lucru rezida si din formula in care la punctajul mediu ajustat intra si punctajul mediu care este egal cu suma punctajelor anuale impartit la 35. Deci, renuntarea la aceasta formula imperfecta ar fi eroare, cu exceptia perfectionarii acestei formule, fapt care nu apare in proiectul de lege care, sub acest aspect este un regres.

  16. În legea 263/2010 art.102.al.2.s-a precizat algoritmul de calcul pentru valoarea punctului de pensie.Acest algoritm nu a fost niciodată aplicat.A fost o păcăleală.Se știa că la 01.01.2013 data intrării în vigoare a legii nu puteau fi cunoscuți parametrii respectivi(rata inflației și creșterea salariului brut) pe anii precedenți.Ca atare apare OUG nr.1/2013 care stabilește după alte criterii valoarea punctului de pensie la 762,1 lei.Conform parametrilor respectivi stabiliți la sfârșitul lunii sept.2013,valoarea punctului de pensie pe 2013 trebuia să fie 799,7 lei.Ordonanța respectivă nu sa anulat și păcăleala a continuat până ăn prezent.

  17. Cum comentati plafonarile impuse privind veniturile la care s-a luat contributia, plafonari ce au durat ani si ani, adica cineva a vrut ca nimeni in afara de „speciali” sa nu obtina mai mult ca punctaj implicit o pensie mai buna. De ce? Acest aspect nu are nici o legatura cu discriminarea si neconstitutionalitatea? Multumesc.

  18. Nimeni nu pune problema cu cei care au muncit in intreprinderi care s-au desfintat si din muncitori cu inalta calificare au ajuns sa lucreze ca necalificati cu salariu minim pe economie si calculaduse pe ultimii doi ani i-au o pensie de 900lei?Cred ca este cea mai mare hotie a guvernantilor nostrii. Parerea mea

    • Sistemul inechitabil de calcul al pensiilor implementat de Boc prin legea 263 si mentinut de Ponta se perpetueaza si in prezent.

      In anul 2013, modul de calcul al pensiei de stat prevazut de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost modificat prin introducerea unui element denumit INDICE DE CORECTIE .
      INDICELE DE CORECTIE este calculat de CNP in fiecare an incepand din 2011 valoarea lui variind de la 1,12 la 1,40 cat este de la 01.01.2020.

      Anul acesta 2020, INDICELE DE CORECTIE calculat a ajuns la valoarea 1,40, adica li se majoreaza punctul de pensie cu 40% celor care-si vor depune dosarele de pensie incepand cu luna ianuarie 2020.

      Un individ cu un coeficient de inteligenta cat de cat normal ar fi specificat in normele de aplicare a legii, ca acest INDICE DE CORECTIE ar fi trebuit aplicat numai punctajului realizat in anul in care s-a determinat acest indice si nu punctajului total; deci anul acesta 2020, INDICELE DE CORECTIE calculat = 1,40 , acesta sa se aplice numai punctajului realizat in anul 2020 nu si punctajului din urma.

      Astfel punctajul total realizat intre anii 1985…2020 va fi marit exact cu 40%, desi intre 2011-2019 indicii de corectie au fost diferiti, iar intre 1985…2011 nu au existat.
      Astfel pentru fiecare an dupa 2011 s-a calculat cate un INDICE DE CORECTIE.
      Acesti indici trebuiau aplicati numai pentru punctajul realizat in anul corespunzator fiecarui indice calculat si nu punctajului total.

      In concluzie marirea punctului de pensie cu 40% se va face anticipat de la 01.01.2020 pentru cei care ies la pensie in 2020.
      Iar acestia vor beneficia de inca 40% de la 01.09.2020 – excelent !
      Am dreptate sau nu????

  19. Nov 2019, mama depune dosarul de pensie. Cu stupoare aflu ca daca depunea dosarul in Jan 2020 avea o pensie cu 20% mai mare datorita acestui indice de corectie(1.40 vs 1.20).
    Legat de comentariile anterioare ale altor pensionari, in loc sa ceara uniformitate si echitate au de reprosat ca altii au prins si mai bine prin diverse variante ale legii deci acest coeficient este dreptul lor.
    Sa speram ca cineva va elimina acest coeficient care introduce inechitate in functie de anul pensionarii si va simplifica modul de calcul al pensiei.

  20. Stimati domni pensionari si viitori pensionari .
    Din start sa gresit intentionat de catre ” acesti auto alesi ai partidelor politice” care FAC SI DESFAC DUPA BUNUL LOR PLAC SI INTERES > FONDUL DE PENSII CREAT PRIN CONTRIBUTIA FIECARUI ANGAJAT TREBUIA ADMINISTRAT SEPARAT DE CELELALTE BUGETE si ameteli ,,, la iesirea la pensie trebuie inscris in decizie Suma contribuita ,constituita pe capitole > apoi modul de calcul si breviarul de calcul cu dobanzile constituit pentru bani cotizati. Trebuie sa cerem ca pensiile sa fie diferentiate pe categorii de pensionari asistati social etc. Tot timpul marii specialisit si masmedia face un amalgam pentru dezinformare . Cresterea economica se refera la economia si PIB al Romniei, iar cresterea pe care pensionarii trebuia sa o primeasca din anii precedenti este de fapt esalonarea restituirii banilor contribuiti in perioada lucrata de fiecare pensionar. Asociatiile de pensionarii nu vor sa ceara aceste drepturi pentru ca lise promite marea cu sarea si apoi dispar toate ………………..

  21. sunt pensionat din anul 1998, la inceput s-a calculat pensia dupa Legea veche , dar in 2000 a aparut Legea 19 care prevedea acoradrea pensiei dupa contribuiatea persoanei respective pe toata perioada de activitate. Guvernarea PSD (tov. Sarbu ministru muncii) a stabilit un punctaj arbvitrar si numai dupa ce PDL a intrat la guvernare ( ministru Barbu Ghe.) s-a trecut la recalcularea pensiilor in baza Legii 19. De la inceput smecheria specifica a inceput sa actioneze, au aparut pensiile speciale, urmate de tot feluri de complectari si modificar pentru avantajarea unor categorii cu influenta. Asa a aparut mai multe modificari de lege, ultima culminand cu aberatiile din Legea 263/2010, in care a fost introdusa si aceasta aberatie cu indicele de corectie. In prezent exista mai multe pensii calculate in diferite moduri care conduc la inechitati. Sunt pensiile recalculate dupa 2006. cele calculate dupa 2010 si cele din perioada 2011 – 2020, cu modificari intermediare Ordonate Guvernamentale. Solutia corecta este recalcularea pensiilor in functie de contribuitate (asa cum prevedea legea 19), iar valoarea punctului de pensii stabilit ca 45% din salariul mediu brut pe economie ce variaza in functie de acesta salariul mediu brut.
    Pensiile speciale trebuie recalculate pentru fiecare pensionar cu aplicarea metodei contribtivitatii, iar partea speciala sa fie acordata in baza unui regulament bine gandit si nu pentru toti, ci in functie de contributia adusa colectivitatii, in baza unui rgulament bine structurat.

  22. Sunt pensoinar la limita de varsta din 31 oct.2017,.
    La pensionare am avut un stagiu de cotizare de 48 de ani 8 luni si 9 zile.
    Numarul de puncte pentru grupa de munca inscrise in cartea de munca la pensionare
    5,13176 evidentiate la punctul G din decizie , subpunctul 7 , avand 8 ani ,2 luni si 15 zile
    de conditii deosebite de munca inscrise in cartea de munca .
    Mentionez faptul ca am muncit in conditii de subteran .
    Jumatate din colegii mei , cu care am lucrat in acelasi loc de munca au obtinut in
    INSTANTA Grupa 1 de munca .
    In 28 iulie 2019 am castigat in instanta grupa 2 de munca . In data de 14.08.2019 am
    primit o adeverinta in acest sens dela firma la care am lucrat, Adeverinta care specifica ca
    in perioada 02.08.1977 si 26.09.1994 am prestat activitate in grupa 2 de munca , care am
    prezentat-o la Casa de pensii si am cerut recalcularea pensiei mele .
    In 2.octombrie 2019 am primit decizia de recalculare a pensiei primind dupa 25 ani de
    grupa 2 , la punctul G Subpunctul 7 un numar de 9,97842.
    Deci pentru 17 ani de grupa 2 am primit 4 puncte ????
    Cum este posibil acest lucru ??? .
    Am primit 200 lei net la pensie dupa 17 ani de grupa 2 .
    De ce nu sa recalculat pensia mea conf. Legii 221 pentru ca per total am 25 de ani de
    grupa ?
    Colegii mei au cu 1000 lei mai mult la pensie pentru grupa 1 de munca si eu am primit
    200 lei pentru gr. 2.
    La calculul pensiei mele ,privind grupa de munca ,totul sa impartit la 35 ani.
    Avand peste 20 de ani de grupa,nu trebuia impartit la 25 de ani .aceasta nu este o
    discriminare ???
    Cum este posibil ca intr-un stat de drept cum este Romania , sa fie o judecata stramba
    ,mai precis daca colegii mei de munca au reusit sa obtina in INSTANTA grupa 1 de
    munca pe buna dreptate ca am lucrat in conditii de subteran ,noi care am dat in
    judecata firma dupa 3-4 ani mai tarziu deabia am reusit sa obtinem grupa 2 de munca .
    Va multumesc mult pentru rabdare .

  23. Buna seara. Ma poate lamuri cineva? In anul 2017 am iesit in pensie anticipata. In octombrie 2020 trec la pensie pentru limita de varsta . Eu mai beneficiez de indice de corectie? Multumesc!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Bogdan Dumitrescu
Bogdan Dumitrescu
Conferențiar universitar doctor, Departamentul de Monedă și Bănci, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, Academia de Studii Economice din București, Șef serviciu Consiliul Fiscal

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro