marți, martie 21, 2023

Suveranitatea poporului: Micul Caligula trebuie oprit!

Revolutiile din 1989 au schimbat radical organizarea politica si socială din statele a ceea ce s-a numit Blocul Sovietic. Dupa decenii in care minciuna s-a aflat la putere, sustinută de teroarea poliţienească şi ideologică, dupa ce piaţa liberă a fost sugrumată, popoarele inrobite şi-au afirmat dreptul de a nu mai trai in lanţuri. Spre deosebire de alte state din regiune, in Romania, finalul dictaturii comuniste s-a petrecut violent, a dus la o baie de sange. Din ruinele vechiului regim a renăscut o nomenclatură adaptată noilor conditii. Vechii stăpâni au devenit, direct ori prin interpuşi, noii stăpâni. Echipa Ion Iliescu-Petre Roman, inspirată de panglicile lui Silviu Brucan, a prezidat asupra marii urzurpări. Fesenismul a fost numele acestei imense imposturi.

Au urmat decenii de amanări, tergiversări, iluzii si deziluzii. Dupa alegerile din 2004, regimul fesenist a primit lovituri dure. Au fost infiinţate DNA si ANI. Statul de drept a devenit realitate. In 2012, un grup de aventurieri politici, direct legaţi de interesele nomenclaturist-securiste, au incercat să distrugă democraţia din România.

Unii işi spuneau liberali, alţii conservatori ori social-democraţi. Erau de fapt o mafie, un grup infracţional organizat. Ideologia lor se reducea la jaf, la spoliere. Unul dintre pucisti se afla acum după gratii. Televiziunea sa continuă să infesteze spaţiul public. Altul s-a retras, infrant si umilit de propiiile sale creaţii, intr-o abulică tăcere. Cel de-al treilea, campionul iresponsabilitaţii guralive, egoman, mitoman si piroman, premier atunci şi acum, vrea sa devina presedintele României pentru a implini ceea ce nu i-a reuşit in iulie 2012. Micul Caligula trebuie oprit.

Fiecare vot contează, soarta democraţiei din România se află in primejdie. Prin vot reafirmăm cea mai importantă cucerire a revoluţiei de acum un sfert de veac–suveranitatea poporului. Prin vot putem opri avalanşa pesedistă. Prin vot le spunem prietenilor lui Putin că nu-i acceptăm, că romanii sunt sătui de ocupaţii ruseşti. Prin vot spunem Occidentului că poate avea incredere in noi. Este votul conştiinţei democratice, să nu-l ratam!

„Gouverner, c’est voler. Tout le monde sait ça” (Albert Camus, „Caligula”) Ei bine, nu e asa! Eu votez Monica Macovei.

https://www.contributors.ro/politica-doctrine/pentru-monica-macovei-poarta-noastra-catre-normalitate-articol-de-vladimir-tismaneanu-si-marius-stan/

https://www.contributors.ro/cultura/manifest-pentru-monica-macovei-sa-credem-in-basmul-democra%C8%9Biei/

http://macoveipresedinte.ro/posts/vladimir-timaneanu-sa-fii-altfel-decat-ei

https://tismaneanu.wordpress.com/2014/10/18/miza-acestor-alegeri-este-imensa-o-sustin-pe-monica-macovei/

http://macoveipresedinte.ro/posts/romanii-au-de-ales-intre-candidati-corupti-si-proiectul-macovei

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. O sinteză de mare densitate ideatică a unui sfert de secol de progres simulat, neîmpliniri și deziluzii care au dus la fragila situație de acum, în care cel mai mărunt pas greșit poate duce la alegerea lui Ponta, aruncându-ne în marasmul de tip ucrainean al unui stat captiv al structurilor predatoare.

    Votez Monica Macovei !

  2. A-l compara pe Tonta cel Poncif cu Caius Iulius Cezar Augustus Germanicus, împărat roman intrat în istorie cu porecla pe care o detesta la culme, este o insultă la adresa lui Caligula, un șef de stat care avea un simț al valorilor pe care electoratul român din ziua de azi NU îl are. Mă refer la faptul că penultimul reprezentant al dinastiei iulio-claudiene a apreciat la justa lor valoare caii (pe care îi iubea) și politicienii – cărora le-a dat ce meritau! Bun ar fi un Caligula care să se ocupe într-un mod similar de clasa politică românească = emanație a gândirii iliesciene! Sau, vorba lui Eminescu: Cum nu vii tu, Țepeș Doamne, ca punând mâna pe ei….

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro