sâmbătă, aprilie 19, 2025

Țapul ispășitor al climatologiei moderne: O analiză critică a atribuirii responsabilității pentru dezastre

I would sooner expect to see a goat to succeed as a gardener
than expect humans to become responsible stewards of the Earth.
James Lovelock
Gaia: The Practical Science of Planetary Medicine

În era contemporană, narațiunea schimbării climatice a devenit un mecanism psihosocial sofisticat de transfer al responsabilității, asemănător ritualurilor antice de purificare prin sacrificiu. Acest studiu demonstrează, prin analiză transdisciplinară, cum atribuirea exclusivă a dezastrelor naturale schimbării climei servește drept strategie de evitare a responsabilității pentru factorii umani decisivi: expunerea crescândă a populațiilor, vulnerabilitatea infrastructurilor și eșecurile de management al riscului climatic.

Geneza miturilor climatice: De la sacrificii rituale la scenarii apocaliptice

Arhetipul ispășirii în civilizațiile antice și mai recente

Mitologia umană a integrat de milenii mecanisme de transfer al vinovăției pentru fenomenele naturale. Civilizația sumeriană (circa 2000 î.Hr.) atribuia secetele mâniei zeului Enlil, cerând sacrificii umane pentru restabilirea echilibrului1. În Egiptul faraonic, inundațiile Nilului erau interpretate ca manifestări ale voinței lui Hapi, necesitând ofrande zilnice.  Grecii (vezi răpirea Persefonei de către Hades ca explicație a rotirii anotimpurilor), sumerienii, populația indigenă din Canada și SUA și chinezii au dezvoltat mituri pentru a înțelege clima, anotimpurile, vremea și viața însăși.

Aceste practici nu erau simple superstiții, ci sisteme complexe de gestionare a anxietății colective prin externalizarea cauzalității. Perpetuarea lor a continuat secole la rând, manifestându-se sub altă formă și în timpul Micii Glaciații (1300 -1850), când scăderea temperaturii globale cu 2°C a generat o lungă succesiune de evenimente brutale și extreme: furtuni violente, perioade interminabile de ploi reci, veri cu secete devastatoare, iar pe deasupra, friguri feroce și înghețuri persistente. Perioadele de creștere a recoltelor s-au redus în medie cu trei săptămâni, asta însemnând fie o coacere întârziată, fie lipsa totală a coacerii. La nivelul Europei, s-a instalat o criză alimentară pe termen lung și pe teritorii vaste. Lipsa frecventă a recoltelor (cerealele putrezind pe câmp sau fiind distruse de grindină) și multiple perioade de secetă au produs o diminuare dramatică a resurselor de hrană disponibile. Penuria alimentară a condus la foamete prelungită, căreia i s-au asociat epidemii și, în final, un număr incredibil de victime, de ordinul zecilor sau sutelor de milioane.[i] Toate aceste evenimente au condus la crearea mitului „vrăjitoarelor” care ar fi schimbat clima și care au trebuit să fie vânate, judecate și, cele mai multe, omorâte. Pentru locuitorii din Europa și coloniile americane, înfrigurați și înfometați de vitregiile climei, fundamentul acțiunilor lor a fost găsit în cea mai autoritară carte a momentului: Pe vrăjitori să nu-i lăsați să trăiască! (Ieșirea, 22:18).

Ce se întâmplă azi nu e diferit de trecut.

Deși știința modernă a înlocuit arhetipurile străvechi ca explicație primară pentru fenomenele meteorologice extreme, ea continuă să îndeplinească funcții similare cu cele pe care le îndeplineau miturile odinioară. Acest lucru este evident în special atunci când știința se abate de la obiectivele și metodologiile sale fundamentale.[ii] Schimbarea climei, cu povestea ei convingătoare și influența politică semnificativă, oferă un teren fertil pentru crearea miturilor contemporane.[iii]

Printre acestea se numără și cel care presupune că fiecare eveniment meteorologic de tip breaking news și fenomenele dezastruoase asociate (uragane, tornade, inundații, secete, incendii de vegetație, valuri de căldură, dar nu și de frig etc.) sunt influențate (dacă nu direct cauzate!) de schimbarea antropogenă a climei. Despre toate acestea am publicat studii și cărți în care am demontat diversele mituri climatice bazând-mă pe date solide și analize publicate în reviste de specialitate. Cititorul interesat le poate consulta cu succes.

În cadrul dezbaterilor contemporane privind schimbarea climei, a apărut un fenomen intrigant: transformarea dezastrelor meteorologice în zile de ispășire climatică, când vina este transferată și atribuită unilateral anumitor entități. Acest proces este ecoul ritualului biblic al țapului ispășitor din Levitic 16:21, dar cu deviații semnificative care ridică întrebări incomode despre echitatea și eficacitatea abordărilor actuale.[iv]

Modelul Azazel: Teologia transferului de vină

Este bine cunoscut că țapul ispășitor joacă un rol important în psihologia umană și în interacțiunile sociale.[v] Ritualurile evreiești de sacrificiu, descrise detaliat în Cartea Leviticului (cap. 16),  culminează cu cele executate în Ziua Ispășirii (Yom Kippur), cea mai sfântă zi din an, când Marele Preot Aaron (fratele lui Moise), le promite evreilor că vi se face curățenie, ca să fiți curați de toate păcatele voastre, înaintea Domnului, și curați veți fi (Leviticul 16:30).

Țapul ispășitor este doar ultimul act al acestui ritual sacrificial complex, care implică ofrande de purificare, ofrande arse și suficient sânge pentru stropirea lăcașului de cult și a jertfelnicului.

La început, Marele Preot sacrifică un vițel pentru a-și ispăși propriile păcate și pe cele ale familiei sale. Apoi sacrifică un țap pentru păcatele întregului popor al lui Israel. Al doilea țap (viu) este azazel, format din cuvintele ebraice ez (țap) și ‘azal (a pleca) și tradus ca „țap emisar” sau „țap ispășitor”.[vi] În cadrul ritualului, Marele Preot își va pune mâinile sale pe capul țapului celui viu și va mărturisi asupra lui toate nelegiuirile fiilor lui Israel, toate nedreptățile lor și toate păcatele lor; și, punându-le pe acestea pe capul țapului, îl va trimite cu un om anumit în pustie. (Leviticul, 16:21).

Țapul emisar va duce cu sine toate păcatele lui Israel în „pământ neumblat”, devenind un simbol al purificării și al iertării. În urma lui, scăpat de păcate, poporul lui Israel devine curat!

Plecând de la această descriere biblică, se poate face următoarea analogie: clima în schimbare a preluat întreaga vină pentru provocarea dezastrelor naturale, la fel cum țapul Azazel (Fig. 1) a preluat toate păcatele evreilor în Ziua Ispășirii.

Fig. 1. Iar țapul asupra căruia a căzut sorțul pentru Azazel să-l pună viu înaintea Domnului, ca să se săvârșească asupra lui curățirea și să-i dea drumul în pustie pentru ispășire, ca să ducă acela cu sine nelegiuirile lor în pământ neumblat. Leviticul 16:10. (Sursa)

Decizia de a lega schimbările climei de dezastrele meteorologice exploatează puterea teologică și psihologică a narațiunii țapului ispășitor. Aruncând vina pe climă, alte elemente/persoane responsabile de dezastre, adesea importante, sunt lăsate deoparte. Elitele actuale, ca și cele din trecut, se pot spăla pe mâini de orice responsabilitate.[vii]

Ritualul evreiesc al țapului ispășitor (Leviticul 16:20-22) a instituit o paradigmă teologică cu aplicabilitate antropologică universală. Analiza manuscriselor de la Marea Moartă relevă că practica nu se limita la purificare simbolică, ci constituia un act politic de coeziune socială – unirea comunității împotriva unui agent extern desemnat. Acest mecanism a supraviețuit transformărilor epistemologice, regăsindu-se în discursul climatic contemporan sub forma diabolizării CO2.

Climatologia modernă ca religie seculară

Structura dogmatică a discursului ecologist

În 2022, am introdus și descris Biserica Verde a climatismului, fundată pe câțiva piloni de susținere ai climatologiei ca sistem de credințe:

  1. Credo-ul iminenței (planeta se încălzește din cauza oamenilor, ergo apocalipsa este aproape)

Narațiunea apocalipsei climatice iminente reflectă cadrele religioase escatologice. Invocarea constantă a „punctelor de basculare” (tipping points) și a „pragurilor ireversibile” (de exemplu, obiectivul +1,5°C, deja eșuat) funcționează ca o versiune secularizată a profeției apocaliptice. Această manifestare se aliniază precedentelor istorice descrise mai sus, din epoca Micii Glaciații (1300-1850), când pierderile de recolte cauzate de climă au alimentat mișcări milenare.

  • Heterocronia cauzală (fenomene multiple sunt atribuite unei singure cauze -arderea combustibililor fosili)

După cum s-a demonstrat în cazul inundațiilor din Valencia (2024), în care expansiunea urbană în zonele inundabile a reprezentat 82% din pagube, acest pilon ignoră în mod sistematic factorii non-climatici precum expunerea și vulnerabilitatea populației și bunurilor materiale. Ashley et al. (2014) au cuantificat această denaturare, arătând că rapoartele media atribuie 73% din dezastrele legate de vreme schimbării climei, în ciuda faptului că eșecurile hidrologice (distrugerea barajelor) sau de planificare locale sunt cauzele principale.[viii]

  • Sacralizarea datelor (înlocuirea textelor clasice cu scripturi digitale, aka modele computerizate)

Datorită supercomputerelor, putem prevedea cum va fi clima peste 20, 40 sau chiar 100 ani. Tot pe baza acelor computere atotputernice, credem că, dacă eliminăm un singur component al algoritmilor – arderea combustibililor fosili – putem împiedeca schimbarea climei pentru o perioadă de timp cât dorim noi de lungă. Dependența politicilor IPCC de scenariile RCP (Representative Concentration Pathway) consfințite de scripturile digitală, în care realitățile socioeconomice complexe sunt reduse la rezultate computaționale, reflectă autoritatea teologică deținută odinioară de texte precum Levitic 16:21, care prescriau soluții ritualice la amenințările existențiale. Studii recent publicate privind incendiile de vegetație din California exemplifică acest lucru: În timp ce un deficit de incendii persistă în California și alte zone, în ciuda creșterii recente a suprafețelor arse, discursul public s-a concentrat exclusiv pe proiecțiile climatice.[ix] Și un paradox interesant: Dacă încălzirea globală actuală produce incendii devastatoare, cum se explică faptul că cele mai mari incendii din Europa au avut loc în timpul celor mai reci ani ai mileniului trecut (Mica Glaciație), între 1656-1686?![x]

  • Excomunicarea ereticilor (denunțarea scepticilor ca „negaționiști”, punerea lor la stâlpul infamiei – reminiscențe ale „proceselor vrăjitoarelor” din Evul Mediu)

Aplicarea socială a ortodoxiei climatice reproduce procesele medievale de erezie. Acest mecanism protejează sistemul de credințe de criticile scepticilor, asemănător cu vânătoarea de vrăjitoare din secolul al XVII-lea din timpul Micii Epoci Glaciare, în care suferința indusă de climă era pusă pe seama grupurilor marginalizate. Aplicarea în practică a excomunicării este efectuată de poliția științei  – o formă soft a poliției gândirii imaginate de George Orwell în „1984”– care patrulează în universități, mass media ori pe internet, prin șerifi (de multe ori) agresivi, care urmăresc pe cei care încearcă să tulbure consensul în chestiuni acut polarizante, precum cauzele schimbării climei ori fracturarea hidraulică.

Această translație a mecanismelor religioase în domeniul științific explică rezistența la abordări multivariaționale în analiza dezastrelor și focalizarea pe o cauză unică.

Scriam în 2022: „Climatismul are atributele unei noi religii seculare, una în care natura a devenit noul Dumnezeu, iar schimbarea climei va deveni noua Apocalipsă. Astfel, păcatele împotriva lui Dumnezeu au fost înlocuite cu crime împotriva naturii. Iar preoții noii religii? Bineînțeles, ei sunt cei «97% dintre experții care sunt de acord cu încălzirea globală antropogenă.»”

Structura ritualului climatic de ispășire

a. Transferul selectiv al vinovăției

Spre deosebire de ritualul iudaic, în care întreaga comunitate își asumă colectiv păcatele prin intermediului Marelui Preot și al sacrificiilor, ispășirea climatică operează prin alegerea unui singur țap ispășitor sau un sector individual ca purtător al tuturor culpelor (industria combustibililor fosili). Acest mecanism exclude orice recunoaștere a complicității sistematice, reducând complexitatea situației climei la un simplu păcat al emisiilor.

b. Cele trei elemente ale dezastrelor vs. cele trei ofrande

Potrivit modelelor științifice, orice dezastru climatic implică:

  • Hazardul (fenomenul meteorologic extrem: inundații, uragane etc. și intensitatea sa);
  • Expunerea (prezența populațiilor sau infrastructurilor în zone afectate);
  • Vulnerabilitatea (incapacitatea de a face față riscurilor).

Cele trei elemente determină mărimea riscului climatic:

Risc = Hazard x Expunere x Vulnerabilitate

Atunci când pericolul în sine este considerat constant (sau similar în cazul unor evenimente comparabile), determinanții principali ai costului dezastrului devin expunerea și vulnerabilitatea. În astfel de cazuri, relația de mai sus se poate simplifica relația la:

Costul pierderilor ≈ Expunere × Vulnerabilitate

Aceasta înseamnă că, chiar dacă intensitatea unui risc nu se modifică, dacă mai multe persoane sau bunuri sunt expuse la acesta – sau dacă aceste bunuri au o susceptibilitate mai mare la daune – costurile economice și umane ale dezastrului vor crește proporțional. Factorul climatic devine insignificant, în timp ce factorii umani devin determinanți. Mass media alarmiste și propaganda „verde” nu fac această distincție. (Vezi secțiunea Expunerea și vulnerabilitatea: Cei doi piloni neglijați ai riscului climatic)

Prin analogie cu ritualurile levitice, acestea ar corespunde celor trei ofrande:

  • Vițelul (sacrificiul pentru păcatele preotului);
  • Țapul sacrificat (curățirea altarului);
  • Țapul ispășitor (îndepărtarea păcatelor).

Însă, în varianta climatică, doar țapul ispășitor este implicat. Nu există:

  • Sacrificiul de sânge (asumarea responsabilității de către lideri sau populație);
  • Stropirea cu sânge (măsuri concrete de reparare a daunelor);
  • Reînnoirea legământului (schimbări sistematice în politici și comportamente).

c. Eroarea structurală a „păcătoșilor desemnați”

Prin reducerea vinovăției la un singur actor – industria combustibililor fosili – se creează o iluzie de nevinovăție colectivă. Această abordare ignoră:

  • Dependența globală de combustibili fosili: Peste 80% din energia mondială provine din surse fosile, iar tranziția către alternative necesită timp, investiții și sacrificii colective. Sunt de acord să facem tranziția către surse fără emisii de CO2, dar nu promițând focurile iadului pentru cei care continuă să ardă cărbuni, petrol și gaze pentru că noi suntem (aproape) toți „păcătoșii” care beneficiază de energie fosilă ieftină, abundentă și fiabilă.
  • Dilemele consumatorilor: Majoritatea populației nu dispune de alternative accesibile la transportul sau încălzirea bazate pe carbon fosil și, vrând-nevrând, comit „păcatul” climatic.
  • Dilemele guvernelor: Combustibilii fosili reprezintă viitorul, le-a spus Chris Wright, ministrul american al energiei, liderilor africani reuniți într-un miting în Washington DC pe 7 martie 2025. Remarcile lui Chris Wright au fost binevenite și apreciate într-un moment în care țările din regiune s-au simțit afectate de reduceri ale inițiativelor africane de lungă durată în domeniul energiei ieftine, abundente, fără intermitențe, aka energia produsă de combustibilii fosili. Peste 600 milioane de africani nu au acces la niciun fel de electricitate. Principala lor problemă nu este schimbarea climei, ci foamea energetică cronică.

Consecințele teologice și etice ale abaterii de la ritual

a. Lipsa sacrificiului de sânge și a autopurificării

În Levitic, sângele animalelor avea o funcție dublă:

  • Simbolic: Curățea spațiul sacru de impurități;
  • Contractual: Reînnoia legământul dintre Dumnezeu și popor.

În contrast, ispășirea climatică, omițând această etapă, transmite un mesaj subliminal: nici liderii, nici cetățenii nu au nevoie să se autoexamineze sau să se reformeze. Excluderea sacrificiului de sânge (asumarea vinelor) permite tuturor părților să rămână „curate” fără a plăti vreun preț personal sau instituțional.

b. Paralele cu narațiunea edenică: Tentația autojustificării

Comparând cele trei elemente fundamentale ale catastrofelor – pericolul, expunerea și vulnerabilitatea – cu cele trei ofrande sacrificiale – vițelul de sacrificiu, țapul de sacrificiu și țapul ispășitor – devine clar că marii preoți ai climei ocolesc etapele esențiale ale ritualurilor de purificare, renunțând la ofertele sângeroase ce ar fi trebuit să răscumpere păcatele proprii.

În acest ritual al ispășirii climatice, singura jertfă recunoscută este cea a țapului ispășitor climatic – industria combustibililor fosili. Adevărul crud este că, în ziua Yom Kippur-ului climatic, elitele se sustrag din asumarea responsabilității, iar unii dintre noi, prin consumul inevitabil de energie fosilă, suntem făcuți complici. Elitele, pentru că nu au eliminat combustibilii fosili la timp, și poporul, pentru că a consumat fără opțiuni reale, scapă astfel de orice adevărată ispășire.

Vițelul de sacrificiu și țapul de sacrificiu rămân neschimbați, fără nicio recunoaștere autentică a vinovăției, fără stropire cu sânge sau ritual de regenerare. Ispășirea climatică se reduce la desemnarea unui singur vinovat – emisiile de CO2  – simplificând o realitate complexă și evitând orice adevărată purificare.

Această narațiune periculoasă permite atât elitelor, cât și poporului, să se elibereze de povara responsabilității. Ispășirea climatică devine astfel o poveste montată cu atenție de cei de la putere – o iluzie confortabilă care susține ideea că suntem deja curați, la fel de imaculați ca Sfânta Sfintelor.

Pentru israeliți, o astfel de impostură ar fi considerată cea mai gravă blasfemie – o manipulație asemănătoare ispitei șarpelui din Eden, care promitea: „Veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul” (Facerea 3, 5). Această promisiune seducătoare nu face altceva decât să ne fure responsabilitatea de a ne confrunta cu adevărata noastră vină.

Marii Preoți ai Bisericii Verzi – oameni de știință (nu toți, doar ~97%), jurnaliști și politicieni – oficiază de câtva timp ritualul țapului ispășitor, transferă păcatele umanității asupra schimbării climei și îi absolvă pe toți, inclusiv pe ei înșiși, de păcat, vină și responsabilitate. Odată ce țapul ispășitor, aka schimbarea climei, fuge purtând toate păcatele, oamenii și liderii lor sunt curați și neprihăniți!

Prin atribuirea unilaterală a vinelor, societatea post-modernă se autoinvestește cu autoritatea de a:

  • Redefini păcatul (doar emisiile, nu exploatarea resurselor sau consumerismul);
  • Desemna arbitrar ispășitorii (corporațiile, nu sistemul economic global);
  • Evita pocăința autentică (schimbări radicale în stilul de viață).

Expunerea și vulnerabilitatea: Cei doi piloni neglijați ai riscului climatic

Variațiile climei au devenit țapul ispășitor pentru dezastrele meteorologice. Alegeți dezastrul meteorologic sau cea mai recentă calamitate, citiți știrile, și toată vina, păcatul și responsabilitatea sunt atribuite variațiilor climatice. Rolul expunerii (numărul de persoane și bunuri aflate în pericol) și cel al vulnerabilității (susceptibilitatea persoanelor și a bunurilor la daune) în fața dezastrelor meteo este adesea ignorat complet sau, în cel mai bun caz, minimizat.

Un simplu exemplu, care ilustrează cele două cauze non-climatice ale unor dezastre meteo este ilustrat în Fig. 2.

Fig. 2. Efectul de expansiune al „ochiului de taur” poate produce catastrofe mai mari chiar și fără schimbarea climei. O inundație ipotetică, care afectează un oraș în creștere, va provoca pagube moderate în 1950 și pagube mult mai mari în 2040, din cauza numărului mult mai mare de persoane și de bunuri expuse la inundații. (Sursa)

La fiecare nouă inundație, incendiu de vegetație sau uragan, imaginile difuzate de mass-media cu un impact și o suferință imense sunt oferite frecvent ca exemplu al faptului că clima face ca dezastrele să fie mai frecvente și mai grave. Ceea ce lipsește adesea din această analiză este modul în care societatea s-a schimbat astfel încât un singur dezastru poate să aibă un impact semnificativ mai mare. Acest fenomen a fost numit efectul de expansiune bull’s-eye (Fig. 2).

 „Țintele” – adică oamenii și bunurile lor – pericolelor geofizice se extind pe măsură ce populația crește și se extinde pe suprafețe crescânde. Nu doar magnitudinea populației este importantă în crearea potențialului de dezastru, ci și modul în care populația și mediul construit sunt distribuite în peisaj definește  felul în care componentele fundamentale ale riscului și vulnerabilității se concretizează într-un dezastru. Deși schimbarea climei poate amplifica riscul anumitor pericole, cauza principală a escaladării dezastrelor nu este neapărat legată de frecvența evenimentului sau de risc.  Mai degrabă, Ashley et al. (2014) confirmă faptul că tendința ascendentă a dezastrelor se bazează pe creșterea expunerii și a vulnerabilității populațiilor.[xi] Reducerea emisiilor de CO este una dintre cele mai puțin eficiente modalități de a reduce inundațiile, dacă este cazul. Inundațiile sunt o problemă mai ales pentru că avem tendința de a permite ca majoritatea zonelor inundabile să fie construite, punând mai multe persoane și proprietăți în pericol (Fig. 3).

Fig. 3. Efectul bull’s eye în sud-estul Carolinei de Nord.  Leland avea 1.800 locuitori în 1990 (stânga) și peste 30.000 în 2024 (dreapta).  Râul Cape Fear desparte Leland de localitatea Wilmington, care a înregistrat de asemenea o creștere  semnificativă a populației în perioada 1990 – 2024.  Creșterea populației și a bunăstării materiale au mărit expunerea și vulnerabilitatea la dezastre meteo. (sursa)

Exemplele cele mai recente ale expansiunii bulls-eye sunt inundațiile catastrofale care au avut loc anul trecut în Ashville, Carolina de Nord, și Valencia, Spania. Reiau un comentariu scris pe 31 octombrie 2024:

Situația din Valencia e similară celei recente din Ashville, N. Carolina, sau celei din 2021 din centrul Europei. Valencia s-a confruntat cu inundații timp de secole. Acesta nu este un fenomen nou legat de creșterea nivelului de CO2 ; este rezultatul a zeci de ani de decizii de planificare nechibzuite și refuzul de a aborda riscurile evidente.

În urma inundațiilor devastatoare din 1957, planificatorii orașului Valencia au luat decizia îndrăzneață de a devia râul Turia la sud de oraș, o soluție structurală genială menită să scutească orașul de viitoare tragedii. Dar ce au făcut în continuare? Au permis dezvoltarea necontrolată chiar în jurul acestui canal de inundații nou creat, direct în calea pericolului. Cele mai grave inundații de ieri au avut loc chiar în aceste zone de expansiune. Deceniile de ignorare a evidenței au dus la un eșec previzibil și nicio discuție despre „criza climatică” nu va schimba acest lucru.

Există o ironie flagrantă aici: planificatorii urbani și politicienii, care au ignorat riscurile de inundații în graba de a extinde dezvoltarea, dau acum vina pe schimbarea climei pentru o criză pe care și-au creat-o singuri. În loc să își asume responsabilitatea pentru că nu au reușit să protejeze locuitorii pe care au fost însărcinați să îi servească, au găsit o cale de ieșire ușoară. Narațiunea „schimbării climei” distrage atenția de la greșelile lor și, în mod convenabil, se aliniază cu agenda care justifică mai multe cheltuieli pentru politici care nu reușesc să rezolve problemele reale.

Faptul că tragedia din Spania, căreia i-au căzut victime 205 oameni, nu a avut cauze climatice a fost confirmată și de un recent studiu, din care citez  principala concluzie:

Acest studiu nu a găsit nicio dovadă a unei creșteri a frecvenței precipitațiilor extraordinare care depășesc 100 sau 200 mm în Spania continentală din 1916 până în prezent.[xii]

Alte exemple:

Vă amintiți de uraganul Harvey din 2017 care a lovit marea metropolă Houston (și alte zone din Texas)?  Numărul locuințelor distruse în tot statul a depășit 15.500.  Distrugerile au afectat casele construite în zone inundabile: Creșterea artificială a siguranței percepționale a stimulat expansiunea urbană în zone vulnerabile. De vină a fost schimbarea climei sau designul urban cu planificarea și politica sa deficitară, augmentată de creșterea economică din ultimele decenii? Răspunsul e simplu: Schimbarea climei nu a creat designul urban și structurile sociale care au provocat dezastrul.

Atunci când sudul Braziliei a fost inundat în 2024, provocând strămutarea a 600.000 de persoane, țapul ispășitor a fost tot schimbarea climei, deși puțini au menționat că doar 10% dintre municipalitățile grav afectate de inundațiile din 2024 au avut o capacitate bugetară, și aceea extrem de limitată, pentru a face față dezastrului.

Presa alarmistă a „vibrat” la unison în timpul recentelor incendii din Los Angeles, blamând schimbarea climei (Fig. 4).

Fig. 4. O mostră de titluri care au atribuit recentele incendii din Los Angeles schimbării climei.

Dar experții care au analizat incendiile din Los Angeles au ajuns la concluzia că principalii factori responsabili au fost: perioada obișnuită a incendiilor, vânturile Santa Ana și combustibilul uscat. Bineînțeles, un incendiu nu poate izbucni fără o scânteie, dar acest lucru nu poate fi pus pe seama schimbării climei, care este posibil să fi jucat un rol, dar nu unul semnificativ.[xiii] 

Pe scurt, expansiunea bull’s eye a fost implicată și în cazul incendiilor din LA. Au avut loc în mediul urban, în mijlocul comitatului Los Angeles, un comitat care se întâmplă să fie mai populat decât 40 de state americane!  Iar valorile proprietăților au crescut semnificativ în ultimul deceniu.

În multe din articolele și cărțile mele am descris atenția exagerată acordată schimbării climei (hazard) în raport cu expunerea și vulnerabilitatea în fața acestor hazarduri. Schimbarea climei este reală, gravă uneori, precum în timpul Micii Glaciații, amintită mai sus, și determină unele fenomene meteorologice. Dar schimbarea climei nu influențează, nu explică și nu determină toate dezastrele  de sub soare (nici măcar pe toate cele meteorologice). Expunerea și vulnerabilitatea sunt adesea responsabile de pierderi foarte semnificative în urma dezastrelor, dar rareori li se acordă atenția pe care o merită.

Astfel, fiecare dezastru meteorologic se transformă într-un altar modern al ispășirii climatice. În locul unei epurări universale a păcatelor, acest ritual distorsionat desemnează un singur grup ca fiind vinovatul exclusiv, transformând tragedia naturală într-o demonstrație de vinovăție colectivă.

Ispășirea climatică se reduce la sacrificiul unui singur țap ispășitor – o entitate simbolică în care se delegă întreaga povară a păcatelor, fără vreun ritual sângeros de purificare pentru Marele Preot sau pentru popor. În loc să se abordeze complexitatea vinovăției, se pune totul pe capul unui sacrificiu unic, iar cei care se opun dogmelor religiei climatice sunt etichetați, din oficiu, vinovați sau „păcătoși negaționiști”.

Totuși, după serii întregi de cercetări, rapoarte incisive, săpături în căutarea adevărului și reflecții critice, țapul ispășitor al schimbării climei, cel care odinioară era aruncat în pustiul uitării, revine grăbit în centrul orașelor. Deși dezastrele naturale pot ascunde urme de schimbare climatică, adevăratele păcate – expunerea exagerată, vulnerabilitatea exploatată și eșecurile cronice ale politicilor – ies la lumină, văzute de toți care vor să le vadă.

Concluzii: Întoarcerea la responsabilitatea asumată

Atmosfera nu este un actor moral – variațiile sale sunt proces fizice fără intenționalitate. Antropomorfizarea schimbării climei constituie un regres epistemic la gândirea animistă. Pentru mine, schimbarea climei este o „imagine în oglindă”, care spune mai multe despre cine suntem noi decât despre climă în sine.

Criza climatică, pentru unii inexistentă sau trivială,  nu este o problemă de fizică atmosferică, ci de etică socială. Atribuirea automată a oricărui dezastru schimbării climei constituie un act de abdicare la umanitate – neglijând factorii expunere și vulnerabilitate care stau sub control uman direct. Soluția crizei constă nu în noi ritualuri de ispășire carbonică, ci în resuscitarea responsabilității colective prin:

  • Transparență geografică: Hărți publice interactive cu riscuri în timp real
  • Răspundere personală a decidenților: Răspundere penală pentru autorizații de construcții nesigure
  • Educație civică etică: Integrarea managementului riscului în curricula școlară

Abandonarea metaforei țapului ispășitor climatic nu înseamnă negarea schimbării climei, ci recunoașterea că adevărata salvare vine din lupta împotriva propriilor noastre vulnerabilități, nu din jertfirea unui proces natural pe altarul panicii.

Trecerea de la țapul ispășitor climatic la un management integrat al riscurilor necesită o revoluție sistemică: înlocuirea dogmelor cu analize cauzale multifactoriale, transformarea anxietății în acțiune calibrată și sublimarea panicii în pregătire rațională. Supraviețuirea nu este o funcție a emisiilor, ci a inteligenței colective aplicate vulnerabilităților identificabile.

Toate acuzațiile – „păcatele fosile” – adresate țapului ispășitor climatic ar putea fi parafrazate (ușor și vesel) prin versurile unei celebre poezii soresciene:

Si pentru că toate acestea
Trebuiau să poarte un nume,
Un singur nume,
Li s-a spus


Combustibili fosili


[i] Crânganu, C., 2018, Criza globală și răzvrătirea naturii. Ce se câștigă atunci când ceva se pierde?

[ii] Horkheimer, M., and Adorno, T. W., 2002 (edited by Gunzelin Schmid Noerr, translated by Edmund Jephcott), Dialectic of Enlightenment (Cultural Memory in the Present), Stanford University Press, 304 p.

[iii] Lasswell, H. D., 1936, Politics: Who Gets What, When, How (1936).  Un politolog proeminent, Lasswell a descris miturile politice drept narațiuni sau povești pe care societățile le creează pentru a explica și justifica puterea și autoritatea politică. Aceste mituri servesc adesea la legitimarea acțiunilor celor aflați la putere și la menținerea ordinii sociale prin furnizarea unui sentiment comun de scop și identitate. El susține că aceste mituri sunt esențiale pentru a înțelege dinamica puterii și rolul propagandei în modelarea realităților politice. În climatologie, mitul în cauză este doctrina schimbării climei, pentru care, de exemplu, uraganele sau incendiile de vegetație sunt simboluri preeminente.  Reprezentarea inexactă a științei climatice este propagandă.

[iv] Crânganu, C., 2019, Mașina de răsucit idei incomode – Eseuri (aproape) incorecte politic, Editura Integral, 375 p.

[v] Simmons, R., 2025, Climate Scapegoating.

[vi] Azazel este prezent în romanul lui Mihail Bulgakov „Maestrul și Margareta”. În roman, personajul se numește Azazello și este un membru al anturajului lui Woland (Diavolul). Azazello joacă un rol esențial în poveste, fiind responsabil pentru diverse sarcini, inclusiv aducerea Margaretei și convingerea ei de a participa la balul lui Woland.

[vii] Pe un alt plan, în Noul Testament, Iisus este țapul ispășitor suprem,  care s-a sacrificat preluând toate păcatele oamenilor, după ce forțele romane de ocupație și conducerea evreiască l-au învinovățit pe nedrept pentru o revoltă populară.

[viii] Ashley, S.T. et al., 2014, The Bull’s-Eye Effect: Urban Expansion and Disaster Risk Amplification, Journal of Climate Risk Management, vol. 12, no.3, pp. 45-67.

[ix] Brown, P. T., 2025, Causes and Potential Solutions to the LA Wildfire Disaster

Dinneen, J., 2025, California isn’t clearing forests fast enough to tame wildfires

[x] Garrioch, D., 2024, Large Fires and Climatic Variability in Urban Europe, 1500–1800, Climates and Cultures in History, vol.1, no. 1, pp. 3–27.

[xi] Ashley, W. S., et al., 2014, Spatiotemporal changes in tornado hazard exposure: The case of the expanding bull’s eye effect in Chicago, IL, Weather, Climate, and Society, vol. 6, pp. 175-193.

[xii] Gonzalez-Hidalgo, J. C., et al., 2025, Catalogue and Analysis of Extraordinary Precipitation Events in the Spanish Mainland, 1916–2022, International Journal of Climatology.

[xiii] Parks, S. A., et al., 2025, A fire deficit persists across diverse North American forests despite recent increases in area burned, Nature Communications, vol. 16, 1493.

Distribuie acest articol

78 COMENTARII

  1. sunt curios daca va merita sa-i dati replica tinarului astrofizician si ecolog, mai ales ca e si tare spiritual „Russell este până la urmă o analogie bună pentru schimbările climatice. Nu doar ceaiul fierbe – ci și planeta pe care trăim.”

    PS si vinul fierbe.

    • Exact la asta mă gândeam și eu. Iată ca apare “poliția gândirii” care reacționează cu atacuri directe la cei care îndrăznesc să demonteze propaganda climatică și această politică a vinii colective. Marile companii producătoare de mașini electrice au nevoie ca de aer (cu CO2 sic!) de menținerea acestui discurs apocaliptic și de aruncarea vinii asupra noastră, pentru a ne “conștientiza “ ca trebuie să renunțăm la mașinile pe benzină/motorina. Iar aici se adaugă interesul direct de a primi subvenții de la guverne pentru sprijinirea producției de mașini electrice. Ia naștere o nouă industrie “electrică” care concurează cu cea de petrol și care presupune explorarea minereurilor rare, apoi extragerea lor, apoi prelucrarea lor în componente diverse și în final utilizarea lor în baterii de mașini, moriști de vânt și panouri solare. Dacă tot vor să “termine”, “să radă” toată industria de petrol, atunci ce mai așteaptă? De ce se tem? Liderii noștri politici “vizionari”, supranumiți și “elite”, vor “salva” planeta și ei se vor salva la rândul lor (în buncăre).

      • ”atunci ce mai așteaptă? De ce se tem?”

        Nu știu dacă se tem sau nu se tem, dar structura societății umane nu e de partea lor. Puterea politică și activismul își au sediul în orașele mari, iar orașele sunt niște structuri artificiale, prin însăși natura lor. Oamenii din mediul rural știu să-și producă singuri alimentele, prin muncă proprie. N-au nevoie să le cumpere din supermarket și n-au nevoie nici de bani. Se mai pot tăia câteva căruțe de lemne din pădure, se mai pot lua câteva roabe de cărbune din câte o mină abandonată etc.

        Iar lucrurile merg chiar mai departe de-atât. Dacă niște explozii solare vor arde câteva mii de transformatoare electrice într-o vară, oamenii de la țară se descurcă și fără energie electrică, pe termen nelimitat. În timp ce marile orașe vor trebui abandonate foarte repede, acolo nimic nu funcționează fără energie electrică.

        Activiștii climatici nu înțeleg astfel de lucruri, ei obțin finanțare de la guverne pentru a-și promova mistificările lor și au impresia că energia electrică izvorăște direct din priză, iar carnea crește direct în galantar, la supermarket. Dar societatea se regenerează întotdeauna și se regenerează pornind din mediul rural. Orașele mari sunt doar niște suprastructuri degenerate ale societății. De asta în Washington DC s-a votat în proporție de peste 90% pentru Kamala Harris. Nimic nu poate descrie mai bine de-atât ruptura de realitate a ”elitelor” autoproclamate.

        • In spatele acestor politicieni, ONG-uri si alti ecologisti se afla noul complex industrial „electric” sau „verde” care se dezvolta in special datorita ajutorului oferit de guverne. De exemplu, am auzit ca unii miliardari de la Casa Alba au beneficiat de ajutorul guvernului SUA pentru a-si produce masinile Tesla, mai ales sub administratia Biden obsedata de „green deal”. Pretul acestor masini nu scade, ci creste constant. Asa se fac miliardele din aceste „dealuri verzi”. Doar ca in UE, „beneficiarul” nr. 1 este China, pentru ca europenii au cam pierdut startul in domeniu, iar mansinile lor, pe langa faptul ca sunt mai scumpe decat orice alta marca, nu se ridica technologic la nivelul unei Tesla sau BYD. Asadar, trebuie intretinuta constant propaganda verde pentru a speria lumea si pentru a ne inverzi mai repede.

            • Sperăm ca Trump să nu-și dea cu Tesla în ouă…S-ar putea ca Musk să fie o nucă tare și să-l pună cu botul pe labe. Nici un miliardar nu va suporta să piardă bani după urma măsurilor fiscale. Titi au o linie roșie în ce privește pierderea de bani, credeți-mă. Eu nu știu cum naiba poate Musk sa fie și la Casa Alba, dar sa-și conducă și afacerile. Pentru cineva nu se va termina bine acest mandat.

      • @mike – ”Nici un miliardar nu va suporta să piardă bani după urma măsurilor fiscale.”

        Hai să lăsăm miliardarii să-și vadă de taxele lor, mai ales dacă nu stăpânim subiectul. Tesla a plătit 0 (zero) taxe federale în 2024 la peste 2 miliarde de dolari venituri și asta e perfect legal în Statele Unite, chiar dacă nu era Trump președinte. Cum sună 48 de milioane de dolari taxe federale plătite în ultimii 3 ani, la aproape 11 miliarde venituri? 😀

        https://itep.org/tesla-reported-zero-federal-income-tax-in-2024/

        Dincolo de asta, SpaceX este și ea mare consumatoare de bani publici și lucrurile nu se vor schimba prea curând. Însă mai există și aici niște mici detalii: kilogramul de satelit lansat de SpaceX costă de peste 100 de ori mai ieftin decât costa pe vremea navetelor spațiale. Lansările se succed la fiecare 3-4 zile, sunt peste 100 pe an. NASA nici nu visa la așa ceva, pe vremea sicrielor spațiale gen Challenger și Columbia.

  2. Foarte complex articol; felicitari!!!
    In anul 4 am avut un profesor extraorinar la materia „Proiectarea Masinilor Unelte”. A lucrat la fabrica de rulmenti din Barlad un numar de ani dupa care sa reprofilat pe invatamantul universitar. Printre multe altele, necuprinse in programa de invatamant de la vremea respectiva, ne-a predat notiuni din „Legea Scalarii”; in engleza „Scaling Law”. Foarte pe scurt dedesupt:
    https://onscale.com/the-importance-of-scaling-laws/
    Necunoasterea aceastei legi se potriveste de minune cu emanarea unora dintre elucubratiile mentionate de Dvs. in articol.

  3. Ipoteza prometeică că omul face și drege modificând cursul termic natural al planetei nu face altceva decât să dea, într-un final, apă la moară teoriilor malthusianiste. Cu cat mai mulți oameni cu atât mai multe dezastre. Așa încât se vor găsi voci care să schimbe macazul: mai ușor cu eugenia, vânt din pupa eutanasia. Și, pentru ca toate trebuie să aibă un viitor, terraformarea stă să vină și ea.

  4. Desi articolul e prea sangeros pentru gustul meu, in mare parte va dau dreptate. Doar ca-sunt strigate in pustiu. Factorii decidenti, adica politicienii, sunt coplesiti de soarta omenirii doar in ziua votului. In rest, actioneaza doar daca „iese ceva”. Nu numai la noi, peste tot in lume. Curentul tranzactionalist prinde putere.
    Din jocul asta alba/neagra cu schimbarile climatice am castigat totusi ceva. Savantii, mai apoi omenirea a constientizat ca POT exista schimbari climatice, modificari ale temperaturii globale. In plus sau in minus. Exista un grup de savanti, care ignora polemica privind cauza probabila, si se concentreaza la gasirea de solutii tehnice teoretice/practice pentru a reduce sau a inversa acest fenomen (deocamdata fanteziste, ca pulverizarea de aerosoli sau ecrane spatiale gigantice etc.)
    Important e ca exista preocupare in acest sens. Poate domnul profesor Cranganu va scrie un articol si pe aceasta tematica
    In cea ce ma priveste, cat ma pricep, mie mi e frica mai mult de o mica glaciatiune pe termen scurt (vreo zece mii de ani) decat de o incalzire globala cu cateva grade. Desi nici asta nu va fi problema dupa ce vom pasi in era thoriului.

  5. Am dat din intamplare de un anume om de stiinta scotian, James Croll, care a prezis ciclurile Milancovitchi cu ceva timp inaintea lui. Croll a avut o viata interesanta; pornit de jos, cu un handicap si autodidact, e interesant cat de mult a putut face.

    https://en.wikipedia.org/wiki/James_Croll

    E propusa schimbarea numelui ciclurilor Milankovitch in cicluri Croll-Milankovitch

    • Da, există în prezent încercări de a lega cele două nume – Croll și Milanković – ca descoperitori ai ciclurilor climatice provocate de factori cosmici. Deși geofizicianului sârb i se atribuie adesea meritul principal pentru teoria astronomică a schimbărilor climatice de-a lungul eonilor geologici, există dovezi care arată în mod clar că el a extins și a rafinat lucrările anterioare ale lui Croll, mai degrabă decât să creeze o teorie complet nouă. Aș mai adăuga faptul că James Croll a lucrat la mijlocul sec. al XIX-lea, când geologia de-abia trecuse prin chinurile nașterii, iar datarea relativă a diferiților ghețari era ca și inexistentă. Ceea ce i se reproșează lui Croll este afirmația sa că ultima glaciație s-a terminat acum 80.000 ani, deși dovezile de pe teren, produse de Louis Agassiz și alții, infirmau această dată.

      Recomand (re)citirea articolului Gigantica gafă a lui Darwin sau de ce e bine să ascultăm specialiștii

  6. Daca s-ar inunda Mar a Lago de la vreun uragan sau permanent de la cresterea nivelului marii sa vezi ce ecologist ar deveni Krasnov. Oricum nepotii si stranepotii au deja lozul castigator. Poate si traista de refugiat climatic. Dar atunci tapii ispasitori si silogismele filozofice vor conta foarte putin. Ca si colonia martiana a lui Musk

  7. „Factorul climatic devine insignificant, în timp ce factorii umani devin determinanți.” Și dacă factorul uman influențează clima? 😊

    Înțelepciunea unor precepte verificate de multe ori, de-a lungul timpului, trimite în derizoriu teoriile și părerile, oricât de savant ar fi argumentate ele. Adevărul este, întotdeauna, undeva la mijloc. Este firesc ca cele două tabere („ecologiștii” și „petroliștii”) să exagereze în a-și susține punctul de vedere, să încerce să convingă, cu orice preț. Cine ascultă ambele tabere și reușește să afle acel „mijloc”, poate fi mai aproape de adevăr.

    Dezvoltarea surselor alternative de energie va zgudui ordinea actuală, va democratiza piața energiei, va deschide oportunități, pentru unii și-i va ruina pe alții. E firesc, deci, să se dea o luptă aprigă, pe această temă. Dacă ai o mașină electrică, pe care o încarci noaptea cu electricitate generată de panourile fotovoltaice de pe casă, e ca și cum ai avea în curte sonda de extracție, rafinăria și stația de alimentare cu combustibil pentru mașina cu motor cu combustie internă. Dacă „electrica” are și o autonomie de 1000 Km cu o încărcare și sunt peste tot stații de încărcare rapidă, chiar că nu te doare capul. În plus, respiri un aer mai curat.
    Fără îndoială, nesăbuința umană este de blamat pentru efecte dezastruoase ale fenomenelor climatice extreme. Dar tot nesăbuința umană este de blamat și pentru frecvența tot mai mare a fenomenelor climatice estreme.

    E firesc ca orice om să-și dorească să traiască într-o casă mai curată, mai sănătoasă, mai linistită. Atunci când cei mai mulți oameni de pe planetă vor conștientiza că Pământul este casă pentru noi toți, războiul dinte „ecologiști” și „petroliști” va fi uitat.

    • Problema nu este acest razboi. Este oprirea libertatii de a alege.
      Esti obligat din 2035 sa ai masini electrice indicatie pretioasa data de niste minti zglobii care nu iau in calcul conditiile locale, ca in orase nu ai cum sa faci statii de incarcare, ca tehnologia impune schimbari majore in retelele de distributie a energiei electrice pe care nimeni nu vrea sa le plateasca.
      Degeaba imi dai 10.000 euro discount sa imi iau o masina electrica cand un incarcator fast-charge modern are nevoie de 200 kW putere instalata (pentru camioane 700 kW), iar orice statie cu 8 pompe se invarte cu puterea instalata pe la 150 kW. Pe bloc nu cresc panouri fotovoltaice pentru 100 de apartamente. Alt exemplu – farfuriile sau paiele de hartie.
      Aste e problema cu libertatea de a alege, nu toti sunt dispusi sa plateasca pretul schimbarii impuse cu forta pentru niste tehnolgii care sunt cu probleme si mult mai scumpe.
      Piata trebuie lasata libera, fara impuneri si fiecare sa cumpere ce vrea el, asa era capitalismul care a murit fiind inlocuit de corporatism care impune reguli tembele pentru maximizarea profitului unora.

      • @PIFu
        Păi da, adevăr grăit-ați: de fapt, este vorba doar despre maximizarea profitului unora. Și diverși se luptă să fie ei acei „unora”, nu alții… 😊
        Din combustibili, din îngrășăminte chimice și din mase plastice fac profit „petroliștii”. Cine vrea altceva, bineînțeles, le e dușman de moarte.
        Pentru cine vrea, extremele sunt ușor de identificat, în ambele tabere. Iar adevărul este undeva, la mijloc, desigur.

        • petrolistii sunt foarte bogati si sunt sigur ca nu sunt asa de prosti sa nu fi facut hedging masiv in energia alternativa, deci stai linistit ca nu au dusmani de moarte sunt de ambele parti ale asa zisei baricade

          • @andrew
            Și pe anti-ecologiști cine-i plătește, să se ia de piept cu ecologiștii. 😊
            Mi se pare la mintea cocoșului ca statele care trăiesc din vânzarea de petrol să vrea să-și exploateze, cât mai mult, zăzcămintele. Credeți că sunt „bipolare”?

    • duomnu Decebal, mare dreptate aveti, dar parca mai bine ar fi motoare cu apa, e si inventie romaneasca, ginditi-va la avantaje, nu tu panouri, nu tu acumulatori, doar in desert s-ar pute sa fie probleme.
      Si cu incalzirea s-ar pute rezolva, corpul uman emite si 400 de wati, daca fiecare ar avea cite doua blonde cu tzitze mari nu ar mai avea nevoie de caldura.

      • @neamtu tiganu
        Așa-i, motorul cu apă e cel mai bun. Îl au americanii. Dacă ieșea „George Călinescu” președinte, Trump ne dădea patentul. Moca!

        • Sînt pro-Trump, pro-Putin, desigur, toți cei 20 % sau mai mulți care votează AUR – șoșoacă.
          Dar sînt mult mai mulți pro-Trump, pro-Putin în lumea care se considera frecventabilă.
          Mă refer la Dragoș Paul Aligică – pe care l-a promovat toată elita intelectuală – Pleșcu, Liiceanu, Patapievici – carii, acum, nu par a avea nimic de zis.
          Cu Trump președinte, înfrîngerea Ucrainei de către Rusia e doar o chestiune de timp. Trump nu și-a ascuns niciodată ostilitatea față de NATO și pasiunea față de Putin.
          Odată Ucraina cucerită de Rusia, românica se va trezi între doi vecini ostili : Ungaria lui Orban și Rusia lui Putin.
          Ce nu spun ցսոօaiele din AUR : degeaba sînt ei majoretele lui Trump, degeaba vin |սвгifiаți de-acasă. Trump are deja doi aliați vechi și apropiați, pe Viktor Orban și pe Putin.
          Oricînd va apărea orice conflict între România și Ungaria lui Orban, Trump va da cîștig de cauză lui Orban.
          De aceea, naționalismul AUR e un naționalism de operetă, și înseamnă doar înfeudarea României față de interesele Ungariei lui Orban. În Europa de est, Trump are un singur aliat și un singur interlocutor, pe Viktor Orban.

          • @Dan – ”Trump nu și-a ascuns niciodată ostilitatea față de NATO”

            Ce s-a întâmplat, ai rămas fără finanțarea de la USAID? 😀

            Știi că în mandatul precedent Trump a alocat 130 de milioane de dolari pentru modernizarea bazei aeriene de la Câmpia Turzii? Modernizarea s-a încheiat în ianuarie 2025, ocazie cu care a sosit și ultimul F-16 din Norvegia. Escadrila de la Câmpia Turzii fiind astfel completă în prezent. Du-te la soțul tău, povestește-i chestiile astea și lasă NATO și România în pace, că se descurcă ele și fără tine.

            P.S. atât timp cât scrii ”românica”, nu ești nici măcar la nivelul lui Șoșoacă. Are mai multă stimă de sine decât tine. Du-te și nu mai păcătui! 😀

            • Irelevant ce a făcut Trump la Câmpia Turzii, poate sa aducă și o mie de avioane, nu schimba cu nimic lucrurile. In Europa de Est, Orban e singurul lui partener cu care discută. De situația o impune, intre preferințele lui Orban și Transilvania, vor prima interesele lui Orban pentru administrația Trump. Dar AUR și cu tine nu ați înțeles asta, de asta și intervențiile voastre sunt ca tanga-n fund.

            • @Dan – asta e cea mai recentă misiune pe care ai primit-o din partea lui Soros? 😀

              Nu-ți face tu griji pentru Transilvania, statul român are peste 100 de ani de experiență privind gestionarea relației cu minoritățile și s-a descurcat destul de bine până acum. Mai bine ți-ai face griji pentru propria stabilitate psihică, pari să fii la limita unei prăbușiri nervoase. Chiar depinzi de banii pe care-i primești pentru postările astea, se vede disperarea 😀

    • Numai razboiul nuclear la scara larga poate influenta clima.
      Poate ar fi mai indicat sa discutam cum readucem totul la cote rationale.
      Ce se vede acum in Europa este deadreptul hilar. Europa in cazul unui conflict de proportii cu rusii ve deveni desert nuclear in care atat americanii caz si rusii isi vor arunca bombele.

    • Am și eu o nedumerire! Cum încarci noaptea mașina de la panourile solare. Că am încercat și eu, dar nu prea merge!🫣

  8. Acum cateva sute de ani, problema „reziduurilor umane” era rezolvata extrem de simplu si ieftin prin golirea tzucalului pe fereastra deschisa, in strada. Era extrem de simplu si ieftin. Doar ca avea si niste „efecte secundare”, adica focare de infectii, epidemii generalizate, scurtarea sperantei de viata. Dar era ieftin. Sunt convins ca trecerea la sisteme de canalizare nu s-a facut fara o impotrivire acerba a celor care voiau sa nu se schimbe nimic, sa poti scapa de resturi practic gratis. Mentalitatea inca persista, o multime de oameni nu vor da buda din curte pe o toaleta moderna, scumpa dar care rezolva probleme de igiena si duce la cresterea sperantei de viata. Chiar daca buda polueaza panza freatica, chiar daca te imbolnavesti de la lipsa de igiena.
    Facand o paralela cu cele descrise mai sus, combustibilii fosili nu sunt ieftini. Ei vin cu un cost ascuns, cresterea concentratiei de CO2 atmosferic. Necesita un efort mental sa realizezi, dar acel CO2 va produce efecte pe o perioada foarte lunga de timp, pentru ca natura elimina foarte greu acel surplus de CO2. Daca acum ar inceta orice emisie de CO2, probabil ca ar trece mai bine de 100 de ani pentru ca CO2 sa revina la nivelul preindustrial, iar cu emisiile reduse la un nivel sustenabil probabil ca va dura si mai mult, sute de ani. Perioada in care schimbarile climatice, cresterea nivelului marilor, etc vor aduce pagube. Sunt costuri pe care nu pe vom plati noi, ci generatiile viitoare. Asa ca nu mai goliti acest tzucal metaforic in capul acestora. Parerea mea e ca suntem in perioada ideala pentru a putea face ceva. Avem tehnologii disponibile, avem resurse. Pana acum nu aveam tehnologiile, probabil ca maine nu vom avea resursele sau vor fi prea scumpe (vedeti evolutia preturilor din ultimele decenii la anumite materii prime esentiale). Sa micsoram dependenta de combustibilii fosili, sa oprim cresterea concentratiei de CO2 atmosferic.

    • @tiberius – ”acel CO2 va produce efecte pe o perioada foarte lunga de timp, pentru ca natura elimina foarte greu acel surplus de CO2.”

      1. Acel ”surplus” nu e surplus. Nu există o valoare corectă pentru CO2 atmosferic, există doar propagandă încălziristă. Nici nivelul preindustrial, nici altul, nu reprezintă valori corecte, care să reprezinte un target.

      2. Natura nu ”elimină” CO2, plantele absorb CO2 în procesul de fotosinteză. Cu cât e mai mare concentrația de CO2 atmosferic, cu-atât plantele se dezvoltă mai rapid. Pe un hectar de pădure, masa lemnoasă crește cu 3-5 mc pe an, iar această creștere se datorează absorbției de CO2 atmosferic.

      3. La pachet cu lamentația pentru creșterea nivelului CO2, se defrișează păduri în Indonezia și Brazilia pentru a obține biocombustibili exportați în UE. Acei biocombustibili degajă tot CO2 prin ardere, iar defrișarea pădurilor a fost bonus. N-ar fi cazul ca activiștii climatici să-și caute o muncă cinstită, care să nu implice defrișările de păduri ecuatoriale?

      4. În toată Asia Centrală sunt ”focuri sfinte”, locuri unde gazul emanat din pământ arde liber, în unele cazuri încă din antichitate. Cel puțin unul dintre aceste ”focuri sfinte” este menționat și în Biblie, l-a văzut și Alexandru cel Mare și arde și în zilele noastre. Dar ele sunt cu zecile, poate chiar cu sutele. În lipsa captării, gazul de degajă oricum în atmosferă, iar aprinderea lui e inevitabilă. N-au inventat oamenii asta.

      ”Parerea mea e ca suntem in perioada ideala pentru a putea face ceva. ”

      ”Suntem în perioada ideală” pentru ca activiștii să-și câștige traiul din propaganda asta. Banii de la Comisia Europeană finanțează propaganda asta.

    • Da tovarasi si pretini, sa facem sa dregem sa cladim o societate mai buna mai echitabila unde toti au dupa nevoi si toti fac dupa puteri etc etc etc, m-am saturat!!!

    • Orice emisie de CO2 va …, si va … Zau?

      Atmosfera este in primul rind influentata de procesele din manta, scoarta si crusta. A o privi, asa cum se face, ca pe ceva separat de restul de 12 700 km de roci este o eroare iar asta nu duce la nimic bun. Prima glaciatiune cunoscuta se numeste Pongola, cam 2,9 mld ani. Ce sa vezi, atmosfera era toata numai azot si gaze cu efect de sera, metan, codoi, de-astea. Si-a tinut povestea asta „doar” vreo 150 mln ani. S-or fi razgindit intre timp GHG astea, ce sa spun.
      Inca: aici un studiu al unei serii de fenomene numite „Marea Oxigenare”, de-atunci exista oxigen in procente semnificative in atmosfera si in oceane, inainte era cel mult la nivel de sub o miime de procent iar codoiu’ era cit malu’ da’ asta nu se pune, ca nu se inventasera inca activisti. Sint 2.3-2.4 mld ani de-atunci si n-a avut vreo mila fata de viata, zob a facut-o. Oxigenul ala a venit din adincurile planetei si-a oxidat metanul atmosferic rezultind codoi, deci trebuie neaparat declarat la Comisie libertin chimic si iliberal politic!
      Vezi ca e grele astea: https://www.nature.com/articles/s41561-023-01258-4

  9. Scientists Misreport Climate Cause of LA Wildfires

    Fiziciana germană Sabine Hossenfelder discută exagerările unor oameni de știință, preluate prompt de mass media alarmiste, despre recentele incendii din LA area:

    During the recent wildfires in Los Angeles, the media briefly latched on to a study which apparently blamed climate change for making the blazes more likely to occur and also more intense. But is that really what the study says? Let’s take a look.

      • Un adevar spus pe jumatate e egal cu o minciuna. Minciuna prin omisiune. Ce descrie Sabine e mult mai rau. Ca-n exemplul dat de dvs. acum ceva ani, cu graficele trucate prin schimbarea ordinului de scalare al variabilelor.
        Dezinformarea asta, in mediul stiintific, a atins niste cote de te sperii.

    • OSHA (Occupational Safety and Health Administration) spune ca concentratia maxima de CO2 in aerul respirat care nu e nociva/periculoasa e pana la 5000 ppm. In submarine e admisa concentratia de 7000 ppm. In clip se spune ca la 400 ppm aerul e saturat in CO2, lucru care e fals.

    • Mai sa fie…chiar o lista lunga si credibila de referinte.

      References
      USGCRP (2017). Climate Science Special Report: Fourth National Climate Assessment, Volume 1 [Wuebbles, D.J., D.W. Fahey, K.A. Hibbard, D.J. Dokken, B.C. Stewart, and T.K. Maycock (eds.)]. U.S. Global Change Research Program, Washington, DC, USA, 470 pp, doi: 10.7930/J0J964J6.

      National Fish, Wildlife, and Plants Climate Adaptation Partnership (2012): National Fish, Wildlife, and Plants Climate Adaptation Strategy. Association of Fish and Wildlife Agencies, Council on Environmental Quality, Great Lakes Indian Fish and Wildlife Commission, National Oceanic and Atmospheric Administration, and U.S. Fish and Wildlife Service. Washington, D.C. DOI: 10.3996/082012-FWSReport-1

      IPCC (2019). Summary for Policymakers. In: IPCC Special Report on the Ocean and Cryosphere in a Changing Climate. [H.-O. Pörtner, D.C. Roberts, V. Masson-Delmotte, P. Zhai, M. Tignor, E. Poloczanska, K. Mintenbeck, A. Alegría, M. Nicolai, A. Okem, J. Petzold, B. Rama, N.M. Weyer (eds.)]. In press.

      NASA JPL: „Consensus: 97% of climate scientists agree.” Global Climate Change. A website at NASA’s Jet Propulsion Laboratory (climate.nasa.gov/scientific-consensus). (Accessed July 2013.)

  10. apreciez ca la topicul de analize critice n-ar trebui sa lipseasca:
    Brendan Godwin
    Radio (EMR & Radar) Technical Officer; Weather Observations & General Meteorology (Certificate)
    Retired
    numeroase analize critice la:
    https://www.researchgate.net/profile/Brendan-Godwin
    simpatic personaj, lecturi distractive,
    eu am inceput cu asta:
    https://www.researchgate.net/publication/371059551_Critical_Analysis_of_Earth%27s_Energy_Budgets_and_a_new_Earth_Energy_Budget

  11. OFF TOPIC

    Un juriu a stabilit că Greenpeace este răspunzătoare pentru sute de milioane de dolari în despăgubiri
    Un juriu din Dakota de Nord a acordat miercuri daune de sute de milioane de dolari companiei de conducte Energy Transfer, cu sediul în Texas, care a dat în judecată Greenpeace pentru rolul său în protestele de acum aproape un deceniu împotriva conductei Dakota Access Pipeline.

    Verdictul a fost o lovitură majoră pentru celebra organizație de mediu. Greenpeace a susținut că a jucat doar un rol minor în demonstrațiile conduse de tribul Standing Rock Sioux. Aceasta a descris procesul drept o încercare de a înăbuși criticii industriei petroliere, însă juriul se pare că nu a fost de acord.
    ====================================================
    Poate că și compania Chevron va cere despăgubiri pentru atacurile și distrugerile de la Pungești

    • Chevron își deteriorează iremediabil imaginea, atât a lor, cât și a Statelor Unite în ansamblu, dacă face așa ceva.

      Compania din Texas era la ea acasă, disputele lor cu indienii sunt problemele lor locale / statale. Chevron nu e la ea acasă în România. Ar fi utilă desființarea unora dintre ONG-urile de mediu din România, însă nu Chevron trebuie să provoace asta. În plus, unii dintre membrii ONG-urilor lucrează de fapt la stat, în România. Știam despre câțiva angajați în Ministerul Transporturilor. Chevron nu se poate război cu așa ceva.

  12. „Religia climatologiei” si-a gasit peste noapte in Europa, zeii razboiului.
    SUA vrea pace, Europa razboi.
    Cum va afecta distrugerea atomara a Europei clima globala ? ii doare in pix, pixul cu care semneaza pt mii de miliarde noi datorii, vezi printre altele si pt salvarea climei, mai perversa situatie nu se poate.
    Green Deal s-a transformat in Rearm Europe !!

    • Păcat…și eu care vroiam să-mi fac un selfie în timp ce apa Atlanticului va inunda vestul Europei:) Dar va rog să nu-i subestimați pe germani, pentru că au dovedit ca se pot reînarma și purta războaie serioase. Dar sunt curios cu cine se va lupta Europa… Aici n-am înțeles.

      • Epoca în care germanii purtau războaie s-a încheiat în 1945, iar ultimii bărbați ai englezilor au murit la El Alamein în 1942. E o problemă serioasă a civilizației germanice, iar englezii și scandinavii intră tot în categoria asta.

        Așa sfârșesc toate civilizațiile, prin demasculinizare. Au trecut prin faza asta etruscii, au trecut prin faza asta și celții, au trecut prin faza asta și romanii, iar acum a venit și rândul germanicilor (englezii și scandinavii y compris). Americanii au noroc de influența hispanică, asta le asigură regenerarea. Ted Cruz e exemplul meu favorit.

      • ”amazoancele” erau în Grecia antică, nu în lumea germană. But guess what? Când mureau ele în luptă, bărbații nu nășteau copii în locul lor. Viabilitatea unei societăți este direct legată de natalitate. Civilizația germanică a degenerat din cauza confortului urban și a financializării societății. Au ajuns să funcționeze pe bani inclusiv lucruri care n-ar trebui să funcționeze pe bani.

        ”emasculare” are de-obicei un sens mai concret și se folosește la nivel individual. Când e vorba de societăți întregi, e mai potrivit ”demasculinizare”. La un articol alăturat, un autor visează un Parlament format numai din femei. Asta e o dovadă a demasculinizării societății, chiar dacă niște bărbați există încă.

        Există un pattern la nivelul societăților umane: la un moment dat, clasa conducătoare își pierde viabilitatea biologică. Pentru că începe să se ocupe cu alte lucruri decât perpetuarea propriilor linii genetice. O clasă conducătoare formată din femei nu face excepție.

        • Ultimul care a spus „suntem o civilizație virilia care eliminam civilizațiile efeminate” a fost Gingis Han. Astfel de concepții nu au avut niciodată succes pe termen lung.

  13. De pa WSJ, foarte instructiv….

    Trump’s EPA vs. Biden’s Dark Climate Money

    Imagine if Republicans gave the Trump Administration tens of billions of dollars to dole out to right-wing groups to sprinkle around to favored businesses. That’s what Democrats did in the Inflation Reduction Act (IRA). The Trump team’s effort to break up this spending racket has led to a court brawl, which could be educational.
    Environmental Protection Agency Administrator Lee Zeldin recently canceled some $20 billion in grants that his Biden predecessors rushed out to leftwing groups from the EPA’s Greenhouse Gas Reduction Fund. Democrats established this quasi-private green bank in the IRA to avoid government oversight of climate spending.

    Mr. Zeldin claims the freeze is needed because of “substantial concerns regarding program integrity, the award process, programmatic fraud, waste, and abuse, and misalignment with the Agency’s priorities.” He’s right that the program is rife with political conflicts. In one example, the Greenhouse Gas Reduction Fund director Jahi Wise oversaw a $5 billion grant to his former employer, Coalition for Green Capital.
    The Biden EPA awarded another $2 billion to Power Forward Communities, an umbrella group of climate outfits that was formed in 2023 supposedly to “finance home energy efficiency upgrades.” But the IRA includes tax credits and other grant programs for this purpose. Power Forward’s real purpose is to spread taxpayer funds to progressives.

    One Power Forward member is Rewiring America, which is backed by the Windward Fund, a nonprofit managed by the liberal dark money group Arabella Advisors. Rewiring America hired Stacey Abrams as a senior counsel in 2023 to “guide the organization as it builds the tools and capacity” to connect Americans—i.e., liberal groups—to “Inflation Reduction Act incentives.” Ms. Abrams is the former candidate for Georgia Governor who refused to concede she’d lost for years.

    The program’s biggest recipient is Climate United, which was also formed in 2023 and has received $7 billion—nearly as much the EPA’s annual budget. Climate United claims on its website to have made a handful of “investments,” including $32 million for a solar project in Arkansas and $250 million for California electric truck manufacturing.
    Climate United says it is “partnering with” Forum Mobility, a California electric truck and charging startup, whose CEO Matt LeDucq is a Biden-Harris donor. The primary beneficiary of the Arkansas “investment” is Scenic Hill Solar, whose CEO is Bill Halter, the state’s former Democratic lieutenant governor who worked in the Clinton Administration.

    We discovered these political connections via Google searches, and no doubt there are—and will be—many more. Mr. Zeldin says the Biden EPA intentionally structured the grant agreements with liberal groups to prevent the agency or Congress from overseeing how the funds are spent.

    Rhode Island Sen. Sheldon Whitehouse, who likes to denounce conservative dark money, is now denouncing Mr. Zeldin for trying to shine a light on liberal dark money. “This is not how the Constitution, the appropriations process, or contract law works,” he declares. He’s right. Congress isn’t supposed to subcontract its spending power to third parties.

    Mr. Zeldin says the program violates the private nondelegation doctrine, which says Congress can’t hand off its core responsibilities to private parties. The Supreme Court next week is coincidentally hearing a challenge to the Federal Communications Commission’s Universal Service Fund that highlights this doctrine.

    The liberal groups suing the EPA point to the High Court’s refusal to stay a lower-court order requiring the U.S. Agency for International Development to pay some $2 billion to various groups. But that money was for services that groups had already performed. The vast majority of the $20 billion Mr. Zeldin wants to freeze hasn’t even been obligated.

    Justice Samuel Alito, joined by Justices Clarence Thomas, Neil Gorsuch and Brett Kavanaugh, wrote in dissent that the proper venue for plaintiffs to seek redress in such disputes is federal claims court. That strikes us as right. But if liberal groups want to defend in court their right to taxpayer dollars, Americans might find it instructive to discover how the Biden Administration’s Green New Deal really worked.

    Instructiv nu-i asa?

  14. Dacă era să rămânem la formele brute de poluare numai din ideea că nu au nici un impact asupra mediului, rămâneam la stadiul de motoare cu combustie fără catalizatoare, emisii industriale acide ce ardeau la propriu pădurile din jur, contaminau apele, …. Tapul ispășitor fiind numai procesul „natural” de evoluție climatică.
    Dacă luăm numai individual unele manifestări climatice putem spune că este extraordinar de bună încălzirea climatică prin faptul că pe an ce trece iernile devin tot mai blânde.
    Geneza descrie 11:1„ In vremea aceea era in TOT PĂMÂNTUL O SINGURĂ LIMBĂ limba si UN SINGUR GRAI la toti. ” Totul s-a schimbat prin aplicarea ideii schimbării mediului înconjurător din 11:3 apelând la combustibilii fosili. Științele actuale dovedesc faptul că da, poluarea generată de combustibilul fosil este aceea care acelei forme de civilizație le-a încurcat mințile și limbile.
    Citeam despre aviditatea „sacralității” energetice a unei inteligențe artificiale care consumă de până la 10 ori mai multă energie electrică decât performantul motor de căutare google care lasă loc funcționării și antrenării inteligenței umane!
    https://www.economica.net/chatgpt-consuma-cantitati-enorme-de-energie-electrica-si-pe-masura-ce-va-invata-mai-mult-va-consuma-si-mai-mult_771815.html
    Datele indică faptul că aceste „inteligențe” sunt și foarte setoase
    https://www.bursa.ro/inteligenta-artificiala-consuma-tot-mai-multa-apa-si-energie-05530250

    • Asa cum au subliniat inaintasii stiintifici Marx, Engels si Gulyas cu Papricas s-au facut si greseli. Este insa necesar in mod obiectiv, tovarasi, sa se abandoneze abordarea stiintifica burgheza, inapoiata, in favoarea celei noi, revolutionare, interdisciplinare, cu caracteristici inclusive, holistice, conforme cu transformarile Epocii istorice actuale de dezvoltare a fortelor de productie, in deplin acord cu rezultatele si interpretarile ultimelor directive, asa cum au fost ele evidentiate magistral la ultimul Congres COP, la care fortele avansate, revolutionare, au aplicat lovituri necrutatoare, demonstrind inca o data, tovarasi, superioritatea orinduirii pe care o faurim sub indrumarea materna, grijulie si inteleapta a neantului.
      Pina cind fortele reactionare au chemat Salvarea.

      PS – a sosit invitatia la Stockholm?

    • In 11.3 se arata ca oamenii au hotărât sa clădească o civilizație urbana bazată pe caramida. Fără urbanizare omenirea rămânea la nivelul triburilor din Amazon.
      Ziguratele din Mesopotamia au stârnit invidia celor care au scris, sau rescris, acest capitol probabil in timpul exilului babilonian. Pentru mine ideea ca odată construite ziguratele s-au încurcat limbile sugerează pur si simplu ca pentru prima data s-au adunat în metropola oameni care vorbeau limbile diferite, care pana atunci traisera izolați in intreg imperiul. Asa s-a întâmplat pana recent in toate metropolele.

      • Subscriu. Probabil a fost vorba de primul episod de multiculturalism, iar ”limba” trebuie probabil înțeleasă într-un sens mai larg, acela de cultură. Triburile amazoniene au decăzut astăzi la nivelul din neolitic, dar imaginile LIDAR demonstrează în prezent că existau o mulțime de cetăți și orașe, înghițite ulterior de junglă.

        Se pare că urbanizarea este un proces inevitabil în evoluția societăților umane. Imediat ce tehnicile agricole permit obținerea unui surplus alimentar, rămân destui oameni disponibli pentru a construi ziduri și a stoca / apăra acel surplus alimentar și societatea care îl produce. Cetatea este absolut necesară pentru a delimita lumea în categorii de tipul ”noi” (sedentarii, cei din cetate) și ”ei” (nomazii, cei din afara cetății). Un cuptor pentru obținerea fierului sau cuprului are nevoie de așezări sedentare.

        Partea cu ”combustibili fosili” despre care scrie @Cuantum Tecton rămâne totuși discutabilă. Smoala (bitumul natural la care se referă acel verset din Geneză) arde ea, dar mai greu. Nu scrie nicăieri despre cărămizi că ar fi fost arse la foc de smoală. În zilele noastre, smoala este un reziduu de rafinărie, dar la vremea aceea cunoșteau doar bitumul natural, bitumul de Iudeea.

  15. Tocmai ma delectam cu un ceainic de comentarii alaturea. Ca sa ma bag in seama am postat exact ceea ce copiez si mai jos si, cu voia dvs., mi-as dori sa apară si la acest articol. Ca sa verificam un pic deschiderea spre dezbatere a altera pars 🙂. Se poate?

    https://hotnews.ro/o-noua-perioada-glaciara-ar-trebui-sa-inceapa-peste-10-000-de-ani-cum-afecteaza-schimbarile-climatice-aceasta-proiectie-1913079#coral_thread

    Vorbim tot ce modele de calcul dar axate pe fenomene fizice si astronomice clare – precesie, inclinatie, oscilatia orbitei in jurul soarelui suprapuse unor date climatice obtinute din carote etc. Modelul s-a verificat pe 900k years si pusca ( normal, daca folosesti fizica verificata si nu amintiri din viitor). Si aici articolul sursa, cu grafice cu tot: https://www.science.org/doi/10.1126/science.adp3491
    Ultimul grafic expliciteaza toate cele 3 influente. Conform acestuia suntem in perioada de maxim interglacial, deci cea mai calda, in care se cumulează efectele celor 3 factori de influenta.

    Apoi, cel putin in finalul din hotnews, devine aproape amuzant cum se incearca exagerarea asa-ziselor schimbari climatice provocate doar de catre de om chiar si cand propriile lor descoperiri din corpul articolului o contrazic.

    In plus, chiar introducând variabila CO2 antropogen la parametrii actuali, tinand cont ca pana la începutul urmatoarei glaciatiuni mai sunt cca 10000 ani(cf. Si acestui model) si ca CO2 rămâne pana la cca. 800 de ani, de unde stim ca emisia antropogena va fi cel putin constanta pentru măcar următorii 800 de ani, necum 9-9200? Ar trebui sa ne fie relativ clar ca la un moment dat vom avea o alta tehnologie(daca nu ne autodistrugem in războaie intre timp) care, chiar daca nu va fi complet implementata in următorii câteva sute de ani, noi, pana la urma tot vom diminua (dar treptat, intr-un mod mai putin disruptiv economic) CO2 antropogen lăsând pe seama vulcanismului si altor fenomene naturale sarcina emisiilor.
    Numai sa ne tina pamantul🙂

    Ps: Si nici măcar nu s-a luat in considerare activitatea solara cu variile ei oscilatii inca prea putin intelese.
    Ps2: In fata unor asemenea forte si influente celeste omul e o biata furnica, mica da’ cu ifose de demiurg!

  16. “Ecologismul”, la fel ca “wokismul” au la baza o gândire totalitară care urmărește să distrugă fie capitalismul și democrația occidentală (ecologismul), fie să distrugă valorile culturale occidentale (wokismul). Acești indivizi nu se deosebesc cu nimic de fanatismul unor secte, iar modul lor de gândire și acțiune amintește de regimurile totalitare. Este imposibilă o discuție civilizată, bazata pe argumente cu acești indivizi, la fel cum nu există un dialog bazat pe “argumente” logice cu Securitatea. Scopul este distrugerea, nicidecum evoluția socială.

    • Gandirea in extreme si inclinatia spre totalitarism, dogmatism si bigotism sunt o constanta a civilizatiei umane. Undeva, in adancul fiintei noastra zace neclintit pacatul originar si speranta de izbavire, ambele copiis exploatate de elite de-a lungul timpurilor.
      Generatie dupa generatie trecem prin acelasi ciclu : nesiguranta adolescentei, revolta tineretei, implicarea maturizarii si intelepciunea (intelegerea) batranetii.

      Asta e 🙂!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. 2024 este Annus Mirabilis: Patru cărți publicate ca singur autor (o tetralogie) -Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature; The Dynamic Earth - Introduction to Geology and Climate Change, KendallHunt; Clima în schimbare De la frică la realitate, Editura Trei/Colecția Contributors. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro